Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Antreprenoriat Ingineria si Managementul Afacerilor

Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei

S.C. CARS S.R.L

Chiriac Oana
Grupa : 1533

CUPRINS
1. Descrierea proiectului i dimensionarea investiiei necesare
2. Identificarea surselor de finanare i costul capitalului necesar pentru
finanare
3. Identificarea veniturilor i proiecia lor pe orizontul de timp predictibil
ales
4. Identificarea costurilor i proiecia lor pe orizontul de timp predictibil
ales
5. Descrierea fluxurilor de trezorerie sau a cash-flow-urilor
6. Determinarea valorii adugat nete (VAN) i analiza rezultatului
obinut
7. Determinarea RIR / RIRM i analiza rezultatului obinut
8. Determinarea indicelui de profitabiltate (IP) i analiza rezultatului
obinut
9. Determinarea perioadei de recuperare a investiiei (TR) i analiza
rezultatului
10.Analiza riscurilor financiare (analiza de sensibilitate)
11.Fundamentarea deciziei de a investi sau nu n proiectul analizat
CAPITOLUL 14. BIBLIOGRAFIE

Introducere

Evoluia pieei auto a cunoscut n ultimii ani o puternica crestere, nregistrndu-se

sporiri de la an la an n ceea ce privete numrul autovehiculelor vndute n ara noastr.
Aceast evoluie pozitiv se datoreaz creterii accentuate a numrului de autovehicule
importate, mai ales ca urmare a variantei de achiziionare a acestora n sistem leasing.
n consecin apare drept oportun infiinarea unui nou service auto n Bucuresti,
avnd cel mai mare grad de motorizare din ar. Totodat se impune necesitatea
dimensionrii ct mai realiste a cererii prezente i viitoare pentru asemenea servicii,
pentru a nu exista surprize neplcute determinate de supraaprecierea acesteia.
Obiectivul acestei noi societi este de a deservi populaia orasului Bucuresti prin
furnizarea de serivicii de tipul service auto si tunning auto de autovehicule.
Se preconizeaz n viitor extinderea gamei de servicii, cu o investiie adiional
minim.
Principala problem n derularea unei astfel de afaceri o constituie att cerinele tot
mai ridicate ale ageniilor de protecie a mediului si a primriilor pentru conformarea cu
standardele europene, ct i costul energiei, materia prim de baz.

Prezentarea generala a firmei

Afacerea urmeaz s fie amplasat in str. Lalelelor nr. 15-17, intr-o hala cu o
suprafta utila de 200 mp arter importanta situata in sectorul 3, Bucureti, osea ce
suport un trafic susinut. n imediata apropiere exist o firma cu acelai obiect de
activitate, dar care insa nu presteaza exclusiv acelasi tip de servicii (mecanic, tunning).
Serviciile de mecanic auto si tunning ca obiect de activitate se regsesc sub forma COD
CAEN 4520 - ntreinerea i repararea autovehiculelor
Aceast clas include:
- ntreinerea i repararea autovehiculelor:
reparaii mecanice;
reparaii electrice;
repararea sistemelor electronice de injecie;
ntreinerea uzual;
reparaii ale caroseriei;
reparaii ale unor piese ale motorului;
splare, lustruire etc.;
pulverizare i vopsire;

 repararea parbrizelor i a ferestrelor;

repararea locurilor din autovehicule;
- repararea, ajustarea sau nlocuirea pneurilor i a evii de eapament;
- tratamentul anti-rugin;
- remorcarea;
- instalarea de piese i accesorii care nu fac parte din procesul de fabricaie;
- asistena pe osele.
Aceast clas exclude:
- reaparea i recondiionarea pneurilor
n primul rnd sunt necesare avizele obligatorii pentru nfiinarea oricrei societi
comerciale (avizul certificnd respectarea regulilor de prevenire i stingere a incendiilor,
avizul proteciei sanitare, autorizaia sanitar-veterinar, autorizaia de mediu, autorizaia
din punctul de vedere al proteciei muncii).
Din punct de vedere al autoriz rii activitii, exceptnd domeniul proteciei
mediului, autorizarea se va efectua n baza avizului de functionare emis de RAR.
Spatiul destinat activitatii este un spaiu nchiriat de 200 mp, suprafa ce va fi
suficient pentru activitate. Chiria lunar nu va depai 500 EUR. Costul aprobrilor a fost
evaluat la 2000 RON. Costurile se focalizeaz pe dou mari componente: spaiul de lucru
(hala) i echipamentele. Hala este pus la dispoziie de ctre proprietar. Racordarea la
utiliti i izolarea pereilor, care a costat aproximativ 4.000-5.000 EUR, jumtate din
sum fiind suportat de ctre proprietar conform unei nelegeri scrise preliminare. Dintre
echipamentele necesare putem meniona:
Mai trebuie avute n vedere i consumabilele necesare n prima faz n procesul
tehnologic, care vor fi suportante de catre actionarul unic, ca si contribuie proprie in
cadrul afacerii.

