qwertyuiopasdfghjklzxcvbn

mqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjkl
DOG TOWN
zxcvbnmqwertyuiopasdfghj
ANALIZA INVESTITIEI FINANCIARE
klzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasd
fghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmq
wertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzx
IOANA DEAC

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

CUPRINS
1.ARGUMENTAIE...................................................................................................................... 2
2.DESCRIEREA AFACERII..........................................................................................................3
3.INVESTITIA................................................................................................................................5
5.EXTRAS DIN ESTIMARILE DE VANZARI SI COSTURI ALE SC DOG TOWN SRL........9
6.VAN...........................................................................................................................................9
7.IRR..............................................................................................................................................15
8.INDICE DE PROFITABILITATE.............................................................................................16
9.ANALIZA SENSIBILITATII....................................................................................................18
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................20

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

1.ARGUMENTAIE
Dezvoltarea unei afaceri n domeniul zootehnic poate fi rentabil att la ora ct i la periferia
acestuia, avnd n vedere c n Romnia numrul posesorilor de animale, n spe cele de
companie este n cretere. Anual se estimeaz o cretere de 3,5% a stpnilor de animale cu acte
n regul.
Demararea i conducerea unei afaceri n acest sens nu se afla numai la ndemna celor care au
mai pornit afaceri, dar se preteaz i celor care acum debuteaz n domeniul afacerilor.
Mai exact afacerea la care vom face referin este o pensiune pentru cini, care poate funciona i
n regim grdini. Serviciile pe care aceast pensiune le poate oferi sunt diverse, uor adaptabile
la nevoile individuale ale clienilor.
Motivele pentru a nfiina o afacere de acest fel sunt variate: costurile de nfiinare sunt relativ
reduse n comparaie cu alte afaceri din acelai domeniu (cabinet veterinar sau hala, canisa etc.);
cele mai importante investiii sunt fcute la nfiinare cnd se achiziioneaz activele fixe, dup
care costurile curente sunt reduse la mncare i alte consumabile de mic valoare. Un alt
argument pentru acesta afacere este lipsa acestui serviciu pe piaa romneasc i nevoia pe care o
resimt posesorii de animale n acest sens.
Multe persoane i-ar dori s aib cu cine s i lase animalul de companie n timpul zilei, ct timp
sunt plecai la serviciu, n weekenduri cnd prsesc localitatea, chiar i n vacane. Evident,
aceste faciliti se adreseaz posesorilor de animale care au un venit de la mediu spre ridicat.
Oferta de pe piaa animalelor de companie este tot mai mare; datorit orelor lungi pe care le
petrec la serviciu oamenii se simt tot mai singuri i lipsii de afeciune. Aceti doi factori concura
n creterea numrului de posesori de animale care nu au timpul necesar nici de a le dresa, nici de
a le ngriji n mod constant. Acetia i doresc s gseasc un animal acas care s le ofere
necondiionat afeciune i bucurie, fr s se implice c timp sau efort, ci doar financiar; n
schimbul confortului emoional, ei sunt dispui s plteasc o firm care s se ngrijeasc de
necuvnttoarele lor.
O afacere n acest sens prezint i cteva avantaje generale, printre care vom meniona:
implicarea unui numr de resurse umane dezavantajate (fr experien, cu deficiene
locomotorii sau intelectuale, chiar i cei n etate), se poate ocnsolida c o afacere de familie, ar
ridica nivelul de trai al comunitii n care ar fi amplasat, i ar atrage dup sine o cretere a
bugetului local n urma achitrii taxelor aferente.
n ceea ce privete avantajele particulare, ar trebui menionate investiiile mici necesare pentru
amenajare i dotrile necesare desfurrii acestei activiti, posibilitatea de atragere a fondurilor
europene, cererea pentru acest tip de serviciu este n plin cretere, nu este necesar o pregtire

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

tehnic sau special n acest domeniu, de asemenea exist posibilitatea de a oferi servicii
suplimentare i/sau auxiliare, n funcie de necesitile clientului.
MEDIUL ECONOMIC N CARE EVOLUEAZ AFACEREA
De cele mai multe ori, demararea unei afaceri are la baza intuiia privind evoluia pieei ntr-un
anumit domeniu. innd cont de evoluia mediului financiar n Romnia, putem spune c
economia acesteia este pe o pant ascendent. Dac lum n considerare rata cu care se deschid
afaceri tip cabinet veterinat sau saloane de nfrumuseare pentru animale de companie, asta
nseamn c romanii sunt dispui s plteasc pentru servicii acordate animalelor de companie.
Clienii pensiunii pot fi att persoane fizice, din ar i din strintate, ct i persoane juridice, fie
c este vorba despre o firm care deine animale, fie c vine n ntmpinarea clienilor unei firme.
2.DESCRIEREA AFACERII
Pensiunea canina DOG TOWN este situata in orasul Bucuresti, intr-un loc retras, imprejmuit,
pe un teren cu o suprafata totala de 1700mp pe care cateii dvs. pot efectua zilnic plimbari in aer
liber, pot sta la soare sau se pot juca in voie.
Padocurile care vor gazdui cateii au pardoseala betonata, fapt ce permite o buna dezinfectie a
acesteia (efectuata zilnic cu solutii speciale). Pe timpul iernii acestea sunt incalzite.
Padocurile beneficiaza de un loc pentru odihna, constituit dintr-un patut pe care i se poate aseza
paturica preferata catelului(pentru a i se crea acelasi ambient ca cel pe care il are in locuinta dvs),
precum si un spatiu in care se poate tolani si odihni linistit la soare.
Zilnic, cateii vor beneficia de minim 2 plimbari, dimineata si seara, atentie si afectiune, program
de joaca, ingrijire medicala la nevoie, asigurata de medicul veterinar Bichir Stefan.
Din experienta, am observat ca majoritatea cateilor la schimbarea dietei cu care au fost obisnuiti
se deranjeaza la stomac, am luat hotararea ca sa nu asiguram mancarea pe timpul sederii in
pensiune, decat cateilor care stim ca sunt obisnuiti cu mancarea noastra uscata, pentru ceilalti,
stapanii vor trebui sa aduca mancarea cu care este obisnuit catelul.
Pentru admiterea in pensiune, fiecare catel trebuie sa prezinte carnetul de sanatate, cu toate
vaccinurile la zi si trebuie sa efectueze un consult sumar la medicul veterinar in scopul
deparazitarii interne si externe si pentru a se observa daca este clinic sanatos, pentru siguranta lui
si a celorlalti colocatari.

