Arhitectura și modul de navigare

în aplicațiile e-Administrație

C2 –
Elemente de bază ale transformării digitale

Tudor Turcu
Coordonator Comunicare
Transformarea digitală

Overview
• Transformarea digitală înseamnă

trecerea la nivelul următor, atât a

tehnologiilor, cât și a societății în general;

• O mașină simplă, basic, poate fi reparată

de fiecare dintre noi. Aceasta este

digitizarea.

• O mașină de generație mai nouă, cu

calculatoare de bord, senzori și

tehnologii avansate, necesită intervenții

specializate. Aceasta este digitalizarea.

• Iar când vorbim de o mașină de ultimă

generație, autonomă și automatizată,

care se conduce singură, vedem cum ea

își face update-uri automat, direct din

cloud și în același timp discută cu șoferul.

Parchează automat, optimizează

consumul energiei, preia date despre

trafic și prevede scenarii. Aceasta este

transformarea digitală - trecem de la

Oltcit la Tesla.
• Când vorbim de transformare digitală,

putem vorbi despre inteligenţa

artificială (AI), blockchain, sisteme ERP,

CRM sau managementul capitalului

uman, internetul lucrurilor (IoT).

• De fapt, orice tehnologie care poate

face o organizație să funcţioneze mai

bine şi mai eficient poate fi considerată

o transformare digitală.
• Transformarea digitală necesită o nouă

orientare culturală, care pune accent pe

contestarea status quo-ului, pe o

revoluție digitală și pe testarea

continuă a celor mai bune soluții;

• Transformarea digitală provoacă sau

influențează modificări radicale în toate

aspectele vieții umane;

• Ea este caracterizată de schimbări

organizaționale orientate spre

beneficiar.
• Transformarea digitală nu presupune

doar integrarea noilor tehnologii în

activitate, ci și eforturi de identificare a

talentului din patru domenii esențiale:

– tehnologie și date;

– procese organizaționale și schimbare

organizațională;

– facilitarea inovației;

– o dorință reală de schimbare la nivelul

managementului, care este mai greu de

obținut decât pare la prima vedere.

• Pandemia de COVID-19 a contribuit la

schimbarea rapidă care devine noua

normalitate;

• Unele modificări ale comportamentului

cetățenilor se vor permanentiza –

creșterea încrederii în online;

• Experiențele și situațiile excepționale din

perioada restricțiilor au devenit

experiențe de învățare.
Transformarea digitală

Beneficii
• Beneficii-cheie ale transformării digitale:

1. accelerarea proceselor operaționale

prin automatizare - datele sunt procesate

mai rapid, fără erori, iar echipele, în loc să

efectueze sarcini repetitive precum

introducerea detaliilor unor facturi, se

concentrează pe activități relevante, cu

valoare adăugată;

2. economii de fonduri - transformarea

digitală se traduce în lucru mai rapid, fără

erori și, de asemenea, mai ieftin;

• Beneficii-cheie ale transformării digitale:

3. îmbunătățirea procesului de luare a

deciziilor datorită accesului la date de

calitate – organizațiile care au trecut

printr-o transformare digitală au acces

24/7 la date în timp real, care le ajută să

ia decizii de afaceri mai bune;

4. grad de agilitate crescut, flexibilitate și

scalabilitate - companiile tehnologizate,

cu procese automatizate își pot extinde

numărul de clienți sau furnizori fără să

angajeze personal nou.

• Beneficii-cheie ale transformării digitale:

5. Schimbul electronic de date prin

platforme sigure care permit, totodată,

corelarea mai multor documente

asociate unei tranzacții, asigură

trasabilitatea modificărilor și combate

frauda.

În cele din urmă, prin stocarea într-o arhivă

electronică sigură, companiile pot controla

și monitoriza accesul și activitatea pentru

fiecare document.
• Beneficii-cheie ale transformării digitale:

6. Conectivitate - acces oricând și de

oriunde - transformarea digitală permite

o muncă adecvată pentru secolul XXI,

oferind un mediu de colaborare care

poate fi accesat de oriunde din lume,

atâta timp cât există o conexiune la

internet.
 Beneficii-cheie ale Transformării Digitale

Accelerarea Decizii bazate User

proceselor pe date Experience

Economii de Plus de Agilitate

Flexibilitate și Trasabilitate Conectivitate
fonduri
Scalabilitate
Elemente de bază ale transformării digitale

Politicile publice
asumate
• În România, transformarea digitală este

esențială pentru sectorul public și pentru

mediul privat.

