UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE
MASTER: FINANŢE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

ADMINISTRAŢIE
ELECTRONICĂ

NOTE DE CURS

LECTOR UNIV.DR. ANCA BUJOR

TEME PROPUSE PENTRU REFERATE LA DISCIPLINA
ADMINISTRAŢIE ELECTRONICĂ

1. Impactul Societăţii informaţionale asupra activităţii din administraţia

publica
2. Info-chioşcurile si implicaţiile acestora in activitatea unităţilor din
administraţia
publica
3. Internetul si implicaţiile sale in activitatea instituţiilor de învăţământ
4. Internetul si implicaţiile sale in activitatea instituţiilor de sănătate
5. Internetul si implicaţiile sale in activitatea instituţiilor vamale
6. Internetul si implicaţiile sale in activităţi administrative publice
7. Utilizarea reţelelor de calculatoare şi implicaţiile acestora în sistemul
administraţiei
publice
8. Piaţa serviciilor publice electronice în România
9. Plăţi on-line în administraţia publică
10. Achiziţiile publice electronice şi rolul lor în asigurarea eficienţei
cheltuielilor din
bugetele locale
11. Activităţi on-line ale administraţiei publice
12. Aspecte privind informatizarea administraţiei publice.
13. Informatizarea activităţii în cadrul unei primării / consiliu judeţean.
14. Aplicaţii Internet în administraţia publică
15. e-Administrare. De la clasic la modern în administraţia publică

Referatul va fi tehnoredactat respectând următoarele cerinţe:

Întregul text al lucrării va cuprinde minim 5 pag şi max.15 pag. Alinierea
se va face în
modul Justify. Textul lucrării va fi redactat cu diacritice, caractere Times
New Roman,
de dimensiune 12 pt., scrise la o distanţa între rânduri de 1,5.
 Referatul va avea ca preambul un rezumat (Abstract) redactat în limba
engleză care nu
va depăşi 150 de cuvinte şi se va redacta cu caractere de dimensiune 11 pt.,
scrise la
un rând, italic. Cuvântul „Abstract” va fi redactat cu caractere Times New
Roman, de
dimensiune 12 pt., îngroşat (bold).
La sfârşitul lucrării va apărea bibliografia folosită.

2
Capitolul 1. Guvernarea electronică

1.1. Concepte cu privire la guvernarea electronicã

Sectorul public şi relaţiile sale cu societatea au generat numeroase
analize şi discuţii în
ultimii ani. Creşterea cererii de servicii publice, restricţiile bugetare,
costurile de personal şi
noile facilităţi oferite de tehnologia informaţiei au constituit provocări
generatoare de noi
concepte: “guvernare on-line”, “e-government”, “administraţie electronicã ”.
Elementul cheie al conceptului de „guvernare electronică” este
îmbunătăţirea relaţiei şi
fluidizarea schimbului de informaţii dintre sectorul public – pe de o parte şi
cetăţeni şi mediul
de afaceri, pe de altă parte. Guvernarea electronică înseamnă oferirea de servicii
publice în
format electronic pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, o alternativă mai
eficientă şi mai ieftină,
care ar permite Guvernului să fie mai aproape de cetăţeni şi să-şi adapteze
serviciile conform
cerinţelor acestora.
Altfel spus, guvernarea electronica înseamnă utilizarea de către
autorităţile
administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei,
în scopul:
1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile si serviciile publice ale
autorităţilor
administraţiei publice centrale;
2. eliminării procedurilor birocratice si simplificării metodologiilor de
lucru;
3. îmbunatatirii schimbului de informaţii si servicii între autorităţile
administraţiei
publice centrale;
4. îmbunatatirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei
publice centrale;
O soluţie de guvernare electronică completă ar răspunde unor cerinţe
precum:
- punct unic de contact pentru furnizarea serviciilor electronice 24 de ore pe zi,
şapte zile pe
săptămână;
- punte de trecere la societatea digitală;
- reconstrucţia încrederii cetăţeanului în guvern;
- accelerarea creşterii economice;
- stabilirea unor politici şi reglementări guvernamentale;
- crearea unei forme de guvernare mult mai participative;
- promovarea soluţiilor de învăţare la distanţă.
Pentru implementarea conceptului de guvernare electronică, o ţară trebuie
să dispună
de infrastructuri adecvate de sisteme de date, instituţionale şi tehnologice, de
un cadru
legislativ compatibil, de resurse umane pregătite corespunzător şi, nu în ultimul
rând, de

3
gândire strategică şi coordonare. Funcţionând ca un sistem de comunicare
multi-canal între
guvern, cetăţeni, mediile de afaceri şi furnizorii de servicii, soluţiile de
e-Government ar
permite organismelor administrative să asigure creşterea accesului la informaţii,
centralizarea
şi integrarea datelor şi aplicaţiilor, eficientizarea procesului de decizie în
activitatea publică,
creşterea veniturilor şi reducerea costurilor.
Componentele guvernării electronice
„Guvernarea electronică” este alcătuită din patru mari componente principale:
- Interacţiunea dintre Guvern şi cetăţean (G2C);
- Interacţiunea dintre Guvern şi mediul de afaceri (G2B);
- Interacţiunea dintre Guvern şi funcţionarii publici (G2E);
- Interacţiunea dintre instituţii guvernamentale (G2G).
Componenta G2C presupune modernizarea generalizată a serviciilor publice,
care
trebuie să se concentreze pe necesităţile cetăţenilor. Pentru a fi cu adevărat
eficiente, serviciile
publice trebuie să fie disponibile 24 ore din 24, şapte zile pe săptămână din
şapte. Cetăţenii
vor putea interacţiona cu Guvernul de acasă, de la serviciu sau chiar în timpul
deplasărilor lor.
Furnizarea serviciilor guvernamentale se face pe mai multe canale, atât în mod
tradiţional, cât
şi prin mijloace electronice, pentru a permite cetăţenilor să opteze între
acestea. Serviciile
oferite cetăţenilor sub eticheta de e-government G2C sunt, în principal, de trei
tipuri, după
funcţiile oferite:
• servicii de informare ce permit regăsirea de informaţii sortate şi clasificate
la cerere, care, la
rândul lor, pot fi:
- pentru viaţa zilnică – informaţii despre muncă, protecţie socială, locuinţe,
educaţie, sănătate,
cultură, transport, mediu etc.;
- pentru tele-administrare – lista serviciilor publice, ghid de proceduri
administrative, registre
şi baze de date publice;
- pentru participare la viaţa politică – legi, documente parlamentare, programe
politice,
consultare de documente.
• servicii de comunicare interactivã ce permit interacţiunea cu indivizi sau
grupuri de
persoane (de exemplu, e-mail, liste de discuţii etc.), care la rândul lor pot fi:
- pentru viaţa zilnică – discuţii, răspunsuri la întrebări privind munca,
protecţia socială,
locuinţele etc.,
- pentru tele-administrare – contacte e-mail cu funcţionarii publici,
- pentru participare la viaţa politică- discuţii pe teme politice, contacte prin
e-mail cu oamenii
politici.

4
• servicii tranzacţionale ce permit transmiterea de către cetăţeni a unor
formulare
(administrative, de vot) şi /sau achiziţia de produse şi servicii on-line. Şi
acestea la rândul lor
pot fi:
- pentru viaţa zilnică – rezervare de tichete la diverse acţiuni, înscrieri la
cursuri;
- pentru tele-administrare – completarea şi prezentarea de formulare electronice
(de exemplu
declaraţii fiscale);
- pentru participarea la viaţa politică – referendum, alegeri, exprimarea de
opinii.
Serviciile tranzacţionale sunt considerate ca cele mai reprezentative în viitor
pentru e-
government, atâta timp cât completarea şi prezentarea de formulare de către
populaţie va
continua să aibă un rol preponderent în relaţia sa cu administraţia publică.
Realizarea acestor
servicii, deschise către cetăţean şi mediul de afaceri, necesită însă investiţii
importante, mai
ales ceea ce numim frecvent reingineria proceselor administrative şi o nouă
cultură a
funcţionarului public.
Componenta G2G presupune comunicarea prin mijloace electronice între
instituţiile
publice. Această comunicare este, de cele mai multe ori, nedetectabilă de către
cetăţean şi
presupune schimbul de date la diferite niveluri de securitate între sistemele
informatice ale
celor două instituţii. Comunicarea între instituţiile publice are loc datorită
faptului că
rezolvarea unor probleme presupune soluţii complexe, care necesită prelucrarea
unor date
deţinute de către instituţii diferite.
Astfel, tehnologia informaţiei trebuie să servească la unificarea logică a
structurilor
organizaţiilor guvernamentale. Aceasta implică dezvoltarea şi publicarea unui plan
de e-
government cuprinzător, care să adopte standarde Internet deschise. În acelaşi
timp trebuie să
fie definită o strategie de implementare, care trebuie să fie susţinută într-o
abordare de sus în
jos, de la miniştri şi de la nivelul de vârf al conducerii până la funcţionarii
publici.
Marea problemă care apare în implementarea unor soluţii G2G este nu atât
integrarea
tehnologică, cât cea a managementului proceselor, întrucât acesta presupune să-i
determini pe
oameni, şi nu computere, să lucreze împreună.
Guvernul îşi va putea îmbunătăţi eficienţa managementului intern, va
putea reduce
costurile administrative şi va putea determina apariţia unei noi culturi
"e-government" prin
utilizarea mijloacelor electronice în comunicarea şi tranzacţiile pe care le are
cu angajaţii săi,
funcţionarii publici – componenta G2E. Aplicaţiile care pot fi folosite pentru
managementul
acestor relaţii sunt:
• aplicaţii care uşurează îndeplinirea unor responsabilităţi de serviciu. În
această categorie
putem da, ca exemplu, folosirea de către angajaţii unei primării a bazelor de date
cu hotărâri şi

5
decizii, mai ales în domeniul retrocedărilor imobiliare. Astfel se reduc
eventualele pierderi de
timp generate de deplasarea fizică la alt departament şi căutarea în arhive
fizice. În acest mod,
atât limitările de spaţiu (aglomerarea unor persoane care caută diverse
informaţii), cât şi cele
de timp (pierderile determinate de deplasare etc.) sunt eliminate.
• aplicaţii pentru managementul situaţiei de salariat a angajatului guvernamental.
În acest
caz, salariatul poate să îşi acceseze fişa personală, poate modifica informaţiile
pe măsură ce
ele se schimbă, poate să ceară concediu în anumite perioade, astfel
distribuindu-se echilibrat
cererile de concediu, sau poate să completeze numărul de ore lucrate suplimentar
peste
program etc.
Relaţiile dintre guvern şi mediul de afaceri – componenta G2B - sunt unele
dintre
cele mai disputate relaţii din sfera guvernării electronice. Principala cauză a
acestei atenţii
speciale este, pe de o parte, faptul că firmele private reprezintă motorul
creşterii economice a
unei ţări, iar serviciile furnizate de stat pe Internet în favoarea acestui sector
ar trebui să fie pe
măsura importanţei sale. Pe de altă parte, achiziţiile guvernamentale şi
licitaţiile de tot felul se
mută din ce în ce mai mult pe Internet, acest lucru însemnând mai multă
transparenţă şi
costuri mai scăzute, bineînţeles dacă aceste avantaje sunt dorite de guvern.
Există două mari tipuri de aplicaţii G2B:
• sistemele de achiziţii publice realizate prin Internet. În esenţă, aceste
sisteme aduc cu sine
multiple avantaje, legate în primul rând de transparentizarea procesului de
ofertare şi
acceptare a ofertelor şi reducerea costurilor generale implicate.
• serviciile oferite de stat sectorului privat prin Internet. Dintre toate aceste
aplicaţii, cele mai
utile sunt cele care presupun economisirea de timp şi bani, atât pentru guvern,
cât şi pentru
companii, adică efectuarea unor servicii precum înmatricularea unei societăţi
comerciale,
plata taxelor, completarea unor cereri şi adeverinţe doar pe Internet.
Guvernarea electronică este una din manifestările importante ale societăţii
informaţionale, deoarece implică instituţii ale statului, organizaţii publice şi
private şi, mai
ales, cetăţeanul, pe care îl transformă în e-cetăţean, implicat direct, concret şi
constructiv în
toate domeniile vieţii politice, sociale, culturale, cetăţeneşti şi morale.
1.2. Serviciile publice electronice
Serviciile publice ale unui stat sunt toate serviciile oferite publicului
pe baza
fondurilor publice, în cele trei domenii de autoritate şi responsabilitate ale
statului – executiv,
legislativ şi juridic. Serviciile publice electronice sunt toate aceste servicii
publice oferite pe
cale electronică adică prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor,
în special prin
Internet.

6
Mulţimea serviciilor publice electronice oferite de stat reprezintă
partea de guvernare
electronică a statului iar numărul şi tipul acelor servicii publice care pot fi
puse sub forma
electronică, într-un fel sau altul sunt de o mare diversitate. Serviciile publice
electronice vor
coexista şi în continuare cu serviciile publice tradiţionale.
Există servicii publice electronice din variate domenii şi sub variate
forme, purtând
specificul fiecărei ţări dar şi cu caracteristici generale comune.
Astfel, în domeniul administrării electronice – obţinerea de informaţii,
plata
electronică a taxelor, impozitelor, amenzilor şi penalităţilor, obţinerea de
certificate şi
permise; obţinerea de beneficii sociale etc
În domeniul eSănătăţii – programarea la medic, înregistrări electronice de
sănătate în
formate diverse , cardul inteligent de sănătate şi asigurări de sănătate,
prescrierea de reţete
electronice şi trimiteri electronice către alţi specialişti.
În domeniul eAfacerilor – furnizarea către societăţi a unor servicii
dezvoltate sau
asigurate de stat, care să le permită acestora să desfăşoare afaceri electronice
(comerţ
electronic, plăţi electronice, participare la licitaţii publice electronice).
În domeniul eJustiţiei – consultarea arhivei, a unor dosare şi unor
decizii judecătoreşti;
baza de date publică a tuturor actelor normative ale statului; notariat
electronic; poliţie
electronică etc.
În domeniul eÎnvăţământului – învăţământul la distanţă – incluzând variate
sisteme de
management al învăţării şi unelte de creare de conţinut de învăţare etc.
Pentru implementarea cu succes a guvernării electronice este necesară
definirea unei
arhitecturi coerente de aplicaţii şi a unui set predefinit de servicii generice şi
instrumente
pentru dezvoltarea, implementarea şi administrarea ulterioară a aplicaţiilor.
Această
arhitectură trebuie actualizată pentru a asigura corespondenţa cu cerinţele
utilizatorilor şi cu
noile tehnologii care apar.
Aplicaţiile informatice specifice se pot încadra în următoarea listã de
servicii publice
destinate cetăţenilor şi mediului de afaceri (lista este minimală):
1. taxe pe venit;
2. oferire şi căutare de locuri de muncă;
3. securitate/protecţie socială – contribuţii de asigurări sociale;
4. documente personale;
5. înregistrarea unei maşini;
6. autorizaţii de construcţie;
7. declaraţii la poliţie;

7
 8. librării publice;
9. certificate de naştere, căsătorie, deces;
10. înscrierea în învăţământul secundar şi terţiar;
11. schimbarea adresei;
12. servicii din domeniul sănătăţii;
13. eTransport;
14. contribuţii sociale;
15. taxe de corporaţie;
16. TVA;
17. înmatricularea unei noi companii;
18. transmiterea de date către oficiile de statistică;
19. declaraţii vamale;
20. achiziţii publice.
Efectele benefice ale utilizării pe scară largă a tehnologiei informaţiei
şi
comunicaţiilor la locul de muncă, în relaţia cu autorităţile şi instituţiile
publice, în viaţa de zi
cu zi (pentru a face cumpărături, a se instrui, a se distra sau a-şi rezolva
diverse treburi
gospodăreşti etc.) sunt de necontestat. Aceste efecte însă nu trebuie idealizate,
atâta timp cât
practica actuală a dovedit şi existenţa a numeroase obstacole care pot diminua sau
anula
aceste efecte: imposibilitatea unor categorii sociale de a avea acces la noile
servicii specifice
societăţii informaţionale (din lipsa infrastructurii de comunicaţii adecvate sau a
terminalelor
de acces, din lipsa culturii necesare pentru a le utiliza sau datorită tarifelor
prea ridicate în
raport cu veniturile individuale), distorsiunile produse pe piaţa muncii,
inadecvarea
serviciilor/informaţiilor oferite în raport cu interesele individuale sau de grup,
lipsa de
securitate şi confidenţialitate a informaţiei, cu efecte nedorite asupra
intimităţii vieţii
personale sau cu producerea de pierderi materiale importante, conţinuturi
informaţionale
periculoase la adresa moralei publice, eticii sociale sau a securităţii
individuale.

