Academia de Studii Economice

Facultatea de Administratie si Management Public

Bobe Radu-Sebastian Anul II

Bunea Andrei Cristian Grupa 215

Grecu George Alexandru

Politica Publica a societații informaționale

și a digitalizării

Profesor: Asistent univ. dr. Nastaca Corina-Cristiana

  Propunerea de politica publica
O politică publică relevantă pentru societatea informațională ar putea fi politica privind
accesul la internet și includerea digitală. Această politică are ca scop asigurarea că toți
cetățenii au acces la internet și resursele digitale necesare, pentru a beneficia de oportunitățile
oferite de societatea informațională.

Această politică implică:

- Infrastructură digitală: Investiții în infrastructura de internet pentru a asigura o

conectivitate rapidă și fiabilă în toate zonele, inclusiv cele mai puțin dezvoltate.
- Acces la echipamente: Promovarea accesului la dispozitive digitale, cum ar fi
computerele și dispozitivele mobile, pentru a elimina barierele economice în calea
participării la societatea informațională.
- Educație digitală: Implementarea programelor educaționale pentru a îmbunătăți
alfabetizarea digitală, astfel încât oamenii să poată utiliza tehnologia în mod eficient și să
beneficieze de resursele online disponibile.
- Securitate cibernetică: Adoptarea măsurilor de securitate pentru a proteja cetățenii și
organizațiile împotriva amenințărilor cibernetice în creștere.
- Promovarea inovației digitale: Crearea unui mediu favorabil inovației și dezvoltării
tehnologice, inclusiv facilitarea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiei
informației.

 Aspecte ale institutiei

În România, mai multe instituții au responsabilități în domeniul societății informaționale și
digitalizării. Aceste instituții sunt implicate în reglementarea, promovarea și implementarea
politicilor care vizează tehnologia informației și comunicațiile. Printre aceste institutii se numara:

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR): A fost înființată pentru a coordona și

implementa strategiile naționale de digitalizare și pentru a îmbunătăți serviciile publice prin
tehnologie.

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) Autoritatea pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR, se
organizează şi funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al
Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, având rolul de a realiza şi coordona
implementarea strategiilor şi a politicilor publice în domeniul transformării digitale şi societăţii
informaţionale.

(2) ADR are sediul principal în municipiul Bucureşti, Bd. Libertăţii nr. 14, sectorul 5 şi sediul
secundar în Str. Italiană nr. 22, sectorul 2.

(3) Pentru atingerea obiectivelor şi îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor sale, ADR poate
înfiinţa structuri teritoriale, fără personalitate juridică, prin decizie a preşedintelui ADR.

a) de strategie, prin care planifică strategic şi asigură elaborarea şi implementarea

politicilor în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale;
b) de reglementare, prin care reglementează participarea la elaborarea cadrului normativ
şi instituţional în domeniul transformării digitale şi societăţii informaţionale, inclusiv cu
privire la interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituţiilor publice;
c) de avizare;
d) de reprezentare, prin care asigură, în numele Guvernului, reprezentarea în organismele
şi organizaţiile naţionale, regionale, europene şi internaţionale, ca autoritate de stat,
pentru domeniul său de activitate, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare;
e) de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul respectării
reglementărilor în domeniul său de competenţă;
f) de administrare şi gestiune;
g) de promovare, coordonare, monitorizare, control şi evaluare a realizării politicilor în
domeniul său de competenţă, precum şi a cadrului naţional de interoperabilitate;
h) de comunicare, prin care se asigură comunicarea atât cu celelalte structuri ale
sectorului public, cât şi cu sectorul privat şi societatea civilă;
i) de implementare şi gestionare a proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi a
programelor şi proiectelor finanţate din fonduri naţionale şi alte surse legal constituite;
j) de organism intermediar, prin care se asigură implementarea măsurilor din Programul
operaţional sectorial pentru „Creşterea competitivităţii economice” şi Programul
 operaţional „Competitivitate” în condiţiile acordului de delegare încheiat cu autoritatea
de management conform art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea
cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de
investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi
gestionare a instrumentelor structurale 2007—2013, cu modificările şi completările
ulterioare, inclusiv cu privire la alte programe cu finanţare europeană.
Art. 3. —ADR are următoarele obiective:

a) contribuie la transformarea digitală a economiei şi societăţii româneşti;

b) realizează guvernarea electronică la nivelul administraţiei publice din România, prin
operaţionalizarea standardizării şi interoperabilităţii tehnice şi semantice a sistemelor
informatice în administraţia publică centrală şi implementarea principiilor Declaraţiei
ministeriale de la Tallinn privind guvernarea electronică din 2017;
c) contribuie la îndeplinirea obiectivelor pentru România ale programelor de asistenţă
financiară ale Uniunii Europene în domeniul său de competenţă.

Celelalte institutii cu putere de decizie sunt:

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM): Este

organul de reglementare în domeniul comunicațiilor, asigurând un mediu concurențial și
protejând interesele utilizatorilor de servicii de comunicații.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP): Se ocupă de implementarea tehnologiilor informatice

în procesele electorale și de gestionarea registrului electoral.

Institutul Național de Statistică (INS): Colectează și analizează datele statistice, inclusiv cele
referitoare la utilizarea internetului și a tehnologiei în România.

Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC): Se ocupă de protejarea infrastructurii critice

și a securității cibernetice la nivel național.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF): Monitorizează și reglementează aspectele legate

de tehnologia financiară (fintech) și transformarea digitală în sectorul financiar.
Societatea informaţională sau societatea digitală este acea societate în care crearea, distribuţia,
utilizarea informaţiei are un impact semnificativ în mediul economic, politic, social, cultural etc.
În ultimul deceniu utilizarea produselor tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a înregistrat o
dinamică accentuată. Astfel, dacă la începutul anilor 2000 banda largă era abia în fază incipientă,

în 2010, 62,7% dintre întreprinderile cu 10 salariaţi şi peste utilizau astfel de conexiuni.

 Date Statistice

- Sectorul administraţie publică -

Administraţia publică este un pilon principal al implementării societăţii informaţionale în

România, pune la dispoziţia mediului de afaceri servicii online. Astfel, ponderea întreprinderilor
care au folosit internetul pentru a interacţiona cu autorităţile publice a crescut cu 10,9 puncte
procentuale, respectiv de la 51,0% în 2010 la 61,9% în 2011.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) 2020 România DESI 2020 România. Analiza și
clasament Rapoartele DESI includ analize și statistici privind progresele digitale ale statelor
membre UE. Situația pandemică actuală demonstrează cât de importante au devenit...

Peste 10 milioane de români nu au competențe digitale de bază, deși aproximativ 13 milioane de

români folosesc internetul. 91% dintre persoanele din mediul rural nu folosesc servicii de
eguvernare sau administrație locală online, 81.5% din populație nu a folosit internet banking.
Sunt câteva dintre datele care compun peisajul digitalizării din România, sintetizat în Harta
excluziunii și incluziunii digitale, realizată de Fundația EOS.

În anul 2021, 80,8% dintre gospodăriile din România au avut acces la reţeaua de internet de
acasă, în creṣtere faṭă de anul 2020 cu 2,6 puncte procentuale, 60,2% dintre acestea
concentrându-se în mediul urban, potrivit unui raport al Institului Național de Statistică privind
accesul populației la tehnologii IT&C în 2021.

Comparativ cu anul precedent, în 2021 ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16-74 ani
care folosesc sau au folosit vreodată internetul a crescut cu 2,7 puncte procentuale, numărul
acestora ajungând la aproximativ 13 milioane de persoane.

Din totalul persoanelor care au accesat internetul în 2021, ponderea celor care au interacţionat cu
autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat doar 16,7%.
Comerţul electronic a început să ia amploare tot mai mare în ultima perioadă, arată raportul:
ponderea persoanelor în vârstă de 16–74 ani care au apelat la serviciile online pentru a comanda
şi/sau cumpăra produse şi servicii a crescut în mod constant în ultimii ani, atingând un maxim de
58,2% în anul 2020, în 2021 înregistrând o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de anul
anterior, ajungând la valoarea de 57,3%.

Dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul prin orice dispozitiv mobil în
ultimele 3 luni, 35,8% au sesizat că au accesat informații sau conținut (de ex.: videoclipuri,
imagini) pe care le-au considerat false sau dubioase pe site-urile de știri de pe internet sau pe
rețelele de socializare (de ex.: Facebook, Instagram, YouTube, Twitter). Dintre aceṣti utilizatori
care au avut suspiciuni cu privire la certitudinea acestor informaṭii, doar 38,6% au verificat
veridicitatea informațiilor sau a conținutului pe care le-au găsit pe site-urile de știri pe internet
sau pe rețelele de socializare.
  P.N.R.R.
PNRR are la bază 6 piloni principali:

1. Tranziția verde

2. Transformarea digitală

3. Creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii

4. Coeziunea socială și teritorială

5. Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

6. Politici pentru Noua Generație

Planul Național de Redresare și Reziliență al României prevede 507 jaloane și ținte legate de
reformele și investițiile asumate. Un pachet robust de 107 investiții și mai mult de 50 de reforme
vor contribui la abordarea eficientă a recomandărilor specifice de țară și la consolidarea
potențialului de creștere economică.Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este
coordonator la nivel național.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să
asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale
României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa
cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume.

Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al
MRR3, așa cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al
Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4.
Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor
programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de
criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu
fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Obiectivul specific al PNRR este și el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, și

anume de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGenerationEU în
vederea atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții.

 Impactul pandemiei de COVID-19 asupra domeniului ales

De la începutul anilor 2000 până în prezent, procentul de activități care și-au găsit echivalent sau
au fost relocate total în mediul virtual a crescut exponențial. Apariția și extinderea pandemiei
COVID-19 la nivel global, precum și necesitatea de respectare a unor măsuri de protecție menite
a reduce impactul acesteia asupra sănătății ori vieții, au stimulat translatarea menționată anterior:
munca de acasă, cursuri online, ședințe în sistem videoconferință.

Pe lângă beneficiile obținute în demersurile de prevenire a răspândirii infecției cu SARS-CoV-2

și avantajele relocării activităților în spațiul fără frontiere al Internetului, această virtualizare a
adus în prim-plan o serie de vulnerabilități și riscuri inerente pentru indivizi.

Epoca pe care o trăim este caracterizată de un boom informațional, înțeles ca volum uriaș de
informație care depășește capacitatea individului de a accesa și procesa toate datele disponibile
în biblioteca virtuală globală pe un subiect anume. Deși au apărut instrumente tehnologice din ce
în ce mai avansate pentru a analiza cantități enorme de date și a realiza conexiuni multiple, nici
acestea nu pot asigura acoperirea întregii cantități indexate pe un anumit segment.

Pe acest fond, 2020 a adăugat impactul global al pandemiei COVID-19 asupra individului.
Modificarea semnificativă și prelungită a parametrilor de desfășurare a activităților zilnice a
determinat, pentru unii indivizi, apariția unor reacții de ordin psihologic, dintre care relevante
pentru prezentul articol sunt creșterea sensibilității emoționale și a sentimentului de singurătate.

Drept urmare, indivizii nu au capacitatea de a colecta toate datele disponibile pe un subiect și

reacționează emoțional într-un procent mai mare la datele selectiv colectate. Rezultatul conexării
ne indică o a doua vulnerabilitate: efectele „epocii post-adevăr”. Deși nu există o definiție
general acceptată a post-adevărului, majoritatea celor care au tratat subiectul până în prezent sunt
de acord asupra câtorva elemente de bază: acceptarea unui argument în baza emoțiilor și
credințelor, mai degrabă decât în baza unor dovezi sau fapte obiective. În traducere, a doua
provocare a digitalizării este reprezentată de predispoziția unor categorii de utilizatori ai
mediului online de a-și orienta comportamentul, ideile și acțiunile folosind informații selectate în
baza emoțiilor, chiar cu neglijarea sau respingerea voluntară a unor dovezi evidente care indică o
interpretare contrară.