Identificarea surselor de finanare i costul capitalului

necesar pentru finanare
Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire.
Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in
vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar.
Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie
finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata.

Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade

scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci
cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea
cheltuielilor.
Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza
documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnicoeconomica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru
investitie mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc
necesarul de finantat rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se
adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru
investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual
si pe trimestre.
Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii
este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii.
Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de
darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia
de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in
functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de
fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori,
aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ,
devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.

Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din:
credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale,
cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani;
apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.

Analiza echilibrului financiar ( pe baza bilantului financiar)

Analiza echilibrului financiar al intreprinderii, ca prima etapa a analizei
financiare, se realizeaza pe baza bilantului. Acesta reprezinta imaginea statica ,
fotografia la un anumit moment ( de regula sfarsitul exeritiului financiar), a nevoilor de
finantare ale intreprinderii, reflectate in activ, respectiv a obligatiilor rezultand din
constituirea surselor de finantare, ce se regasesc in pasiv.
Subetape:
a) calcularea indicatorilor de echilibru;

b) interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp.

BILANT CONTABIL SIMPLIFICAT

I. ACTIVE
1. Active imobilizate
a. imobilizari corporale
b. imobilizari financiare
2. Active circulante
a. stocuri
b. creante
c. casa si cont banca
d. IFTS

2004

2005

2006

5871982
2632774
2623626
9148
3239208
2465409
544084
229715
0

645239
244814
243899
915
400425
153900
226895
19630
0

656337
341193
340278
915
315144
133716
173539
0
7889

II. PASIVE
1. Capital propriu
a. CSV
b. Rezerve
c. Rezultatul exercitului financiar
d. Rezultat reportat
2. Datorii pe termen scurt

2004

2005

2006

5871982
909646
5000
1000
90382
813264
4962336

645239
92465
500
90464
1501
0
552774

656337
106586
500
91966
14120
0
549751

Pentru a realiza analiza echilibrului financiar se compara anumite categorii de

active si pasive prin intermediul unor indicatori specifici aplicati bilantului financiar.
Deoarece avem nevoie de bilantul financiar, il vom realiza prin transformarile
urmatoare:
- Active permanente = Active cu termen de lichiditate mai mare de 1 an;
- Active curente = Active cu termen de lichiditate mai mic de 1 an;
- Pasive permanente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an;
- Pasive curente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an;
- Active de trezorerie = Casa si cont banca + IFTS ;
- Pasive de trezorerie = Creditele din contul curent.

BILANT FINANCIAR
2004

1. Active
permanente
2. Active
curente
* active de
trezorarie

2005

2006

3239208

24481
4
40042
5

34119
3
31514
4

229715

19630

7889

2632774

2004

3. Pasive
permanente
4. Pasive
curente
* pasive de
trezorarie

2005

2006

909646
496233
6

92465
55277
4

10658
6
54975
1

Calcularea indicatorilor de echilibru

Indicatori de echilibru
financiar

1. FR=Pasive
permanenteActive permanente
2. A.C.N=Active
curente- Pasive
curente
3. NFR=(Active
temporare- Active
de trezorarie)(Pasive temporarepasive de
trezorarie)

2004

2005

2006

2004

-1723128 -152349

-234607

4. TN=FR-NFR

-1723128 -152349

-234607

5. CF=TN

-242496

6. AE= Pasive
permanente=
Active
permanente+A.C.N 909646

-1952843 -171979

229715
0

2005

19630

7889

-210085

-11741

92465

106586

ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE

( PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE)
Se obin indicatori financiari de gestiune: soldurile intermediare de gestiune (SIG) si
capacitatea de autofinanare (CAF), care exprim diferitele niveluri de rentabilitate a firmei si
caracterizeaz situaia financiar a ntreprinderii din punctul de vedere al aportului diferiilor
factori de producie. SIG sunt n mare parte indicatori n cascad.
Subetape :
a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate
b) Interpretari si comparatii in timp

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

1. Cifra de afaceri
a. Productia vanduta
b. Venituri din vanzarea marfurilor
c. Venituri din subventii de expluatare aferente
CA nete
2. Variatia stocurilor * SC
*SD