8
Capitolul 2. Administrarea publică electronică

2.1. Concepte cu privire la adminstrarea publică electronică

Furnizarea sub formă electronică a serviciilor de bază, existente, ale
administraţiei
publice, precum şi adăugarea unor servicii noi electronice, reprezintă
administrarea
electronică, eAdministrare. Aceste servicii publice electronice, eServicii, se
adaugă celor
tradiţionale furnizate de o unitate de administraţie publică (UAP) tradiţională
informatizată şi
transformă pe aceasta într-o eUAP, adică o UAP electronificată. Ideea de
electronificare se
referă atât la furnizarea eServiciilor prin canale de acces electronice (în
principal Internetul)
cât şi la o reorganizare a UAP-urilor tradiţionale, menită a o adaptare a acestora
la noile
canale de acces şi a aduce, în general, o eficienţă mai mare în funcţionare.
Desigur nu toate
serviciile publice oferite tradiţional pot fi electronificate complet- astfel
unele servicii vor fi
electronificate parţial, iar altele deloc. Informatizarea unei UAP (numită
iniţial, uneori, tot
electronificare sau automatizare) formează baza tehnologică, care , extinsă şi
adaptată,permite
implementarea serviciilor publice electronice.
Simplificând, dar păstrând aspecte esenţiale, vom putea spune că, din
punctul de
vedere al beneficiarilor, o eUAP este, de cele mai multe ori, o ...UAP plus
Internet....,iar
din punctul de vedere al guvernării, o eUAP este o...UAP electronificată şi
reorganizată, mai eficientă (costuri mai mici, servicii mai bune), şi cu personal
mai
calificat.
Ghişeul electronic, eGhişeu (uneori numit şi ghişeu virtual, în engleză
eCounter, în
franceză eGuichet) este un concept ce reprezintă poarta de acces electronic a
beneficiarilor
către serviciile publice electronice ale administraţiei publice electronice,
locale şi centrale.
Desigur şi în cazul altor eServicii se poate aplica acelaşi concept de eGhişeu.
Pentru beneficiarul care accesează eServiciile prin Internet,
eGhişeul....se vede... sub
forma unui site creat de furnizorul serviciului, site de pe care poate obţine
informaţii sau prin
care poate interacţiona bidirecţional (primind şi introducând date) pentrz
realizarea unor
servicii mai complexe cum ar fi plata taxelor sau participarea la achiziţii
publice electronice.
O eUAP furnizoare de eServicii poate dispune de un singur site, care reprezintă un
singur
punct de acces (one -.stop shop, magazin în care se găsesc de toate), uşurănd
sarcina
beneficiarilor de a căuta serviciile de care au nevoie. De asemeni toate
site-urile de acelaşi tip
(ale primăriilor de exemplu) pot avea o structură asemănătoare, fiind astfel,
standardizate într-
 9
o oarecare măsură, iar un unic site central al guvernului (un unic portal
guvernamental al
eGuvernării) poate face trimiterea către toate eServiciile existente, centrale şi
locale.
Pentru ca eGhişeul administrativ să fie cu adevărat util beneficiarilor
este necesar ca
aceştia să dispună de mijloacele de acces la Internet (minim calculator şi
legătură la Internet)
şi să aibă şi cunoştinţele necesare- întâi să afle de existenţa eServiciilor, iar
apoi să ştie cum să
folosească calculatorul pentru a utiliza eServiciile. Popularizarea eServiciilor
cade în general
în sarcina UAP (sau AP) care le oferă, iar dotarea tehnică şi pregătirea necesară
utilizării
mijloacelor tehnice, ar putea reveni guvernului prin programe de favorizare a
dobândirii
acestora de către populaţie şi micile societăţi.
Unul din eServiciile importante ale administraţiei publice este acela de
orgbanizare a
achiziţiilor publice electronice, eAchiziţii (eProcurement),prin care agenţiile
publice
achiziţionează, de regulă prin licitaţie, bunurile şi serviciile de care au
nevoie. Printr-o astfl de
achiziţie publică, o primărie orăşeneascş de exemplu ar putea achiziţiona
consumabile sau
calculatoarele de care are nevoie pentru a-şi moderniza baza informaţională din
birouri.
Publicul ţintit de achiziţia publică e format în general din societăţi comerciale
sau chiar
persoane fizice, de la care se cer oferte. Toate etapele unei achiziţii publice
pot fi
electronificate- anunţul achiziţiei, primirea de oferte, selectarea ofertelor,
atribuirea
contractului, trimiterea facturii şi efectuarea plăţii. eAchiziţiile pot fi o armă
importantă a
politicii guvernului ţinând seama de faptul că guvernul este printre cei mai mari
agenţi
economici ai statului, iar accesul electronic uşurează mult pătrunderea înacest
domeniu a
întreprinderilor mici şi mijlocii a căror dezvoltare se doreşte stimulată.
Serviciile eAdministrării în cadrul Uniunii Europene, pot fi oferite de
către un stat şi
celorlalte state membre. Aceasta se asigură prin strategia guvernului fiecărui
stat de
implementare a eGuvernării proprii, strategie care trebuie să ţină cont şi de o
dimensiune
transfrontalieră această dimensiune fiind deja formalizată într-un normator numit
Cardul
European de Interoperabilitate (EIF, European Interoperability Frame.

2.2. Serviciile administrării publice electronice.

Varietatea serviciilor publice pare fără sfârşit şi în fiecare ţară e
altfel Totuşi trecerea
lor sub formă electronică duce la un anumit grad de uniformizare prin împărtăşirea
experienţei
de succes dintr-o ţară în alte ţări, în special în cadrul Uniunii Europene, şi
prin definirea de
către aceasta a Listei cu cele 20 de servicii publice considerate de bază Cele 20
de servicii
publice electronice de bază prin care am definit Administrarea, sunt servicii
generale care au,

10
fiecare din ele, atât forme variate prin care se prezintă beneficiarilor cât şi
modalităţi diverse
de implementare.
2.2.1. Servicii electronice unidirecţionale, bidirecţionale, directe şi
auxiliare.
Complexitatea serviciilor.
Serviciile electronice pot fi împărţite, din punctul de vedere al sensului
legăturii dintre
furnizorul de servicii şi beneficiar, în două tipuri mari – unidirecţionale şi
bidirecţionale.
Serviciile unidirecţionale sunt acelea prin care furnizorul serviciilor
oferă informaţii
către beneficiar, fluxul de informaţii curgând numai de la furnizorul de servicii
către
beneficiar. Accesarea acestor informaţii se face prin calculatorul personal cuplat
la Internet, în
care navigatorul (browser) stabileşte legătura de telecomunicaţii cu site-ul
furnizorului de
servicii şi descarcă informaţiile dorite, care sunt afişate pe ecranul
calculatorului şi pot fi mai
apoi tipărite sau memorate sub formă de fişier. Acestea sunt cele mai răspândite
servicii
publice electronice deoarece sunt cel mai uşor de realizat. Administraţiile
tuturor marilor
oraşe au un astfel de site, întreţinut şi actualizat periodic de primărie, prin
care se oferă
beneficiarilor cele mai variate informaţii, inclusiv indicaţii prin care
beneficiarul este
îndreptat spre serviciile de specialitate ale diverselor unităţi administrative
locale, generale
sau de specialitate.
 Serviciile bidirecţionale (sau interactive, sau tranzacţionale) sunt acelea
în care, în
cursul executării serviciului, informaţiile curg între furnizor şi beneficiar în
ambele sensuri.
Toate cele 20 de servicii electronice de bază administrative sunt servicii
bidirecţionale. Într-un
astfel de serviciu beneficiarul începe prin a descărca un formular electronic care
îl invită să
introducă o serie de informaţii necesare pentru realizarea serviciului (între care
declararea
identităţii urmată de o autentificare apare aproape peste tot), iar beneficiarul,
după ce îl
completează, îl expediază electronic înapoi către serviciu. Primirea de către
serviciu a
formularului completat iniţiază de regulă realizarea serviciului, în cursul căruia
pot avea loc
mai multe interacţiuni bidirecţionale între serviciu şi beneficiar, inclusiv
printr-o serie de alte
formulare care sunt purtătoare bidirecţionale de informaţii.
O altă clasificare curentă împarte serviciile electronice în servicii de
furnizare de
informaţii (unidirecţionale) şi servicii propriu-zise (bidirecţionale), care
realizează operaţiuni
mai complicate, cum ar fi plata taxelor sau înmatricularea unor noi societăţi.
Toate aceste servicii, pe care le numim directe pentru că servesc în mod
direct o
nevoie a beneficiarului, pot apela în cursul realizării lor la o serie de servicii
ajutătoare, pe
care le numim auxiliare. Principalele servicii auxiliare sunt serviciul de
management al
identităţii electronice, eID, prin care se efectuează o declarare a identităţii
beneficiarului

11
urmată de autentificarea acesteia, şi serviciul de plată electronică, ePlată
(ePayment), prin care
se pot efectua electronic diverse plăţi cerute în cadrul unui serviciu direct.
Astfel toate cele 20
de servicii de bază administrative (cu o excepţie) aplează (sau conţin) serviciul
de
management al identităţii beneficiarului şi multe dintre ele permit efectuarea
unei plăţi
electronice. Serviciile electronice auxiliare se pretează foarte bine la un
parteneriat public-
privat, în sensul că realizarea acestora poate fi contractată de administraţia
centrală cu
proprietăţi private specializate în această direcţie (în cazul în care
administraţia centrală nu şi-
a construit propriile sale servicii auxiliare)
Complexitatea, sau sofisticarea, serviciilor publice electronice, aşa cum
este percepută
de beneficiari, se descrie de regulă prin patru sau cinci nivele de sofisticare,
iar complexitatea
nivelului de realizare a acestor servicii poate fi descrisă prin patru modele de
organizare a
birourilor furnizoare de servicii şi a legăturilor dintre ele.
În ceea ce priveşte complexitatea modului de realizare a serviciilor, se
pot distinge
patru modele de organizare şi de interconectare a birourilor în care se desfăşoară
procedurile
care materializează serviciul ce satisface direct beneficiarul ce l-a apelat.
După cum beneficiarul vede unul, sau mai multe, servicii (2 cazuri), iar
realizarea
serviciului se face în unul, sau mai multe, birouri (2 cazuri), se pot distinge
patru modele:
Modelul A – un serviciu şi un birou, Modelul B – mai multe servicii şi un birou,
Modelul C –
un serviciu şi mai multe birouri şi Modelul D – mai multe servicii şi mai multe
birouri. În
cazul, de exemplu, al unei cereri de paşaport nou suntem în faţa unui Model C de
organizare,
întrucât este vorba de un singur serviciu care se realizează în două birouri
(cererea e adresată
unei unităţi locale, care face verificări, după care o transmite unei unităţi
centrale naţionale,
care o finalizează, şi trimite paşaportul nou la unitatea locală pentru a fi
predat, după
autentificare, beneficiarului.
2.2.2. Serviciile publice electronice administrative de bază
Vom face în cele ce urmează o foarte scurtă trecere în revistă a celor 20
de servicii
publice electronice de bază, pe care le putem considera ca făcând de regulă parte
dintr-o
administrare electronică, eAdministrare, şi anume 12 pentru cetăţeni şi 8 pentru
societăţi.
Reamintim că există o mare varietate de forme în care se poate realiza fiecare
serviciu şi că în
realitate în fiecare ţară serviciul se realizează într-un alt fel, specific
tradiţiei administrative a
acelei ţări, adică în practică nu există două implementări la fel. În descrierea
care urmează am
prezentat în general serviciile cu un grad mai mare de sofisticare, dar ele sunt
furnizate de
diverse ţări în stadii diferite de sofisticare (oricare din stadiile 1-4).
Descrierea este sumară
pentru a include, pe cât posibil, ceea ce este comun din multiplele forme de
implementare a

12
diverselor servicii. De asemenea, deşi serviciile sunt prezentate ca separate,
unele din ele pot
fi grupate după specific (prin portaluri) într-un singur serviciu mai general (cum
poate fi cazul
cu serviciile pentru societăţi legate de diversele plăţi către stat).
a) Servicii pentru cetăţeni
1.Taxa pe venit – declarare, notificare
Serviciul constă în declararea anuală de către cetăţean a veniturilor pentru care
trebuie să
plătească o taxă, eventual urmată de plata electronică efectivă a taxei.
Declararea constă în
specificarea tuturor surselor de venit şi a valorii totale a acestuia. Poate fi
urmată sau nu de
plata electronică a taxei. Declaraţia e verificată de serviciul care notifică
beneficiarul, şi care
confirmă sau infirmă declaraţia. Dacă s-a plătit mai mult, diferenţa va fi
returnată, iar dacă
plata a fost insuficientă beneficiarul va fi notificat asupra sumei care mai e de
plătit. Serviciul
se numeşte eTaxe.
2. Căutare loc de muncă prin oficiile de muncă
Oficiile de muncă pot oferi prin site-uri proprii accesul beneficiarului
la baza lor de
date cu oferte de locuri de muncă, eventual ţinând cont de profilul de interes
specificat de
beneficiarul solicitant.
3. Obţinerea de beneficii sociale
În această clasă de servicii intră obţinerea ajutoarelor de şomaj, a
alocaţiei pentru
copii, a compensaţiilor medicale şi a burselor studenţeşti. Cererea beneficiarului
(formularul
electronic) este dirijată către serviciu , unde este verificată şi poate fi urmată
de plata efectivă,
neelectronică sau electronică într-un cont bancar indicat de beneficiarul
solicitant.
4. Documente personale – paşaport, permis de conducere auto
Cele două servicii sunt similare şi oferă un formular electronic care
declanşează
procedura de obţinere a documentului. Plata taxei necesare se poate face
electronic.
Solicitantul va fi notificat de serviciul de la nivel central, iar documentul va
fi finalmente
ridicat în persoană de beneficiarul solicitant de la agenţia locală.
5. Înregistrarea autovehiculului personal
Se oferă înregistrarea (eventual radierea) autovehiculelor personale noi,
folosite sau
importate. Formularul electronic completat de beneficiar pe baza permisului de
conducere
(care este verificat) poate fi expediat electronic chiar de la sediul dealer-ului
auto de unde se
cumpără maşina nouă şi conduce la înregistrarea acesteia în toate birourile unde
evidenţa este
necesară (poliţie şi finanţe, de regulă). În unele cazuri beneficiarului i se
poate elibera pe loc
certificatul de înmatriculare precum şi plăcile cu numerele autovehiculului.
6. Cerere autorizaţie de construcţie

13
Se oferă un formular electronic care reprezintă o cerere (iniţierea
procedurii) de
eliberare a unei autorizaţii de construcţie (sau de renovare) şi permite
solicitantului să facă o
singură vizită în persoană, la un singur ghişeu, aducând şi toate documentele
necesare,
inclusiv planul construcţiei. Cererii îi pot fi ataşate electronic şi unele dintre
documentele
necesare.
7. Declaraţie la poliţie
Beneficiarul poate declara un furt de proprietate (bunuri, documente etc.)
sau alte
probleme, printr-un formular electronic oferit de un nivel central (al poliţiei
naţionale) ce este
înregistrat şi la nivelul local (secţia cea mai apropiată de domiciliul
declarantului) care începe
apoi procedurile locale specifice corespunzătoare plângerii. În cazul furtului
unui telefon
mobil serviciul poate uneori anunţa imediat operatorul şi poate bloca SIM-ul.
Serviciul se mai
numeşte ePoliţie.
8. Biblioteci publice
Serviciul permite, prin intermediul unui site public, consultarea online a
cataloagelor
bibliotecilor publice şi eventual obţinerea unei copii electronice a materialului
dorit (carte,
CD, hartă etc.)
9. Certificate (naştere, căsătorie) – cerere şi eliberare
Certificatele pot fi solicitate prin completarea unui formular electronic
(cu folosirea
obligatorie pentru identificare şi autentificare a semnăturii electronice a
solicitantului, aflată
de exemplu într-un card cu cip) după care pot fi primite direct, electronic, de
solicitant, care le
poate apoi tipări. Taxa poate fi plătită electronic în cadrul aceleiaşi sesiuni.
10. Înscriere la universitate
Înscrierea la o universitate sau la o altă instituţie de învăţământ
superior de stat se face
prin completarea unui formular electronic aflat pe un site public. Site-ul conţine
toate
informaţiile şi condiţiile necesare. Unitatea de învăţământ vizată ia o decizie şi
o comunică
electronic solicitantului.
11. Anunţ schimbare de domiciliu (schimbare adresă)
 Adresa de domiciliu a cetăţenilor înregistraţi într-un registru naţional
civil (cetăţenii
având un cod numeric personal unic) poate fi modificată printr-un formular
electronic oferit
de nivelul central (care deţine baza de date cu registrul civil naţional) şi pe
baza identităţii
electronice (prin card cu cip) a cetăţeanului. Adresa curentă este astfel
disponibilă mai apoi
electronic, oricărui alt serviciu care cere identificarea cetăţeanului.
12. Servicii de sănătate