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Nu se accepta in pensiune femelele in calduri sau cele care pot intra in calduri pe perioada sederii
in pensiune si nici cateii agresivi fata de oameni sau ceilalti catei.
Pensiunea noastra asigura transportul gratuit de la locuinta dvs pana la locatia noastra doar
pentru o perioada mai mare de 7 zile.
Conform statisticilor, numarul proprietarilor de caini este de 13000 in Bucuresti. Ei sunt, deci
piata tinta. Dintre ei, aproximativ 20% au profilul stapanului care isi lasa patrupedul la o
pensiune. Adica 2600 de stapani cu cate un caine. Ei reprezinta piata derivata.
In Bucuresti, exista 14 pensiuni cu o capacitate totala de 280 de locuri (20 de locuri in medie/
pensiune).
Pensiunea Dog town are o capacitate de 50 de locuri, deci ar putea adaposti 19,23% din piata
derivata.
SERVICIILE OFERITE
Cateii. Cat de mult ii iubim. Cat de draguti pot fi. Ochii aceia mari , rotunzi , urechile moi sau
ciulite. Inocenti si angelici Dar aparentele pot insela. Acesti ingerasi dragalasi pot cauza o
gramada de probleme. Mari probleme. De ce oare, va intrebati? Pentru ca , de fapt, cainii sunt
animale. De fapt, acesta este si motivul pentru care ne sunt atat de dragi. Ei vad lumea foarte
diferit de noi. Ei comunica diferit de noi.
Prin urmare educarea cainelui este o provocare.
Prietenul nostru porneste intr-o frumoasa calatorie avand ca final sporirea inteligentei si
adaptarea la mediul in care traieste, practic integrarea lui in mediul urban, alaturi de noi.
Ca si in cazul unui copil educatia catelului este un proces complex ce necesita multa rabdare dar
care in final ne ofera multa satisfactie si bucurie. Ca sa putem educa pe cineva este necesara
dobandirea anumitor competente, pentru ca oamenii nu inteleg si nu vorbesc nativ, limba
cainilor practic nu ne nastem specialisti in psihologie canina.
Aici se evidentiaza rolul nostru al Scolii de Dresaj Rin Tin Tin noi va ajutam sa dobanditi pe
cea mai usoara cale cea practica- aceste aptitudini, cunostiinte, afinitati.
Instructorii si dresorii nostri va stau alaturi, va ghideaza si va consiliaza in aceasta noua aventura
alaturi de prietenul dvs.
Servicii de baza:

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Cazare;

Hran (uscat i/sau gtit);

Plimbri zilnice (3/zi);

Servicii medicale n caz de urgen;

Supraveghere 16/24h

Monitorizare webcam 24/7.

Servicii auxiliare:
-

Dresaj;

Socializare cu celelalte animale;

Servicii medicale la solicitare;

Trasport asigurat de un vehicul adaptat la transportul animalelor.

Servicii conexe:
-

Grdini / day-care;

Evaluare zilnic: comportamental, la nivel de dresaj i al strii fizice;

Dresaj pentru expoziii, subordonare, srituri, atac i defensiv

Activiti recreativ-educative;

Terapie comportamental canina;

Dresaj canin individual/ de clas.

3.INVESTITIA
Suma de investit a fost aproximata la 1,393.06 lei. In cele ce urmeaza aceasta suma va fi
defalcata pe produse cu sumele si utilitatile aferente. Argumentul pentru aceasta investitie este
faptul ca nu se va mai lucra in regim de colaborare cu un cabinet specializat de cosmetica
veterinara/canina, si toate veniturile vor ramane in firma. Avantajul consta in faptul ca investitia
nu genereaza costuri fixe, ci numai variabile.
MASA DE TOALETAJ

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Masa toaletaj canin pentru saloanele de cosmetica canina si

frizerie canina. Complexitatea functiilor, conceptul tehnic si
design-ul elegant va asigura o comoditate sporita atat a
utilizatorului cat si a animalului si o ambianta placuta si
prietenoasa in incinta cabinetului Dvs. Producator VIVOG,
Franta. Masa este destinata pentru utilizarea in cabinetele
medical-veterinare private, clinici veterinare, centre de ingrijire
a animalelor, etc
Cost: 435.56lei (TVA inclus)
MOBILIER DE FRIZERIE CANINA
Dulapior mobil pentru coafor, plastic de calitate superioara, solid,
ergonomic, 5 sertare detasabile pentru produse cosmetice, suport
lateral pentru instrumente, suport pentru feon. Dimensiuni:
latime-32 cm; adancime-39 cm; inaltime-90 cm.
Cost: 347.60 lei (TVA inclus)
FOARFECE SOLINGEN