2006

2004
14694017
2664829
12029188

2005
1364890
500606
864284

2006
628319
537449
90870

0
0
0

0
0
0

0
0
0

3. Productia imobilizata
4. Alte venituri din expluatare
Total venituri din exploatare
5 a. Cheltuieli mateii prime si materale
consumabile
Alte cheltuieli materiale
b. Alte cheltuieli externe ( apa, energia)
c. Cheltuirli privind marfurile
6. Cheltuieli cu personalul
a. Salarii
b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
7 a. Amortizari si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale
a.1) Cheltuieli
a. 2) Venituri
b. Ajustarea valorii activelor circulante
b.1) Cheltuieli
b.2) Venituri
8. Alte cheltuieli de exploatare
8.1) cheltuili privind prestatii externe
8.2) cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
8.3) cheltuieli cu despagubiri, donatii si
activele cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
*Cheltuieli
*Venituri
Cheltuieli de exploatare total
Rezultat de exploatare * Profit
*Pierdere
9. Venituri din interese de participare
*din care, in cadrul grupului
10. Venituri din alte investitii financiare si
creante care fac parte din activele imobilizate
*din care, in cadrul grupului
11. Venituri din dobanzi
*din care, in cadrul grupului
Alte venituri financiare
Venituri financiare total
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare
si a investitiilor finaciare detinute ca active
circulante
*Cheltuieli
*Venituri

0
0
0
0
45282
3278
14694017 1410172 631597
1274613
582346
170975
10702724
676025
512140
163885

335265
44854
14031
786605
65432
49564
15868

366415
25754
7923
81045
62876
48346
14530

53279
53279
0
0
0
0
698805
617966

1470
1470
0
0
0
0
137143
83837

3055
3055
0
0
0
0
55165
43578

80839

11659

10263

41647

1324

0
0
0
14158767
535250
0
0
0

0
0
0
1384800
25372
0
0
0

0
0
0
602233
29364
0
0
0

0
0
648
0
74751
75435

0
0
46
0
3793
3839

0
0
510
0
1691
2201

0
0
0

0
0
0

0
0
0

13. Cheltuieli privind dobanzile

*din care, in cadrul grupului
Alte cheltuieli financiare
Cheltuieli financiare total
Rezultatul financiar *Profit
*Pierdere
14. Rezultatul curent *Profit
*Pierdere
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17 Rezultatul extraordinar *Profit
*Pierdere
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
18. REZULTAT BRUT *Profit
*Pierdere
19. Impozit pe profit
20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in
elementele de mai sus
21. REZULTATUL NET AL
EXERCITIULUI FINANCIAR *Profit
*Pierdere

338023
0
91692
429715
0
354280
180970
0
0
44150
0
44150
14769452
14632632
136820
0
46438

21229
0
3600
24829
0
20990
4382
0
0
1614
0
1614
1414011
1411243
2768
0
1267

11036
0
0
11036
0
8835
20529
0
0
1714
0
1714
633798
614983
18815
0
4695

90382
0

1501
0

14120
0

ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

( A CASH- FLOWRILOR)
Intreprinderea desfasoara in mod curent operatiuni de gestiune (de exploatare,
operationale) si, in mod accidental, operatiuni de capital (investii sau dezinvestitii
acompaniate de finantari sau ramburasari de capitaluri atrase).

Operatiunile de gestiune se reflecta in fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de

profit si pierdere, si se sintetizeaza in profitul net si in amortizare (daca nu a fost
reinvestita) ca potentiale surse pentru cash-flow-ul intreprinderii.
In acceptiunea franceza, cash-flow-ul se explica prin variatia fondului de rulment si
variatia nevoii de fond de rulment.
In acceptiunea anglo-saxona, cash-flow-ul este suma fluxurilor de trezorerie rezultate
din operatiunile de gestiune, de investitii si cele de finantare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie:

2004

2005

2006

PN+Amo+Provizioane-Ven.fin
-NFR
CFgestiune (M.indirecta)

11187136

1171015

191752

Incasari din vanzare (CA-creante)

14694017

1682079

681675

-plata aferenta salariilor

512140

49564

48346

-plata dobanzilor

338023

21229

11036

-plata impozitului

46438

1267

4695

-plata aferenta aprovizionarilor

1856950

335265

36641

-plata aferenta altor cheltuieli externe

582346

89708

25754

-plata energiei electrice

170975

14031

33677

CFgestiune (M.directa)

11187136

1171015

191752

CPR

-817181

14121

-Pr.net

90328

1501

14120

+DAT

-4409562

-3023

-plata dividendelor

CFfinantare

-90328

-5228244

-3022

-IMObrute
+ven. fin.