14
Pe site-ul public specific se află informaţii referitoare la spitalele de
stat şi la serviciile
lor, iar solicitantul îşi poate face programarea unei vizite la spitalul ales,
obţinând şi
confirmarea programării. Serviciul este interactiv, solicitantul putând să se
adreseze unui alt
spital, în funcţie de un eventual răspuns neconvenabil.
b) Servicii pentru societăţi
1. Contribuţia de asigurări sociale pentru angajaţi
Contribuţia include în principal asigurările de sănătate, pensie şi şomaj,
dar poate
include şi altele (ca de exemplu ajutoarele pentru accidente de muncă, concedii,
maternitate,
boală, incapacitate de muncă). Serviciul este menţinut centralizat printr-un
portal
guvernamental în care fiecare societate poate avea pagina sa proprie,
personalizată, care
memorează datele proprii de societate.Serviciul oferă formulare electronice pentru
raportările
periodice (declaraţii de salarii lunare, trimestriale, etc.), precum şi
posibilitatea plăţii
electronice a contribuţiei calculate de asemeni pe baza declaraţiilor. Toate
instituţiile de
asigurări sociale (precum şi alte agenţii) implicate sunt legate între ele şi sunt
interoperabile,
iar acest lucru este transparent pentru societăţi, care nu văd decât un singur
portal şi un singur
formular, şi nu fac decât o singură plată.
2.Taxele de societate- declarare, notificare
Serviciul este generic şi se referă la variate taxe de societate (cum ar fi
impozitul pe
profit şi impozitul pe venit al lucrătorilor individuali (self-employed) şi poate,
de la caz la caz,
cuprinde şi contribuţiile de asigurări sociale pentru angajaţi (servicul 1 pentru
societăţi),
TVA-ul, şi declaraţiile vamale (serviciile 3 şi 6 pentru societăţi). Serviciul
este oferit
centralizat prin Internet şi oferă formulare electronice pentru declaraţii, care,
după ce sunt
verificate, produc notificări către beneficiar conţinând (sau confirmând) sumele
de plată, după
care plata poate fi efectuată electronic sau neelectronic. Notificările pot fi
primite de
beneficiari şi prin poşta electronică. Serviciul se mai numeşte eTaxe.
3. TVA-declarare, notificare
Este un caz particular al serviciului 2, descris mai sus şi poate
fi oferit separat
distinct sau grupat cu alte servicii de plăţi către stat datorate de societăţi.
Plata TVA-ului se
poate face electronic.
4. Înregistrarea unei noi societăţ
Cuprinde formulare electronice pentru declararea înregistrării unei
societăţi noi, a unor
modificări în statutul şi starea unei societăţi existente, şi a încetării
activităţii unei
societăţi.Certificatul de înregistrare dorit poate fi trimis prin poştă.
Formularele sunt adresate

15
unei agenţii care reprezintă refistrul naţional al societăţilor. Prin acest
serviciu orice societate
poate obţine şi informaţii despre orice altă societate înscrisă în registrul
naţional.
5. Furnizare de date pentru birourile de statistică
Societăţile completează chestionare electronice specifice şi le expediază
către
institutul naţional de statistică al ţării, care meţine în acest scop un site
peopriu pe Internet,
după care primesc o confirmare a acestor declaraţii.
6. Declaraţii vamale
Serviciul se referă la declararea prin Internet a importurilor şi
exporturilor şi, pentru
unele produse, la cererea licenţelor legate de cote (limitări). Cererea pentru
obţinerea unei
licenţe de import, de exemplu, se completează într-un formular electronic, iar
licenţa acordată
se poate obţine electronic (după care este tipărită) sau poate fi expediată (şi)
prin poştă.
Serviciul informează Ministerul Finanţelor care ţine evidenţa importurilor,
exporturilor şi a
licenţelor, şi este de regulă asigurat central numai pentru unele produse mai
speciale (cum ar
fi textile sau oţel). Plăţile se pot face electronic.
7. Permise legate de mediu (incluzând raportare)
Obţinerea unui permis mediu necesar începerii unei activităţi şi
raportarea periodică
obligatorie a beneficiarului (prevăzută în permisul acordat, referitor la poluare,
consum de
materiale de sol,etc) sunt etape care pot fi electronificate în şirul de etape
necesare realizării
obigaţiilor legate de mediu ale beneficiarului.Un formular electronic completat şi
expediat
serviciului declanşează operaţiunea de obţinere a permisului.O autoritate de mediu
centrală
(cu ramificaţii regionale pentru beneficiari mai mici) păstrează o bază de date
privind, de
exemplu, poluarea naţională curentă, stabileşte acordarea permiselor de mediu
(cotele de
poluare), monitorizează (prin rapoarte) evoluţia poluării şi informează periodic,
inclusiv
electronic, asupra acesteia (la fel şi pentru consumul materialelor din sol).
8. Achiziţii publice
Un serviciu electronic important şi în general bine dezvoltat în multe,
dacă nu chiar în
toate, din etaple sale tradiţionale- notificarea (anunţul licitaţiei publice,
incluzând şi
modalitatea de obţinere a caietului de sarcini), primirea ofertelor, selectarea
ofertantului
(incluzând şi licitaţia), contractarea , facturarea şi plata. Primele două etape-
notificarea şi
primirea ofertelor- se realizează uzual, la nivel central sau local, prin site-uri
dedicate pe
Internet, selectarea ofertantului se face prin licitaţie electronică sau
neelectronică, iar
încheierea contractului şi plata se fac de regulă neelectronic. Vom reveni într-un
subcapitol
separat pentru a descrie mai în detaliu acest important serviciu electronic
administrativ.
Serviciul se mai numeşte eAchiziţie.

16
2.2.3. Alte servicii publice electronice administrative
Alte servicii publice puse şi sub formă electronică pot intra, mai mult sau
mai puţin, în
categoria celor pe care le-am numit administrative, pe lângă cele de mai sus,
considerate de
bază. Unele dintre acestea ar putea fi puse într-o categorie aparte, iar altele ar
putea face parte
dintre cele de bază dar implementarea lor distincă permite o tratare separată. Vom
da în cele
ce urmează câteva exemple de astfel de servicii electronice administrative pentru
a ilustra
varietatea lor, atât în ceea ce priveşte tipul de serviciu, cât şi în ce priveşte
modul de
implementare.
a).Servicii electronice pentru cetăţeni
 -Servicii electronice de informaţii sunt cele mai răspândite servicii
electronice şi
constau în publicarea pe Internet a unor informaţii utile, care sunt de regulă
actualizate
periodic pentru a reflecta situaţia curentă. Administraţia centrală (guvernul,
instituţiile
centrale şi descentralizate) şi cea locală (municipii, oraşe şi chiar comune)
menţin site-uri
proprii care cuprind o gamă largă de informaţii utile pentru public /cetăţeni,
societăţi,
etc.).Rolul acestor site-uri este numai acela de a informa (unidirecţional- de la
serviciu către
public), dar este posibilă şi preluarea reacţiilor publicului (bidirecţional) fie
prin formulare
care permit transmiterea opiniilor acestuia către serviciu, fie prin indicarea
unei metode de
contactare a serviciului, indicându-se o adresă de poştă electronică sau un număr
de telefon.
-Plata impozitului pe maşina personală Plătitorii primesc prin poştă
valoarea datorată
a impozitului şi un cod PIN care va servi la controlul identităţii. Plata se face
completând un
formular pe site-ul dedicat cu numărul maşinii, contractul de asigurare, codul PIN
primit prin
poştă şi alte câteva date, precum şi cu datele unui card de plată (Visa, etc.).
După efectuarea
acestei plăţi plătitorul va primi imediat prin poştă o dovadă a plăţii.Serviciul
este cuplat cu un
intermediar de plată care procesează plata cu card în sistemul sigur 3D Secure,
iar plata intră
în unitatea financiară îndreptăţită.
-Plata amenzilor de circulaţie.Tichetul de amendă de hârtie este înlocuit
cu un card cu
cip ieftin pe care este înscrisă şi valoarea amenzii (tipărită şi memorată).
Tichetul-card cu cip
este înmânat contravenientului sau este lăsat în parbrizul maşinii. Poliţistul
dispune de un
terminal mobil special (tip PDA) cu cititor de card cu cip şi modem GSM prin care
se
transmit datele (amenda, numărul maşinii, conducătorul, poliţistul, locul, data,
ora, etc) citite
de pe tichetul-card cu cip, precum şi cele introduse de poliţist, pentru a fi
transmise sistemului
central. Contravenientul va plăti amenda în puncte certificate (magazine,
chioşcuri, etc.) din
oraş, dotate cu terminal fix de tip POS de cititor de carduri cu cip, prezentând
tichetul-card cu
cip şi plătind apoi în numerar, cu cec, sau cu card. Termenul fix este cuplat la
sistemul central
 17
(numit ClipCard) care ţine evidenţa la nivel naâional, plata ajunge la unitatea
financiară
îndreptăţită, iar contravenientului i se eliberează prin terminal un document cu
toate
informaţiile privind amenda, şi care are şi valoare de chitanţă. Serviciul este
implementat prin
compania ClipCard şi este în curs de generalizare în Franţa şi Italia.
-Calculator previzional de drepturi de pensie. Marea Britanie dispune de
un serviciu
electronic accesibil pe Internet (şi prin telefon şi poştă) prin care orice
cetăţean care a plătit
asigurarea socială pentru fonul de pensii de stat îşi poate afla toate drepturile
de pensie de stat
care îi revin conform specificului său, poate să-şi calculeze estimativ şi
previzional (pe baza
datelor disponibile în prezent) ce pensie va avea în momentul ieşirii la pensie,
şi poate vedea
ce efect au asupra valorii pensiei diverse scenarii de muncă (şi contribuţii
sociale) pe care le-
ar putea adopta în perioada până la pensionare.
- Carduri cu cip pentru plata transportului public. În Londra este în
funcţiune un card
cu cip fără contacte (de tip ePortmoneu), numit Oyster, prin care se pot plăti
transporturile
publice la metrou, autobuze, tramvaie şi unele trenuri orăşeneşti. Cardul se trece
prin faţa unui
cititor de carduri aflat la intrarea în mijlocul de transport. Sistemul este
foarte răspândit (în
variate forme de implementare) în Franţa, Germania, Norvegia
- Serviciul de notificări administrative (avize, anunţuri de plată,etc.)
prin poştă
electronică, accesibil prin portalul administrativ pentru cetăţeni.Cetăţenii
doritori îşi pot
declara adresa prin poştă electronică la care vor primi (de obicei anual)
anunţurile de plăţi
datorate pentru impozite, taxe, asigurări sociale, etc.
b) Servicii electronice pentru societăţi
- Simulator de întreprindere care vine în sprijinul rezolvării problemelor
de
management ale întreprinderilor. Serviciul permite crearea de diverse planuri de
afaceri şi
calculează costurile de finanţare ale div erselor proiecte (are şi alte
facilităţi).
- Taxa de drum-.un sistem de colectare automată a taxei de drum care
permite taxarea
în mişcare a vehicolelor comerciale.
- Verificarea adreselor. Multe societăţi din domeniul serviciilor
financiare
internaţionale, din domeniul transportului sau din eComerţ, precum şi o serie de
agenţii
publice caută să micşoreze volumul de expedieri poştale returnate din relaţia cu
publicul
(corespondenţa cu clienţii, facturi,etc.).
2.3. Site-urile şi portalurile furnizorilor de servicii publice
electronice.
Site-ul este punctul de acces al publicului la serviciul electronic
accesibil prin Internet
al unei agenţii publice, iar portalul este un site central, reprezentând un singur
punct de acces,
care trimite alte site-uri de servicii, fiind astfel poarta de acces unică către
un pachet mai larg

18
de servicii. În cadrul procesului de implementare a acestor servicii, furnizorii
de servicii
electronice pot să-şi construiască propriul site sau pot apela la firme
specializate în proiectarea
de site-uri. Formatul general al site-ului trebuie să urmeze normele, cu rol
unificator, din
metodologia generală a strategiei guvernamentale naţionale de implementare a
guvernării
electronice. Astfel de norme pot specifica înfăţişarea generală a site-ului,
facilitatea de căutare
a cuvintele cheie din site, lista de formulare electronice agreată la nivelul
naţional, şi altele.
Site-urile pot fi găzduite (hosting) fie chiar de agenţia publică
furnizoare a serviciului
(care poate folosi un furnizor de servicii de Internet), fie de o unitate centrală
guvernamentală
care oferă această facilitate agenţiilor mai mici.
Portalul este un site central care are menirea principală de a descrie
beneficiarilor
serviciile publice disponibile şi de a-i trimite apoi la site-urile specifice
fiecărui serviciu. Cel
mai important portal este desigur portalul naţional guvernamental care se referă
la toate
serviciile disponibile în ţară. Se pot distinge trei tipuri de portaluri –
specifice, generale şi
Portalul
personale. specific grupează servicii din acelaşi domeniu, cum ar fi
portalul pentru
plăţile de societate (taxa de profit, TVA, vamă, variate contribuţii sociale
pentru angajaţi,
etc.), organizat în principal de agenţia publică cea mai implicată. Portalul
general grupează
servicii din mai multe domenii, cum ar fi portalul pentru cetăţeni (cu servicii
pentru diverse
evenimente de viaţă), organizat de o agenţie publică centrală cu o viziune mai
largă. Portalul
personal (care este încă o doleanţă pentru viitor) înseamnă un portal construit ca
fiind general
dar configurabil de fiecare beneficiar în parte după necesităţile proprii, astfel
încât să vadă
numai ceea ce îl interesează. Portalul guvernamental general este construit şi
actualizat de o
echipă ce poate face parte din Oficiul permanent al Guvernării Electronice, de pe
lîngă
primul-ministru. La nivel central pot exista mai multe portaluri, organizate pe
câteva domenii
foarte largi - un portal referitor la serviciile electronice din sănătate,
portaluri pentru
învăţământ, justiţie, etc.
Serviciile publice electronice româneşti
Sistemul Electronic Naţional, accesibil pe Internet la adresa
www.e-guvernare.ro, este
o iniţiativa a Guvernului României prin care se oferă cetăţenilor o alternativa la
rezolvarea
problemelor administrative, care necesita în mod uzual deplasarea repetata la
ghişeele
instituţiilor respective. Astfel, toţi cei care dispun de o conexiune la Internet,
acasă sau la
serviciu, precum si cei care accesează Internetul din locuri publice, pot sa
descarce
formularele administrative de care au nevoie si chiar sa-si rezolve problemele din
fata
calculatorului.

19
Astfel, SEN (Sistemul Electronic Naţional) informatizează interacţiunea
dintre
cetăţean/companie şi administraţia publică. În anul 2009, s-au înregistrat în
cadrul Sistemului
Electronic Naţional peste 12.000 de instituţii publice. Obiectivul principal
pentru anul 2012
este ca Sistemul Electronic Naţional să includă nomenclatorul naţional al
instituţiilor publice,
numărul de servicii publice electronice: 70% din totalul serviciilor publice.
Titlul II din Legea 161/2003 privind transparenta în administrarea
informaţiilor si
serviciilor publice prin mijloace electronice prevede înfiinţarea Sistemului
Electronic Naţional
ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurării accesului la
informaţii publice si
furnizării de servicii publice către persoane fizice si juridice. Dezvoltarea
sistemului urmează
sa fie făcută progresiv.
Portalul românesc de servicii publice electronice administrative accesibil
la www.e-
guvernare.ro, lansat în 2002, ca urmare a Strategiei guvernului privind
informatizarea
administraţiei publice, şi reprezintă un punct de acces pe Internet al persoanelor
fizice şi
juridice la servicii online ale administraţiei centrale şi locale din România.
Portalul este astfel
şi interfaţa către Sistemul Electronic Naţional, SEN, care implementează
utilizarea
eServiciilor. Sistemul SEN se află într-o poziţie centrală şi intermediază
schimbul de
documente şi mesaje între utilizatori şi agenţiile publice furnizoare de
eServicii. SEN este
construit flexibil prin tehnologia serviciilor de web (WS).
www.e-guvernare.ro este un portal de guvernare electronica definit ca unic
punct de
acces la servicii si informaţii publice, de interes pentru persoane fizice sau
juridice.
www.e-guvernare.ro permite furnizarea informaţiilor pe principiul "aici si
acum",
fiind la dispoziţia cetăţeanului 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămâna,
indiferent de
locaţia acestuia.
Portalul are în prezent două secţiuni principale - secţiunea de formulare
online, şi
secţiunea de servicii publice online. Se oferă informaţii utile referitoare la
administraţia
publică prin legături directe către multe site-uri privind agenţii publice
centrale şi locale,
primării, refecturi, consilii judeţene, legislaţie, transport, învăţământ,
sănătate şi altele.
Serviciul electronic de formulare online permite cetăţenilor obţinerea de
formulare
utilizate curent în administraţia publică (în prezent sunt disponibile
peste 200 de
formulare). Formularele pot fi descărcate, tipărite şi apoi completate
manual a fi
expediate prin poştă sau pot fi completate electronic, semnate cu o
semnătură
electronică, şi expediate electronic.
servicii on-line care presupun completarea online a unui circuit al
formularelor,
respectiv rezolvarea unei probleme în relaţia cu administraţia fără a mai
fi nevoie de

20
deplasarea la ghişeu sau utilizarea altor mijloace de transmitere a
documentelor.
Serviciile electronice propriu-zise, numite Servicii Online, sunt deocamdată
destinate
numai societăţilor care sunt mari contribuabili din Bucureşti şi judeţul
Ilfov. La cele 6
 servicii de tip Declaraţie (către CNAS, ANOFM, etc.) se adaugă alte câteva
cum ar fi
depunerea bilanţului contabil, obţinerea de autorizaţii de transport
internaţional de
marfă, declaraţii vamale, declaraţii la Poliţie) şi altele. Pentru folosirea
acestor servicii
online este necesară o înregistrare prealabilă -pentru persoane fizice şi
juridice prin
cod utilizator şi parolă, sau prin certificat digital, la alegere (eliberat
de Inspectoratul
General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei IGCTI), devenit din
2007 ASSI,
iar pentru agenţiile guvernamentale prin cod şi parolă ce se obţin de pe
site.
Principiile care stau la baza www.e-guvernare.ro:
transparenta în furnizarea de informatii si servicii publice;
accesul egal, nediscriminatoriu, la informatii si servicii publice, inclusiv
pentru
persoanele cu handicap;
eficienta utilizarii fondurilor publice;
confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului datelor cu
caracter
personal;
garantarea disponibilitatii informatiilor si a serviciilor publice.
Obiectivele www.e-guvernare.ro:
reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la
nivelul
institutiilor publice;
cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a
fondurilor
publice;
îmbunatatirea accesului la informatii si servicii publice în conformitate cu
legislatia
privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la
informatiile de interes
public;
eliminarea contactului direct între functionarul de la ghiseu si cetatean
sau agentul
economic;
furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul
mijloacelor
electronice;
întarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si
îndeplini rolul si
obiectivele si de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de
informatii si
servicii publice;