• În sectorul public, transformarea digitală nu

înseamnă transpunerea birocrației în mediul

digital, ci optimizarea modului de lucru și a

procedurilor, pentru o productivitate mai

ridicată în administrație.

• Obiectivul transformării digitale a

administrației este de a aduce beneficii

economice şi sociale durabile - construirea

infrastructurii IT necesare statului român

• Digitalizarea administrației va accelera

creșterea numărului de servicii publice de

e-guvernare, servicii mai eficace și mai ușor

de accesat de către cetățeni și companii,

contribuind astfel la modernizarea României

și la consolidarea economiei naționale.

• Totodată, digitalizarea instituţiilor

guvernamentale asigură un mod mai

transparent, mai rapid şi mai corect de a

oferi servicii cetățenilor și companiilor.

• Serviciile publice de e-guvernare –

beneficii pentru cetățeni și companii:

1. accesibile non-stop - nu depind de

programul de funcționare al ghișeelor,

solicitările pot fi trimise în orice moment

2. simplifică viața cetățenilor pentru că pot fi

accesate de oriunde și economisesc timp –

atât timpul petrecut la cozi, cât și timpul

pentru deplasarea personală la ghișee

3. transparentizarea actului administrativ

4. asigură trasabilitatea solicitărilor

• E-guvernarea – beneficii-cheie pentru

arcul guvernamental:

1. reduce birocrația, prin eliminarea

proceselor redundante sau perimate

2. crește eficiența actului administrativ, prin

actualizarea procedurilor de lucru

3. este una dintre premisele pentru o mai

bună colaborare şi o partajare rapidă a

informaţiilor între toate instituţiile

guvernamentale
• Politica publică EGOV este foaia de parcurs

a digitalizării serviciilor publice de la nivel

central pentru următorii 10 ani

• EGOV stabilește un calendar de

implementare a unor soluții eficiente și

sustenabile pentru digitalizarea

administrației publice

• EGOV contribuie la dezvoltarea capacității

instituţionale a autorităților publice de a

elabora instrumente de e-guvernare pentru

cetățeni și mediul de afaceri

• În completarea documentului de Politică

Publică, a fost extinsă analiza arhitecturii

guvernamentale pentru toate serviciile

publice care pot face obiectul digitalizării și

care sunt furnizate de instituțiile centrale;

• Rezultatul acestei analize este Catalogul

Național al Serviciilor Publice, a cărui

primă versiune poate fi accesată la adresa

https://www.adr.gov.ro/catalogul-national-

al-serviciilor-publice/
• Catalogul este un proiect prevăzut în

Politica Publică de e-guvernare și stă la

temelia tuturor proiectelor de digitalizare;

• Realizarea Catalogului a implicat o evaluare

cantitativă și o analiză calitativă prin care au

fost inventariate peste 2800 de servicii

publice oferite cetățenilor și companiilor

de peste 300 de instituții din administrația

centrală (ministere, autorități și instituții

aflate în coordonarea sau subordonarea

acestora)
• Se lucrează la realizarea unei platforme

online dedicate acestui Catalog Național.

Platforma va permite cetățenilor și

companiilor să identifice fiecare dintre

serviciile publice oferite de statul român,

instituția care îl prestează, precum și

accesarea directă a serviciilor publice deja

digitalizate. Odată cu rafinarea și

actualizarea datelor introduse, Catalogul

Serviciilor Publice va beneficia de versiuni

ulterioare.
Elemente de bază ale transformării digitale

Interoperabilitatea
• Interoperabilitatea este baza

infrastructurii digitale a României și

temelia administrației publice de nivel

european.

• Parlamentul României a adoptat pe 9

iunie Legea 242/2022 privind schimbul

de date între sisteme informatice și

crearea Platformei Naționale de

Interoperabilitate, iar actul normativ a

fost publicat în Monitorul Oficial la data

de 20 iulie 2022.
• Legea reglementează adoptarea unor

măsuri referitoare la tehnologii,

echipamente, programe software şi

datele utilizate de acestea în vederea

creşterii gradului de interconectare între

sistemele informatice ale autorităţilor şi

instituţiilor publice şi la facilitatea

schimbului de date între acestea, pornind

de la principiile şi obiectivele Cadrului

European de Interoperabilitate.
• Actul normativ se aplică deopotrivă

instituțiilor publice din administrația

centrală și locală, astfel că, împreună,

arhitectura integrată a serviciilor digitale

și cadrul legislativ atât de necesar

reglementării schimbului de date între

sistemele informatice garantează

centrarea serviciilor publice în jurul

cetățeanului ca utilizator final.