0
75435

2386490

99434

3839

2201

CFinvestitii

-14893

-2837915

-100255

CFtotal

11081915

6895144

88475

In acest capitol vom analiza si cash-flow-rile pentru evaluarea firmei

care sunt : CF de gestiune, cresterea economica si CF-ul disponibil.
Dar, pentru analizarea posibilitatii de investire vom avea nevoie de CF-ul
disponibil,care se poate calcula ca diferenta intre CF-ul de gestiune si - cresterea
economica sau ca suma dintre CFD pentru actionari si CFD pentru creditori.
Vom aborda a doua modalitate de calcul :
CFD pentru actionari 0 = PN - CPR = 1501 (-817181) = 818682
CFD pentru creditori 0 = dobanzi - datorii financiare = 21229 0 = 21229
CFD 0 = 818682 +21229 = 839911
CFD pentru actionari 1 = 14120 14121 = -1
CFD pentru creditori 1 = 11036 0 = 11036
CFD 1 = -1 + 11036 = 11035

Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi cert

Decizia de investitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate
lua un manager. De ce afirmam acest lucru? Deoarece managerii si actionarii urmaresc
cresterea valorii firmei, obiectiv fundamental al gestiunii intreprinderii.
Plusul de rentabilitate pe care il aduc proiectele de investitii cu VAN maxima in
raport cu rata normala de rentabilitate va contribui la maximizarea valorii intreprinderii, a
averii investitorilor si deci la realizarea obiectivului major de finante. Complementar
VAN, proiectele de investitii cele mai eficiente au si rentabilitati interne(RIR) mai mari
decat rentabilitatea medie a pietei monetare, aleasa ca referinta.
Vorbind de mediul cert, cream de fapt modele de evaluare in conditii
deterministe. In realitate, nu putem discuta despre un astfel de mediu intru-cat pot aparea
situatii favorabile sau nefavorabile, cu o anumita frecventa, neexistand o transparenta
perfecta pe piata. Modelele care se dezvolta in conditii de certitudine implica asumarea
urmatoarelor ipoteze:
- se presupune cunoasterea apriori si certa a fluxurilor monetare viitoare ale
proiectelor de investitii si a ratei dobanzii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii, ale
ratei inflatiei si ale riscului de activitate economica nu sunt luate in calculul de
fundamentare a deciziei de investitii in mediu cert;

investitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv, o piata

perfect concurentiala si fara impozit;
nu se percep costuri de tranzactie, iar rata dobanzii la plasamentele in depozite
bancare este egala cu cea a creditelor acordate;
decizia de investitii este independenta de decizia de finantare, intru-cat toate
sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cerere si oferta,
anticipate omogen;
exista piata financiara eficienta(existenta transparentei complete a informatiilor si
prin lichiditatea tranzactiilor.

Decizia de investitii poate consta ori in investitii interne(alocarea de capital in

scopul dezvoltarii si perfectionarii productiei intreprinderii), ori in investitii
externe(participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi), care
sunt cunoscute si sub denumirea de investitii financiare. In cazul nostru, vorbim de o
investitie interna-directa.
Pentru firma pe care am analizat-o, am considerat realizarea unei investitii in
aparatura tehnologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale
electrocasnicelor clientilor.
Investitia va fi in valoare de 21000RON, amortizabila pe trei ani si va genera
cresteri ale cifrei de afaceri de: 50000 RON in primul an, 60000 RON in al doilea an,
70000 RON.
Investitia se va finanta 90 % din capitaluri proprii si 10 % din credit bancar
rambursabil in rate anuale egale si cu rata dobanzii de 12%. Cheltuielile variabile
reprezinta 40% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt de 18000 RON pe an,durata
activelor circulante nete este 40 de zile de cifra de afaceri, iar rata rentabilitatii ceruta de
investitori este de 15%. Pretul de vanzare a investitiei este de 2000 RON.
CA
50000
55000
60000
-cheltuieli variabile 20000
22000
24000
-cheltuieli fixe
18000
18000
18000
-amortizare
7000
7000
7000
-dobanda
252
168
84
=Profit brut
4748
7832
10916
-impozit pe profit
759,68
1253,12
1746,56
=profit net
3988,32
6578,88
9169,44
+amortizare
7000
7000
7000
+dobanda
252
168
84
=CF de gestiune
11240,32
13746,88
16253,44
5556
555
555
-ACR nete
=CFD
5684,32
13191,88
15698,44
Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre care
cei mai importanti sunt:
- valoarea actualizata neta(VAN);
- rata interna de rentabilitate(RIR);
- termenul de recuparare(TR);
- indicele de profitabilitate(IP).

Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat si robust criteriu de selectie a

proiectelor de investitii eficiente este cel am valorii actuale nete, respectiv, plusul de
valoare pe care proiectele noi de investitii promit ca il aduc la valoarea existenta a
intreprinderii. Selectia celor mai performante proiecte de investitii se va face deci in
raport cu maximizarea valorii actuale nete.