21
 promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de
servicii publice
prin mijloace electronice;
redefinirea relatiei între cetatean si administratia publica, respectiv
între mediul de
afaceri si administratia publica, în sensul facilitarii accesului acestora
la serviciile si
informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de vârf în cadrul
institutiilor
publice.
Utilizarea www.e-guvernare.ro nu este obligatorie pentru beneficiarii
directi (cetateni,
companii) carora li se ofera astfel o alternativa la modalitatea clasica de
rezolvare a
problemelor cu administratia centrala sau locala. În acest fel fiecare are
posibilitatea de a
alege modalitatea de interactiune cu administratia care îi convine mai mult:
clasica (la
ghiseu), online sau combinata. Utilizarea www.e-guvernare.ro este însa obligatorie
pentru
institutiile publice stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Astfel, prin hotarâre a Guvernului se stabilesc autoritatile administratiei
publice care
au obligativitatea de a folosi www.e-guvernare.ro, precum si formularele
administrative si
serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la
procedura
electronica. Înregistrarea în Sistemul Electronic National a autoritatilor
administratiei publice
interesate sa participe la procedura electronica se realizeaza gradual, cu avizul
operatorilor
acestui sistem, prin hotarâre a Guvernului.
www.e-guvernare.ro asigura siguranta tranzactiilor si a datelor personale.
Datele personale sunt utilizate de institutiile înscrise în Sistemul
Electronic National în
conformitate cu legile în vigoare, fara a aduce atingere principiului respectarii
vietii private a
cetatenilor.
Servicii online - în plus despre certificate
Acest site oferă suport electronic pentru o serie de servicii guvernamentale.
Pentru a beneficia
de aceste servicii, trebuie sa va înregistraţi ca utilizator pe portalul de
servicii online. În
urma înregistrarii, veti obtine un cod de utilizator si o parola cu care va veti
putea autentifica
pentru a putea folosi serviciile electronice.
După ce v-aţi înregistrat, va puteţi înscrie la serviciile electronice pe care
doriţi sa le folosiţi.
Puteţi folosi un serviciu electronic doar daca v-aţi înscris la el.
Certificatele au fost create pentru a furniza o cale mai sigura de a
trimite prin Internet
informaţii confidenţiale. Un certificat este un mic program care autentifica
identitatea celui
care îl foloseşte. Este folosit pentru a garanta identitatea utilizatorului si
pentru a proteja
informaţiile confidenţiale trimise pe internet.

22
Certificatele folosesc tehnologia cheilor publice (Public Key
Infrastructure PKI), în
spatele căreia se ascunde o teorie matematica complicata privind criptarea si
decriptarea
informaţiei. Informaţia poate fi decriptata doar de cel care deţine perechea
corecta de cheie
privata si cheie publica. Certificatul conţine informaţii despre identitatea
dumneavoastră (de
exemplu, numele, adresa de email, data la care certificatul a fost emis, numele
autorităţii de
certificare). Certificatul conţine si cheia publica. Cheia privata este păstrată
într-un dispozitiv
deţinut de dumneavoastră. Ea poate fi folosita doar de cel care cunoaşte parola de
acces la ea.
Semnarea documentelor
Când semnaţi un document, criptaţi informaţia cu cheia dumneavoastră privata. Când
destinatarul primeşte documentul, împreuna cu certificatul dumneavoastră, acesta
poate
decripta informaţia folosind cheia publica din certificat.
Semnarea unui document:
verifica identitatea dumneavoastră
stabileşte daca aveţi dreptul sa trimiteţi acest document
protejează conţinutul informaţiei trimise (acesta nu mai poate fi modificat
după ce a
fost semnat)
Semnarea electronica a documentelor are suport legal. După ce aţi semnat si trimis
un
document, nu puteri nega trimiterea acestuia.
Primirea informaţiei
Când va sunt trimise informaţii, acestea sunt criptate folosind cheia publica de
pe certificatul
dumneavoastră. Aceasta informaţie poate fi decriptata doar cu cheia dumneavoastră
privată.
Acest fapt asigura confidenţialitatea informaţiei trimise.
Modalităţi de obţinere a unui certificat
Puteţi obţine un certificat de la o autoritate de certificare autorizata, care
poate emite
certificate valide pentru sistem.

Centrul National "Romania Digitala" - CNRD

Centrul Naţional “România Digitală”(CNRD) a fost înfiinţat în baza Hotărârii
1439/2009,
preluând atribuţiile Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale în
domeniul operării
sistemelor informatice ale administraţiei publice centrale. Centrul Naţional
“România
Digitală” este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în
subordinea Ministerului
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, şi are drept principală atribuţie
implementarea şi

23
operarea la nivel naţional a sistemelor informatice ce furnizează servicii
destinate guvernării
electronice.
Principalele activităţi desfăşurate de CNRD sunt următoarele:

Asigurarea, administrarea şi operarea sistemelor informatice prin

intermediul cărora
sunt furnizate serviciile publice electronice din cadrul e-Romania.
Implementarea şi operarea la nivel naţional a Punctului de Contact Unic
Electronic
(PCU).
Reglementarea activitatilor specifice conform legislatiei in vigoare.

PCU (Punctul de Contact Unic Electronic) a fost realizat în baza OUG nr.
49/2009 de
către Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale. PCU este conectorul
administraţiei
centrale şi a celorlalte autorităţi publice, prin intermediul căruia se vor putea
efectua
următoarele servicii: depuneri de declaraţii, notificări sau cereri necesare
pentru obţinerea
autorizării, inclusiv cererile de înscriere într-un registru, cereri de autorizare
necesare pentru
exercitarea activităţilor de servicii.
Cnetrul Naţional „România Digitală - CNRD - promovează şi gestionează
proiecte
pentru dezvoltarea serviciilor publice de guvernare
electronică şi cooperarea
interinstituţională în vederea eficientizării guvernării electronice.

24
 Capitolul 3. Securitatea serviciilor electronice

3.1. Identitatea electronică

Securitatea serviciilor electronice se referă la asigurarea autenticităţii
entităţilor
participante la eServicii, a confidenţialităţii, integrităţii li autenticităţii
datelor şi la prevenirea
fraudelor. Măsurile şi tehnologiile de securitate adoptate în strategia naţională
de
implementare a eGuvernării sunt un compromis între cost şi performanţă, întrucât
asigurarea
unei securităţi mai puternice se face de regulă cu costuri sensibili mai mari.
Tehnicile care asigură această securitate se referă în principal la
canalele de
telecomunicaţii prin care circulă informaţiile, la autenticitatea entităţilor şi a
datelor şi la
pregătirea personalului operator din birourile furnizorilor de eServicii şi se
bazează pe
criptografie şi sisteme de chei publice (PKI – Public Key Infrastructure).
Fraudele care pot apare în domeniul eServiciilor constau în furtul de
identitate a unui
beneficiar şi în furtul de informaţii secrete, ambele având drept scop final
obţinerea de
beneficii necuvenite de către fraudator, în dauna beneficiarului sau a
furnizorului serviciului.
Fraudatorii se pot afla şi în interiorul agenţiei publice care furnizează un
eServiciu, nu numai
în afara acesteia.
Identitatea unei entităţi (persoană fizică sau juridică, beneficiar sau
agenţie publică)
este o informaţie care, conform legii sau altor acte normative, defineşte
entitatea în mod
biunivoc, adică dată fiind o identitate, acesteia nu îi corespunde decât o singură
entitate şi
invers, dată fiind o entitate acesteia îi corespunde o singură identitate. Aceasta
este identitatea
formală, adică aceea bazată pe legile civile ale statului referitoare la persoane
şi organizaţii.
Ea se dovedeşte (autentifică) prin actul de identitate civilă al persoanelor şi
prin certificatul de
înmatriculare al organizaţiilor. În cazul serviciilor publice administrative (dar
şi al celorlalte
servicii) poate exista însă şi o identitate neformală, multiplă, asociată unei
aceleaşi persoane
de diversele servicii. O aceeaşi persoană poate avea mai multe identităţi, conform
cerinţelor
serviciilor administrative cărora li se adresează – astfel în cazul plăţii unor
impozite cetăţeanul
poate fi identificat după numărul de rol, iar în cazul accesului la unele
beneficii sociale,
acelaşi cetăţean poate fi identificat prin numărul de asigurat.
Identitatea poate fi o identitate cu suport fizic – informaţia de
identitate se află pe un
suport de hârtie, plastic etc sau poate fi o identitate electronică - informaţia
de identitate este
electronică adică este memorată pe suporturi electronice şi poate circula prin
canale
electronice.

25
Identitatea electronică naţională (unică, civilă) poate servi şi în
accesul la eServicii,
dar este posibil şi ca fiecare eServiciu să genereze şi să recunoască o identitate
electronică
proprie serviciului (definită. De ex. printr-un nume de utilizator şi o parolă
aleasă de
utilizator), la fiecare eServiciu existând o altă identitate , ceea ce îngreunează
utilizarea
eServiciilor. Se pune problema unei înregistrări unice la eServicii (single
sign-on), adică odată
ce un utilizator a fost identificat şi acceptat (autentificat) de un eServiciu,
această acceptare să
fie valabilă şi pentru alte eServicii, fără a mai fi nevoie ca utilizatorul să se
identifice în faţa
fiecărui eServiciu în parte.
Autentificarea identităţii unei entităţi este un proces prin care se
dovedeşte că
entitatea care susţine care are o identitate este chiar aceea care are acea
identitate şi nu cumva
o alta, cu intenţii frauduloase. În lumea electronică autentificarea identităţii
electronice se face
prin procedee specifice, de exemplu prin verificarea faptului că cel ce se
autentifică deţine un
secret despre care atât verificatorul cât şi autentificatul ştiu că numai
autentificatul este
autorizat să-l deţină (o parolă, cod PIN etc).
Autentificarea identităţii poate avea mai multe nivele de securitate,
apreciate în funcţie
de mărimea daunelor ce ar putea fi generate de eventualele fraude privind
identitatea: nivelul
0 – zero daune, nivelul 1 – daune minore, nivelul 2 – daune semnificative, nivelul
3 – daune
substanţiale. În nivelul 0 probarea identităţii nu e necesară (este permis
anonimatul) iar în
nivelul 3 se cere autentificarea cea mai puternică (prin certificat de
autenticitate a identităţii)
întrucât eventualele daune în caz de fraude sunt cele mai mari.
Confidenţialitatea datelor/documentelor electronice se referă la faptul că
conţinutul
datelor /documentelor nu este accesibil în mod legal decât posesorului de drept
precum şi
serviciilor sau autorităţilor autorizate să le gestioneze, acest conţinut neputând
fi pus la
dispoziţia altora decât cu acordul posesorului de drept. Această confidenţialitate
este
reglementată în general prin lege şi trebuie să existe şi în domeniul electronic.
Integritatea datelor şi documentelor electronice se referă la faptul că
conţinutul
acestora se păstrează nealterat pe durata păstrării lor sau pe durata transferului
lor prin canale
de telecomunicaţii.
Nonrepudierea unui document electronic presupune că cel care a semnat
digital
documentul nu poate nega, ulterior semnării, că a semnat acel document. Aceasta
este
caracterisitca esenţială a semnăturii digitale (electronice).
Autentificarea documentelor electronice (inclusiv a formularelor) este un
proces
prin care se probează că documentul provine de la cel care l-a creat şi se
realizează prin

26
semnarea electronică a documentului. Această semnare asigură şi integritatea
documetelor şi
opţional şi confidenţialitatea prin criptare.
Drepturile de acces la date şi documente electronice sunt cele stabilite
prin lege sau
alte acte normative şi indică, în esenţă, „cine are ce drept asupra cărui
document”. Există
astfel dreptul de a citi documente electronice, de a le utiliza sau de a le
modifica sau dreptul
de a împuternici o altă persoană cu unul sau mai multe astfel de drepturi.
Pentru accesul la eServiciile paneuropene atât identitatea electronică cât
şi semnătura
digitală trebuie să fie interoperabile, adică ambele să poată fi emise de un Stat
Membru sau
chiar de un organism al UE şi să fie recunoscute ca legale în oricare alt Stat
Membru al UE.
Identitatea electronică, eID. Cardul cu cip de identitate. Autentificarea
identităţii
electronice
Există trei metode principale, uzuale în prezent în Eservicii, de declarare
şi
autentificare a identităţii electronice, eID, acestea fiind în ordinea crescătoare
a nivelului de
securitate al autentificării: a) identitate exprimată prin nume şi autentificată
prin parolă,
b) identitate exprimată prin număr de telefon mobil şi autentificată prin PIN şi
c)
identitate exprimată şi autentificată prin certificat de autenticitate a
identităţii.
Identificarea prin nume şi parolă, ca şi cea prin telefonul mobil, este
simplă, comodă şi
uşor de implementat şi este suficientă pentru majoritatea eServiciilor publice
guvernamentale,
ca şi pentru multe eServicii private. Identificarea prin certificat de
autenticitate păstrat într-un
card cu cip de identitate oferă cel mai înalt grad de securitate a autentificării,
costă mai mult şi
presupune unsistem al identităţii electronice şi al autentificării ei care trebuie
implementat la
nivel central, naţional.Acest ultim procedeu de identificare este cerut în special
de eServiciile
care implică plăţi sau alte beneficii guvernamentale, precum şi de unele eServicii
private cum
ar fi comerţul electronic,eComerţ sau afacerile electronice, eAfaceri (eBusiness).
a) Identitatea electronică şi autentificarea ei prin nume şi parolă
În acest caz fiecare eServiciu care reclamă o identificare invită
prin Internet
utilizatorul (cetăţean, societate), într-o etapă iniţială de înregistrare, să-şi
aleagă un nume şi o
parolă. eServicul va memora numele şi va putea păstra în mod secret parola aleasă
de
beneficiar, criptând-o, astfel încât să nu poată fi cunoscută nici de eServiciu.
La fiecare acces
la eServiciu beneficiarul îşi declară numele, este recunoscut şi invitat apoi să
se autentifice
prin parolă pentru a putea avea acces la eServiciu.
b) Identitatea electronică şi autentificarea ei prin telefon mobil

27
Se bazează pe faptul că operatorul de telefonie mobilă deţine suficiente
informaţii de
identificare legală a deţinătorului de mobil pentru că i-a alocat un număr
telefonic prin
contractul încheiat.
Autentificarea identităţii prin intermediul telefonului mobil poate avea
mai multe
forme, iar mobilul poate fi folosit şi numai ca un participant la una din etapele
unei alte
proceduri de autentificare.
Întrucât mobilul cuprind un cip cu microprocesor, SIM, în acest cip se pot
introduce şi
toate aplicaţiile şi datele tipice unui card cu cip de identificare (chei,
certificate de identitate şi
de semnătură digitală, PIN-uri, algoritmi), iar mobilul va putea fi folosit în
acest caz într-un
mod similar unui card cu cip de identificare.
c) Identitatea electronică, eID şi cardul de identitate
Cea mai bună soluţie tehnică naţională pentru declararea şi
autentificarea identităţii
pare să fie utilizarea unui unic card cu cip naţional de identitate, emis de o
autoritate centrală
guvernamentală, care să poată fi folosit ca identificator unic naţional cât şi
pentru accesul la
eServiciile publice şi private, precum şi, eventual, al unor eServicii
transnaţionale.
Dezavantajul acestei soluţii constă în principal în costurile mai mari de
implementare.
Un card cu cip de identitate naţională utilizabil şi pentru eServicii,
publice sau private,
poate cuprinde astfel de informaţii ca: a) date personale civile- codul de ţară,
codul numeric
personal, numele de familie şi de botez, sexul, data naşterii, locul naşterii,
naţionalitatea, b)
date personale biometrice.- de exemplu o fotografie facială în culori, una sau
două amprente
digitale, o imagine a irisului, c) date de securizare a accesului la eServicii
publice şi private –
coduri PIN, perechi de chei, certificate de autenticitate de identitate şi pentru
semnătura
digitală, algoritmi de criptare şi de calcul al amprentei de document, şi altele.
Un certificat de autenticitate a identităţii conţine datele de identitate
(nume, adresă şi
altele) şi cheia publică a celui ce se identifică, toate fiind criptate cu cheia
secretă a Autorităţii
de Certificare care generează certificatul. Fiecare identitate dispune de propria
pereche de
chei, publică şi privată, de identitate precum şi de cheia publică a Autorităţii
de Certificare
(pentru a putea decripta certificatele altor identităţi). Certificatul de
autenticitate a semnăturii
digitale dată pe un document sau formular conţine aceleaşi date, dar cu cheia
publică dedicată
semnăturii digitale (care poate fi diferită de cheia publică de identitate).
Autoritatea de
Certificare îşi introduce în fiecare certificat generat şi date privind propria
identitate
(semnătura sa digitală) şi termenul de valabilitate a certificatului.
Codurile PIN (cel care deblochează certificatul de identitate şi ceii
pentru semnătura
digitală) servesc la autentificarea deţinătorului de card de identitate faţă de
card în momentul

28
citirii cardului – dacă PIN-ul introdus de deţinător este acelaşi cu cel
înregistrat pe card
înseamnă că deţinătorul cardului este deţinătorul legal al cardului iar
certificatele pot fi
folosite. PIN-urile trebuie, evident, păstrate secrete.
Cititoarele de carduri de identitate electronică cuplabile (USB, PS2,..) la
calculatoarele
personale sunt în general de două tipuri: cu şi fără tastatură pentru introducerea
PIN-ului.