• Legea prevede crearea Platformei

naționale de interoperabilitate, care va fi

implementată în baza normelor de

aplicare pe care entitățile referite le vor

utiliza pentru conectarea și integrarea

serviciilor publice la nivel național.

• Aceleași reguli, aplicate unitar, înseamnă

eficiență și coerență în implementarea

procesului la nivel național

• Legea interoperabilităţii vizează

creșterea calității serviciilor publice

prin facilitarea schimbului de date între

sisteme informatice, reducerea

sarcinilor birocratice și administrative ale

persoanelor fizice și juridice și creșterea

transparenței utilizării datelor de către

autoritățile și instituțiile publice.

• Legea Interoperabilității va fi

implementată prin norme tehnice pe

care entitățile publice le vor aplica

pentru migrarea și integrarea în

structurile de date existente a tuturor

datelor pe care le gestionează

• Mediul privat poate beneficia de acces la

resursa datelor publice, în condițiile

asigurării securității și confidențialității

tuturor datelor
• Legea conferă funcţia de reglementare

în domeniul implementării Platformei

naționale de interoperabilitate

Ministerului Cercetării, Inovării şi

Digitalizării (MCID), iar funcţia de

monitorizare, control şi evaluare aparţine

Autorităţii pentru Digitalizarea României.

• Beneficii ale interoperabilității:

1. Sporirea gradului de interconectare a

sistemelor informatice ale instituţiilor şi

autorităţilor publice

2. Facilitarea schimbului de date între

instituţiile publice şi simplificarea

proceselor administrative vor conduce

la creşterea eficienţei şi eficacităţii actului

administrativ prin implementarea

principiului „doar o singură dată”.

• Beneficii ale interoperabilității:

3. creșterea calității serviciilor publice prin

facilitarea schimbului de date între

sisteme informatice

4. reducerea sarcinilor birocratice și

administrative ale persoanelor fizice și

juridice

5. creșterea transparenței utilizării datelor

de către autoritățile și instituțiile publice.

• Conform Art. 11 din Legea

Interoperabilității:

• (1) Autoritățile și instituțiile publice au

obligația de a utiliza Platforma națională

de interoperabilitate pentru accesarea

datelor cuprinse în registrele

administrate de către alte autorități și

instituții publice, necesare furnizării

serviciilor publice.
• Conform Art. 11 din Legea

Interoperabilității:

• (2) Autoritățile și instituțiile publice au

obligația de a asigura prestarea serviciilor

fără a solicita documente suplimentare

care conțin exclusiv informații disponibile

prin Platforma națională de

interoperabilitate sau în scopul obținerii

unor date care pot fi furnizate prin

intermediul Platformei naționale de

interoperabilitate.
• Conform Art. 11 din Legea

Interoperabilității:

• (3) Autoritățile și instituțiile publice care

oferă servicii publice nu au dreptul să

solicite persoanelor fizice și juridice

dovezi sau certificări ale datelor deja

colectate sau create de către autoritățile

și instituțiile respective. Datele utilizate în

furnizarea serviciilor publice trebuie

preluate exclusiv din registrele de bază

disponibile prin intermediul Platformei

naționale de interoperabilitate.
• Conform Art. 11 din Legea

Interoperabilității:

• (6) Autoritățile și instituțiile publice au

obligația de a-și schimba procedurile de

lucru, respectiv de a propune schimbări

cu privire la legislația în vigoare, pentru a

presta serviciile publice aflate în

responsabilitatea lor, exclusiv în baza

datelor ce pot fi obținute prin Platforma

națională de interoperabilitate.
• Conform Art. 17 din Legea

Interoperabilității:

• (1), lit. b) autoritățile și instituțiile publice

centrale, precum și cele locale care dețin

un registru de bază sunt obligate să se

integreze cu Platforma națională de

interoperabilitate în maximum 18 luni de

la punerea în funcțiune a platformei și să

ofere acces la aceste date prin Platforma

națională de interoperabilitate;
• Conform Art. 17 din Legea

Interoperabilității:

• (1), lit. c) în termen de 5 ani de la data

intrării în vigoare a prezentei legi,

autoritățile și instituțiile publice vor

furniza serviciile publice și în mod

electronic, prin intermediul portalurilor

proprii, atunci când acest lucru este

posibil
• Conform Art. 17 din Legea

Interoperabilității:

• (2) De la data implementării Platformei

naționale de interoperabilitate,

autoritățile și instituțiile publice nu vor

mai avea dreptul să solicite

persoanelor fizice sau juridice de drept

privat informații care pot fi obținute

prin interogarea Platformei naționale

de interoperabilitate.
• Conform Art. 18 :

• (1) Toate persoanele juridice de drept

privat care oferă servicii sau soluții

informatice autorităților și instituțiilor

publice au obligația ca în termen de 90

de zile de la intrarea în vigoare a

prezentei legi să ofere acces în mod

continuu, prin interfețe standardizate de

comunicare de software de tip REST API

și documentația aferentă pentru folosirea

lor, la bazele de date utilizate de

aplicațiile gestionate de ei.

• Conform Art. 18 :

• (2) Persoanele juridice prevăzute la alin.

(1) au obligația de a-și conecta

sistemele informatice gestionate în

numele sau pentru autoritățile și

instituțiile publice la Platforma

Națională de Interoperabilitate.
Sistemul Național de Interoperabilitate

• Am lansat pentru cetățeni primul flux de

interoperabilitate din România
• Este primul pod construit pentru
interconectarea sistemelor informatice
insulare ale statului
• Pe parcursul anului 2021, 12 milioane de
certificate de atestare fiscală au fost solicitate
în toată țara.
• În primele 2 fluxuri, platforma SNI generează,
la cerere, certificatele de atestare fiscală
solicitate de cetățenii Sectorului 6 și ai
Sectorului 1
Sistemul Național de Interoperabilitate

• SNI a fost lansat în noiembrie 2021, prin

interconectarea bazelor de date ale Direcției
Locale de Taxe și Impozite a Sectorului 6 din
București și ale Uniunii Naționale a Notarilor
Publici din România.
• În luna mai a anului 2022, interconectarea a
fost realizată și cu bazele de date ale Direcției
Locale de Taxe și Impozite a Sectorului 1.
• Înainte de a fi digitalizat, fluxul obținerii
documentelor a fost optimizat prin
înlăturarea factorului uman, asigurându-se un
proces automatizat, rapid și sigur.
Sistemul Național de Interoperabilitate

• Spre deosebire de procedura clasică, în care

era nevoie de o deplasare la sediul direcției
locale de taxe și impozite pentru solicitarea și
primirea fizică a certificatului de atestare
fiscală, platforma SNI generează, la cerere și
100% electronic, certificatele de atestare
fiscală către utilizatori.
• Accesul la datele partajate prin SNI se face
exclusiv prin conectori de tip API (Application
Programming Interface), instrumente software
ce permit mai multor aplicații sau sisteme
informatice să comunice și să schimbe date
între ele.
Sistemul Național de Interoperabilitate

• SNI conține și o componentă de autentificare

și autorizare a părților.
• Cetățenii sunt identificați și autorizați prin
semnătura electronică în procesul de
solicitare, respectiv generare a datelor și
documentelor.
Elemente de bază ale transformării digitale

API
API = Application Programming Interface

• API-urile sunt elementele de bază ale

interoperabilității

• API sunt legăturile între diferite sisteme,

care le permit schimbul constant de

informații, fără input suplimentar, în

funcție de scopul și de nevoia stabilită de

către programatori.
• Un API este un set de definiții și

protocoale pentru construirea și

integrarea aplicațiilor software.

• Să spunem că funcționează ca un

contract între un furnizor de informații și

un utilizator de informații – un API face

legătura între conținutul cerut de

utilizator (apelul) și conținutul oferit de

furnizor (răspunsul).
• Exemplu 1:

designul API pentru un serviciu

meteorologic ar putea specifica faptul că

utilizatorul introduce un cod poștal în

aplicație și că furnizorul răspunde cu un

răspuns în două părți, prima fiind

temperatura ridicată, de pe parcursul zilei,

iar a doua fiind cea scăzută, din timpul nopții.

• Cu alte cuvinte, vă puteți gândi la un API

ca un mediator între utilizatori sau

clienți și resursele sau serviciile web pe

care doresc să le obțină.

• Dacă doriți să interacționați cu un

computer sau un sistem informatic

pentru ca a prelua informații sau ca

acesta să îndeplinească o funcție, un API

vă ajută să comunicați ceea ce doriți

acelui sistem, astfel încât acesta să poată

înțelege și îndeplini cererea dvs.

• Exemplu 2:

• platforma Ghișeul.ro folosește API

pentru a interconecta sistemele

informatice ale primăriilor cu platforma

în sine și pentru a colecta informații

despre obligațiile de plată, care sunt apoi

redate, prin interfața web, celor peste 1,5

milioane de utilizatori.
• De la servicii de streaming online și site-

uri de e-commerce până la aplicații de

mobilitate urbană, #API reprezintă o

componentă fundamentală și extrem de

utilă în funcționarea eficientă și rapidă a

lumii digitale.
Elemente de bază ale transformării digitale

Open Data
• Open Data sunt acele date care trebuie

să fie disponibile în mod gratuit

publicului larg spre a fi folosite și

republicate după necesități, fără restricții

cu privire la drepturile de autor, patente

sau alte mecanisme de control.

• Open Data se fundamentează pe 3

principii: transparență, participare și

colaborare.
• Open Data sunt acele date care trebuie

să fie disponibile în mod gratuit

publicului larg spre a fi folosite și

republicate după necesități, fără restricții

cu privire la drepturile de autor, patente

sau alte mecanisme de control.

• Open Data se fundamentează pe 3

principii: transparență, participare și

colaborare.
• Demersul juridic coordonat de ADR și

MCID pentru aprobarea Legii Open Data

a vizat transpunerea în legislația

națională a Directivei (UE) 2019/1024

• Directiva a actualizat cadrul legislativ

european, astfel încât acesta să reflecte

progresele din domeniul tehnologiilor

digitale, stimulând totodată inovarea

digitală, în special în ceea ce privește

inteligența artificială.
• Obiectivele principale ale noii legislații:

1. utilizarea datelor disponibile din sectorul

public pentru crearea unor produse,

soluții și servicii IT inovative de către

companiile private – în special IMM-uri

2. consolidarea liberei circulații a

informațiilor, facilitarea comunicării cu

instituțiile publice și transparentizarea

activității administrației pentru cetățeni

• Informațiile din sectorul public reprezintă

o sursă extraordinară de date care pot

contribui la îmbunătățirea vieții fiecărui

cetățean, prin dezvoltarea de noi

aplicații IT, dar și prin îmbunătățirea

serviciilor și a produselor

• Utilizarea inteligentă a datelor, inclusiv

prelucrarea lor prin intermediul

aplicațiilor de inteligență artificială, va

contribui la transformarea digitală și la

evoluția economiei digitale a României

Elemente de bază ale transformării digitale

Identitatea
Electronică
• Identitatea electronică este fundația

oricărei construcții digitale

• Proiectul PSCID va facilita folosirea unui

singur click pentru accesarea oricarui

serviciu public de e-guvernare

• Platforma va asigura poarta de acces și

primul punct de securizare a serviciilor

electronice de e-guvernare

• PSCID este esențial mai ales din

perspectiva accentului pus pe siguranță

și centralizare
Elemente de bază ale transformării digitale
în sectorul public

Competențele
digitale
• Dezvoltarea competentelor digitale

este esențială pentru tranziția la

România 2.0 - o Românie digitală și

eficientă, în care profesioniștii din mediul

privat și din sectorul public își pot

îmbunătăți productivitatea cu ajutorul

tehnologiilor și instrumentelor de lucru

inovative
• Tehnologii ale viitorului, de tipul Internet

of Things IoT, CloudComputing,

inteligența artificială, blockchain,

machine learning sau Big Data, vor

contribui decisiv la transformarea digitală

a societății

• În prezent, statisticile arată că doar 30%

din cetățenii României au competențe

digitale de bază
 Arhitectura și modul de navigare
în aplicațiile e-Administrație

C2 –
Elemente de bază ale transformării digitale

Vă mulțumesc!

Tudor Turcu
Coordonator Comunicare