Pandemia de COVID-19 a provocat un val de schimbări semnificative în modul în care

societatea gestionează informația și adoptă tehnologia. Această transformare, accelerată de
necesitatea distanțării sociale și a adaptării rapide la noi condiții, a avut un impact complex și
adesea contrastant asupra digitalizării și societății informaționale.

Un domeniu major influențat de pandemie a fost cel al muncii și educației. Lucrul de acasă a
devenit o practică generalizată, cu implicații semnificative pentru mediul de lucru și echilibrul
vieții profesionale și personale. Tehnologiile de comunicare online, precum Zoom și Microsoft
Teams, au cunoscut o creștere exponențială în utilizare. De exemplu, întâlnirile virtuale au
înlocuit adunările fizice, iar platformele de colaborare online au devenit cruciale pentru
menținerea conectivității între echipele de lucru.

În domeniul educației, instituțiile de învățământ s-au confruntat cu provocări semnificative, dar

și cu oportunități de inovare. S-au dezvoltat platforme de învățare online, iar utilizarea
instrumentelor digitale în procesul de predare a devenit esențială. Cu toate acestea, se evidențiază
inegalitățile în accesul la tehnologie și conexiune la internet, cu elevi și studenți care se confruntă
cu dificultăți în participarea la învățământul la distanță.

Sectorul sănătății a fost, de asemenea, puternic remodelat de pandemie. Tehnologiile digitale au

fost folosite pentru monitorizarea și combaterea răspândirii virusului, precum și pentru
dezvoltarea și distribuția vaccinurilor. Aplicațiile de monitorizare a contactelor, telemedicina și
platformele online pentru programarea vaccinării au devenit instrumente esențiale în gestionarea
pandemiei.

Cu toate acestea, pe măsură ce societatea a adoptat tehnologia pentru a face față provocărilor
pandemiei, s-au accentuat inegalitățile digitale. Populațiile defavorizate au avut adesea un acces
limitat la tehnologie și conexiune la internet, punându-le într-o poziție vulnerabilă în fața
transformărilor digitale. Acest aspect subliniază importanța abordării incluzive și echitabile în
procesul de digitalizare.
De asemenea, a crescut conștientizarea asupra securității cibernetice, odată cu creșterea utilizării
tehnologiei pentru comunicare și lucrul la distanță. Amenințările cibernetice au devenit o
preocupare majoră, întrucât organizațiile și indivizii au devenit mai dependenți de mediul online.

În sfera socială, rețelele de socializare și platformele de divertisment online au cunoscut o

creștere semnificativă în utilizare. Oamenii au căutat modalități de a menține conexiunile sociale
și de a se relaxa în mediul online. Totuși, această schimbare a avut și consecințe asupra sănătății
mentale, cu efecte ale utilizării excesive a tehnologiei și ale izolării sociale.

În concluzie, pandemia a acționat ca un catalizator pentru transformarea digitală, cu impacturi

profunde în toate aspectele vieții. Cu toate acestea, este esențial să abordăm inegalitățile digitale
și să fim conștienți de implicațiile sociale și economice ale acestei transformări, asigurându-ne că
beneficiile tehnologiei sunt distribuite echitabil și că niciun segment al societății nu este lăsat în
urmă.

Dezvoltarea abilităților digitale de bază ale tuturor românilor: astăzi, doar 28% dintre românii cu
vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au abilități digitale de bază precum trimiterea/primirea de e-
mailuri, conectarea la rețelele sociale sau participarea la comerțul electronic. Cetăţenii români
din mediul rural au în prezent al doilea cel mai scăzut nivel de competenţe digitale de bază din
Uniunea Europeană. Un program public robust care ajută tinerii și bătrânii, precum și populațiile
rurale să se pregătească mai bine pentru un viitor digital ar îmbunătăți reziliența socială și
economică într-o lume aflată în continuă schimbare.

Încurajarea formării digitale și manageriale a angajaților: studiile arată că firmele mai bine
gestionate adoptă digitalizarea mai rapid și mai amănunțit; totuși doar 6% dintre firme au oferit
angajaților instruire în domeniul TIC în timpul pandemiei de COVID-19.