3.2. Autentificarea documentelor electronice. Semnătura digitală

Autentificarea documentelor electronice inclusiv a formularelor electronice
completate
de beneficiari în cazul unor eServicii, are ca scop dovedirea, conform legislaţiei
a faptului că
un document semnat digital (electronic) de un semnatar provine de la acel
semnatar, este
nealterat (integritate), iar semnatarul care şi-a ataşat semnătura digitală
documentului nu poate
nega că l-a semnat (nonrepudiere). Semnătura digitală este extrem de greu de
falsificat şi
asigură un grad de încredere în autenticitatea ei mult mai mare decât în cazul
semnăturilor de
mână puse pe un document de hârtie.
În acest scop trebuie să existe o legislaţie specială referitoare la
semnătura electronică.
Această legislaţie trebuie să prevadă existenţa unei Autorităţi de Certificare a
identităţii
entităţilor care semnează digital, cu care acestea pot semna diverse documente
electronice,
semnătura având valabilitate juridică. Autoritatea de Certificare a semnăturilor
digitale face
legătura, legal valabilă, între identitatea entităţii semnatare şi cheia sa
publică folosită pentru
semnătura sa digitală, iar această legătură se materializează printr-un certificat
de autenticitate
emis pe cheia publică de semnătură digitală (numită şi cheia de nonrepudiere) a
entităţii.
Certificatul de autenticitate emis pentru a fi folosit cu o semnătură
digitală cuprinde
deci identitatea şi cheia publică de semnare a semnatarului (semnatarul dispunând
de o
pereche de chei, publică şi privată, special destinată semnării digitale) criptate
cu cheia secretă
a Autorităţii de Certificare. Certificatul de autenticitate a semnăturii digitale
este semnat
digital de Autoritatea de Certificare, are o marcă de timp şi este public.
Certificatul de autenticitate, cheia publică a Autorităţii de Certificare,
perechea de chei
publică-privată de semnătură, precum şi algoritmul de calcul al amprentei de
document se află
de regulă în cardul cu cip de identitate electronică, dar se pot afla şi ântr-un
calculator
personal de acces la eServicii prin Internet sau chiar într-un telefon mobil, în
cipul SIM.
În România există legislaţia necesară semnării electronice şi funcţionează
şi aplicarea
(recunoscută internaţional) mărcii de timp pe documente electronice. Societatea
românească
e-Sign (www.e-sign.ro) emite certificate de autenticitate legale (pentru semnături
digitale şi
pentru servere), în parteneriat cu societatea americană Verisign care este
Autoritatea de

29
Certificare rădăcină. Preţul unui certificat românesc de autenticitate pe o
semnătură digitală
este de cca 40 euro şi este valid timp de maxim an, după care trebuie reînnoit.

3.3. Securitatea telecomunicaţiilor

Securitatea telecomunicaţiilor prin Internet dintre
calculatorul personal al
beneficiarului şi serverul furnizorului eServicii se asigură de regulă prin
protocoalele SSL-
TLS şi VPN. Aceste protocoale oferă toate elementele necesare unei transmiteri de
date
sigure- criptarea care asigură confidenţialitatea şi integritatea datelor şi
autentificarea
entităţilor de la capete ale transmisiei.
Protocolul SSL (Secure Sockets Layer) este implementat în toate
navigatoarele
(Internet, Netscape, Opera, FireFox) din calculatoarele personale şi în practic
toate serverele
de Internet în care există necesităşi de securitate.
Protocolul TLS (Transport, Layer, Security) este succesorul similar al
protocolului
SSL, iar protocolul VPN (Virtual Private Network) permite construirea unui canal
de
telecomunicaţii sigur (confidenţialitate şi integritate prin criptarea mesajelor
şi autentificarea
părţilor), numit cirtual-privat, pe căile publice ale Internetului.
Implementarea securităţii eServiciilor
Securitatea eServiciilor se asihură în general prin două căi – local sau
central. Prin
soluţia locală fiecare furnizor de eServicii îşi asigură propria securitate,
specifică serviciilor
pe care le produce şi le furnizează. Prin soluţia centrală, furnizorii de
eServicii apelează la
servicii de management al identităţii electronice (eID management) oferite la un
nivel
guvernamental central şi disponibile pentru orice furnizor de eServicii.
În cazul soluţiei locale furnizorul de eServicii trebuie să-şi
construiască propriile
aplicaţii de identificare şi autentificare a identităţii şi a documentelor, precum
şi să asigure
securitatea telecomunicaţiilor pentru transmiterea datelor private. Din punct de
vedere al
beneficiarului această soluţie conduce însă la necesitatea ca beneficiarul să se
identifice,
eventual într-un mod diferit, faţă de fiecare serviciu în parte, deci să memoreze
mai multe
identităţi.
În cazul soluţiei centrale, nivelul guvernamental central al eGuvernării
asigură un
serviciu unic centralizat de management al identităţii (precum şi alte servicii
centrale) la care
fac apel toţi furnizorii de eServicii. În acest caz furnizorii eServiciilor care
necesită o
autentificare a identităţii dispun de aplicaţii care fac apel la aplicaţia
centrală unică de
autentificare, iar aceasta execută funcţia de autentificare şi întoarece
rezultatul apelantului sau
nivelul central execută o verificare şi o înregistrare a identităţii unui
beneficiar şi-i oferă

30
acestuia o cale de autentificare simplă (printr-un PIN) faţă de orice eServiciu
apelat ulterior
(single sign-on, o singură înregistrare).Sau nivelul guvernamental central poate
oferi celor
care implementează eServicii o aplicaţie-modul de management al identităţii care
poate fi
integrată (embeded) în propria aplicaţie, fiind gata pusă la punct.

31
Capitolul 4. Achiziţiile publice electronice, eAchiziţii

4.1. Concepte principale cu privire la achiziţiile publice eletronice

Achiziţiile publice electronice, eAchiziţii (eProcurement) reprezintă
achiziţiile
realizate de agenţiile guvernamentale centrale şi locale, din toate domeniile
(inclusiv militar,
administrativ, sănătate, învăţământ, etc.) efectuate din bani publici, de pe piaţa
internă sau
externă, desfăşurate conform legislaţiei specifice şi în care cel puţin o parte
din faze sunt
electronice. Ceea ce se achiziţionează public sunt bunurile şi serviciile
(inclusiv lucrările).
Achiziţiile publice se pot desfăşura la nivel local, regional
(intranaţional) şi
internaţional şi pot avea forme variate. Cele 2 părţi ale procesului de achiziţie
sunt autoritatea
(publică, cu personalitate juridică) contractantă (cumpărătorul, achizitorul) şi
respectiv
furnizorul care poate fi persoană fizică sau juridică. Cumpărători mari sunt de
regulă
ministerele şi agenţiile centrale, iar cei mai mici sunt municipalităţile.
Principiul fundamental al eAchiziţiilor este acela de a urma procedurile
achiziţiilor
tradiţionale, dar prin intermediul mijloacelor electronice. Alte principii
generale sunt
egalitatea tratamentului ofertanţilor (aceleaşi informaţii în
acelaşi timp tuturor),
confidenţialitatea informaţiilor, înregistrarea tuturor etapelor procesului,
securitatea
transmisiilor şi a păstrării datelor etc.
Trecerea la eAchiziţii se face prin adoptarea tehnologiile electronice de
către
autorităţile contractante şi de către furnizori, în general în mod simultan.
Există trei modele de implementare a eAchiziţiilor la nivelul naţional,
aşa cum au
rezultat din dezvoltarea istorică:
- centralizat – guvernul dezvoltă sistemul şi îl oferă spre folosire
tuturor;
- normat – autorităţile contractante îşi dezvoltă propriile sisteme
în conformitate
cu norme stabilite la nivel guvernamental central, scopul
fundamental fiind
asigurarea interoperabilităţii;
- independent – autorităţile contractante mai puternic dezvoltate
îşi dezvoltă
propriile sisteme
Aceste modele de adoptare de către un guvern a eAchiziţiilor au avantaje
specifice –
modelul centralizat oferă maxima interoperabilitate (accesul tuturor părţilor) şi
se
implementează rapid, modelul normat – permite diverselor sectoare să se dezvolte
în ritmul
propriu, modelul independent – încurajează apariţia unor sisteme locale
performante şi
competitive care se pot generaliza ulterior.

32
De cealaltă parte, furnizorii sunt încurajaţi să adopte eAchiziţiile în
tehnologiile
proprii (ofertarea electronică, în principal) pentru a creşte baza de ofertare
peste nivelul critic
care asigură atractivitatea eAchiziilor.
În toate formele de ofertare electronică, în special în ofertarea pentru
cumpărăturile
repetate, oferta generală a furnizorului poate lua forma unui catalog electronic
de produse şi
servicii, eCatalog (eCatalogue), aflat pe site al furnizorului. ECatalogul nu este
doar o formă
electronică a tradiţionalului catalog tipărit întrucât oferă mai ieftin mult mai
multe facilităţi –
multilingvism şi multivalută pentru operaţii tranfrontaliere, mare bogăţie de
imagini, legături
Internet către variate nivele de detalii în prezentare, facilităţi de căutare în
cazul unui
repertoriu mare de produse, viteză mare de actualizare a datelor ofertei,
comoditate în
distribuirea catalogului.
În cursul procesului de eAchiziţii securitatea se asigură prin
înregistrarea
participanţilor, a căror identitate este autentificată şi prin autentificarea
documentelor cu
ajutorul semnăturii digitale.
4.1.1. Proceduri de eAchiziţii. Licitaţia electronică, eLicitaţie
Procedurile de eAchiziţii recomandate de Uniunea Europeană urmează tipurile
principale de contracte de achiziţii publice specificate de lege (directiva
2004/18/EC), şi
anume contractele individuale şi contractele respective pentru cumpărături
repetate.
Contractele individuale sunt şi ele de mai multe tipuri: cu procedură
deschisă (Open
procedure), în care oricare agent economic poate depune o ofertă (tender) şi cu
procedură de
preselecţie (restricted procedure), în care orice agent economic poate cere să
participe, dar
numai cei invitaţi în urma unei preselecţii pot depune o ofertă. Alte tipuri de
contracte, cum ar
fi cele negociate, se pretează mai puţin la achiziţii electronice.
Contractele repetitive sunt de două tipuri: -contracte de cumpărare
dinamică (Dynamic
Purchasing Systems) şi contracte de tip înţelegere – cadru (Frame Work Agreement).
Aceste
tipuri de contracte destinate unor cumpărături repetitive (cum ar fi cele de
achiziţionare a
materialelor consumabile uzuale -) sunt în mod deosebit adecvate pentru
procedurile de
achiziţii electronice şi sunt proceduri care se deschide pentru o durată limitată
de timp.
În procedurile de cumpărături dinamice întregul proces este electronic.
Oricare agent
electronic poate depune o ofertă electronică (eCatalog) care corespunde
cerinţelor
cumpărătorului, sub forma unei oferte indicative (indicative tender), oricând în
intervalul (de
maxim 4 ani) în care autoritatea contractantă ţine deschis acel sistem de
eAchiziţii. Se creează
un grup deschis, dinamic, de ofertanţi, ale căror oferte indicative sunt evaluate
continuu. După
o evaluare a tuturor ofertelor indicative primite până în momentul evaluării,
cumpărătorul

33
trimite o invitaţie către toţi ofertanţii admişi. Pe baza acestor oferte
indicative acceptate, oferte
care pot fi şi modificate dinamic oricând, în intervalul menţionat, furnizorii
invitaţi pot
depune apoi oferte specifice (pentru unele produse sau servicii) printr-o
procedură
simplificată (deoarece au fost deja preadmişi). Procedura deschisă şi dinamică de
achiziţie
electronică prin sistemul de cumpărături dinamice are un mare potenţial de a oferi
avantaje,
atât autorităţilor contractante cât şi furnizorilor şi se pretează bine la
selectarea ofertelor prin
licitaţia electronică, eLicitaţie (eAuction).
În procedura de achiziţie de tip înţelegere- cadru (FA) una sau mai multe
autorităţi
contractante stabilesc o înţelegere-cadru cu unul sau mai mulţi furnizori (un grup
închis),
înţelegere prin care se stabilesc termenii principali ai viitoarelor contracte
specifice, în
special, referitori la preţ şi/sau la cantităţi. Dacă sunt mai mulţi furnizori,
atunci trebuie să fie
cel puţin trei, iar autoritatea contractantă îi ordonează, pe baza ofertelor lor
individuale, după
care plasează comanda celui mai bine plasat, iar dacă acesta nu acceptă celui de
al doilea etc.
Dacă este un singur furnizor, autoritatea contractantă decide dacă îi va acorda
sau nu
contractul final.
Licitaţia electronică, eLicitaţie, nu este o procedură de achiziţie
electronică, ci doar o
etapă automatizată de selectare a eforturilor, care poate fi folosită în
procedurile de eAchiziţii,
numai după o evaluare completă iniţială a ofertelor şi numai în cazul în care
specificaţiile pe
baza cărora se face selecţia pot fi cuantificate cu precizie (de exemplu preţuri
şi cantităţi).
4.1.2. Fazele procesului de achiziţie. Actorii eAchiziţiei
Fazele unui proces de eAchiziţie sunt în mare, aceleaşi cu cele din
achiziţia
tradiţională, acţiunile fazelor fiind însă grupate astfel încât să se poată
desfăşura mai bine prin
mijloace electronice.
În cazul în care toate operaţiile ar fi electronificate, atunci fazele şi
subfazele
procesului de eAchiziţie sunt în general următoarele:
1. eAnunţul (eNotification) – achiziţiei publice autoritatea contractantă
pregăteşte
documentaţia de achiziţie (cerinţe, condiţii, termene, model de contract
etc.) şi publică
pe Internet anunţul de cerere de oferte.
2. eOfertarea (eTendering) – furnizorii interesaţi au la dispoziţie un
interval de timp în
care pot cere clarificări (prin poştă electronică, telefon ) după care
pregătesc şi
înaintează oferta, de exemplu prin publicarea pe Internet a eCatalogului
propriu şi
expedierea lui prin e-mail către autoritatea contractantă.
3. eAtribuirea (eAwarding) contractului – autoritatea contractantă evaluează
toate
ofertele primite, face selectarea unui ofertant după criteriul de preţ sau
după criteriul

34
„cea mai avantajoasă ofertă d.p.d.v economic” (criteriul MEAT – Most
Economically
Advantageous Tender) după care publică pe Internet anunţul privind
atribuirea
contractului. În cadrul acestei faze poate apare selectarea electronică
automată, prin
licitaţie, a ofertelor, eLicitaţie (eAuction), dacă parametrii ofertei după
care se face
selectarea în vederea atribuirii contractului sunt cuantificabili (preţ,
cantităţi). În
cadrul perioadei în care eLicitaţia este deschisă, ofertanţii pot
îmbunătăţi (de exemplu
prin preţ diminuat) în mod continuu oferta lor, văzând şi valorile oferite
de ceilalţi
ofertanţi concurenţi. eLicitaţia este o aplicaţie care creează pe Internet
o piaţă
electronică (eMarket) în interiorul căreia se desfăşoară licitaţiile
(bidding) după
regului anunţate public.
4. eComanda (eOrdering) bunurilor sau serviciilor – se face conform
contractului
atribuit. Autoritatea contractantă emite o comandă sub formă electronică
către
furnizor, luând ca bază eCatalogul acceptat al acestuia.
5. eFacturarea (eInvoicing) şi ePlata (ePayment) – furnizorul alcătuieşte şi
trimite o
 factură electronică onformă cu comanda primită, iar autoritatea
contractantă poate face
plăţi pe cale electronică.
Actorii procesului de eAchiziţie sunt personalul calificat şi autorizat al
autorităţii
contractante, adică funcţionarii specializaţi în organizarea de achiziţii publice,
precum şi
personalul operatorilor economici furnizori, toţi cunoscând bine metodologia şi
legislaţia
specifică.
Echipa achizitorului cuprinde personalul administrativ care creează şi
urmăreşte
cererea de oferte (anunţuri, condiţii, contracte model etc), deschide procedurile
de cumpărare
dinamică (DPS) şi de formare a înţelegerilor-cadru (FA), pentru care stabileşte şi
contractele
specifice per produs şi defineşte parametrii unei eLicitaţii. O echipă specială a
achizitorului
este destinată deschiderii ofertelor primite. O echipă face evaluarea ofertelor
deschise, sau
invită ofertanţii selectaţi să participe la eLicitaţie, selectează oferta
câştigătoare, încheie
finalmente contractul atribuit şi face public anunţ privind atribuirea
contractului. O altă echipă
va emite apoi comenzi, va primi facturi şi va face plăţi. Desigur, echipele de mai
sus nu
trebuie să fie neapărat distincte, dar funcţiile membrilor trebuie bine precizate.
Personalul operatorilor economici furnizori trebuie să aibă o calificare în
construirea şi
menţinerea eCatalogului de pe site-ul propriu şi a ofertelor electronice şi in
general în lucrul
pe Internet.