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Foarfece Solingen Optimum, instrumente profesionale de inalta precizie, calitate superioara,

fabricate din otel inoxidabil satinat "Solingen" (otel 57-58 HRC). Foarfeca Solingen
dreapta XP700: fig. 1, greutate 122 gr.,
lungime totala 16,5 cm, 1 lama microdintata, 1 lama dreapta, inelele pentru
degete cauciucate pe interior, suport deget
detasabil. Foarfeca Solingen dreapta
XP701: fig. 2, greutate 180 gr., lungime
totala 19,0 cm, 1 lama micro-dintata, 1
lama dreapta, inelele pentru degete
cauciucate pe interior, suport deget
detasabil. Foarfeca Solingen dreapta
XP702: fig. 3, greutate 103 gr., lungime
totala 23,0 cm, 2 lame drepte. Foarfeca
Solingen curba XP703: fig. 4, greutate
182 gr., lungime totala 19,0 cm, 1 lama
micro-dintata, 1 lama dreapta, 2 inele de
cauciuc, suport deget detasabil. Foarfeca
filat Solingen XP704: fig. 5, greutate 174 gr., lungime totala 18,0 cm, 1 lama dintata, 1 lama
neteda, inelele pentru degete cauciucate pe interior, suport deget detasabil. Foarfeca filat
Solingen XP705: fig. 6, greutate 123 gr., lungime totala 15,0 cm, 2 lame dintate 32 dinti,
inelele pentru degete cauciucate pe interior, suport deget detasabil. Foarfeca Solingen dreapta
pentru stangaci XP706: fig. 7, greutate 123 gr., lungime totala 15,0 cm, 1 lama micro-dintata, 1
lama dreapta, inelele pentru degete cauciucate pe interior, suport deget detasabil.
Cost: 319.00 lei (TVA inclus)
PILA ELECTRICA ANDIS
Pila electrica profesionala pentru ingrijit si finisat unghii
la caini si pisici Pro 2-Speed Pet, marca Andis. Cu ajutorul
ei benefeciati de un mod usor, rapid si fara stres pentru a da
animalului o pedichiura perfecta. Unghiile rotunjite
faciliteaza protejarea mobilierului si accesoriilor interioare
de zgarieturi si degradare. Nail Pro 2-Speed Pet are 2
viteze (7000 / 12000 RPM), modul de rotire a capului
asigura siguranta animalului si in acelasi timp taierea si
finisarea rapida a unghiilor. Perfect pentru toate rasele de
caini si pisici. Utilizand Nail Pro 2-Speed Pet economisiti bani avand posibiltatea de a intretine
si ingriji animalutul Dvs in conditii de casa. Setul include: dispozitiv Pro 2-Speed Pet, tambur

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

mare cu trei piese detasabile (cutie) pentru taiere si pilire, tambur mic cu 2 piese detasabile
(cutie) pentru finisare, geanta voiaj.
Cost: 196.42 lei (TVA inclus)

PERII, TESALE, PIEPTENI

Pieptan metalic Andis. Recomandat pentru par
mediu-lung cu textura moale, dimensiuni: 190 mm
sau 250 mm. Tesala Andis, recomandata pentru
intretinerea usoara a blanii cainilor cu par mediu si
lung, prevazuta cu sistem de nlaturare a parului din
perie. Perie Andis, recomandata pentru facilitarea
intretinerii blanii cainilor cu par de lungime medie sau
lung. Piepten trimmer, 13 dinti rotativi la 360 grade,
pentru inlaturarea firelor de par moarte. Produse
profesionale, marca Andis SUA, recomandate
pentru utilizarea in frizeriile canine - feline, saloane
de infrumusetare animala sau uz in conditii casnice.
Cost: 22.48 lei (TVA inclus).
Amenajare interioara ~ 2000 lei. Include zugravit, materiale si mana de lucru pentru camera in
care se va face salonul. Ca mana de lucru se for folosi studenti la medicina veterinara care doresc
sa isi exerseze mana in acest domeniu, deci nu apar cheltuieli salariale cu acestia, cel putin in
primii trei ani.
Proiectia veniturilor. Din cele mentionate anterior, pe luna vom avea un grad de ocupare de 50%.
Adica 25 de caini adapostiti pe luna, in medie 3 zile. Preturile vor fi sub nivelul pietei pentru a
stabili o notorietate.
Dupa investitie, cererea va creste cu 10%, cu o medie de 4 zile pe luna.
Vanzarile vor fi astfel:
1an: 30 caini*(30lei cazare/zi+4,5 lei amortizare)*4 zile/luna=4140 lei luna
4140 lei * 12 luni = 49.680 lei
2an: 35 caini*(35lei cazare/zi + 4,5 lei salon)* 4 zile/luna= 5530 lei/luna
5530 lei * 12 luni = 66360 lei

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

3an: 35 caini*(35lei cazare/zi + 4,5 lei salon)* 4 zile/luna= 5530 lei/luna

5530 lei * 12 luni = 66360 lei

Tim

Caini

Pre /noapte +

Venituri totale

Cota

Mrime

adapostiti

servicii

(RON)

de

pia

pieei

19.23%
19.23%
19.23%

2600
2600
2600

An 1
An 2
An 3

1440
1680
1680

34,4
39,5
39,5

49.680
66360
66360

Proiectia cheltuielilor: Costurile totale (complete), cuprind toate cheltuielile efectuate de

ntreprindere pentru producerea unui produs, lucrare sau serviciu. Din aceste cheltuieli o parte
sunt costuri variabile, iar o parte costuri fixe. Relaia de calcul este urmtoarea:
CT = CV + CF
CT - costuri totale
CV - costuri variabile
CF - costuri fixe.
Costurile fixe sunt acele cheltuieliale ntreprinderii care pe termen scurt sunt relativ
independente de volumul produciei obinute i cuprind: amortizarea capitalului fix, chirii,
salariile personalului administrativ, de conducere, cheltuieli de ntreinere (iluminat, nclzit),
dobnzi. Aceste cheltuieli nu sunt afectate de variaia volumului produciei, ntreprinderea
suportnd costurile fixe independent de evoluia produciei.
Sunt fixe cheltuielile cu intretinerea, utilitatile si resursele umane: 124.800/an
Cheltuieli flexibile sunt hrana 500gr hrana/caine/zi, valoare de 3,5 lei.
Tabel cheltuieli fixe+ cheltuieli variabile pe an.
Resursa
Cantitate/lun Suma/luna Suma/an
a
Intetinere

500

Utilitati

Apa, energie 2500

electrica

30000

R. Umane

7400

88800

Hrana

840kg

5880

70560

Total: 195.360/ an

6000

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Tabel cu sumele defalcate pe luni, pentru primul an

Cheltuieli

An 1 (luna) [mii RON]