Determinarea valorii adugat nete (VAN) i analiza

rezultatului obinut
Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor
previzibile actualizate si costul initial al investitiei.
Semnificatia sa economica poate fi evidentiata astfel:
- Daca VAN este pozitiv inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se obtine
un surplus. Proiectul exercita deci o influenta favorabila asupra intreprinderii si
trebuie acceptat.
- Daca VAN este negative inseamna ca nu se vor reconstitui fondurile initiale,
tinand cont de timpul necesar pentru obtinerea lor. Proiectul este defavorabil
pentru intreprindere.
CMP (costul mediu ponderat al capitalului) = 90% x 15% + 10% x 12% x (1 16%) =
14,51%
VR = 2000 x 0,84 + 6666,67 = 8346,67 RON
VAN = -21000 + 5684,32 / (1+ 14,51%) + 13191,88 / (1+ 14,51%) + (15698,44 +
8346,67) / (1+14,51%) = 10038,42 RON
Deoarece VAN > 0, putem afirma ca investita exercita o influenta favorabila
asupra intreprinderii.
-

Aplicarea meodei VAN se loveste de doua dificultati:

o prima dificultate vizeaza previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va
genera investitia. Sunt necesare studii tehnice, economice si comerciale prealabile
evaluarii financiare a investitiei;
a doua dificultate priveste alegerea ratei de actualizare. Aceasta metoda este
extreme de sensibila la variatiile ratei de actualizare. Stabilirea marimii acestei
rate este esentiala.

Aceasta sensibilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc major prin

alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara
a intreprinderii, ci are in vedere costul resurselor pentru finantarea investitiilor,
furnizandu-se astfel un fundament obiectiv aplicarii metodei.

7.Determinarea RIR / RIRM i analiza rezultatului obinut

Rata interna de rentabilitate corespunde ratei de actualizare care face VAN = 0. Ea

corespunde costului maxim pe care intreprinderea ar putea sa-l suporte pentru
finantarea investitiei.
RIR trebuie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat (CMP) al
resurselor intreprinderii. Daca r > CMP, investita este avantajoasa, ea permite
compensarea costului resurselor de finantare.
Pentru un k1 = 35%, VAN(k1) = 221,89 RON iar pentru un k2 = 36%, VAN(k2) =
- 129,12 RON
RIR = k1 + (k2 k1) x VAN (k1) / ( VAN (k1) VAN (k2))
RIR = 35,63% > 14,51%, ceea ce inseamna ca investitia este avantajoasa.

8.Determinarea perioadei de recuperare a investiiei (TR) i

analiza rezultatului
Calcularea termenului de recuperare a investitiei consta in a compara, an dupa an, costul
initial cu surplusurile banesti cumulate degajate de proiect, pentru a determina momentul
in care recuperarea costurilor se va fi realizat.
AN
1
2
3
VR

CF
5684,32
13191,88
15698,44
8346,67

CF actualizat
4964,04
10060,51
10455,05
5558,82

CF cumulat
4964,04
15024,55
25479,6
31038,42

TR = 2 ani + (21000 15024,55) x 360 / (25479,6 15024,55) = 2 ani si 205 zile.

9.Determinarea indicelui de profitabiltate (IP) i analiza

rezultatului obinut
Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de
exploatare prin raportarea (VAN + Io) la Io. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu
cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de
exploatare si pe cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii.

Echivalent deciziei de realizare a proiectului de investitii daca VAN > 0, proiectul

va fi considerat profitabil daca asigura un indice de profitabilitate mai mare decat 1.
IP = (10038,42 + 21000) / 21000 = 1,478 > 1, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie
poate fi considerat profitabil.

Analiza proiectului de investitii in mediul incert

Incertitudinea asupra evolutiei viitoare a economiei,, a unei afaceri sau investitii
determina existenta riscului ca fluxurile financiare viitoare sa fie variabile, cu valori
diferite de cele previzionate in cadrul unui mediu determinist. Mediul probabilistic este
mai aproape de realitatea economica si va fi folosit in acest context.