35
4.2. Achiziţiile publice electronice în lume
În toate statele cu servicii publice electronice dezvoltate există şi
importante sisteme
de eAchiziţii.
În SUA există sistemul centralizat federal de eAchiziţii GSA (General
Services
Administration, www.gsa.gov ) şi sisteme locale statale independente. În Canada
există
sistemul centralizat PWGSC (Public Works and Government
Services Canada,
www.pwgsc.gc.ca ), în republica Corea sistemul centralizat GePS (Government e
Procurement System, www.pps.go.kr, care este o parte a sistemului www.g2b.go.kr);
în
Australia sistemul centralizat Tenders (www.tenders.gov.au , www.agimo.gov.au ).
 Toate sistemele guvernamentale de eAchiziţii exemplificate rulează
cumpărături de
miliarde de dolari anual.
4.3. Achiziţiile publice electronice (eAchiziţii) în România –
www.e-lictatie.ro
România dispune din 2002 de un sistem avansat de eAchiziţii centralizate
numit SEAP
(Sistem Elctronic de Achiziţii Publice). Sistemul a fost remarcat şi premiat în
2005 în SUA
(premiul AFCEA) şi în Uniunea Europeană (premiul eEurope Awards).
www.e-licitatie.ro (incluzând subdomeniile sale) este site-ul oficial al
Sistemului
electronic de achiziţii publice (SEAP) operat de către Centrul Naţional de
Management pentru
Societatea Informaţională (CNMSI). CNMSI in calitate de operator al sistemului
electronic
este persoana juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante
suportul tehnic
destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire. Are
drept principală
atribuţie implementarea şi operarea la nivel naţional a sistemelor informatice ce
furnizează
servicii destinate guvernării electronice.
Sistemul permite achiziţii electronice prin contracte individuale, deschise
şi cu
preselecţie, pe bază de catalog electronic şi prin contractare directă. Criteriul
de licitaţie
electronică, eLicitatie, este preţul, iar criteriul pentru licitaţiile complexe
este MEAT ( Most
Economically Advantageous Tender) – cea mai avantajoasă ofertă d.p.d.v. economic
(tehnic
şi cost, cuantificate printr-un punctaj). Guvernul a stabilit şi o listă a
autorităţilor publice care
sunt obligate prin lege să-şi efectueze achiziţiile prin sistemul
www.e-licitatie.ro, în scopul
obţinerii de economii şi de micşorare a riscului de fraudă.
Astfel, SEAP gestionează achiziţiile publice la nivel naţional. Anul 2009 a
marcat o
creştere de aproximativ 14% în domeniul licitaţiilor publice online. În anul 2009,
prin
utilizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, economiile la bugetul de
stat au fost de
1,1 miliarde de EUR. Pentru anul 2010, procentul obligatoriu a crescut la 40%
achiziţii prin
sistemul electronic şi se estimează economii la bugetul de stat de peste 2,5
miliarde EUR.

36
Ministerul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale (MCSI) urmăreşte ca până
în anul 2012,
ponderea procedurilor online în cadrul Sistemului Naţional de Achiziţii Publice să
fie de peste
50%.

Bibliografie generală:
1. Alexandru, I., 2002, Administraţie publică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti
2. Vasilache, D., 2004, Plăţi electronice. O introducere., Ed. Rosetti
3. Vasilache, D., 2008, Guvernarea electronică. O introducere, Casa Cărţii
de Ştiinţă,
Cluj Napoca
4. L 506/2004 cu privire la prelucrarea datelor personale ale cetăţenilor
5. L544/2001 cu privire la liberul acces la informaţii publice
6. L/455/2001 cu privire la semnătura electronică
7. L/365/2002 cu privire la comerţul electronic
8. Ordonanţa OG 20/2002
9. HG 182/2002 cu privire la achiziţiile publice electronice
10. www.e-guvernare.ro
11. www.e-licitaţie.ro
12. www.efinance.ro
13. www.gov.ro
14. www.mcsi.ro
15. www.ghiseul.ro
16. www.cnmsi.ro

37
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
DOMENIUL: ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL DOCUMENTELOR

E-GUVERNARE

Profesori coordonatori:
Doina Banciu
Mihail Dumitrache

Beatrice-Larisa Molnár
Gabriela Georgiana Dumitru
Ioana Comșa
Amalia Corina Zlate

BUCUREȘTI
2016
CUPRINS

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1: DISPOZIȚII GENERALE 4
1.1. Conceptul e-Guvernare 4
1.2. Obiectivele guvernării electronice 5
1.3. Evoluția sistemelor de guvernare electronică 5

CAPITOLUL 2: SISTEMUL DE GUVERNARE ELECTRONICĂ DIN ROMÂNIA 6

2.1. Sistemul Electronic Național 6
2.2. Conținutul portalului www.e-guvernare.ro 7
2.2.1. Prima secțiune a portalului 7
2.2.2. A doua secțiune a portalului 14
2.2.3. A treia secțiune a portalului 14
2.2.4. A patra secțiune a portalului 24

CAPITOLUL 3: SISTEMUL NAȚIONAL ELECTRONIC DE PLATĂ ONLINE 26

3.1. Informații generale 26
 3.2. Analiza site-ului www.ghiseul.ro 27

CONCLUZII 35

WEBGRAFIE 36
INTRODUCERE

Lucrarea de față propune o analiză a sistemului de guvernare electronică

din România.
Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o importanță
majoră,
deoarece este un subiect ce privește orice cetățean.
Conceptul de „guvernare electronică” sau e-Guvernare are la bază
utilizarea unor noi
tehnologii de comunicații și a unor instrumente de informatică de către
administrația publică
locală și centrală, având ca scop creșterea calității serviciilor publice și
eficientizarea activității
aparatului administrativ.
Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol, denumit
„Dispoziții generale”
cuprinde detalii referitoare la sistemul de guvernare electronică, ce este acesta
și cum
funcționează. Cel de-al doilea capitol reprezintă piesa centrală a lucrării și
anume sistemul de
guvernare electronică din România, respectiv analiza portalului
http://www.e-guvernare.ro.
Ultimul capitol al lucrării reprezintă o sinteză a sistemului de plăți online,
prin analizarea
posibilităților pe care le oferă site-ul www.ghiseul.ro. Motivul pentru care am
ales să abordăm
această temă este reprezentat de faptul că există o majoritate covârșitoare de
cetățeni care nu
sunt înștiințați asupra acestui sistem de guvernare electronică și asupra
informațiilor ce pot fi
găsite în cadrul acestuia.
Scopul acestei lucrări este de a caracteriza sistemul de e-Guvernare din
România pe
înțelesul tuturor și informarea a cât mai multor persoane de existența și
eficiența acestuia.

3
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
 1.1. Conceptul e-Guvernare?

Una dintre cele mai frecvente întrebări despre sistemul de guvernare

electronica este
„Ce este?”. Ca terminologie, sintagma „ e-guvernare” sau „e-guvernment” îşi are
sorgintea în
construcţii lexicale precum „ e-mail” sau „ e-commerce”, care au precedat astfel
apariţia
conceptului de e-Guvernare.
Guvernarea electronică constă în comunicarea dintre Parlament, Guvern şi
alte instituţii
publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra
proiectelor de
lege aflate în discuţie, plata taxelor de către contribuabili și completarea unor
plângeri ori petiţii
online reprezintă mijloace eficiente puse la dispoziţie de către stat pentru
exercitarea drepturilor
fundamentale ale cetăţenilor.
Definiția pe care site-ul „http://www.edemocratie.ro” o dă guvernării
electronice este
următoarea: „Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului
public prin
digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop
final este creşterea
gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului
administrativ.”
Aceasta definiţie reuneşte, de fapt, cele 3 trăsături de bază ale
guvernării electronice:
1) folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare(email, chat,
site-uri Internet
etc.) sau paradigma tehnică;
2) aplicarea unor noi metode de management a informaţiei sau paradigma
managerială;
3) creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi creşterea
eficienţei aparatului
administrativ sau paradigma funcţională.

4
1.2. Obiectivele guvernării electronice

Printre obiectivele generale ale guvernării electronice se numără

următoarele:
asigurarea accesului la informații oficiale prin intermediul Internetului;
prestarea unor servicii
publice pentru cetățeni prin intermediul mijloacelor electronice; creșterea
gradului de
participare a cetățenilor în procesul de guvernare electronică; eficientizarea
activității
administrației publice locale și centrale, dar și a timpului necesar prestării
unor anumite servicii
publice.
În procesul de guvernare electronică sunt implicați în principal două
clase de
participanți: participanții publici (Guvernul, Parlamentul sau instituțiile
administrației publice
locale ori centrale) și cetățenii țării respective.
Internetul oferă posibilitatea unui proces de guvernare mai apropiat de
oameni şi mult
mai eficient. Comunicarea prin Internet poate face ca relaţia dintre cetăţeni şi
stat să fie mai
solidă, oferind avantaje ambilor participanţi: statul are parte de mai mult
sprijin, iar cetăţeanul
își poate rezolva mai eficient problemele pe care le are.

1.3. Evoluția sistemelor de guvernare electronică

O dată cu trecerea de la hârtie la baze de date și la utilizarea

sistemelor informatice,
procesul de interacțiune a statului cu cetățenii a evoluat, apărând astfel
sistemele de e-
Guvernare.
Sistemele de e-Guvernare au trecut prin patru faze. Prima fază a constat
doar în
prezentarea informațiilor publice. Faza a doua a oferit posibilitatea descărcării
unor formulare
necesare în interacțiunea cu instituțiile statului. După tipărirea și completarea
acestor
formulare, cetățenii trebuiau să ajungă tot la autorități pentru a le depune
personal. Cea de-a
treia fază presupunea completarea și depunerea acestor formulare direct on-line,
dar și
efectuarea anumitor tranzacții, cum ar fi plățile datorate statului.
În prezent, sistemul de guvernare electronica trece printr-o a patra fază
în care soluțiile
sunt regândite și simplificate prin intermediul tehnologiei, ca de exemplu
facilitarea interfeței
sistemelor, pentru accesarea mai ușoară de către cetățeni.
 5
CAPITOLUL 2
SISTEMUL DE GUVERNARE ELECTRONICĂ DIN
ROMÂNIA

2.1. Sistemul Electronic Național

Sistemul Electronic Naţional din România a fost lansat în anul 2003 cu

ocazia şedinţei
Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei. Acest sistem electronic este
accesibil pe
Internet prin intermediul portalului http://www.e-guvernare.ro.
Sistemul Electronic Naţional este un sistem informatic de utilitate publică
care are ca
obiectiv asigurarea accesului la informaţii publice şi furnizarea de servicii
publice către
persoane fizice sau juridice.
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România a fost înfiinţat
prin
Hotărârea Guvernului nr. 271/2001. Acesta aprobă proiectele din domeniul
guvernării
electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale
ale
autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor
publice prin
procedura electronică.
Conducerea Grupului este realizată de către Primul- Ministru iar membrii
Grupului de
Promovare a Tehnologiei Informaţiei sunt următorii: Ministrul Educaţiei şi
Cercetării,
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ministrul pentru Coordonarea
Secretariatului General al
Guvernului, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministrul
Finanţelor Publice,
Ministrul Delegat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Secretarul de Stat pentru
IT în
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

6
2.2. Conținutul portalului www.e-guvernare.ro

2.2.1. Prima secțiune a portalului

 Accesând adresa mai sus menționată, observăm că există 4 secțiuni. (Figura
1). Prima
secțiune „Acces rapid” cuprinde următoarele: „Depunere declaraţii”, „Ghișeul
Virtual de
Plăți”, „Achiziţii Publice”, „Autorizatii transport”, „Punct Contact Unic”, „Plată
taxe Persoane
Juridice e-Tax”, „Servicii ONRC online”, „Înregistrare institutii publice”,
„Vizualizare
institutii înscrise”.

(Figura 1: Pagina principală a portalului

www.e-guvernare.ro)

Accesând opțiunea „Depunere declarații” vom fi redirecționați către

site-ul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, https://decl.anaf.mfinante.gov.ro/, unde pot fi
depuse
declarațiile fiscale. Primul pas spre a face acest lucru este să prezentați
certificatul digital al
dumneavoastră (Figura 2).

7
(Figura 2: Opțiunea de depunere a declarațiilor fiscal din cadrul site-ului
Agenției Naționale de
Administrare Fiscală)

Opțiunea „Ghișeul virtual de plăți” ne trimite către site-ul

www.ghiseul.ro, fiind o
modalitate de plată online a dărilor către stat, system a cărui analiză o vom
realiza succinct în
capitolul 3 al lucrării de față.
Din opțiunea „Achiziții publice” suntem trimiși pe site-ul Sistemului
Electronic de
Achiziții Publice, www.e-licitatie.ro, unde avem accesul la diverse documente
constatatoare,
dar și la informații referitoare la licitațiile privind achizițiile publice, la
planurile de achiziții,
etc. (Figura 3).
Accesând opțiunea „Autorizații transport” vom fi redirecționați către
portalul
www.autorizatiiauto.ro, loc în care putem efectua plata autorizațiilor, și a
certificatelor de
transport marfă sau persoane, putem complete diverse formulare sau putem citi
noutățile din
domeniu (Figura 4).

8
(Figura 3: Pagina gazdă a site-ului www.e-licitatie.ro)

(Figura 4: Pagina gazdă a portalului www.autorizatiiauto.ro)

Dând click pe opțiunea „Punct contact unic”, vom fi trimiși pe site-ul

https://edirect.e-
guvernare.ro/, unde ne putea informa asupra procedurilor în vigoare ce se aplică
anumitor
categorii de servicii (Figura 5). Pentru consultarea procedurilor, se utilizează
catalogul de
servicii, unde utilizatorii au posibilitatea de a consulta procedurile structurate
pe domenii de

9
interes, respectiv servicii. Site-ul pune la dispoziție opțiunea „Ghid de
utilizare”, făcând astfel
mai ușoară consultarea acestuia de către cetățeni.

(Figura 5: Pagina gazdă a portalului

https://edirect.e-guvernare.ro/)

Opțiunea „Plată taxe Persoane Juridice e-Tax” ne trimite către site-ul

Serviciului de
guvernare electronică e-Tax, https://www.e-tax.e-guvernare.ro/etax/public (Figura
6), site
identic cu cel al Sistemului Național Electronic de Plată Online, www.ghiseul.ro.
Opțiunea „Servicii ONRC online” ne redirecționează către portalul Oficiului
Național
al Registrului Comerțului, https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal
(Figura
7).
Accesând opțiunea „Înregistrare instituții publice”, vom întâlni un
formular de
înregistrare” cu mai multe câmpuri (Figura 8).
Prin accesarea opțiunii „Instituții publice”, vom avea pusă la
dispoziției o bază de date
cu instituțiile publice, organizate în funcție de județ și de domeniul de
activitate (Figura 9).

10
(Figura 6: Pagina gazdă a Serviciului de guvernare electronica e-Tax)

11
(Figura 7: Pagina gazdă a portalului ONRC)

(Figura 8: Formular înregistrare)

12
(Figura 9: Vizualizare instituții înscrise)

13
2.2.2. A doua secțiune a portalului

Cea de-a doua secțiune a portalului (Figura 10) pune la dispoziția

cetățenilor informații
publice despre Agenția pentru Agenda Digitală a României.

(Figura 10: Pagina gazdă a portalului www.e-guvernare.ro)

2.2.3. A treia secțiune a portalului

Cea de-a treia secțiune a portalului, „De interes” (Figura 11) cuprinde
următoarele
categorii: Guvernul României, Ministere, Instituții în subordinea Guvernului,
Administrația
locală, Senatul României, Camera deputaților, Președinția României, Legislație,
Portal
antifrudă IT, Catalog tematic și Coduri poștale.

14
(Figura 11: Pagina gazdă a portalului www.e-guvernare.ro)

Accesând opțiunea „Guvernul României” vom găsi diverse informații

referitoare la
Guvernul României, precum următoarele: Agenda Primului Ministru, Programul de
guvernare,
Cabinetul Primului Ministru, etc. (Figura 12). Dând click pe oricare din
variantele enunțate mai
sus vom fi redirecționați către site-ul Guvernului României, www.gov.ro (Figura
13).
Din categoria „Ministere” vom fi trimiși pe același site www.gov.ro, la
secțiunea în care
este prezentat cabinetul de miniștri (Figura 14).
Opțiunea „Instituții în subordinea Guvernului” ne trimite pe același site
menționat
anterior, la secțiunea „Instituții coordonate”, loc în care suntem informații
asupra instituțiilor
pe care Guvernul României le are în subordine (Figura 15).
Accesând opțiunea „Administrația locală”, găsim informații asupra
site-urilor
primăriilor sau consiliilor județene din toate județele României (Figura 16).

15
(Figura 12: Categoria „Guvernul României” din cadrul portalului
www.e-guvernare.ro)

16
(Figura 13: Pagina gazdă a site-ului Guvernului României, www.gov.ro)

17
(Figura 14: Secțiunea „Cabinetul de miniștri” din cadrul site-ului www.gov.ro)
 18
(Figura 15: Instituții din subordinea Guvernului României, site-ul www.gov.ro)

19
(Figura 16: Opțiunea „Administrația locală” din cadrul portalului
www.e-guvernare.ro)

Opțiunile „Senatul României” și „Camera deputaților” ne trimit, de

asemenea, pe site-
urile oficiale ale acestora, respectiv http://www.senat.ro/ (Figura 17) și
http://www.cdep.ro/
(Figura 18).
Prin accesarea categoriei „Președinția României” suntem redirecționați pe
site-ul
www.presidency.ro, loc în care putem afla mai multe informații referitoare la
președintele
României și la activitatea pe care acesta o desfășoară ca șef de stat (Figura 19).
Opțiunea „Legislație” ne pune la dispoziție legislația ce se aplică la
momentul actual
sistemului de guvernare electronică (Figura 20).
Dând click pe „Portal antifraud IT” suntem trimiși către site-ul
Serviciului de
Combatere a Criminalității Informatice (http://www.efrauda.ro/ ), structură din
cadrul Poliției
Române, specializată în investigarea infracțiunilor din domeniul informatic
(Figura 21).

