UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ
AAIE

Sistemul Comercial Internațional

---
Digitalizarea Comerțului Internațional
 Odată cu apariția tehnologiilor digitale și transformarea
Internetului într-un instrument important pentru comerț, în
economia mondială, s-au produs schimbări majore - apar
online noi piețe, noi produse și noi modele de afaceri
bazate pe aceste tehnologii.
Noile tehnologii pot modifica relațiile stabilite anterior, dar
provoacă și o restructurare a economiei în ansamblu:
crește importanța unor surse, precum cunoștințele și
capitalul virtual, iar altele sunt lăsate în plan secundar.
Era digitală în economie
Digitalizarea creează noi oportunități comerciale pentru
companii de a vinde mai multe produse către mai multe
piețe, ducând la diversificarea coșurilor de export ale
țărilor. Comerțul cu bunuri și servicii crește în toate
sectoarele și permite țărilor să obțină beneficii mai mari
din acordurile lor comerciale.
Digitalizarea Comerțului cuprinde 4 dimensiuni cheie :

1) bunuri și servicii digitale (ex. software);

2) bunuri și servicii corporale livrate digital (ex. îmbrăcăminte);

3) facilitatori digitali ai comerțului cu bunuri corporale (ex. urmărirea

logistică);

4) tehnologii digitale transformatoare emergente (de exemplu, blockchain,

inteligență artificială (AI)
 Comerțul Electronic

COMERȚUL ELECTRONIC reprezintă o sferă a economiei, care include toate tranzacțiile financiare și
comerciale efectuate prin intermediul rețelelor informatice și a proceselor de afaceri asociate cu
efectuarea unor astfel de tranzacții.
Digitalizarea creează noi oportunități comerciale pentru companii de a vinde mai multe produse
către mai multe piețe, ducând la diversificarea coșurilor de export ale țărilor. Comerțul cu bunuri și
servicii crește în toate sectoarele și permite țărilor să obțină beneficii mai mari din acordurile lor
comerciale.
În timp ce infrastructurile digitale precum Internetul s-au născut la nivel mondial și oferă noi oportunități pentru
firmele de toate dimensiunile, ele ridică și provocări considerabile pentru politici într-o lume în care rămân granițele
și diferențele de reglementare între țări. Unele principii utile pentru promovarea schimbului deschis în contextul
eterogenității reglementării se regăsesc în acordurile comerciale existente, iar ceste principii devin și mai importante
în era digitală:

• Transparența, atât a proceselor incluzive, cât și a accesului la informații, este deosebit de importantă în comerțul
digital cu mai multe firme și mai mici, tranzacționând în mai multe țări cu tranzacții mai complexe.
• Nediscriminarea este esențială pentru asigurarea beneficiilor comune și pentru a permite comerțului digital să
prospere alături de echivalentul său analog, dar ridică noi probleme în era digitală.
• Evitarea restricțiilor comerciale inutile este esențială pentru găsirea echilibrului și asigurarea reglementării
corecte. Obiectivele se îndeplinesc într-un mod care este cel mai puțin restrictiv pentru comerț. În era digitală,
reglementarea locală poate avea impact global, în special asupra IMM-urilor.
• Interoperabilitatea și standardele deschise pot crește capacitatea diferitelor sisteme de interacțiune. În cazul în
care armonizarea nu este realizabilă, interoperabilitatea poate contribui la depășirea problemelor de ordin tehnic
și de reglementare și permite o mai bună partajare a beneficiilor comerțului digital.
 OMC în comerțul digital

Unele acorduri OMC existente acoperă aspecte ale comerțului digital.

Până în prezent, membrii OMC au convenit asupra unui moratoriu temporar asupra taxelor vamale la transmisiile
electronice. În mod separat, unele țări, precum Franța, au impus taxe unilaterale pentru serviciile digitale firmelor
din economia digitală; sunt în curs negocieri pentru actualizarea sistemului fiscal global și crearea unui nou cadru
fiscal digital.
Acordul general al OMC privind comerțul cu servicii (GATS) conține obligații privind nediscriminarea și
transparența sectoarelor de servicii acoperite și a modurilor de furnizare. Comerțul digital, fluxurile de date și alte
bariere comerciale nu sunt incluse în mod specific.
Acordul OMC privind tehnologia informației (ITA) elimină tarifele pentru o listă specifică de bunuri TIC. În
2015, Statele Unite și peste 50 de participanți au fost de acord să extindă acordul pentru a include tehnologii mai
noi care alimentează comerțul digital. Beneficiile acordului sunt extinse pe baza națiunii celei mai favorizate
(MFN) la toți membrii OMC.
Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS)
prevede standarde minime de protecție și aplicare a DPI, inclusiv online, pentru drepturile de autor și drepturile
conexe, mărci comerciale, brevete, secrete comerciale și alte forme de proprietate intelectuală.
 Bariere în Comerțul Internațional

• Tarife ridicate și / sau prag de minimis scăzut

• Discriminarea împotriva produselor / serviciilor digitale
• Cerințe de localizare (de exemplu, date sau facilități de calcul)
• Limitări de flux transfrontalier de date
• Utilizarea obligatorie a tehnologiei locale, a conținutului sau a furnizorului
• Standarde unice discriminatorii sau testări împovărătoare
• Filtrare sau blocare
• Încălcarea DPI
• Furtul cibernetic de secrete comerciale
• Cerințe pentru divulgarea codului sursă, transferultehnologie sau informații criptografice proprietare
• Limitări de plată a cardului electronic transfrontalier
 Competitivitatea Digitalizării Economiei în plan Moldial

Cele mai competitive economii din punct de vedere al digitalizării operațiunilor comerciale sunt: SUA, Singapore câteva țări
europene precum Suedia, Danemarca, Finlanda, Elveția, iar în ultimii ani se afirmă tot mai mult țările asiatice precum Hong Kong,
Coreea de Sud și Japonia.
Social Media și Comerțul Digital Internațional

În contextul digitalizării comerțului și, mai

ales, trecerea în mediul online a majorităților
activităților economice și sociale, producătorii
și furnizorii de servicii au fost receptivi la
explozia numărului de utilizatori ai Social
Media. Astfel, platformele rețelelor de
socializare au devenit principala piață, canalul
de bază prin care are loc interacțiunea
producător-consumator.
Social Media nu doar că servește drept
instrument de marketing, dar și facilitează
legătura dintre cumpărător și vânzător, iar
sistemele de rating permit un feedback
instant, care totodată servește drept criteriu de
încredere la alegerea unui anumit produs.
Ritmul de creștere al utilizatorilor rețelelor
sociale s-a dublat în ultimii 5 ani, astfel în
prezent el depășește 2 miliarde, comparativ cu
anul 2016.
 E-banking în Comerțul Digital Internațional

Majoritatea băncilor deja dispun de aplicații și platforme online, prin care furnizează diverse servicii, inclusiv servicii de
plată. Avantajul acestora este că permit plățile p2p, adică fără intermediari ci direct între agenți.
În ultimii ani, strategiile băncilor au pus în capul listei anume obliectivele de digitalizare a proceselor, și de dezvoltare a
instrumentelor online.
Dispozitivele mobile devin din ce în ce mai populare pentru cumpărăturile online, iar în țările europene, peste 70% dintre
cetățeni sunt utilizatori ai Mobile Banking.
Dimensiunea pieței bancare digitale globale a depășit 803,8 miliarde de dolari în 2019 și se anticipează că va ajunge la 1.610
miliarde de dolari până în 2027.
 Tendințe actuale în Comerțul Digital

• Creșterea ecosistemelor digitale și creșterea conectivității în regiune;

• Legături între platforme regionale, care ar putea fi mai puțin familiarizate în afara
regiunii;
• Poziția de lider a firmelor asiatice în furnizarea de interfețe digitale / fizice, alimentate de
5G;
• Rolul în creștere al Asiei ca centru pentru serviciile cloud, inclusiv colectarea datelor și
analiza;
• Preferința crescândă a consumatorilor pentru serviciile de abonament, inclusiv
transmiterea în direct;
• Un număr tot mai mare de aplicații care soluționează lipsurile de servicii financiare
digitale și de plăți;
• Potențialul în creștere de utilizare abuzivă sau vătămătoare care ar putea decurge de la
dispozitive și utilizatorii conectați digital.
Perspectivele Comerțului Internațional

Inteligența Artificială are potențialul de a îmbunătăți siguranța produselor de consum în

viitorul apropiat. Produsele încorporate în AI cu capacități de învățare bazate pe colectarea
datelor de consum pot fi concepute pentru a se adapta la comportamentul consumatorilor, în
limitele legilor aplicabile privind protecția datelor. În teorie, astfel de produse ar putea
detecta tiparele de comportament ale consumatorului. AI poate, de asemenea, să permită
produselor să prezică nevoia de service sau întreținere pe baza utilizării lor în timp, adică să
ofere prognoze cu privire la cerere, cu un grad înalt de acuratețe.
Instrumentele digitale permit urmărirea produselor de pe piață, astfel monitorizarea la
distanță facilitează detectarea mai rapidă a defectelor de siguranță ale produselor. În unele
cazuri, defectele vor putea fi remediate prin intermediul patch-urilor software de la distanță.
Acest lucru ar evita nevoia de recall-uri și ar reduce inconveniențele consumatorilor.
Consumatorii ar putea primi alerte în timp real cu privire la recall-urile produselor prin
intermediul gadgeturilor de care dispune. În cazul produselor electronice, producătorii ar
putea activa sau dezactiva de la distanță produsele retrase, în timp ce acestea rămân în
mâinile consumatorilor.
 Concluzie

Digitalizarea Comerțului poate fi considerată o sabie cu două tăișuri, întrucât avantajele pe care le
oferă implică și probleme de securitate, atât ale consumatorilor, cât și pentru producători. Problema
digitalizării comerțului nu constă atât în capacitatea unei economii de a-și crește gradul de digitalizare,
ci capacitatea sa de a-și asigura securitatea în mediul deigital.

Guvernele trebuie să ia în considerare modul de adaptare, schimbare și punere în aplicare a politicii

consumatorilor în această epocă a progresului tehnologic rapid. În timp ce politica consumatorilor este
în general suficient de largă pentru a acoperi noile tehnologii și modele de afaceri, guvernele ar trebui
să se asigure că nu există lacune în politica și competențele guvernamentale care să lase consumatorii
expuși pericolelor. Guvernele au un rol cheie în asigurarea faptului că noile tehnologii sunt utilizate
într-un mod etic și durabil, orientat spre oameni, pentru a menține încrederea consumatorilor .
În plus, criza COVID-19 arată că factorii de decizie politică ar trebui să ia în
considerare, de asemenea, dacă evenimentele la scară largă, cum ar fi pandemia sau
dezastrele naturale, care ar putea face grupurile largi de consumatori mai vulnerabile
la exploatarea comercială online.
De exemplu, pierderile locurilor de muncă și financiare, împreună cu frica și
anxietatea față de virus, pot deschide consumatorii la riscul practicilor de exploatare
online, cum ar fi ridicolizarea prețurilor, pescuirea datelor cu caracter personal în
scopuri ilegale, sau chiar tranzacțiile false.
Mulțumesc pentru atenție!