10.Analiza riscurilor financiare (analiza de sensibilitate)

Presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile
(CFD) si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru
factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie.
In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele
estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie.
In analiza noastra am construit doua scenarii, evidentiind modificarea variabilelor
care au impact asupra performantelor proiectului de investitii:

CA
Cheltuieli variabile
Cheltuieli fixe
Durata ACR nete

Scenariu optimist
Creste cu 7%
33% din CA
Scad cu 10 %
30 de zile de CA

Scenariu pesimist
Scade cu 7%
47% din CA
Cresc cu 10%
50 de zile de CA

Pentru fiecare variabila, pentru fiecare scenariu, vom calcula indicatori de

performanta (VAN si RIR), considerand respectiva variabila in conformitate cu scenariul
analizat, iar celelalte variabile ramanand la valorile din scenariul de baza.
Pentru a surprinde impactul modificarii unei variabile asupra unui indicator de
performanta, se poate calcula coeficientul de elasticitate (e) care exprima modificarea
relativa a indicatorului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective:
e (indicator/variabila i) = (indicator / indicator in scenariul de baza) :
(variabila i / variabila i in scenariul de baza).

In functie de valoarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii variabilei

I asupra indicatorului respectiv:
- daca elasticitatea este pozitiva (negativa), inseamna ca modificarea variabilei
determina o modificare in acelasi sens (in sens contrar) a indicatorului;
- daca elasticitatea este supraunitara (subunitara), semnifica o amplitudine a
modificarii indicatorului mai mare (mica) fata de amplitudinea modificarii variabilei.

a) Impactul modificarii CA

CA (creste cu 7%)
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

53500
21400
18000
7000
252
6848
1095,68
5752,32
7000
252
13004,32
5944,44
7059,88

- Scenariul optimist
58850
23540
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168
13746,88
594,44
13152,44

64200
25680
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84
16253,44
594,42
15659,02

VR = 2000 x 0,84 + 7133,3 = 8813,3 RON

VAN = 11494,12 RON
e (VAN/CA) = (11494,12 10038,42) / 10038,42 : 7 % = 2,0716 ; cresterea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0716% a
VAN.
RIR = 38% + (39% - 38%) x 334,08 / (334,08 + 1,26) = 38,99%
e (RIR/CA) = (38,99% - 35,63%) / 35,63% : 7% = 1,3472 ; cresterea cu 1% a CA fata
de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 1,3472% a RIR.
- Scenariul pessimist
CA (scade cu 7%)
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda

46500
18600
18000
7000
252

51150
20460
18000
7000
168

55800
22320
18000
7000
84

=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

2648
423,68
2224,32
7000
252
9476,32
5166,67
4309,65

5522
883,52
4638,48
7000
168
11806,48
516,66
11289,82

8396
1343,36
7052,64
7000
84
14136,64
516,67
13619,97

VR = 2000 x 0,84 + 6200 = 7880

VAN = 5692,33 RON
e (VAN/CA) = (5692,33 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = 6,1849 ; scaderea cu 1% a
CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1849
% a VAN.
RIR = 26% + (27% - 26%) x 279,57 / (279,57 + 110,8) = 26,72%
e (RIR/CA) = (26,72% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = 3,5724 ; scaderea cu 1% a CA
fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,5724 % a
RIR.

a) Impactul modificarii cheltuielilor variabile

CA
-cheltuieli variabile
(33% CA)
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

50000
16500
18000
7000
252
8248
1319,68
6928,32
7000
252
14180,32
5556
8624,32

VR = 8346,67 RON
VAN = 17421,85 RON

- Scenariul optimist
55000
18150
18000
7000
168
11682
1869,12
9812,88
7000
168
16980,88
555
16425,88

60000
19800
18000
7000
84
15116
2418,56
12697,44
7000
84
19781,44
555
19226,44

e (VAN/ch.variabile) = (17421,85 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = - 10,5974 ;

scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina cresterea cu 10,5974% a VAN.
RIR = 50% + (51% - 50%) x 219,74 / (219,74 + 75,94) = 50,74%
e (RIR/ch.variabile) = (50,74% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = - 6,0583 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 6,0583% a RIR.

- Scenariul pesimist
CA
-cheltuieli variabile
(47% CA)
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

50000

55000

60000

23500
18000
7000
252
1248
199.68
1048,32
7000
252
8300,32
5556
2744,32

25850
18000
7000
168
3982
637,12
3344,88
7000
168
10512,88
555
9957,88

28200
18000
7000
84
6716
1074,56
5641,44
7000
84
12725,44
555
12170,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 2654,99 RON
e (VAN/ch.variabile) = (2654,99 10038,42) / (10038,42) : (+7%) = - 10,5073
;
cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal
va determina scaderea cu 10,5073
% a VAN.
RIR = 20% + (21% - 20%) x 75,45 / (75,45 + 349,22) = 20,18%
e (RIR/ch.variabile) = (20,18%- 35,63%) / 35,63% : (+7%) = - 6,1946 ; cresterea cu
1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
scaderea cu 6,1946 % a RIR.