An

An

10

11

12

Cheltuie

Salarii

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

44,4

532,8

532,8

li

Utiliti

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

25

300

300

Intretiner

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

60

72

72

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

129,
9

1558,
8

1558,
8

fixe

e
Cheltuie

Hran

60

li
variabile

TOTAL
129,
9

4.MODALITATE DE FINANTARE
Suma reprezentat de investiia iniial, de 1.500 lei poate fi acuperita de un credit minim, oferit
de orice banc. De exemplu 15.000 lei pot fi oferii de OTP Bank, cu o rat de 243 lei/lun, sau
de Raiffeisen Bank, care aprob creditul n 24 de ore.
n cazul n care optam pentru cel mai mic mprumut n lei, de 2000 lei, rat va fi de 15.12%, i se
vor plti lunar ctre banca 191 lei.
CRITERII GENERALE DE ELIGIBILITATE
Clientul persoan juridic prezint garanii colaterale, nu figureaz cu restante n Centrala
Riscurilor Bancare. i cu incidente majore n ultimele 12 luni n Centrala Incidentelor de Pli, nu
se afla n litigiu n calitate de parat cu M.F.P., A.N.A.F., A.V.A.S. sau EximBank, nu s-a instituit
procedura insolventei, nu are datorii restante la stat cu mod de plat nereglementat.

CONDITTII PENTRU A LUA UN CREDIT CA MM

- s prezinte garanii colaterale pentru garantarea creditului;
- s nu se fi instituit pentru aceast procedur insolventei;
- s nu aib credite restante n baza de date a Centralei Riscurilor Bancare.
- s nu nregistreze datorii restante la bugetul general consolidat al statului al cror mod de plat

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

nu a fost reglementat;
- s nu aib calitatea de parat ntr-un litigiu cu M.F.P., A.N.A.F., A.V.A.S.
DOCUMENTAIA NECESAR TREBUIE S INCLUD:
- informaii financiare, prin care nelegem angajamente, stadiul derulrii contractelor, alte
situaii sau raportri;
- situaia ncasrilor i proiecii financiare pentru perioada finanrii;
- informaii comerciale: poziia companiei tale pe pia, plan de afaceri / studiu de fezabilitate,
contracte propuse spre finanare;
- informaii juridice;
- garaniile propuse.
Conform calculelor mprumutul poate fi pltit n primele 2 luni, presupunnd c avem cele mai
proaste condiii i c solicitrile pentru cazare sunt la jumtate din cele estimate anterior, astfel
nct taxele i suma de restituit nu va fi semnificativ mai mare dect cea luat spre mprumut. n
alte cuvinte, returnarea mprumutului simultan cu data amortizarii investiiei.

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

5.EXTRAS DIN ESTIMARILE DE VANZARI SI COSTURI ALE SC DOG TOWN SRL

CASH-FLOW
Ani
Venituri
Costuri variabile
Costuri fixe
Amortizare
Profit brut
Impozit (I = 16 %)
Profit net
Fluxuri de numerar
Investiie iniial

An 0

An1
49.680
72
1486,8
2000 RON
46121,2
7379,392
38741.808
48121,2

An2
49.680
72
1486,8
0
48121,2
7699,392
40421,808
48121,2

An 3
49.680
72
1486,8
0
48121,2
7699,392
40421,808
48121,2

-1393,06 RON

6.VAN
n general, prin valoarea actualizat net se nelege surplusul de valoare rezultat din exploatarea
unei investiii. Acest surplus (exprimat n valori absolute) este consecina unei comparaii ntre

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

efectele estimate a fi generate de investiia analizat i efectele care se apreciaz a putea fi

obinute pe seama unei variante alternative de investire.
Scopul indicatorului este acela de a permite fundamentarea deciziei de implementare a unei
investiii.
Pentru determinarea valorii actualizate nete a unei investiii este necesar cunoaterea valorii
urmtorilor parametri:
1. Durata de realizare (implementare) a investiiei (aproape ntotdeauna analiza se realizeaz cu
ealonare anual, adic o perioad de analiz = 1 an).
Probabil c de cele mai multe ori investiia va fi realizat pe durata unui singur an. Totui, pot fi
programate investiii mai complexe, care s fie ealonate pe perioada mai multor ani.
Durata de realizare a investiiei poate fi marcat de durata execuiei unor lucrri de construcii,
intervalul dintre comanda i recepia unor utilaje sau echipamente, perioada necesar montajului
utilajelor sau efecturii probelor tehnologice, etc.
Este important deci s stabilim numrul de perioade (de ani de obicei) de realizare a investiiei,
respectiv valoarea investiional aferent fiecrei perioade.
Obs.: Evident, putem vorbi n multe cazuri de investiii de valori ridicate care se realizeaz pe
durate foarte scurte (zile sau sptmni). Un astfel de exemplu ar putea fi reprezentat de o
investiie constituit dintr-un singur utilaj sau echipament, care este livrat de furnizor imediat
dup efectuarea plii.
2. Valoarea investiiei, ealonat pe perioade
De obicei, modul de ealonare a investiiei de-a lungul perioadei de implmentare este marcat de
considerente tehnice. Spre exemplu, probabil c se va opta pentru finalizarea investiiilor n
construcii nainte de a achiziiona mobilierul. Totui, ealonarea poate fi influenat i de ali
factori precum accesul la sursele de finanare sau condiiile contractuale impuse de furnizorii de
imobilizri (plata n avans pentru mobilier ar putea duce la nregistrarea ieirilor de numerar
aferente achiziiilor de mobilier anterior celor destinate plii pentru lucrrile executate de
constructor).
n analiz, ceea ce ne intereseaz este momentul ieirii numerarului (efecturii plii) i nu
momentul realizrii fizice a investiiei, dei cele dou vor fi cu siguran corelate.
3. Orizontul de timp pentru realizarea estimrii efectelor exploatrii investiiei
Perioada de-a lungul creia investiia va putea genera beneficii economice definete durata de
via economic a acesteia. Se poate avea n vedere exploatarea investiiei pe parcursul ntregii
perioade de via economic sau poate fi prevzut cedarea ei dup un anumit numr de ani.
n funcie de specificul investiiilor, durata de via economic a acestora poate varia
semnificativ (cel mai adesea vorbind de durate cuprinse ntre civa ani i cateva zeci de ani).
De obicei, orizontul de timp pentru care estimrile sunt realizate este inferior perioadei de
exploatare a investiiei (perioad care la rndul ei poate fi inferioar duratei de via economic
n situaiile n care investiia este cedat dup un anumit numr de ani).
4. Valoarea estimat a efectelor de natur financiar degajate de exploatarea investiiei.

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Logica valorii actualizate nete implic o comparaie ntre eforul investiional i efectele obinute
prin exploatarea investiiei (inclusiv printr-o eventual cedare a acesteia, dup un anumit numr
de ani de exploatare).
De cele mai multe ori aceste efecte sunt reflectate prin fluxurile de numerar net operaional
degajate la nivelul fiecrei perioade din exploatarea investiiei. Alegerea tipului de efect depinde
ns de perspectiva analizei.
Astfel, n cazuri particulare n care investiia realizat de ctre o ntreprindere este finanat
parial din fonduri publice (subvenii nerambursabile), organismul public care acord finanarea
va fi interesat nu numai de beneficiile obinute de ntreprindere n exploatarea investiiei
(exprimate prin fluxurile de numerar net operaional), ci i de beneficiile aduse restului
comunitii (locuri de munc, impozite mai mari colectate la buget, reducerea gradului de
poluare a mediului, etc.).
5. Valoarea rezidual
Atunci cnd orizontul de timp avut n vedere n realizarea previziunii este inferior duratei de
via economic a investiiei (i de obicei acesta este cazul), beneficiile ce pot fi generate de
investiie nu se opresc la sfritul acestui orizont (ci la sfritul duratei de via).
Ulterior orizontului de estimare, ntreprinderea are 2 alternative de baz cu privire la
valorificarea potenialului rmas al investiiei:
continuarea exploatrii investiiei, ceea ce va presupune obinerea de-a lungul duratei
de via economic rmase a beneficiilor de natura fluxurilor de numerar net operaional;
cedarea investiiei prin vnzare.
n condiiile unei piee transparente, ntre cele 2 alternative nu ar trebui s apar diferene
semnificative din punct de vedere financiar pentru ntreprindere. Motivul este acela c preul la
care investiia va putea fi cedat este marcat tocmai de beneficiile de natura fluxurilor de
numerar net operaional pe care investiia le poate genera.
Cu alte cuvinte, ntreprinderea poate opta fie pentru pstrarea investiiei i obinerea direct a
beneficiilor generate n continuare de aceasta, fie pentru vnzarea acestor beneficii viitoare ctre
un ter (cci terul care achiziioneaz investiia achiziioneaz de fapt beneficiile pe care ea le
poate genera).
Valoarea rezidual reprezint valoarea de pia a investiiei la sfritul orizontului de estimare.
Ea este o expresie a beneficiilor obinute n continuare de ntreprindere pe seama investiiei fie
prin vnzare, fie prin continuarea exploatrii.
n ceea ce privete modul de estimare al valorii reziduale, pot fi utilizate diverse abordri,
precum:
capitalizarea beneficiilor estimate a fi generate n continuare de ctre investiie;
estimarea valorii contabile a componentelor investiiei.
Desigur, toate abordrile ar trebui s duc spre acelai rezultat: estimarea valorii de pia a
investiiei la sfritul orizontului de previziune explicit (definit la pc. 3).

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Att metodele bazate pe capitalizarea beneficiilor viitoare, ct i cele bazate pe valoarea

contabil sunt utilizate n evaluarea activelor sau ntreprinderilor n ansamblul lor. n timp ce
metodele bazate pe capitalizare ofer un grad superior de ncredere i constituie o referin
important n estimarea valorii de pia n practica evalurii, utilizarea metodelor bazate pe
valoarea contabil n estimarea valorii de pia este limitat datorit inexactitii.
n practica analizei investiionale utilizarea valorii contabile n estimarea valorii reziduale ctig
tot mai mult teren datorit simplitii. Dac n practica evalurii estimarea valorii de pia se
realizeaz la nivelul prezentului, n analiza investiional vorbim despre o estimare a valorii de
pia a investiiei n viitor (la sfritul orizontului de previziune explicit).
Deprtarea fa de momentul prezent face pe de-o parte ca i metodele bazate pe capitalizare s
divin mai inexacte, reducnd pe de alt parte importana erorilor (un surplus sau un deficit n
valoarea estimat devine mai puin important datorit deprtrii n timp, n conformitate cu
logica actualizrii).
6. Rata de actualizare
Rata de actualizare poate fi definit n nuane uor diferite, n funcie de modul de abordare a
analizei investiionale.
a) O variant clasic de nelegere a ratei de actualizare este aceea a definirii sale sub
forma randamentului ateptat de investitor / decident. Teoretic, capitalul necesar realizrii
investiiei analizate ar putea primi alte destinaii de investire. Aceste destinaii ar asigura anumite
randamente. Pe o pia a capitalului transparent, raportul risc / randament ateptat ar tinde spre
uniformizare. Astfel, un investitor ar alege o investiie cu un risc mai mare numai dac ar
randamentul sperat ar fi proporional mai mare. n contrapartid, o investiie cu un raport risc /
randament mai ridicat n contrast cu tendina general ar fi evitat.
n vederea stabilirii nivelului ratei de actualizare ntr-o astfel de logic poate fi avut n vedere
aplicarea unei formule de calcul de tipul:
a = d + r.
Notaii:
a rata de actualizare (randamentul ateptat);
d randamentul generat de investiii alternative lipsite de risc;
r randamentul cerut peste nivelul d pentru a compensa nivelul de risc specific investiiei
analizate.
Riscul asociat investiiei analizate este n mod evident legat de obiectivele pe care investitorul i
le propune prin investiie: recuperarea capitalului investit i obinerea unui anumit randament.
Att recuperearea capitalului investit, ct i surplusul de numerar ateptat ca expresie a
randamentului amintit se materializeaz n fluxurile de numerar nete operaionale generate de
exploatarea investiiei.
Cunoterea valorii acestor fluxuri n momentul lurii deciziei de investire este limitat la nivelele
estimate n cadrul proieciilor financiare. Aceste nivele estimate nu sunt certe, ci sunt afectate de

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

risc. n consecin, acest risc afecteaz n ultim instan realizarea obiectivelor investitorului:
recuperarea capitalului investit i obinerea randamentului ateptat.
Pentru a-i asuma acest risc (investind) investitorul va atepta un randament superior celui
asigurat de investiiile fr risc. Mrimea surplusului de randament(r) va fi decis de investitor,
considerndu-se de ctre unii specialiti c ea se va ncadra de obicei n limita a 20% 70% din
randamentul oferit de investiiile fr risc.
Obs.: n mod clasic, se consider investiii fr risc achiziiile de obligaiuni emise de stat,
context n care termenul d utilizat n formula anterioar ar putea fi stabilit la nivelul
randamentului oferit de aceste titluri (prin simplificare, la nivelul ratei dobnzii oferite de
acestea).
n condiiile n care se cunosc randamentele estimate ale celorlalte alternative de investire cu
profil similar de risc disponibile, decidentul va stabili probabil rata de actualizare la nivelul ratei
de randament celei mai ridicate dintre acestea. Aceast logic are la baz ideea c atta timp ct
capitalul poate fi investit n condiii similare de risc la o rat de randament ateptat a,
investiia analizat nu va fi acceptat dac nu promite un randament cel puin egal cu a.
b) O alt variant clasic de nelegere a ratei de actualizare este aceea de a o considera
echivalent cu costul capitalului.
Atunci cnd ntreprinderea are deja n vedere o anumit schem de finanare a investiiei
(procentul finanrii din aport al acionarilor, procentul finanrii din credite bancare pe termen
lung, procentul finanrii din alte surse), ea poate calcula costul mediu al capitalului utilizat (ca
medie ponderat). Acest cost mediu ponderat poate fi folosit ca rat de actualizare, considernd
c reprezint nivelul minim de randament necesar a fi generat de investiie pentru a putea fi
asigurat remunerarea corespunztoare a finanatorilor.
Cum efectele estimate a fi generate de investiie (fluxurile de numerar nete operaionale, inclusiv
valoarea rezidual) sunt afectate de risc, o abatere negativ a nivelului efectiv al acestora fa de
nivelul estimat este posibil. O astfel de abatere care ar duce la realizarea unui randament efectiv
inferior costului capitalului va face imposibil remunerarea finanatorilor la nivelul ateptat. n
aceste condiii, riscurile asociate investiiei sunt transferate parial finanatorilor.
Dintre acetia, gradul cel mai ridicat de expunere l prezint acionarii, ceea ce va face ca costul
capitalului propriu s fie cel mai ridicat. Riscul la care se expun celelalte categorii de finanatori
este inferior, rambursarea capitalului i a costului cerut fiind asumat contractual de ctre
ntreprindere i garantat cu patrimoniul (inclusiv activul net contabil).
n aceste condiii, creterea datoriilor duce la diminuarea ponderii capitalului propriu n structura
surselor de finanare (i implicit n formula de calcul a costului mediu ponderat al capitalului),
dar i la creterea costului acestuia (pe seama creterii riscului).
n situaiile n care modul de finanare a investiiei nu este stabilit n momentul efecturii
analizei, poate fi folosit costul mediu ponderat al capitalului existent al firmei ca rata de
actualizare (considernd c i sursele care vor fi mobilizate pentru finanarea investiiei vor avea
acelai cost ca i sursele folosite n finanarea activelor existente).

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Odat stabilite valorile parametrilor prezentai anterior, calculul VAN presupune aplicarea
urmtoarei formule: Odat stabilite valorile parametrilor prezentai anterior, calculul VAN
presupune aplicarea urmtoarei formule:

Unde:
- t = numrul de ani al perioadei de implementare a investiiei;
- Ij = valoarea efortului investiional realizat n anul j;
- a = rata de actualizare;
- n = numrul de ani al perioadei de previziune explicit (implementare + exploatare);
- FNNOi = fluxul de numerar net operaional estimat a fi generat de exploatarea investiiei n
anul i;
- Vrez = valoarea rezidual a investiiei la sfritul anului n (ultimul an al perioadei de previziune
explicit).
n practic, o alternativ simpl de calcul a valorii actualizate nete a unei investiii este folosirea
funciei NPV din Excel (algoritmul de calcul folosit de Excel corespunde cu cel prezentat
anterior). Funcia NPV folosete ca argumente: - rata de actualizare;- fluxurile de numerar nete
ajustate (denumire folosit n fiierul disponibil pentru descrcare).Abordarea prezentat
pornete de la acceptarea concesiei c toate fluxurile de numerar luate n calcul (att cele din
activitile de investiii,ct i cele operaionale) s-ar materializa la sfritul perioadei creia i
sunt aferente. Actualizarea acestor fluxuri vizeaz stabilirea valorii lor prezente din punctul de
vedere al decidentului. Se consider c decizia cu privire la implementarea investiiei este luat
la nceputul anului 1 (prezentul n raport cu care este realizat actualizarea). n aceste condiii,
fluxul I1 apare practic cu un an mai trziu (la sfritul anului 1), ceea ce impune ca i acesta s
fie actualizat.
Obs1: Exist i alternativa acceptrii concesiei c toate fluxurile de numerar se materializeaz la
nceputul perioadei creia i sunt aferente. ntr-o astfel de abordare, atunci cnd investiia se
realizeaz pe durata unui singur an, fluxul de numerar din investiii nu se mai impune a fi
actualizat (plata se face n momentul lurii deciziei). Dealtfel, formula VAN se modific dup
cum urmeaz:

Obs2: Nu este obligatoriu ca perioada de exploatare s nceap la terminarea perioadei de

implementare a investiiei (aa cum s-a presupus n toate meniunile anterioare). Dac din punct

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

de vedere tehnologic activitatea de exploatare poate fi demarat (chiar la un nivel mai redus)
nainte de finalizarea investiiei, cele dou perioade se pot intersecta.
In urma calculelor efectuate in Excell, VAN-ul pe cei trei ani se prezinta in felul urmator: primul
an 511,650.24 lei, pentru al doilea an 145760.8691 lei, iar pentru al treilea an 271194.195lei.

7.IRR
Rata Interna a Rentabilitatii cunoscuta si sub acronimul IRR ( lb. engleza-Internal Rate of
return) este rata de actualizare la care valoarea neta prezenta (valoarea actualizata) a unui flux de
venituri sau cheltuieli (viitoare) este egala cu zero.
Prin rentabilitate se intelege nivelul castigului asigurat de catre o investitie, de exemplu
rentabilitatea unui depozit va fi determinata de nivelul dobanzii acordate de banca deponentului.
Cea mai raspandita modalitate de redare a rentabilitatii este exprimarea procentuala, deoarece ne
ofera o imagine comparabila a rentabilitatii diferitelor instrumente de investitie. Intre
rentabilitate si risc exista o legatura direct proportionala; cu cat riscul este mai mic, cu atat
rentabilitatea investitiilor este mai redusa; cu cat riscurile sunt mai mari cu atat creste si
rentabilitatea ce poate fi asigurata de o investitie. Conform valorii actualizate nete (VAN) o
investitie este eficienta in cazul in care valoarea acestuia este pozitiva si cat mai mare. Cei doi
indicatori VAN si IRR utilizati concomitent duc la o mai buna stabilire a deciziei investitorului
decat utilizarea lor separata. Rata interna de rentabilitate este o rata care masoara randamentul
unei investitii, este un indicator de eficienta, de calitate. Valoarea neta actualizata este un
indicator al valorii, al amplorii unei investitii.
Rentabilitatea unei actiuni este determinata de doua componente ale castigului : dividendul
(cumpararea imediata dupa emisiunea actiunii reprezinta dividendul net pe care il aduce aceasta
actiune) si cresterea valorii de piata in raport cu pretul ei de achizitie, determinand o circulatie
bursiera mai mult sau mai putin activa in functie de castigul prevazut. IRR nu este folosita foarte
frecvent in scopul evaluarii a doua proiecte care se exclud reciproc (pentru a se lua o decizie
legata de investitia intr-un proiect sau celalalt), ci mai degraba este un instrument care ajuta la
luarea unei hotarari asupra unui proiect individual de investitii, care are potential de crestere.

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Pentru a se putea evalua investitiile si rata interna de rentabilitate este nevoie de conceptul de
flux de venituri. In teorie, orice investitie se poate exprima ca flux de venituri. Un flux de
venituri se insira pe ani, luni, listand si sumele de bani generate de-a lungul timpului.
Formula de calcul:
Flux de numerar/(1+IRR)/^t cheltuieli=0
de la 1 la t
Rata interna de rentabilitate este foarte indicata atunci cand se analizeaza proiecte de investitii
localizate pe diferite piete straine sau cand se compara alternative de finantare contractate de pe
diferite piete financiare (euroobligatiuni, eurocredite, credite externe etc.). Fiind independenta de
rata de discontare (a disconta = a determina valoarea prezenta a unui venit viitor, avand in vedere
conjunctura pietei, evolutia costurilor), rata interna de rentabilitate este un indicator stabil si
suficient de puternic, cu o poziie categorica in alocarea resurselor de capital.
In urma calculelor, IRR rezultat este 48719%, sau 487.1860879, ceea ce inseamna ca investitia
merita efectuata.

8.INDICE DE PROFITABILITATE

Indicele de Profitabilitate (Savings to Investment Ratio SIR)

Indicele de profitabilitate al unei investi ii se define te ca raportul dintre valoarea
actualizat a economiilor i valoarea actualizat a investi iilor.

unde:
VAE = valoarea actualizat a economiilor
VAI = valoarea actualizat a investi iilor

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Considerente practice privind analiza financiar a investi iilor n

practic, totdeauna de compar ntre ele dou situa ii:
linia de baz (ce se ntmpl dac men in situa ia prezent);
situa ia n urma realizrii investi iei.
Pentru realizarea analizei financiare trebuie parcurse mai multe etape:
1. Determinarea liniei de baz
Trebuie determinate valoarea investi iei, costurile i veniturile viitoare n situa ia men inerii situa
iei prezente. Dac este vorba de o investi ie nou, linia de baz are valoarea 0 pentru toate
componentele.
2. Determinarea noii situa ii care apare dup realizarea investi iei
Valoarea investi iei trebuie determinat ct mai exact. Se va ine cont de toate cheltuielile
implicate de realizarea proiectului (avize, construcii, montaj) etc. Realizarea unui program de
analiz a investi iilor utiliznd funciile Microsoft Excel permite simularea realizrii investi iilor
pe o perioad mai mare (civa ani). Trebuie luate n calcul toate cheltuielile anuale care apar
dup realizarea investi iei: materii prime, materiale, personalul, repara ii, revizii, impozite i taxe,
cheltuieli financiare, dobnzi etc. Pentru determinarea impozitului se va ine cont de amortizarea
mijloacelor fixe aferente proiectului. Vor fi cuantificate toate veniturile rezultate prin
implementarea proiectului.
3. Calcularea diferen elor i determinarea fluxurilor de numerar pentru fiecare an
Pentru analiza financiar se va lua n considerare doar diferen dintre cele dou situa ii (situa ia
n urma realizrii investiiei linia de baz).
4. Determinarea perioadei de analiz
Perioada de analiz trebuie s fie mai mic dect durata de viat a investi iei. Fluxurile de
numerar care vor fi luate n calcul sunt unele ipotetice i, cu ct durata de analiz este mai mare,
cre te i riscul ca valorile considerate s fie eronate. n plus, datorit actualizrii fluxurilor de
numerar viitoare la momentul 0 prin utilizarea ratei de actualizare, fluxurile de numerar
ndeprtate (ex. peste 20, 25 ani) vor avea o valoare actualizat mic
5. Alegerea ratei de actualizare care va fi folosit

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Acest element este foarte important la realizarea unor analize financiare corecte. Rata de
actualizare trebuie sa fie cel pu in egal cu costul angajrii capitalului de ctre beneficiar (costul
mediu ponderat al capitalului). Utilizarea unei rate de actualizare mici i nerealiste va conduce la
ob inerea pe hrtie a unor indicatori financiari care nu vor fi niciodat atin i n practic.
6. Determinarea valorii reziduale
Dac analiza investi iei se face pe o perioad mai scurt dect durata de via a investi iei, trebuie
luat n calcul i valoarea rezidual a investi iei. Aceasta nu trebuie s reprezinte n mod
obligatoriu valoarea neamortizat. Este de preferat ca valoarea rezidual s reprezinte valoarea
de pia , respectiv suma de bani care va putea fi ob inut prin vnzarea investi iei la sfr itul
perioadei de analiz. Valoarea rezidual se consider a fi un venit.
7. Actualizarea investi iilor i a economiilor anuale
Se va realiza actualizarea tuturor investi iilor i a economiilor anuale innd cont de rata de
actualizare determinat. Toate actualizrile se vor face la momentul de referin (Anul 0).
8. Calcularea indicatorilor financiari
Se vor calcula indicatorii financiari ai investi iei, a a cu au fost ei defini i anterior.
9. Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor va oferi rspunsul la ntrebarea ini ial: este rentabil investi ia? i,
dac exist mai multe posibilit i, care investi ie este cea mai rentabil?.
Indicele de profit calculat in Excell, arata ca in primul an indicele este 367.2851396, in al doilea
an indicele este de 104.6335902, iar in al treilea an de 194.6751719. Acesti indici sugereaza ca
investitia este deosebit de profitabila, si ca trebuie efectuata.
9.ANALIZA SENSIBILITATII
Analiza investiional are la baz comparaii ntre efortul investiional i efectele generate de
investiie sub forma fluxurilor de numerar net operaional. Estimarea efectelor asociate
exploatrii investiiei are la baz o serie de ipoteze.
O mare parte dintre aceste ipoteze vizeaz factori pe care ntreprinderea nu i poate controla.
Aceti factori i pot modifica n viitor comportamentul n raport cu ipotezele avute n vedere,
ceea ce ar induce variaii mai mult sau mai puin importante n mrimea fluxurilor de numerar
net operaional generate de investiie. Probabilitile de modificare n sens nefavorabil a
mrimii factorilor n discuie se constituie n riscuri.
Analiza de senzitivitate are scopul de a testa ct de sensibile sunt rezultatele financiare generate
de investiie la manifestarea riscurilor menionate. Ea presupune parcurgearea urmtorilor pai:
identificarea factorilor de risc;
estimarea probabilitii de manifestare a fiecrui risc;

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

testarea impactului manifestrii fiecrui risc asupra rezultatelor financiare

generate de investiie.
n ceea ce privete identificarea factorilor de risc, se atrage atenia c de obicei numrul acesta
este foarte ridicat, astfel nct nu ne putem propune ntocmirea unei liste exhaustive.
Vom ncerca n consecin s intuim factorii cu probabilitate ridicat de variaie, dar i
factorii a cror modificare unitar ar genera variaii consistente ale indicatorilor de
analiz a fezabilitii investiiei.
Estimarea probabilitii de modificare a valorii unui factor este de multe ori dificil, motiv
pentru care acest pas este de foarte multe ori ignorat. Acolo unde exist informaii, pot fi folosite
frecvenele de manifestare a riscurilor n trecut.
Impactul manifestrii unui risc asupra rezultatelor financiare generate de investiie se msoar
prin evaluarea senzitivitii indicatorilor de fezabilitate la modificarea mrimii factorului de
risc.
Se urmrete astfel aprecierea modificrii relative a nivelului indicatorilor de fezabilitate la
modificarea relativ a unui factor de risc. De obicei se are n vedere o modificare cu 1% a
mrimii factorului, investiia considerndu-se n limite acceptabile de senzitivitate n raport cu
factorul respectiv atta timp ct indicatorii de fezabilitate (n primul rnd VAN) nu sufer
modificri relative mai mari de 4%.
Exemple de factori cu influen asupra mrimii ncasrilor operaionale:
preul de vnzare al produselor, lucrrilor sau serviciilor;
cantitile vndute;
durata creditului comercial acordat clienilor;
Exemple de factori cu influen asupra mrimii plilor operaionale:
costul unitar de aprovizionare al materiilor prime;
consumurile specifice de materii prime;
volumul produciei;
tarifele unitare aferente utilitilor;
cotele de impozitare;
nivelul salarial;
numrul de angajai;
durata creditului furnizor obinut.
Modificarea mrimii oricrora dintre factorii prezentai poate fi generat de diverse cauze. Spre
exemplu, cantitatea vndut poate fi modificat de variaii ale cererii sau ale capacitii de
producie.

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

BIBLIOGRAFIE
http://www.levier.ro/pdf/module/senzitivitate.pdf
http://revistaie.ase.ro/content/19/gradinaru.pdf
http://www.primarie6.ro/download/Hotarari_Consiliu/hotarari_2010/2010_02_25_HCL_014/ane
xe/ACB%20CCTV%20Sector%206.pdf
http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termenrata_rentabilitatii_economice.html
http://www.efin.ro/financiar-economic/termenul%7Cindicele%7Cprofitabilitate-.html
http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-irr.html
http://www.perfectpet.ro/?gclid=CKis-b-3kLcCFU2N3godClMAJg
http://latodis-med.com/produse-veterinare/frizerie-canina/perii-tesale-piepteni-andis.html

IOANA DEAC
1532A

14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

http://www.scribd.com/doc/58895483/Analiza-Performantei-Si-Evaluarea-Unui-Proiect-deInvestitii-Directe
http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs_6.pdf
http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/mti-mf/curs_3.pdf
Site-uri accesate la data de 12/05/2013.

IOANA DEAC
1532A