20
(Figura 17: Pagina gazdă a site-ului Senatului României, www.senat.ro)

(Figura 18: Pagina gazdă a Camerei Deputaților, www.cdep.ro)

21
(Figura 19: Pagina gazdă a site-ului www.presidency.ro)
(Figura 20: Legislația ce se aplică sistemului de guvernare electronică)

22
(Figura 21: Pagina gazdă a site-ului www.efrauda.ro/)

Accesând opțiunea „Catalog tematic” avem posibilitatea de a accesa diverse

pagini web
guvernamentale, organizate după teme de interes (Figura 22).

(Figura 22: Opțiunea „Catalog tematic” din cadrul portalului

www.e-guvernare.ro)

23
Ultima opțiune din cadrul secțiunii „De interes” și anume „Coduri poștale”
ne trimite
către site-ul Poștei Române, la secțiunea „Caută cod postal”, având link-ul
https://www.posta-
romana.ro/cauta-cod-postal.html (Figura 23).

(Figura 23: Secțiunea „Caută cod poștal” din interiorul site-ului official
al Poștei Române)

2.2.4. A patra secțiune a portalului- Subsol

Cea de-a patra secțiune a portalului www.e-guvernare.ro cuprinde patru alte

opțiuni:
„Prima pagină”, „Contact” și „Prelucrarea datelor cu caracter personal”.
Accesând opțiunea „Prima pagină”, avem posibilitatea de a ne întoarce
oricând la
pagina gazdă, indiferent de locul în care ne aflăm pe portal.
În categoria „Contact” primim informații asupra adresei Agenției pentru
Agenda
Digitală a României și numerele de telefon și faz la care aceasta poate fi
contactată (Figura 24).
 Categoria „Prelucrarea datelor cu caracter personal” ne informează asupra
furnizării
exprese a datelor cu caracter personal și asupra legislației aferente (Figura 25).

24
(Figura 24: Opțiunea „Contact” din cadrul portalului www.e-guvernare.ro)

(Figura 25: Categoria „Prelucrarea datelor cu caracter personal” din cadrul

portalului www.e-
guvernare.ro)

25
CAPITOLUL 3
SISTEMUL NAȚIONAL ELECTRONIC DE PLATĂ ONLINE

3.1. Informații generale

Sistemul national electronic de plată online, cunoscut sub forma site-ului

www.ghiseul.ro este un sistem prin care românii, atât persoane fizice, cât și
persoane juridice
își pot achita online taxele și impozitele.
Sistemul Naţional Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor
utilizând cardul
bancar (SNEP) este un serviciu de e-guvernare, parte a sistemului informatic de
utilitate publică
SEN (Sistemul Electronic Naţional), stabilit conform prevederilor Legii 161/2003
şi destinat
facilitării plăţii de către contribuabili a taxelor şi impozitelor către
instituţiile publice.
Acest sistem de plată pnline este administrat și operat de către Agenția
pentru Agenda
Digitală a României (AADR), instituție ce se află în subordinea Ministerului
pentru Societatea
Informațională (MSI).
Platforma de plată online a fost pusă la dispoziție gratuit de Asociația
pentru Plăți
Electronice din România (APER), asociație care promovează plățile electronice și
care este
constituită din cele mai importante 14 bănci, scheme internaționale de carduri
(VISA și
MasterCard), procesatori și furnizori de tehnologie.
Trebuie menționat faptul că site-ul www.ghiseul.ro este un site securizat
la înalte
standarde privind tranzacționarea pe bază de carduri bancare.

26
3.2. Analiza site-ului www.ghiseul.ro

Opțiunea „Ghișeul virtual de plăți” ne trimite către Sistemul Național

Electronic de
Plată Online, https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public (Figura 26).

(Figura 26: Pagina principală a site-ului www.ghiseul.ro)

27
Intrând pe site-ul www.ghiseul.ro observăm că există 9 secțiuni. Accesând
opțiunea
„Acasă” ne vom putea întoarce mereu la pagina principal a site-ului. Opțiunea
Instituții înrolate
cuprinde o hartă a județelor României, existând posibilitatea accesării fiecărui
județ în parte
pentru a ne informa asupra insituțiilor înrolate (Figura 27).

(Figura 27: Secțiunea „Instituții înrolate” din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

28
Accesând opțiunea „Legislație” avem accesul la legislația ce se aplică
Sistemului
Național Electronic de Plată Online și la diverse documente de interes public
(Figura 28).
 (Figura 28: Secțiunea „Legislație” din interiorul site-ului
www.ghiseul.ro)

În categoria „Întrebări frecvente” găsim răspunsuri la o multitudine de

întrebări legate
de Sistemul Național Electronic de Plată Online (Figura 29).

29
(Figura 29: Categoria „Întrebări frecvente” din site-ul
www.ghiseul.ro)

În secțiunea „Contact” regăsim adresa Agenției pentru Agenda Digitală a

României,
precum și modalitățile de contactare a operatorilor centrului de suport (Figura
30).
A șasea secțiune, „Plata cu atentificare” îi cere celui ce accesează
site-ul numele de
utilizator, precum și parola cu care s-a autentificat (Figura 31).
Accesând categoria „Vreau cont” (Figura 32), putem trimite o cerere de
creare a unui
cont (Figura 33).
Intrând în secțiunea „Amenzi” (Figura 34), putem efectua plata unei amenzi,
completând câmpurile cerute (Figura 35).
Accesând opțiunea „Plata fără autentificare” (Figura 36), putea efectua o
plată fără a
avea un cont pe www.ghiseul.ro (Figura 37).

30
(Figura30: Categoria „Contact” din interiorul site-ului www.ghiseul.ro)

(Figura 31: Opțiunea de plată cu autentificare din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

31
(Figura 32: Opțiunea „Vreau cont” din cadrul site-ului www.ghiseul.ro)
(Figura 33: Pașii în vederea creării unui cont pe site-ul www.ghiseul.ro)

(Figura 34: Secțiunea „Amenzi” din cadrul site-ului www.ghiseul.ro)

32
(Figura 35: Plata unei amenzi prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro)

(Figura 36: Secțiunea „Plata fără autentificare” din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

33
(Figura 37: Efectuarea unei plăți online fără a avea un cont pe site-ul
www.ghiseul.ro)

34
CONCLUZII

Lucrarea de față analizează succinct sistemul de guvernare electronică din

România și
pune la dispoziția cititorului toate informațiile de care acesta are nevoie.
Serviciul de guvernare
electronică- pe scurt e-guvernare- a fost gândit să dezvolte și să extindă
serviciile către cetățeni,
servicii ce pot fi accesate prin Internet. Observăm, astfel, că guvernarea
electronică are două
mari avantaje, aceasta reducând birocrația și, în special, corupția.
Într-un interviu cu Europa Liberă, Stela Mocanu, persoana care conduce
Centrul pentru
guvernare electronică, preciza următorul lucru: „E-guvernarea înseamnă o
interacțiune mai
simplă pentru cetățean (…) Oferim cetățenilor posibilitatea să acceseze, să
solicite online
aceste servicii și nu în modul traditional, mergând la ghișeele acestor
autorități”.
În urma studiului asupra sistemului de guvernare electronică din România,
putem
preciza următoarele efectele benefice ale implementării acestui serviciu, prin
eliminarea atât a
hârtiei, cât și a birocrației: creșterea eficacității și eficienței administrației
publice, reducerea
posibilităților de corupție din administrațiile centrale și locale, impulsionarea
creșterii
economice, precum și creșterea satisfacției cetățenilor.
Sistemul de guvernare electronică este un instrument cheie în menținerea
relațiilor
dintre cetățeni și stat. România mai are însă mult de lucrat la acest capitol,
având ca model
sistemul de e-guvernare al Austriei. Modelul de guvernare electronică dezvoltat de
austrieci a
dus Austria pe primul loc în Europa în ceea ce privește implementarea cu succes a
soluției de
guvernare electronică.
Cu toate acestea, pentru ca orice cetățean să aibă posibilitatea să
interacționeze de la
distanță cu administrația publică este nevoie de o acoperire a întregului
teritoriu locuit cu
Internet BroadBand. În urma dezbaterii naționale privind Eliminarea Birocrației
prin e-
Guvernare și Inovare în Avantajul Cetățenilor, Ediția a II-a, una dintre cele mai
importante
concluzii a fost universalizarea serviciului de Internet ca factor esențial în
comunicarea dintre
cetățeni și stat și în construirea unei economii solide.
De asemenea, consider, că sistemul de guvernare electronică al României are
nevoie și
de o rubrică dedicată cetățenilor străini, privind turismul ce se poate practica
pe teritoriul țării
noastre, promovând astfel valorile culturale ale României.

35
WEBGRAFIE

1. Site-ul Sistemului Electronic Național, accesat în data de 28.11.2016-

http://www.e-
guvernare.ro/.
2. Portalul Sistemului Național Electronic de Plată Online, accesat în data de
29.11.2016-
www.ghiseul.ro.
3. Site-ul Sistemului Electronic de Achiziții Publice, accesat în data de
29.11.2016-
www.e-licitatie.ro.
4. Portalul de autorizații auto deținut de A.A.D.R., accesat în data de
28.11.2016-
www.autorizatiiauto.ro.
5. Portalul Oficiului Național al Registrului Comerțului, accesat în data de
29.11.2016-
https://portal.onrc.ro/.
6. Site-ul Guvernului României, accesat în data de 30.11.2016- www.gov.ro/.
7. Site-ul Senatului României, accesat în data de 30.11.2016- www.senat.ro.
8. Site-ul Camerei Deputaților a României, accesat în data de 30.11.2016-
www.cdep.ro.
9. Site-ul Președinției României, accesat în data de 30.11.2016-
www.presidency.ro.
10. Site-ul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, accesat în data
de
28.11.2016- www.efrauda.ro.
11. Site-ul Poștei Române, accesat în data 28.11.2016- www.posta-romana.ro/.
12. Site-ul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 din
București,
accesat în data de 29.11.2016-
https://www.impozitelocale1.ro/plataelectronica-
snep.html.
13. Site-ul Primăriei Arad, accesat în data de
28.11.2016-
http://2nd.primariaarad.ro/node/5.

36
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
DOMENIUL: ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTER:
MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL DOCUMENTELOR

E-GUVERNARE

Profesori coordonatori:
Doina Banciu
Mihail Dumitrache

Beatrice-Larisa Molnár
Gabriela Georgiana Dumitru
Ioana Comșa
Amalia Corina Zlate

BUCUREȘTI
2016
CUPRINS

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1: DISPOZIȚII GENERALE 4
1.1. Conceptul e-Guvernare 4
1.2. Obiectivele guvernării electronice 5
1.3. Evoluția sistemelor de guvernare electronică 5

CAPITOLUL 2: SISTEMUL DE GUVERNARE ELECTRONICĂ DIN ROMÂNIA 6

2.1. Sistemul Electronic Național 6
2.2. Conținutul portalului www.e-guvernare.ro 7
2.2.1. Prima secțiune a portalului 7
2.2.2. A doua secțiune a portalului 14
2.2.3. A treia secțiune a portalului 14
2.2.4. A patra secțiune a portalului 24

CAPITOLUL 3: SISTEMUL NAȚIONAL ELECTRONIC DE PLATĂ ONLINE 26

3.1. Informații generale 26
 3.2. Analiza site-ului www.ghiseul.ro 27

CONCLUZII 35

WEBGRAFIE 36
INTRODUCERE

Lucrarea de față propune o analiză a sistemului de guvernare electronică

din România.
Dezbătută din mai multe perspective, această temă se dovedește a avea o importanță
majoră,
deoarece este un subiect ce privește orice cetățean.
Conceptul de „guvernare electronică” sau e-Guvernare are la bază
utilizarea unor noi
tehnologii de comunicații și a unor instrumente de informatică de către
administrația publică
locală și centrală, având ca scop creșterea calității serviciilor publice și
eficientizarea activității
aparatului administrativ.
Lucrarea este structurată în trei capitole. Primul capitol, denumit
„Dispoziții generale”
cuprinde detalii referitoare la sistemul de guvernare electronică, ce este acesta
și cum
funcționează. Cel de-al doilea capitol reprezintă piesa centrală a lucrării și
anume sistemul de
guvernare electronică din România, respectiv analiza portalului
http://www.e-guvernare.ro.
Ultimul capitol al lucrării reprezintă o sinteză a sistemului de plăți online,
prin analizarea
posibilităților pe care le oferă site-ul www.ghiseul.ro. Motivul pentru care am
ales să abordăm
această temă este reprezentat de faptul că există o majoritate covârșitoare de
cetățeni care nu
sunt înștiințați asupra acestui sistem de guvernare electronică și asupra
informațiilor ce pot fi
găsite în cadrul acestuia.
Scopul acestei lucrări este de a caracteriza sistemul de e-Guvernare din
România pe
înțelesul tuturor și informarea a cât mai multor persoane de existența și
eficiența acestuia.

3
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
 1.1. Conceptul e-Guvernare?

Una dintre cele mai frecvente întrebări despre sistemul de guvernare

electronica este
„Ce este?”. Ca terminologie, sintagma „ e-guvernare” sau „e-guvernment” îşi are
sorgintea în
construcţii lexicale precum „ e-mail” sau „ e-commerce”, care au precedat astfel
apariţia
conceptului de e-Guvernare.
Guvernarea electronică constă în comunicarea dintre Parlament, Guvern şi
alte instituţii
publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra
proiectelor de
lege aflate în discuţie, plata taxelor de către contribuabili și completarea unor
plângeri ori petiţii
online reprezintă mijloace eficiente puse la dispoziţie de către stat pentru
exercitarea drepturilor
fundamentale ale cetăţenilor.
Definiția pe care site-ul „http://www.edemocratie.ro” o dă guvernării
electronice este
următoarea: „Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului
public prin
digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop
final este creşterea
gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului
administrativ.”
Aceasta definiţie reuneşte, de fapt, cele 3 trăsături de bază ale
guvernării electronice:
1) folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare(email, chat,
site-uri Internet
etc.) sau paradigma tehnică;
2) aplicarea unor noi metode de management a informaţiei sau paradigma
managerială;
3) creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi creşterea
eficienţei aparatului
administrativ sau paradigma funcţională.

4
1.2. Obiectivele guvernării electronice

Printre obiectivele generale ale guvernării electronice se numără

următoarele:
asigurarea accesului la informații oficiale prin intermediul Internetului;
prestarea unor servicii
publice pentru cetățeni prin intermediul mijloacelor electronice; creșterea
gradului de
participare a cetățenilor în procesul de guvernare electronică; eficientizarea
activității
administrației publice locale și centrale, dar și a timpului necesar prestării
unor anumite servicii
publice.
În procesul de guvernare electronică sunt implicați în principal două
clase de
participanți: participanții publici (Guvernul, Parlamentul sau instituțiile
administrației publice
locale ori centrale) și cetățenii țării respective.
Internetul oferă posibilitatea unui proces de guvernare mai apropiat de
oameni şi mult
mai eficient. Comunicarea prin Internet poate face ca relaţia dintre cetăţeni şi
stat să fie mai
solidă, oferind avantaje ambilor participanţi: statul are parte de mai mult
sprijin, iar cetăţeanul
își poate rezolva mai eficient problemele pe care le are.

1.3. Evoluția sistemelor de guvernare electronică

O dată cu trecerea de la hârtie la baze de date și la utilizarea

sistemelor informatice,
procesul de interacțiune a statului cu cetățenii a evoluat, apărând astfel
sistemele de e-
Guvernare.
Sistemele de e-Guvernare au trecut prin patru faze. Prima fază a constat
doar în
prezentarea informațiilor publice. Faza a doua a oferit posibilitatea descărcării
unor formulare
necesare în interacțiunea cu instituțiile statului. După tipărirea și completarea
acestor
formulare, cetățenii trebuiau să ajungă tot la autorități pentru a le depune
personal. Cea de-a
treia fază presupunea completarea și depunerea acestor formulare direct on-line,
dar și
efectuarea anumitor tranzacții, cum ar fi plățile datorate statului.
În prezent, sistemul de guvernare electronica trece printr-o a patra fază
în care soluțiile
sunt regândite și simplificate prin intermediul tehnologiei, ca de exemplu
facilitarea interfeței
sistemelor, pentru accesarea mai ușoară de către cetățeni.
 5
CAPITOLUL 2
SISTEMUL DE GUVERNARE ELECTRONICĂ DIN
ROMÂNIA

2.1. Sistemul Electronic Național

Sistemul Electronic Naţional din România a fost lansat în anul 2003 cu

ocazia şedinţei
Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei. Acest sistem electronic este
accesibil pe
Internet prin intermediul portalului http://www.e-guvernare.ro.
Sistemul Electronic Naţional este un sistem informatic de utilitate publică
care are ca
obiectiv asigurarea accesului la informaţii publice şi furnizarea de servicii
publice către
persoane fizice sau juridice.
Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România a fost înfiinţat
prin
Hotărârea Guvernului nr. 271/2001. Acesta aprobă proiectele din domeniul
guvernării
electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale
ale
autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor
publice prin
procedura electronică.
Conducerea Grupului este realizată de către Primul- Ministru iar membrii
Grupului de
Promovare a Tehnologiei Informaţiei sunt următorii: Ministrul Educaţiei şi
Cercetării,
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Ministrul pentru Coordonarea
Secretariatului General al
Guvernului, Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministrul
Finanţelor Publice,
Ministrul Delegat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Secretarul de Stat pentru
IT în
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

6
2.2. Conținutul portalului www.e-guvernare.ro

2.2.1. Prima secțiune a portalului

 Accesând adresa mai sus menționată, observăm că există 4 secțiuni. (Figura
1). Prima
secțiune „Acces rapid” cuprinde următoarele: „Depunere declaraţii”, „Ghișeul
Virtual de
Plăți”, „Achiziţii Publice”, „Autorizatii transport”, „Punct Contact Unic”, „Plată
taxe Persoane
Juridice e-Tax”, „Servicii ONRC online”, „Înregistrare institutii publice”,
„Vizualizare
institutii înscrise”.

(Figura 1: Pagina principală a portalului

www.e-guvernare.ro)

Accesând opțiunea „Depunere declarații” vom fi redirecționați către

site-ul Agenției
Naționale de Administrare Fiscală, https://decl.anaf.mfinante.gov.ro/, unde pot fi
depuse
declarațiile fiscale. Primul pas spre a face acest lucru este să prezentați
certificatul digital al
dumneavoastră (Figura 2).

7
(Figura 2: Opțiunea de depunere a declarațiilor fiscal din cadrul site-ului
Agenției Naționale de
Administrare Fiscală)

Opțiunea „Ghișeul virtual de plăți” ne trimite către site-ul

www.ghiseul.ro, fiind o
modalitate de plată online a dărilor către stat, system a cărui analiză o vom
realiza succinct în
capitolul 3 al lucrării de față.
Din opțiunea „Achiziții publice” suntem trimiși pe site-ul Sistemului
Electronic de
Achiziții Publice, www.e-licitatie.ro, unde avem accesul la diverse documente
constatatoare,
dar și la informații referitoare la licitațiile privind achizițiile publice, la
planurile de achiziții,
etc. (Figura 3).
Accesând opțiunea „Autorizații transport” vom fi redirecționați către
portalul
www.autorizatiiauto.ro, loc în care putem efectua plata autorizațiilor, și a
certificatelor de
transport marfă sau persoane, putem complete diverse formulare sau putem citi
noutățile din
domeniu (Figura 4).

8
(Figura 3: Pagina gazdă a site-ului www.e-licitatie.ro)

(Figura 4: Pagina gazdă a portalului www.autorizatiiauto.ro)

Dând click pe opțiunea „Punct contact unic”, vom fi trimiși pe site-ul

https://edirect.e-
guvernare.ro/, unde ne putea informa asupra procedurilor în vigoare ce se aplică
anumitor
categorii de servicii (Figura 5). Pentru consultarea procedurilor, se utilizează
catalogul de
servicii, unde utilizatorii au posibilitatea de a consulta procedurile structurate
pe domenii de

9
interes, respectiv servicii. Site-ul pune la dispoziție opțiunea „Ghid de
utilizare”, făcând astfel
mai ușoară consultarea acestuia de către cetățeni.

(Figura 5: Pagina gazdă a portalului

https://edirect.e-guvernare.ro/)

Opțiunea „Plată taxe Persoane Juridice e-Tax” ne trimite către site-ul

Serviciului de
guvernare electronică e-Tax, https://www.e-tax.e-guvernare.ro/etax/public (Figura
6), site
identic cu cel al Sistemului Național Electronic de Plată Online, www.ghiseul.ro.
Opțiunea „Servicii ONRC online” ne redirecționează către portalul Oficiului
Național
al Registrului Comerțului, https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal
(Figura
7).
Accesând opțiunea „Înregistrare instituții publice”, vom întâlni un
formular de
înregistrare” cu mai multe câmpuri (Figura 8).
Prin accesarea opțiunii „Instituții publice”, vom avea pusă la
dispoziției o bază de date
cu instituțiile publice, organizate în funcție de județ și de domeniul de
activitate (Figura 9).

10
(Figura 6: Pagina gazdă a Serviciului de guvernare electronica e-Tax)

11
(Figura 7: Pagina gazdă a portalului ONRC)

(Figura 8: Formular înregistrare)

12
(Figura 9: Vizualizare instituții înscrise)

13
2.2.2. A doua secțiune a portalului

Cea de-a doua secțiune a portalului (Figura 10) pune la dispoziția

cetățenilor informații
publice despre Agenția pentru Agenda Digitală a României.

(Figura 10: Pagina gazdă a portalului www.e-guvernare.ro)

2.2.3. A treia secțiune a portalului

Cea de-a treia secțiune a portalului, „De interes” (Figura 11) cuprinde
următoarele
categorii: Guvernul României, Ministere, Instituții în subordinea Guvernului,
Administrația
locală, Senatul României, Camera deputaților, Președinția României, Legislație,
Portal
antifrudă IT, Catalog tematic și Coduri poștale.

14
(Figura 11: Pagina gazdă a portalului www.e-guvernare.ro)

Accesând opțiunea „Guvernul României” vom găsi diverse informații

referitoare la
Guvernul României, precum următoarele: Agenda Primului Ministru, Programul de
guvernare,
Cabinetul Primului Ministru, etc. (Figura 12). Dând click pe oricare din
variantele enunțate mai
sus vom fi redirecționați către site-ul Guvernului României, www.gov.ro (Figura
13).
Din categoria „Ministere” vom fi trimiși pe același site www.gov.ro, la
secțiunea în care
este prezentat cabinetul de miniștri (Figura 14).
Opțiunea „Instituții în subordinea Guvernului” ne trimite pe același site
menționat
anterior, la secțiunea „Instituții coordonate”, loc în care suntem informații
asupra instituțiilor
pe care Guvernul României le are în subordine (Figura 15).
Accesând opțiunea „Administrația locală”, găsim informații asupra
site-urilor
primăriilor sau consiliilor județene din toate județele României (Figura 16).

15
(Figura 12: Categoria „Guvernul României” din cadrul portalului
www.e-guvernare.ro)

16
(Figura 13: Pagina gazdă a site-ului Guvernului României, www.gov.ro)

17
(Figura 14: Secțiunea „Cabinetul de miniștri” din cadrul site-ului www.gov.ro)
 18
(Figura 15: Instituții din subordinea Guvernului României, site-ul www.gov.ro)

19
(Figura 16: Opțiunea „Administrația locală” din cadrul portalului
www.e-guvernare.ro)

Opțiunile „Senatul României” și „Camera deputaților” ne trimit, de

asemenea, pe site-
urile oficiale ale acestora, respectiv http://www.senat.ro/ (Figura 17) și
http://www.cdep.ro/
(Figura 18).
Prin accesarea categoriei „Președinția României” suntem redirecționați pe
site-ul
www.presidency.ro, loc în care putem afla mai multe informații referitoare la
președintele
României și la activitatea pe care acesta o desfășoară ca șef de stat (Figura 19).
Opțiunea „Legislație” ne pune la dispoziție legislația ce se aplică la
momentul actual
sistemului de guvernare electronică (Figura 20).
Dând click pe „Portal antifraud IT” suntem trimiși către site-ul
Serviciului de
Combatere a Criminalității Informatice (http://www.efrauda.ro/ ), structură din
cadrul Poliției
Române, specializată în investigarea infracțiunilor din domeniul informatic
(Figura 21).

20
(Figura 17: Pagina gazdă a site-ului Senatului României, www.senat.ro)

(Figura 18: Pagina gazdă a Camerei Deputaților, www.cdep.ro)

21
(Figura 19: Pagina gazdă a site-ului www.presidency.ro)
(Figura 20: Legislația ce se aplică sistemului de guvernare electronică)

22
(Figura 21: Pagina gazdă a site-ului www.efrauda.ro/)

Accesând opțiunea „Catalog tematic” avem posibilitatea de a accesa diverse

pagini web
guvernamentale, organizate după teme de interes (Figura 22).

(Figura 22: Opțiunea „Catalog tematic” din cadrul portalului

www.e-guvernare.ro)

23
Ultima opțiune din cadrul secțiunii „De interes” și anume „Coduri poștale”
ne trimite
către site-ul Poștei Române, la secțiunea „Caută cod postal”, având link-ul
https://www.posta-
romana.ro/cauta-cod-postal.html (Figura 23).

(Figura 23: Secțiunea „Caută cod poștal” din interiorul site-ului official
al Poștei Române)

2.2.4. A patra secțiune a portalului- Subsol

Cea de-a patra secțiune a portalului www.e-guvernare.ro cuprinde patru alte

opțiuni:
„Prima pagină”, „Contact” și „Prelucrarea datelor cu caracter personal”.
Accesând opțiunea „Prima pagină”, avem posibilitatea de a ne întoarce
oricând la
pagina gazdă, indiferent de locul în care ne aflăm pe portal.
În categoria „Contact” primim informații asupra adresei Agenției pentru
Agenda
Digitală a României și numerele de telefon și faz la care aceasta poate fi
contactată (Figura 24).
 Categoria „Prelucrarea datelor cu caracter personal” ne informează asupra
furnizării
exprese a datelor cu caracter personal și asupra legislației aferente (Figura 25).

24
(Figura 24: Opțiunea „Contact” din cadrul portalului www.e-guvernare.ro)

(Figura 25: Categoria „Prelucrarea datelor cu caracter personal” din cadrul

portalului www.e-
guvernare.ro)

25
CAPITOLUL 3
SISTEMUL NAȚIONAL ELECTRONIC DE PLATĂ ONLINE

3.1. Informații generale

Sistemul national electronic de plată online, cunoscut sub forma site-ului

www.ghiseul.ro este un sistem prin care românii, atât persoane fizice, cât și
persoane juridice
își pot achita online taxele și impozitele.
Sistemul Naţional Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor
utilizând cardul
bancar (SNEP) este un serviciu de e-guvernare, parte a sistemului informatic de
utilitate publică
SEN (Sistemul Electronic Naţional), stabilit conform prevederilor Legii 161/2003
şi destinat
facilitării plăţii de către contribuabili a taxelor şi impozitelor către
instituţiile publice.
Acest sistem de plată pnline este administrat și operat de către Agenția
pentru Agenda
Digitală a României (AADR), instituție ce se află în subordinea Ministerului
pentru Societatea
Informațională (MSI).
Platforma de plată online a fost pusă la dispoziție gratuit de Asociația
pentru Plăți
Electronice din România (APER), asociație care promovează plățile electronice și
care este
constituită din cele mai importante 14 bănci, scheme internaționale de carduri
(VISA și
MasterCard), procesatori și furnizori de tehnologie.
Trebuie menționat faptul că site-ul www.ghiseul.ro este un site securizat
la înalte
standarde privind tranzacționarea pe bază de carduri bancare.

26
3.2. Analiza site-ului www.ghiseul.ro

Opțiunea „Ghișeul virtual de plăți” ne trimite către Sistemul Național

Electronic de
Plată Online, https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public (Figura 26).

(Figura 26: Pagina principală a site-ului www.ghiseul.ro)

27
Intrând pe site-ul www.ghiseul.ro observăm că există 9 secțiuni. Accesând
opțiunea
„Acasă” ne vom putea întoarce mereu la pagina principal a site-ului. Opțiunea
Instituții înrolate
cuprinde o hartă a județelor României, existând posibilitatea accesării fiecărui
județ în parte
pentru a ne informa asupra insituțiilor înrolate (Figura 27).

(Figura 27: Secțiunea „Instituții înrolate” din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

28
Accesând opțiunea „Legislație” avem accesul la legislația ce se aplică
Sistemului
Național Electronic de Plată Online și la diverse documente de interes public
(Figura 28).
 (Figura 28: Secțiunea „Legislație” din interiorul site-ului
www.ghiseul.ro)

În categoria „Întrebări frecvente” găsim răspunsuri la o multitudine de

întrebări legate
de Sistemul Național Electronic de Plată Online (Figura 29).

29
(Figura 29: Categoria „Întrebări frecvente” din site-ul
www.ghiseul.ro)

În secțiunea „Contact” regăsim adresa Agenției pentru Agenda Digitală a

României,
precum și modalitățile de contactare a operatorilor centrului de suport (Figura
30).
A șasea secțiune, „Plata cu atentificare” îi cere celui ce accesează
site-ul numele de
utilizator, precum și parola cu care s-a autentificat (Figura 31).
Accesând categoria „Vreau cont” (Figura 32), putem trimite o cerere de
creare a unui
cont (Figura 33).
Intrând în secțiunea „Amenzi” (Figura 34), putem efectua plata unei amenzi,
completând câmpurile cerute (Figura 35).
Accesând opțiunea „Plata fără autentificare” (Figura 36), putea efectua o
plată fără a
avea un cont pe www.ghiseul.ro (Figura 37).

30
(Figura30: Categoria „Contact” din interiorul site-ului www.ghiseul.ro)

(Figura 31: Opțiunea de plată cu autentificare din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

31
(Figura 32: Opțiunea „Vreau cont” din cadrul site-ului www.ghiseul.ro)
(Figura 33: Pașii în vederea creării unui cont pe site-ul www.ghiseul.ro)

(Figura 34: Secțiunea „Amenzi” din cadrul site-ului www.ghiseul.ro)

32
(Figura 35: Plata unei amenzi prin intermediul site-ului www.ghiseul.ro)

(Figura 36: Secțiunea „Plata fără autentificare” din cadrul site-ului

www.ghiseul.ro)

33
(Figura 37: Efectuarea unei plăți online fără a avea un cont pe site-ul
www.ghiseul.ro)

34
CONCLUZII

Lucrarea de față analizează succinct sistemul de guvernare electronică din

România și
pune la dispoziția cititorului toate informațiile de care acesta are nevoie.
Serviciul de guvernare
electronică- pe scurt e-guvernare- a fost gândit să dezvolte și să extindă
serviciile către cetățeni,
servicii ce pot fi accesate prin Internet. Observăm, astfel, că guvernarea
electronică are două
mari avantaje, aceasta reducând birocrația și, în special, corupția.
Într-un interviu cu Europa Liberă, Stela Mocanu, persoana care conduce
Centrul pentru
guvernare electronică, preciza următorul lucru: „E-guvernarea înseamnă o
interacțiune mai
simplă pentru cetățean (…) Oferim cetățenilor posibilitatea să acceseze, să
solicite online
aceste servicii și nu în modul traditional, mergând la ghișeele acestor
autorități”.
În urma studiului asupra sistemului de guvernare electronică din România,
putem
preciza următoarele efectele benefice ale implementării acestui serviciu, prin
eliminarea atât a
hârtiei, cât și a birocrației: creșterea eficacității și eficienței administrației
publice, reducerea
posibilităților de corupție din administrațiile centrale și locale, impulsionarea
creșterii
economice, precum și creșterea satisfacției cetățenilor.
Sistemul de guvernare electronică este un instrument cheie în menținerea
relațiilor
dintre cetățeni și stat. România mai are însă mult de lucrat la acest capitol,
având ca model
sistemul de e-guvernare al Austriei. Modelul de guvernare electronică dezvoltat de
austrieci a
dus Austria pe primul loc în Europa în ceea ce privește implementarea cu succes a
soluției de
guvernare electronică.
Cu toate acestea, pentru ca orice cetățean să aibă posibilitatea să
interacționeze de la
distanță cu administrația publică este nevoie de o acoperire a întregului
teritoriu locuit cu
Internet BroadBand. În urma dezbaterii naționale privind Eliminarea Birocrației
prin e-
Guvernare și Inovare în Avantajul Cetățenilor, Ediția a II-a, una dintre cele mai
importante
concluzii a fost universalizarea serviciului de Internet ca factor esențial în
comunicarea dintre
cetățeni și stat și în construirea unei economii solide.
De asemenea, consider, că sistemul de guvernare electronică al României are
nevoie și
de o rubrică dedicată cetățenilor străini, privind turismul ce se poate practica
pe teritoriul țării
noastre, promovând astfel valorile culturale ale României.

35
WEBGRAFIE

1. Site-ul Sistemului Electronic Național, accesat în data de 28.11.2016-

http://www.e-
guvernare.ro/.
2. Portalul Sistemului Național Electronic de Plată Online, accesat în data de
29.11.2016-
www.ghiseul.ro.
3. Site-ul Sistemului Electronic de Achiziții Publice, accesat în data de
29.11.2016-
www.e-licitatie.ro.
4. Portalul de autorizații auto deținut de A.A.D.R., accesat în data de
28.11.2016-
www.autorizatiiauto.ro.
5. Portalul Oficiului Național al Registrului Comerțului, accesat în data de
29.11.2016-
https://portal.onrc.ro/.
6. Site-ul Guvernului României, accesat în data de 30.11.2016- www.gov.ro/.
7. Site-ul Senatului României, accesat în data de 30.11.2016- www.senat.ro.
8. Site-ul Camerei Deputaților a României, accesat în data de 30.11.2016-
www.cdep.ro.
9. Site-ul Președinției României, accesat în data de 30.11.2016-
www.presidency.ro.
10. Site-ul Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, accesat în data
de
28.11.2016- www.efrauda.ro.
11. Site-ul Poștei Române, accesat în data 28.11.2016- www.posta-romana.ro/.
12. Site-ul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 din
București,
accesat în data de 29.11.2016-
https://www.impozitelocale1.ro/plataelectronica-
snep.html.
13. Site-ul Primăriei Arad, accesat în data de
28.11.2016-
http://2nd.primariaarad.ro/node/5.

36