Impactul modificarii cheltuielilor fixe

CA
50000
-cheltuieli variabile 20000
-cheltuieli fixe

Scenariul optimist
55000
22000

60000
24000

(scad cu 10%)
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

16200
7000
252
6548
1047,68
5500,32
7000
252
12752,32
5556
7196,32

16200
7000
168
9632
1541,12
8090,88
7000
168
15258,88
555
14703,88

16200
7000
84
12716
2034,56
10681,44
7000
84
17765,44
555
17210,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 13518,9 RON
e (VAN/ch.fixe) = (13518,9 10038,42) / 10038,42 : (-10%) = - 3,4672 ; scaderea cu
1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina
cresterea cu 3,4672% a VAN.
RIR = 42% + (43% - 42%) x 285,76 / (285,76 + 37,25) = 42,88%
e (RIR/ch.fixe) = (42,88% - 35,63%) / 35,63% : (-10%) = - 2,0348 ; scaderea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea
cu 2,0348% a RIR
CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
(cresc cu 10%)
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
=CFD

50000
20000
19800
7000
252
2948
471,68
2476,32
7000
252
9728,32
5556
4172,32

- Scenariul pesimist
55000
22000
19800
7000
168
6032
965,12
5066,88
7000
168
12234,88
555
11679,88

60000
24000
19800
7000
84
9116
1458,56
7657,44
7000
84
14741,44
555
14186,44

VR = 8346,67 RON
VAN = 6557,93 RON
e (VAN/ch.fixe) = (6557,93 10038,42) / 10038,42 : (+10%) = - 3,4671
;
cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va
determina scaderea cu 3,4671 % a VAN.

RIR = 28% + (29% - 28%) x 133,08 / (133,08 + 250,22) = 28,34%

e (RIR/ch.fixe) = (28,34% - 35,63%) / 35,63% : (+10%) = - 2,046 ; cresterea cu 1% a
cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea
cu 2,046 % a RIR.

Impactul modificarii duratei ACR nete

CA
-cheltuieli variabile
-cheltuieli fixe
-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune
-ACR nete
(durata ACR nete
= 30 zile de CA)
=CFD

50000
20000
18000
7000
252
4748
759,68
3988,32
7000
252
11240,32

- Scenariul optimist
55000
22000
18000
7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168
13746,88

60000
24000
18000
7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84
16253,44

4166,67

416,66

416,67

7073,65

13330,22

15836,77

VR = 2000 x 0,84 + 5000 = 6680 RON

VAN = 10339,344 RON
e (VAN/durata ACR nete) = (10339,344 10038,42) / 10038,42 : (- 25%) = - 0,1199 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1199% a VAN.
RIR = 37% + (38% - 37%) x 22,2809 / (22,2809 + 306,6808) = 37,07%
e (RIR/durata ACR nete) = (37,07% - 35,63%) / 35,63% : (- 25%) = - 0,1616 ;
scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina cresterea cu 0,1616 a RIR.
- Scenariul pesimist
CA
50000
-cheltuieli variabile 20000
-cheltuieli fixe
18000

55000
22000
18000

60000
24000
18000

-amortizare
-dobanda
=Profit brut
-impozit pe profit
=profit net
+amortizare
+dobanda
=CF de gestiune

7000
252
4748
759,68
3988,32
7000
252
11240,32

7000
168
7832
1253,12
6578,88
7000
168
13746,88

7000
84
10916
1746,56
9169,44
7000
84
16253,44

=CFD

4295,88

13052,44

15558,99

VR = 2000 x 0,84 + 8333,33 = 10013,33 RON

VAN = 9973,04 RON
e (VAN/durata ACR nete) = ( 9973,04 10038, 42) / 10038, 42 : (+25 %) = - 0,0260
; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,0260 % a VAN.
RIR = 34% + (35% - 34%) x 103,11 / (103,11 +262,36) = 34,28%
e (RIR/durata ACR nete) = (34,28% - 35,63%) / 35,63% : (+25%) = - 0,1516 ;
cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal
determina scaderea cu 0,1516 % a RIR.
Tabelul VAN urilor
Scenariu optimist
CA
11494,12
Cheltuieli variabile 17421,85
Cheltuieli fixe
13518,9
Durata ACR nete
10399,34

Scenariu de baza
10038,42
10038,42
10038,42
10038,42

Scenariu pesimist
5692,33
2654,99
6557,93
9973,04

Tabelul RIR urilor

Scenariu optimist
CA
38,99%
Cheltuieli variabile 50,74%
Cheltuieli fixe
42,88%
Durata ACR nete
37,07%

Scenariu de baza
35,63%
35,63%
35,63%
35,63%

Scenariu pesimist
26,72%
20,18%
28,34%
34,28%

Din analiza tabelelor VAN-urilor si RIR-urilor se constata ca cea mai puternica

influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor variabile; in
schimb putem afirma ca modificarea duratei ACR nete are cel mai mic impact asupra
indicatorilor de performanta.

11.Fundamentarea deciziei de a investi sau nu n proiectul

analizat
Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire.
Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in
vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar.
Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie
finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata.
Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade
scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci
cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea
cheltuielilor.
Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza
documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnicoeconomica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru
investitie mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc
necesarul de finantat rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se
adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru
investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual
si pe trimestre.
Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii
este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii.
Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de
darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia
de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in
functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de
fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori,
aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ,
devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.

Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din:
credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale,
cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani;
apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.

Graficul de rambursare pentru creditul bancar

Creditul bancar va fi rambursat anual, in 3 transe egale cu 2100 RON / 3=700
RON, rambursarea si plata dobanzii avand loc la sfarsitul fiecarui an. Graficul de
rambursare va fi urmatorul:
-RONAnul
Imprumut
Rata
Dobanda
Anuitate
Suma
nerambursat
ramasa la
la inceputul
finele
anului
anului

1
2
3

2100
1400
700
Total

700
700
700
2100

252
168
84
504

952
868
784
2604

1400
700
0

Graficul de rambursare pentru imprumutul din fondul de capital

Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea dobanzii la care ar fi
fructificate aceste sume. Consideram ca rata dobanzii la care aceste depozite ar fi
fructificate este de 14,51% anual. Aceasta pierdere de dobanda se diminueaza pe masura
ce suma respectiva este rambursata. Rambursarea are loc anual la sfarsitul anului, prin
rate egale. Asimiland pierderea de dobanda unei plati(de dobanda), graficul pentru
imprumutul din fondul de capital este urmatorul:
Anul

Imprumut
Rata
nerambursat
la inceputul
anului
18900
6300
12600
6300
6300
6300
Total
18900

1
2
3

Dobanda

-RONSuma
ramasa la
finele
anului
12600
6300
0

Anuitate

2742,39
1828,26
1179,41
5750,06

9042,39
8128,26
7479,41
24650,06

Astfel, graficul cash flow-urilor pentru investitie este urmatorul:

-RONAnul
Intrari de
fonduri
Iesiri de
fonduri,
din care:
-investitie
-anuitate credit
bancar
-anuitate

0
21000

1
0

2
0

3
0

952

868

784

9042,39

8128,26

7479,41

21000

aferenta
fondului de
capital
Diferenta de
acoperit

9994,39

Total diferenta
de acoperit

27254,06

8996,26

8263,41

CONCLUZII
Dupa natura sa, un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau
mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii.
Pe plan comercial, o investitie are implicatii asupra gamei de produse, conditiilor
de distribuire, raporturilor cu reteaua comericiala, politicii de preturi, imaginii
intreprinderii etc.
Pe planul productiei, o investitie are implicatii asupra derularii proceselor
productive, asupra capacitatii de productie, asupra productivitatii muncii etc.
Cu privire la gestiunea resurselor umane, un proiect de o anumita importanta
produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariati, asupra calificarii acestora, asupra
conditiilor de munca si asupra organizarii muncii.
In sfarsit, gestiunea administrativa si logistica a intreprinderii este afectata de
noile investitii care modifica circuitul fluxurilor fizice si al fluxurilor informationale.
Un nou proiect de investitii trebuie sa intarasca pozitia intreprinderii intre
producatorii aceluiasi produs. Proiectul trebuie sa fie convergent cu relatiile stabilite de
intreprindere cu partenerii exteriori (furnizori, clienti, concurenti, puterea publica). In
sfarsit, el trebuie sa fie compatibil cu structura interna a intreprinderii.
Politica de investitii trebuie sa se sprijine pe criterii si metode complexe de
evaluare a proiectelor.
Printre aceste criterii si metode, cele propuse de analiza financiara aduc indicatii
precise, clare dar partiale. Concluziile evaluarii financiare nu decid singure cu privire la
investitiile intreprinderii in viitor, dar furnizeaza indicatii de referinta care vor putea fi
confruntate cu alte indicatii calitative sau cantitative, emise de alti specialisti din
intreprindere. Astfel, responsabilii comerciali, responsabilii cu productia, responsabilii cu
gestiunea personalului si fiscalistii isi vor exprima punctele de vedere care pot sa
convearga cu cele ale finantistilor, dar care pot fi si divergente.
In final, va interveni directia generala a intreprinderii, fie pentru a stabili
consecintele indicatiilor convergente, fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii
divergente.

Bibliografie: