Conţinut orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru

obţinerea unui produs bancar de la BCR

A. Consideraţii generale
Studiul de fezabilitate se defineşte ca o modalitate sau instrument ce poate
oferi o bază tehnică, economică şi financiară în fundamentarea deciziei de
finanţare a unui proiect de investiţii.
Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize
complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management şi financiare a
unui obiectiv de investiţii, privit ca un sistem dinamic şi deschis de producţie
şi comercializare de bunuri şi servicii, precum şi a factorilor angajaţi (resurse
umane, capital, resurse materiale şi energetice etc.), cu menţionarea
aspectelor juridice definitorii, desfăşurată pe un anumit orizont de timp,
luând în consideraţie inclusiv factorii de risc şi incertitudine.
Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat în considerare, trebuie să
ilustreze capacitatea resurselor financiare de a acoperi necesităţile
funcţionării sistemului respectiv, atât în ceea ce priveşte asigurarea
continuităţii activităţii de producţie cât şi în îndeplinirea obligaţiilor financiare
faţă de eventualii creditori.
Perioada totală a unui proiect de investiţii, ce constituie cadrul temporal
pentru calculul indicatorilor de evaluare (rata internă de rentabilitate,
valoarea actualizată netă, durata de recuperare), este formată din perioada
de execuţie, care variază între 1 şi 5 ani (în funcţie de scopul şi
complexitatea proiectului), şi perioada de viaţă economică.
Sfârşitul vieţii economice este marcat, de regulă, de necesitatea efectuării
unor investiţii majore, astfel încât activitatea pentru care s-a realizat
proiectul de investiţii să poată continua, fie din cauza atingerii unui grad
avansat de uzură fizică şi morală a bunurilor de capital cu valoare
preponderentă în valoarea totală a investiţiei, fie din cauza încheierii ciclului
de viaţă al produselor şi serviciilor care se realizează.
În cazurile în care se estimează o durată de viaţă economică mai mare de cinci
ani, pentru analiza fezabilităţii financiare este suficientă o previziune discretă
pentru perioada de execuţie (construcţie) a proiectului, plus primii cinci ani
de funcţionare. De regulă, în acest interval de timp, este uzual acceptat că
activitatea de exploatare se va stabiliza, astfel încât unii indicatori (cifra de
afaceri, cheltuielile efective de exploatare) previzionaţi într-un orizont de
timp mai îndepărtat (începând din anul al 6–lea) vor reprezenta prelungirea
în timp a valorilor estimate pentru anul al 5 – lea.
Rata internă de rentabilitate este definită în general ca acea rată de
actualizare pentru care valoarea actualizată netă este zero sau, de fapt, ca
rata maximă a dobânzii (privite ca un cost mediu ponderat al capitalului) la
care ar putea fi finanţată integral o investiţie pe întreaga sa viaţă economică.
Pentru a da a doua interpretare este necesar ca fluxurile de lichidităţi
disponibile, pe baza cărora se calculează atât rata internă de rentabilitate,
valoarea actualizată netă, cât şi durata medie de recuperare, să nu includă
1/85
 ca intrări sursele de finanţare a activului economic (capitalurile proprii şi
capitalurile atrase) şi să nu includă ca ieşiri dividendele, dobânzile şi ratele
aferente împrumuturilor implicate în finanţare.
În consecinţă, există diferenţe între fluxurile nete de lichidităţi, care exprimă
modificarea (creşterea sau descreşterea) trezoreriei, incluzând în calcule
toate intrările şi ieşirile, şi fluxurile de lichidităţi disponibile , care reprezintă
lichidităţi generate de afacere şi aflate la dispoziţia agentului economic în
vederea dezvoltării, plăţii dividendelor şi a datoriilor financiare (rate şi
dobânzi).
Fezabilitatea financiară a unui proiect de investiţii se evaluează pe baza unui
set de indicatori care include, cel puţin:
o fluxurile nete de lichidităţi;
o rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii
financiare;
o gradul de îndatorare, gradul de acoperire a serviciului datoriei, indicatori
de lichiditate;
o valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, durata de
recuperare;
o indicatori de risc exprimaţi prin praguri de rentabilitate (punctul critic al
vânzărilor, punctul critic al intrărilor de lichidităţi) şi prin analize de sensibilitate şi
risc.
Prezentul conţinut este orientativ, şi nu restrictiv, adresându-se elaboratorilor
de studii de fezabilitate din cadrul băcii.
Formatul materialului de faţă este adecvat proiectelor complexe de investiţii
pentru dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor agenţi economici,
care au desfăşurat, anterior proiectului, activităţi relevante pe o perioadă de
cel puţin un an. Proiectele de dezvoltare se pot referi la domeniul de
activitate tradiţional al agentului economic, la domenii conexe acestuia, sau
la domenii de activitate esenţial diferite de cel tradiţional.
Pentru cazurile în care proiectele de investiţii implică înfiinţarea unor agenţi
economici noi, conţinutul studiilor de fezabilitate va fi adaptat în sensul
eliminării subcapitolului 2.2, a aspectelor referitoare la activitatea anterioară
menţionate în contextul capitolelor 3.0, 4.0, 5.0 şi 6.0.
Dacă autorul studiului apreciază că activitatea agentului economic, deşi are
istoric, nu a avut suficientă relevanţă din punct de vedere al unor indicatori
economico-financiari realizaţi, cum ar fi: volumului cifrei de afaceri, unele
categorii de cheltuieli, rata profitului etc., va menţiona aceste aspecte în
cadrul subcapitolelor 2.2 şi 6.1, va aborda selectiv aspectele referitoare la
activitatea anterioară în contextul capitolelor 3.0, 4.0 şi 5.0.
La elaborarea materialului de faţă s-au avut în vedere următoarele lucrări:
Îndrumar orientativ privind modul de apreciere al unui studiu de fezabilitate,
Banca Comercială Română, ediţia februarie 1999.
Manual for the preparation of industrial feasibility studies, de W. Behrens şi
P.M. Hawranek, ONUDI 1992.
2/85
Finanţe, de Ion Stancu, 2002
Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 94/2001 – pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor
Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 306/2002 - pentru aprobarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

3/85
B. Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate
1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul şi obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investiţiei
1.4.3. Programul de punere în funcţiune
1.4.4. Planul de finanţare a investiţiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
2.0. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC
2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridică
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura acţionarilor (asociaţilor)
2.5. Scurt istoric
3.0. ANALIZA COMERCIALA
3.1. Produse şi / sau servicii oferite
3.1.1. Prezentarea produselor şi / sau serviciilor oferite
3.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
3.1.3. Nivelul de competitivitate pe piaţa a produselor
3.1.4. Ciclul de viaţă al produsului
3.2. Piaţa şi comercializarea
3.2.1. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei
3.2.2. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internă
3.2.2.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă
3.2.2.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa internă
3.2.2.3. Concurenţă, avantaje competitive
3.2.3. Analiza cererii şi ofertei pe piaţa externă
3.2.3.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă
3.2.3.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa externă
3.2.3.3. Concurenţă, avantaje competitive
3.3. Managementul comercial
3.4. Promovarea şi distribuţia produselor
3.4.1. Metode de promovare utilizate
3.4.2. Canale de distribuţie a produselor
3.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
3.5. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor
3.5.1. Preţuri de piaţă
3.5.2. Preţurile practicate de agentul economic
4.0. ANALIZA OPERAŢIONALĂ
4.1. Capacitatea tehnică şi de producţie a agentului economic
4.1.1. Amplasare şi facilităţi
4.1.2. Tehnologii de fabricaţie
4.1.3. Dotări (teren şi mijloace fixe pe grupe)
4.1.3.1. Active imobilizate existente
4.1.3.2. Active imobilizate noi (investiţii de efectuat)
4.1.4. Program de fabricaţie pe produse şi / sau servicii
4.1.4.1. Evoluţia activităţii în perioada anterioară
4.1.4.2. Capacităţi şi grad de încărcare
4.1.4.3. Prognoza activităţii
4.2. Factorii de producţie ai agentului economic şi costurile acestora
4.2.1. Costul investiţiei totale
4.2.1.1. Valoarea rămasă actualizată a imobilizărilor corporale existente
4/85
 4.2.1.2. Costul investiţiei noi
4.2.1.3. Calculul amortizării mijloacelor fixe
4.2.2. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă
4.2.2.1. Evoluţia structurii personalului şi previziuni legate de aceasta
4.2.2.2. Cheltuielile anuale cu forţa de muncă
4.2.3. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile aprovizionate
4.2.3.1. Materii prime, materiale şi subansamble
4.2.3.2. Surse de aprovizionare
4.2.3.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
4.2.3.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele şi mărfurile aprovizionate
4.2.3.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, mărfuri
4.2.4. Estimarea costurilor cu utilităţile
4.2.4.1. Utilităţi necesare exploatării, consumuri specifice
4.2.4.2. Surse de aprovizionare, preţuri de achiziţie
4.2.4.3. Cheltuieli anuale cu utilităţile
4.2.5. Influenţa asupra mediului
4.2.5.1. Emisii poluante
4.2.5.2. Mijloace de tratare şi neutralizare
4.2.5.3. Costuri de tratare şi neutralizare
4.2.6. Graficul de realizare a investiţiei

5.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

5.1. Strategia activităţii viitoare
5.1.1. Obiectivele strategice
5.1.2. Măsuri necesare îndeplinirii obiectivelor
5.2. Analiza organizării şi funcţionării (organigrama şi diagrama de relaţii)
5.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducere
5.4. Sistemul informaţional-informatic (existent şi preconizat)
6.0. ANALIZA FINANCIARA
6.1. Scurt diagnostic economico-financiar
6.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
6.1.2. Analiza patrimoniului
6.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
6.1.3.1. Indicatori de solvabilitate şi lichiditate
6.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
6.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
6.2. Evaluarea activităţii viitoare
6.2.1. Proiecţia contului de rezultate
6.2.1.1. Proiecţia veniturilor pe activităţi
6.2.1.2. Proiecţia cheltuielilor pe activităţi
6.2.1.2.1. Prognoza cheltuielilor de exploatare
6.2.1.2.2. Prognoza cheltuielilor financiare
6.2.1.3. Prognoza profiturilor şi politica de dividende
6.2.2. Proiecţia necesarului de fond de rulment
6.2.3. Proiecţia bilanţului simplificat
6.2.4. Proiecţia fluxurilor nete de lichidităţi
6.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei
6.2.5.1. Calculul valorii nete actualizate (VAN)
6.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investiţiei
6.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
6.2.5.4. Calculul şi analiza pragului de rentabilitate
6.2.5.5. Analiza de sensibilitate şi risc
6.2.5.6. Calculul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate
7.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

5/85
C. Anexe recomandate pentru studiul de fezabilitate
Nr.
Titlul anexei
crt.
1. Schiţe, diagrame, fotografii ale principalelor produse
2. Evoluţia vânzărilor pe ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent până
la data elaborării studiului, pe produse, în total, din care intern şi export
3. Structura şi volumul cererii totale, din care intern şi export, pe următorii 5
ani
4. Evoluţia şi structura producţiei realizate în ultimii doi ani întregi încheiaţi
şi în anul curent până la data elaborării studiului, fizic şi valoric
5. Evoluţia gradului de încărcare al capacităţilor de producţie, în total şi pe
structura, în ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul curent până la data
elaborării studiului.
6. Programul de producţie previzionat pe următorii 5 ani, în total şi pe
structură de produse, la intern şi la export
7. Calculul amortizării mijloacelor fixe
8. Evoluţia structurii personalului, în ultimii doi ani întregi încheiaţi şi în anul
curent până la data elaborării studiului
9. Prognoza necesarului de personal în total şi pe structura
10. Organigrama agentului economic
11. Diagrama de relaţii
12. Situaţia contului de profit şi pierdere şi a patrimoniului în ultimii doi ani
întregi încheiaţi şi în anul curent până la data elaborării studiului
(formulare de raportare contabilă: bilanţ pe ultimii doi ani întregi şi ultima
balanţă)
13. Graficul de realizare a investiţiei, eşalonarea plăţilor
14. Planul de finanţare a proiectului
15. Program de rambursare a împrumuturilor, existente şi noi
16. Proiecţia contului de rezultate
17. Proiecţia necesarului de fond de rulment
18. Proiecţia bilanţului simplificat
19 (a,b) Proiecţia fluxurilor de lichidităţi (a –metoda indirectă; b – metoda directă)
20 Calculul indicatorilor de eficienţă a investiţiei
21 Calculul pragului de rentabilitate
22 Analiza de sensibilitate şi risc – influenţa asupra contului de rezultate
23 Analiza de sensibilitate şi risc – influenţa asupra fluxului de lichidităţi
24 Analiza de sensibilitate şi risc – influenţa asupra indicatorilor de evaluare
a investiţiei
25 Analiza de sensibilitate şi risc – influenţa asupra pragului de rentabilitate
26 Indicatori de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate

Note (referitoare la anexele recomandate, cuprinse în tabelul de mai sus):

1. Formatul anexelor de la nr. crt. 1 la 12 este opţional, putând să difere în funcţie
de domeniul de activitate al agentului economic şi de tipul informaţiilor cuprinse. De
asemenea, elaboratorul poate opta între a prezenta informaţiile cerute sub formă
tabelară în text, sau/şi sub formă de anexă.
2. În cazul în care investiţia nu presupune înfiinţarea unei societăţi comerciale noi,
anexa de la nr. crt. 7 va cuprinde un calcul separat al amortizării mijloacelor fixe

6/85
existente, prezentat pe grupe de mijloace fixe, similar cu calculul amortizării pentru
mijloacele fixe cuprinse în investiţia nouă.
3. Pentru anexele de la nr. crt. 13 … 21 se recomandă formatul prezentat în tabelele
3.1.1 … 3.1.9 de mai jos, din prezenta anexă.
4. Anexele de la nr. crt. 22, 23, 24 şi 25 vor avea acelaşi format cu, respectiv,
anexele de la nr. crt. 16, 19 (a sau b), 20 şi 21.
5. Anexa de la nr. crt. 26 se va construi pentru întreaga perioadă de previziune,
avându-se în vedere indicatorii prezentaţi la pct. 6.5.2.6 din prezenta anexă.

Anexe - Părţi desenate

Desen nr. 1 Planul general al incintei agentului economic

D. Instrucţiuni de completare a conţinutului orientativ

(cu referire la capitolele din cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate )

1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul şi obiectivele studiului
1.1.1 Scopul studiului
Se prezintă scopul studiului de fezabilitate, respectiv obţinerea unui produs
bancar pe termen mediu sau lung:
 credit pentru investiţii în completarea surselor proprii, în lei şi/sau valută;
 credit promotor, în lei şi/sau valută;
 credit ipotecar, în lei şi/sau valută;
 credit pentru activitatea de leasing, în lei şi/sau valută;
 scrisoare de garanţie bancară, în lei sau în valută (pentru garantarea creditelor de
investiţii contractate de client de la alte instituţii financiare);
1.1.2 Obiectivele studiului:
 înfiinţare de agenţi economici noi.
 restructurare tehnologica (retehnologizare);
 dezvoltare / modernizare de capacităţi existente;
 menţinere capacităţi;
Vor fi înscrise cu claritate condiţiile şi ipotezele în care s-a angajat şi realizat
lucrarea, precum şi o serie de clauze generale şi privind răspunderile,
limitele, confidenţialitatea, nepublicarea ş. a.
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
Se prezintă principalele informaţii despre agentul economic, solicitant al unei
forme de finanţare din partea BCR:
o denumirea agentului economic;
o localizarea agentului economic;
o obiectul principal de activitate (descriere pe scurt);
1.3. Surse de documentare
Se prezintă sursele de documentare utilizate la elaborarea studiului, de
exemplu:

7/85
o date puse la dispoziţie de beneficiarul studiului;
o date statistice oficiale;
o studii de piaţă;
o studii de produs;
o alte lucrări, publicaţii etc., pentru care se vor menţiona: titlul, ediţia,
autorul şi data apariţiei.
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
Se descriu pe scurt produsele/serviciile oferite prin realizarea investiţiei.
1.4.2. Prezentarea investiţiei
Se prezintă succint în ce constă investiţia, cât costă, făcându-se după caz
trimitere la documentele anexă în baza cărora se menţionează aceste valori.
1.4.3. Programul de punere în funcţiune
Se prezintă succint: perioada necesară pentru execuţie şi implementare (data
începerii, data punerii în funcţiune) şi alte informaţii relevante în acest
context (stadiul proiectelor tehnice, situaţia avizelor şi acordurilor necesare,
stadiul relaţiilor contractuale cu furnizorii bunurilor de capital, activităţi
necesare de training etc.).
1.4.4. Planul de finanţare a investiţiei
Se menţionează sursele necesare finanţării investiţiei (surse atrase, surse
proprii şi alte surse).
Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse
decât instituţii financiare) se menţionează condiţiile de creditare (durata de
acordare, dobânda anuală, perioada de graţie, tranşe de trageri, număr de
rambursări).
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
Se prezintă evoluţia acelor indicatori financiari pe care autorul studiului de
fezabilitate îi consideră relevanţi pentru susţinerea concluziilor analizei.
Principalii indicatori recomandaţi sunt următorii:
 valoarea actualizată netă;
 rata internă de rentabilitate;
 durata de recuperare a investiţiei;
 pragul de rentabilitate şi, după caz, punctul critic al intrărior de lichidităţi;
 gradul de îndatorare;
 rata lichidităţii curente.
 marja profitului net la cifra de afaceri

2.0. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Date de identificare a agentului economic
Denumire, număr de înregistrare la Registrul Comerţului, codul fiscal/cod unic
de înregistrare, informaţii de contact (adresa, telefon, fax, e-mail, persoana
de contact)
2.2. Forma juridică
8/85
 Se precizează una din formele de constituire conform legislaţiei în vigoare:
societate comerciala (in nume colectiv, în comandita simpla, în comandita pe
acţiuni, pe acţiuni, cu răspundere limitată), societate agricolă, societate
naţionala, companie naţionala, regie autonoma, regie naţionala, etc.
2.3. Obiect de activitate
Se vor descrie principalele activităţi economice cu pondere în realizarea cifrei
de afaceri, conform statutului şi se va face încadrarea acestora în
clasificatorul CAEN conform cu HG nr.656/1997.
2.4. Structura acţionarilor (asociaţilor)
Se prezintă:
o cine sunt acţionarii/asociaţii şi care este structura capitalului social;
o alte interese de afaceri ale principalilor acţionari/asociaţi;
2.5. Scurt istoric
De regulă, se prezintă cele mai importante aspecte, date şi informaţii, din
istoria agentului economic, ca de exemplu:
o data înfiinţării;
o după caz, data privatizării;
o modificări ale capitalului social;
o acţiuni de dezvoltare, retehnologizare, modernizare întreprinse;
o relaţii cu diverse instituţii financiare; etc.

3.0. ANALIZA COMERCIALĂ

3.1. Produse şi/sau servicii oferite
3.1.1. Prezentarea produselor şi/sau serviciilor oferite
Se vor enumera principalele produse, si/sau servicii oferite, rezultate atât din
activitatea existentă, cat şi din exploatarea investiţiei.
Pentru produsele aferente investiţiei se vor prezenta, în măsura în care sunt
cunoscute, tendinţele produsului/serviciului, din punct de vedere al
performanţelor tehnice, economice, calitative şi sociale, pe segmentele de
piaţă cărora li se adresează.
Dacă agentul economic urmăreşte lansarea pe piaţa a unor produse noi, se
vor face precizări privind stadiul de omologare al acestora.
3.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
Se va face descrierea completă şi concisă a produsului/serviciului, însoţită de
schiţe, diagrame, fotografii, etc. cu explicaţiile de rigoare, în termeni
accesibili, şi precizări privind încadrarea lor în categoria bunurilor de larg
consum, bunuri de capital, servicii.
Se va prezenta lista cuprinzând principalele performanţe tehnice, economice şi
de calitate (încadrarea în standardele internaţionale de calitate) ale
produselor ce fac obiectul studiului de fezabilitate.
In cazul serviciilor, se vor prezenta trăsăturile caracteristice, în aşa fel încât să
se înţeleagă cui li se adresează şi ce necesităţi satisfac acestea.

9/85
 In cazul comerţului, se vor prezenta gamele de produse ce se vor
comercializa, aria de distribuţie, dacă vânzarea este cu amănuntul sau cu
ridicata şi dacă se vor presta servicii specifice post vânzare (transport,
montaj, garanţie, reparaţii, etc.).
3.1.3. Nivelul de competitivitate pe piaţa al produsului
Se vor prezenta aspecte privind nivelul de competitivitate al
produsului/serviciului respectiv în raport cu produsele/serviciile similare
existente pe plan regional, naţional şi internaţional (aria de comparaţie se
va limita în funcţie de întinderea geografică a segmentelor de piaţă pe care
operează, sau îşi propune să opereze agentul economic).
Se vor menţiona principalele elemente ce au format baza de comparaţie şi
mecanismul utilizat la estimarea nivelului de competitivitate.
3.1.4. Ciclul de viaţă al produsului
Se menţionează faza în care se află produsul/serviciul la data întocmirii
studiului de fezabilitate: proiectare, lansare, avânt, maturitate sau declin, şi
se va estima dacă până la sfârşitul perioadei de creditare, produsul respectiv
se va găsi în aceeaşi fază a ciclului său de viaţă, de la data întocmirii
studiului, sau va traversa una sau mai multe dintre fazele ciclului de viaţă.
Se vor face referiri atât la produsele/serviciile actuale, cât şi la cele pe care
agentul economic doreşte să le realizeze după implementarea proiectului de
investiţii.
3.2. Piaţa şi comercializarea
Se vor prezenta pe scurt informaţii privind autorul/autorii studiului de piaţă:
numele sau denumirea , experienţa pe care o poate proba în acest domeniu.
3.2.1. Scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei
Se va face o succintă descriere a evoluţiei cererii şi ofertei pe segmentele de
piaţă ale produsului/serviciului ce face obiectul studiului de fezabilitate, în
cazul în care acesta nu este un produs/serviciu nou.
Pentru evidenţierea evoluţiei cererii şi ofertei se va analiza dinamica acestora
pe cel puţin pe ultimii 4 - 5 ani, fizic şi valoric, în total şi pe structură.
3.2.2. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa internă
Se va prezenta, în cifre şi grafic, evoluţia vânzărilor agentului economic pe
piaţa internă, după caz, în ultimii cinci ani, sau de la înfiinţare, valoric - în
termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de creştere a
preţurilor sau cu indici medii de creştere a cursului valutar - şi fizic - în
funcţie de calitatea şi gradul de încredere acordat de autorul studiului de
fezabilitate informaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar.
Se va pune în evidenţă tendinţa dominantă care s-a manifestat în evoluţia
vânzărilor firmei, calitativ şi cantitativ (procentual).
3.2.2.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă
Se vor prezenta segmentele de piaţă ţintă, delimitate, după caz, geografic,
economic, social şi administrativ, cu referiri atât la activitatea anterioară, cât
şi la cea viitoare.
10/85
3.2.2.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa internă
Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piaţă interne, valoric şi fizic
- în funcţie de calitatea informaţiilor disponibile -, cel puţin pentru perioada
de creditare, şi se vor menţiona metodele şi tehnicile de prognoză utilizate
(metode obiective - bazate pe instrumentar statistic şi/sau matematic şi
metode subiective - bazate pe intuiţie, experienţă, imaginaţie, sau combinaţii
ale celor două categorii de metode).
3.2.2.3. Concurenţă, avantaje competitive
Se vor prezenta liderii pieţei interne la nivel naţional şi, după caz, cei mai
importanţi concurenţi pe segmentele de piaţă ţintă.
În funcţie de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile, se vor prezenta
aspecte privind performanţele tehnice şi calitative ale produselor similare
oferite de concurenţă, preţuri, cote de piaţă, capacităţi de producţie,
strategii de marketing, canale de distribuţie.
Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu şi
lung, ale agentului economic analizat în raport cu concurenţă pe segmentele
de piaţă ţintă.
3.2.3. Analiza cererii şi a ofertei pe piaţa externă
Se va prezenta, în cifre şi grafic, evoluţia vânzărilor agentului economic pe
piaţa externă, după caz, în ultimii cinci ani sau de la înfiinţare, valoric - în
termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de creştere a
preţurilor sau cu indici medii de creştere a cursului valutar - şi fizic - în
funcţie de calitatea şi gradul de încredere acordat de autorul studiului de
fezabilitate informaţiilor puse la dispoziţie de beneficiar.
Se va pune în evidenţă tendinţa dominantă care s-a manifestat în evoluţia
vânzărilor firmei, calitativ şi cantitativ (procentual).
3.2.3.1. Definirea segmentelor de piaţă ţintă
Prezentarea segmentelor de piaţă cărora li se adresează produsele/serviciile
oferite în prezent şi în urma efectuării investiţiei (delimitare, după caz,
geografică, economică, socială, administrativă).
3.2.3.2. Estimarea structurii şi volumului cererii pe piaţa externă
Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piaţă interne, valoric şi fizic
- în funcţie de calitatea informaţiilor disponibile -, cel puţin pentru perioada
de creditare, şi se vor menţiona metodele şi tehnicile de prognoză utilizate
(metode obiective - bazate pe instrumentar statistic şi/sau matematic şi
metode subiective - bazate pe intuiţie, experienţă, imaginaţie, sau combinaţii
ale celor două categorii de metode).
3.2.3.3. Concurenţă, avantaje competitive
Se vor prezenta cei mai importanţi concurenţi pe segmentele de piaţă externă
vizate.
În funcţie de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile, se vor prezenta
aspecte privind performanţele tehnice şi calitative ale produselor similare
oferite de concurenţă, preţuri, cote de piaţă, capacităţi de producţie,
strategii de marketing, canale de distribuţie.
11/85
 Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu şi
lung, ale agentului economic analizat în raport cu concurenţă pe segmentele
de piaţă ţintă.
3.3. Managementul comercial
Se vor prezenta modul de organizare şi conducere a activităţilor comerciale ale
agentului economic, structura de personal utilizată pentru această activitate,
principalele obiective specifice, atât în perioada anterioară, cat şi după
implementarea investiţiei, informaţii privind experienţa profesională, atât a
conducerii executive a activităţii de marketing şi comerciale, cât şi a
personalului angrenat în aceste activităţi.
3.4. Promovarea şi distribuţia produselor
3.4.1. Metode de promovare utilizate
Se vor prezenta mijloacele de promovare (cataloage, broşuri, participare la
târguri şi expoziţii) şi reclamă (radio, TV, presa, afişaj) utilizate, cu referiri
atât la activitatea anterioară cât şi la cea viitoare.
3.4.2. Canale de distribuţie a produselor
Se va menţiona ce canale de distribuţie a utilizat agentul economic până în
prezent (vânzări directe prin reţeaua proprie de magazine si/sau depozite,
prin reţeaua publică de magazine, prin intermediari si/sau angrosişti etc.),
precum şi ce canale preconizează că va utiliza pentru distribuţia noilor
produse.

12/85
3.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
Se vor prezenta cheltuielile de marketing realizate pentru promovarea
produselor/serviciilor în perioada anterioară precum şi estimarea cheltuilelilor
de marketing pe termen mediu şi lung, care să acopere cel puţin perioada
creditării.
3.5. Preţul de vânzare al produselor / serviciilor
3.5.1. Preţuri de piaţă
Se vor prezenta preţurile actuale (minime, maxime, medii) de piaţă, ale
produselor/serviciilor oferite, făcându-se referiri la segmentele de piaţă
interne şi externe pe care operează agentul economic (in cazul în care
nomenclatorul de produse este larg, se vor prezenta preţurile medii pentru
cel mult 10 grupe de produse reprezentative).
Se vor menţiona factorii de influenţă a preţurilor pe piaţa internă şi externă,
cel puţin pentru perioada creditării şi, în funcţie de aceşti factori, se vor face
estimări cantitative privind trendul probabil al preţurilor în această perioadă.
3.5.2. Prognoze privind preţurile practicate de agentul economic
Se vor prezenta preţurile practicate de agentul economic, până la data
elaborării studiului, pentru principalele produse (grupe de produse), servicii,
mărfuri vândute şi se vor face comparaţii cu preţurile de piaţă.
Se va descrie strategia agentului economic în stabilirea preţurilor specifice
produselor, serviciilor, mărfurilor pe care la va comercializa în viitor şi se vor
efectua previziuni asupra nivelului acestor preţuri, în corelaţie cu strategia
avută în vedere şi cu evoluţia probabilă a preţurilor de piaţă.
După caz, se vor face referiri distincte la facilităţile pe care agentul economic
intenţionează să le acorde clienţilor la plata produselor, cu menţionarea
principalelor aspecte privind condiţiile de plată: avansuri exprimate în
procente medii din valoare, credite furnizor acordate exprimate în zile etc.
Precizări:
a) De regulă, informaţiile referitoare la piaţă vor proveni din studii de piaţă şi
cercetări de marketing întocmite de instituţii, societăţi comerciale,
organizaţii, având o experienţă relevantă în domeniu, sau de către personal
de specialitate cu o experienţă relevantă, angajat al agentului economic
analizat. Indiferent cine a elaborat studiul de piaţă, la începutul cap.3 se vor
insera informaţii privind identitatea şi experienţa, pregătirea profesională a
autorilor.
Studiul de piaţă se va anexa studiului de fezabilitate, obligatoriu, într-una din
următoarele situaţii:
a1) valoarea investiţiei este de cel puţin 500.000 EUR;
a2) raportul între valoarea investiţiei, estimată în EUR, şi cifra de afaceri realizată
de agentul economic în ultimul an întreg încheiat, estimată în EUR utilizând
media cursurilor de schimb valutar comunicate de BNR în anul respectiv, este
mai mare sau egal cu 0,5;
a3) prin realizarea investiţiei agentul economic intenţionează să opereze în
domenii în care nu are istoric până la data întocmirii studiului de fezabilitate.
13/85
 b) În cazurile în care autorul studiului de fezabilitate apreciază că subiectul
analizei nu se încadrează într-una dintre situaţiile prezentate la alin a1…a3,
va prezenta acele informaţii de piaţă disponibile, pe care le consideră
relevante şi credibile, menţionând sursele utilizate şi data publicării (pentru
informaţiile date publicităţii).
c) În toate situaţiile de mai sus, autorul studiului de fezabilitate va acorda
atenţie coerenţei informaţiilor şi analizelor de piaţă cu previziunea cifrei de
afaceri realizabile de către agentul economic pe termen mediu şi lung.
Pentru o fundamentare credibilă a previziunilor referitoare la volumul
producţiei şi cifra de afaceri, se fac următoarele recomandări, cu caracter
nerestrictiv:
c1) Menţionarea şi anexarea tuturor contractelor comerciale deja încheiate, sau a
oricăror alte documente (precontracte, scrisori de intenţie, cereri de ofertă
etc.), valabile juridic şi care demonstrează interesul actualilor sau potenţialilor
clienţi pentru produsele/serviciile actuale şi viitoare. Estimarea, în procente de
probabilitate, a şanselor ca valorile incluse în aceste documente să se
materializeze în cifră de afaceri, precum şi a şanselor de sustenabilitate/creştere
a cifrei de afaceri pe termen mediu, în concordanţă cu prognoza cererii pe
segmentele de piaţă ţintă.
c2) Identificarea factorilor care influenţează indicatorii importanţi în acest context:
volumul pieţei, volumul producţiei şi cifra de afaceri a agentului economic;
analiza posibilelor relaţii matematice între aceşti indicatori şi factorii lor de
influenţă şi construirea unor modele de regresie valide. Dacă autorul studiului
de fezabilitate acordă mai mare încredere predicţiilor asupra factorilor de
influenţă, atunci modelele de regresie se pot utiliza la fundamentarea previziunii
volumului pieţei, a volumului producţiei, a cifrei de afaceri.

4.0. ANALIZA OPERAŢIONALĂ

4.1. Capacitatea tehnică şi de producţie a agentului economic
4.1.1. Amplasare şi facilităţi
Se prezintă localizarea şi vecinătăţile obiectivului de investiţii, precum şi
facilităţile de care dispune în materie de infrastructură şi utilităţi
(telecomunicaţii, drumuri de acces, alimentare cu apă, energie electrică,
combustibili, reţele de canalizare etc.).
4.1.2. Tehnologii de fabricaţie
Se va prezenta tehnologia de fabricaţie existentă (complexitate, grad de
integrare, grad de noutate).
Se va descrie detaliat tehnologia de fabricaţie aferentă exploatării investiţiei,
relevându-se, cu prioritate, următoarele aspecte:
 provenienţa tehnologiei (proiectare proprie, licenţă, cumpărare, aport străin la
capitalul social în cazul societăţilor mixte);
 costul tehnologiei;
 complexitatea tehnologiei (exprimată prin numărul operaţiilor tehnologice,
raportat la numărul de repere din componenta produsului);
 nivelul de automatizare (exprimat prin numărul operaţiilor tehnologice
automatizate, raportat la numărul operaţiilor tehnologice necesare realizării
14/85
 produsului);
 gradul de integrare al fabricaţiei (exprimat prin numărul de repere executate,
raportat la numărul total de repere al produsului);
 volumul de timp consumat la fabricaţia produsului (exprimat în ore-om, ore-
maşină);
Atât pentru tehnologia existenta, cat şi pentru cea aferenta investiţiei, se va
face o descriere sumara, în termeni accesibili, a fluxului tehnologic.
Precizări:
1. Este recomandabil ca pentru societăţile comerciale mari, care desfăşoară
activităţi de producţie, să se cuprindă toate informaţiile cerute la capitolului 4.1.2.
2. Întreprinderile mici şi mijlocii, cu activitate de producţie, vor prezenta doar o
descriere sumara a fluxului tehnologic.
3. Agenţii economici care dezvolta activităţi de comerţ de tip super sau hiper-
market vor prezenta doar o schiţă a fluxului tehnologic (logistic).
4. Agenţii economici care dezvoltă reţele de service la nivel regional, naţional,
sau internaţional, vor prezenta doar aspectele considerate relevante pentru
înţelegerea mecanismului de funcţionare a acestor reţele.
5. Pentru agenţii economici în al căror obiect de activitate nu se regăsesc
caracteristicile menţionate la pct. 1, 2, 3 şi 4 de mai sus, ca şi pentru agenţii
economici care dezvoltă producţii agricole, completarea informaţiilor cerute în
cadrul subcapitolului 4.1.2 este opţională.
4.1.3. Dotări (teren şi mijloace fixe pe grupe)
4.1.3.1. Active imobilizate existente
In ceea ce priveşte terenul, se vor menţiona următoarele:
 regimul juridic - proprietate, închiriere, concesiune etc. (cu menţionarea duratei
de valabilitate a contractelor, în cazurile în care terenul nu se află în proprietatea
agentului economic) şi eventualele sarcini;
 suprafaţa totală, din care: construită, ocupată cu reţele şi căi de transport, liberă;
 valoarea contabilă şi documentul prin care s-a stabilit/evaluat aceasta.
Pentru mijloacele fixe existente în patrimoniu, se vor menţiona următoarele:
 natura clădirilor (civile, industriale, agricole, etc.), tipuri de construcţii şi instalaţii
speciale, gradul mediu de uzură;
 regimul juridic al clădirilor existente - proprietate, închiriere etc. (cu menţionarea
duratei de valabilitate a contractelor, în cazurile în care clădirile nu se află în
proprietatea agentului economic) şi eventualele sarcini;
 principalele tipuri de echipamente existente precum şi gradul mediu de uzură
scriptic al acestora;
 natura şi structura valorică a imobilizărilor financiare existente;
 dacă activele imobilizate existente sunt integral plătite la data analizei, altfel se
vor menţiona sumele rămase, termenul şi, după caz, eşalonarea sumelor rămase
până la plata integrală.
4.1.3.2. Active imobilizate noi (investiţii)
Se vor menţiona:
 acordurile şi avizele necesare pentru realizarea investiţiei şi stadiul obţinerii
acestora;
 natura investiţiilor (teren, clădiri, echipamente, imobilizări necorporale, imobilizări
15/85
 financiare);
 pentru teren:
o regimul juridic - proprietate, închiriere, concesiune etc. (cu menţionarea
duratei de valabilitate a contractelor pentru cazurile în care agentul economic
nu devine proprietar) şi eventualele sarcini;
o suprafaţa totală;
 pentru clădiri:
o caracteristici constructive (suprafaţa construită desfăşurată, suprafaţa
utilă, număr deschideri şi travei, înălţime, mijloace de ridicat şi transportat,
soluţii constructive), regimul juridic şi eventualele sarcini;
o destinaţie (producţie, depozitare, comercializare);
 pentru echipamente:
o destinaţia (producţie, depozitare, comercializare);
o prezentarea argumentelor ce au condus la alegerea echipamentelor
respective (scurtă analiza multi-criterială, în funcţie de raportul preţ/calitate,
facilităţi oferite de furnizor, gradul de performanţă al echipamentului în
contextul rigorilor impuse de tehnologia aplicată);
o tipul, marca şi cantităţile pe fiecare categorie de echipament;
o parametrii tehnici, economici şi funcţionali ai echipamentelor pentru
producţie şi servicii;
o anul de fabricaţie al echipamentelor pentru producţie şi servicii;
o starea fizică a echipamentelor (nou, uzat – cu menţionarea gradului
estimativ de uzura);
o capacitatea maximă de producţie a echipamentelor destinate activităţii de
producţie sau servicii;
o furnizorii;
o alte caracteristici considerate relevante.
4.1.4. Program de fabricaţie pe produse şi / sau servicii
4.1.4.1. Evoluţia activităţii în perioada anterioară
In cazul dezvoltării de capacităţi sau restructurării acestora se va prezenta
evoluţia producţiei realizate (fizic şi valoric), cel puţin pe ultimii doi ani
întregi, cu comentarea rezultatelor precum şi a cauzelor care le-au generat.

16/85
4.1.4.2. Capacităţi şi grad de încărcare
Se va prezenta capacitatea de producţie proiectată şi gradul ei de încărcare
după implementarea proiectului de investiţii.
4.1.4.3. Prognoza activităţii
Se va estima durata de viaţă economică a investiţiei şi se vor prezenta
argumentele care au condus la rezultatul estimării.
Se va prezenta prognoza anuală a programului de producţie, în unităţi fizice şi
valorice, pentru perioada de creditare. Pentru perioada ulterioară, se vor
face estimări de ordin calitativ sau în procente (funcţie de calitatea
modelelor de prognoză utilizate) privind trendul volumului de producţie până
la încheierea duratei economice de viaţă a investiţiei.
Este recomandabil ca previziunile sa fie corelate cel puţin cu
următoarele elemente:
 capacitatea de producţie şi complexitatea obiectivului de investiţii;
 graficul de implementare a proiectului (după caz, se vor face referiri la aşa-
numita perioadă de învăţare);
 sezonalitatea activităţii;
 necesarul de personal din punct de vedere numeric şi calitativ.
4.2. Factorii de producţie ai agentului economic şi costurile acestora
4.2.1. Valoarea dotărilor
4.2.1.1. Actualizarea valorii contabile rămase a imobilizărilor corporale existente
Se va actualiza valoarea contabilă rămasă a imobilizărilor corporale existente,
utilizând coeficienţii de actualizare consideraţi potriviţi pentru a reflecta cât
mai realist valoarea rămasă actuală a acestora (indici de creştere a
preţurilor pentru categoria de bunuri a căror valoare se actualizează, indicii
medii de inflaţie, indici medii de evoluţie a cursului de schimb valutar), între
data la care s-a efectuat ultima evaluare a patrimoniului şi data elaborării
studiului, pe grupe de active corporale imobilizate.
4.2.1.2. Valoarea investiţiei
In cazul proiectelor complexe se va preciza dacă agentul economic iniţiator al
investiţiei a ales un antreprenor general pentru livrarea la cheie a întregului
obiectiv de investiţii, sau a anumitor obiecte din cadrul acestuia. În cazul în
care s-a încheiat un contract cu antreprenorul general, la studiu se va anexa
o copie a acestui document.
In cazul în care agentul economic nu a optat pentru colaborarea cu un
antreprenor general, se vor prezenta toate documentele şi explicaţiile
necesare pentru justificarea valorilor luate în calcul, indiferent de
complexitatea proiectului de investiţie.
Valoarea imobilizărilor necorporale se va compune, după caz, din:
 valoarea cheltuielilor de înfiinţare (in cazul agenţilor economici nou înfiinţaţi);
 valoarea de contract sau ofertă în cazul achiziţiei unor tehnologii de fabricaţie,
programe informatice etc.;
 valoarea de contract sau ofertă a proiectelor de inginerie tehnologică
17/85
 elaborate de firme specializate, structura cheltuielilor pentru elaborarea prin forţe
proprii  a unor studii şi proiecte de cercetare-dezvoltare, programe informatice
etc.;
Pentru stabilirea valorii terenului se vor utiliza, după caz:
 valoarea de contract sau ofertă, în cazul achiziţiei de terenuri de la persoane
fizice sau juridice;
 preţuri medii de piaţă (cu specificarea sursei de informaţii şi comentarii privind
credibilitatea acesteia);
 valoarea lucrărilor de amenajare a terenurilor, din devizele-oferta ale firmelor
specializate, sau pe baza devizelor întocmite de agentul economic, în cazul
lucrărilor efectuate în regie proprie.
Pentru stabilirea valorii construcţiilor se vor utiliza, după caz:
 valoarea taxelor pentru avizele şi acordurile necesare în vederea realizării
lucrărilor de construcţii;
 valoarea proiectelor de construcţii şi arhitectură desprinse din contractele
încheiate sau ofertele primite de la firmele specializate, sau valoarea şi structura
cheltuielilor de proiectare, în cazul proiectele se realizează de către personalul
agentului economic;
 valorile înscrise în devizele-oferta ale firmei/firmelor de construcţii şi instalaţii
alese ca furnizor/furnizori, sau în devizele întocmite de agentul economic în cazul
în care lucrările se vor executa în regie proprie;
 preţuri medii de piaţă (cu specificarea sursei de informaţii şi comentarii privind
credibilitatea acesteia);
Pentru stabilirea valorii utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor de lucru,
mijloacelor de transport, a celorlalte bunuri încadrabile în categoria
mijloacelor fixe din grupele 5-6 conform legislaţiei în vigoare, se vor utiliza,
după caz:
 valoarea de contract sau ofertă - în cazul achiziţiei de pe piaţă, sau structura
cheltuielilor necesare pentru producţie – în cazul realizării bunurilor în regie
proprie;
 valoarea de contract sau ofertă de transport, în cazul în care aceasta nu este
prevăzută în contractul sau oferta de achiziţie, structura cheltuielilor specifice, în
cazul în care transportul de realizează cu mijloace proprii;
 valoarea taxelor vamale şi a taxelor necesare pentru avize de la organismele
interne abilitate, în cazul bunurilor din import;
 valoarea de contract sau ofertă pentru lucrările de montaj şi punere în
funcţiune (C+I+M), în cazul în care aceasta nu este cuprinsă în contractele sau
ofertele comerciale, devize întocmite de agentul economic pentru lucrările
specifice executabile în regie proprie;

Precizări:
a) Valorile elementelor de investiţie vor fi prezentate în lei şi valută, în funcţie
de provenienţa acestora, iar valoarea totală se va exprima în mii lei utilizând
cursul de schimb valutar valabil în perioada elaborării studiului;

18/85
 b) este necesară evidenţierea TVA în valorile fiecărei grupe de mijloace fixe ce
alcătuiesc investiţia ( vezi modelul din tabelul 3.1.1 de mai jos);
c) Se vor face referiri la condiţiile de plată înscrise în documentele prin care se
fundamentează valorile, sau se vor efectua previziuni referitoare la acestea,
dacă documentele amintite nu le prevăd;
4.2.1.3. Calculul amortizării investiţiilor
Se va tine seama de prevederile legislaţiei în vigoare, la data elaborării
studiului, privind amortizarea mijloacelor fixe.
4.2.2. Estimarea cheltuielilor cu forţa de muncă
4.2.2.1 Evoluţia structurii personalului şi previziuni legate de aceasta
Se vor prezenta evoluţia numărului de personal şi a structurii acestuia în
perioada ultimilor doi ani întregi, şi comentarii legate de fluctuaţie, nivelul de
pregătire profesională pe categorii principale de personal (muncitori direct şi
indirect productivi, personal de marketing şi activităţi comerciale, personal
administrativ, personal de conducere).
Se va previziona necesarul de personal, în total şi pe structură.
Se vor descrie acţiunile necesare pentru asigurarea necesarului de personal în
conformitate cu cerinţele implementării proiectului şi cu cele ale exploatării
obiectivului de investiţii, atât din punct de vedere numeric, cat şi calitativ
(aspecte privind condiţiile de recrutare-selecte, instruire, perfecţionare
profesionala etc.).
4.2.2.2. Cheltuielile anuale cu forţa de muncă
Se va prezenta evoluţia cheltuielilor cu forţa de muncă în ultimii doi ani întregi
şi se vor face referiri la salariul mediu acordat (in măsura informaţiilor
disponibile se vor prezenta salariile medii acordate în corelaţie cu structura
personalului).
Se vor enumera premisele de bază ale proiecţiei cheltuielilor cu personalul,
desprinse din politica de salarizare pe care agentul economic o are în vedere
pentru viitor, referitoare la salariile medii brute pe categorii de personal
(inclusiv eventuale sporuri, prime etc.) în corelaţie cu structura prezentată la
capitolul anterior, cuantumul sarcinilor sociale aferente salariilor brute,
condiţii de plată a salariilor (in două tranşe, integral etc.).
Pe baza necesarului numeric şi a premiselor privind salariile medii şi sarcinile
sociale aferente, se vor estima cheltuielile anuale cu personalul.
Se vor cuantifica cheltuielile necesare pentru instruirea şi perfecţionarea
pregătirii profesionale a personalului, în corelaţie cu acţiunile descrise la
capitolul anterior.
4.2.3. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele
4.2.3.1. Materii prime, materiale şi alte bunuri aprovizionate
Se vor prezenta principalele categorii de materii prime, materiale,
semifabricate, mărfuri şi alte bunuri necesare desfăşurării activităţii de
exploatare, cu referiri atât la activitatea anterioară cat şi la cea viitoare.
4.2.3.2. Surse de aprovizionare
19/85
 Se vor nominaliza cei mai importanţi furnizori de materii prime, materiale,
semifabricate, mărfuri, cu referiri atât la activitatea anterioară cat şi la cea
viitoare a agentului economic.
In măsura informaţiilor disponibile, se va preciza care este stadiul relaţiilor
comerciale cu furnizorii la data elaborării studiului (contracte încheiate, în
curs de negociere, selecţie de oferte, cerere de oferte, etc.), şi care sunt
condiţiile relevante de plată prevăzute (termene, modalităţi, instrumente).
Pe baza acestor informaţii se va efectua previziunea duratei medii anuale de
plata a furnizorilor de materiale şi mărfuri, exprimată în zile, pentru întreaga
perioadă acoperită de proiecţiile financiare. (v. şi cap. 6.2.2)
4.2.3.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
Se vor prezenta consumurile specifice (pe unităţi de produs sau grupe de
produse reprezentative) de materii prime, materiale, subansamble, mărfuri,
alte bunuri aprovizionate în vederea utilizării lor ciclice în cadrul activităţii de
exploatare, realizate în perioada anterioară şi se vor efectua previziuni
privind evoluţia consumurilor specifice medii anuale pentru întreaga perioadă
acoperită de proiecţiile financiare.
Se vor face referiri la duratele medii de stocare realizate în activitatea
anterioară şi se vor efectua previziuni privind evoluţia acestora pentru
întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare. (v. şi cap. 6.2.2)
Se va prezenta distinct o dimensionare a stocurilor necesare pentru începerea
exploatării investiţiei proiectate precum şi condiţiile de plată la achiziţionarea
acestora.
4.2.3.4. Costurile unitare cu materii prime, materiale, subansamble, mărfuri
Se vor prezenta costurile unitare (pe unităţi de produs sau grupe de produse
reprezentative) cu materiile prime, materialele, subansamblele, mărfurile şi
alte bunuri aprovizionate în vederea utilizării lor ciclice în cadrul activităţii de
exploatare, realizate în perioada anterioară şi se vor efectua previziuni
privind evoluţia costurilor unitare medii anuale pentru întreaga perioadă
acoperită de proiecţiile financiare.
4.2.3.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, mărfuri
Pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare, se vor estima cheltuielile anuale
cu materii prime, materiale, subansamble, mărfuri, alte bunuri aprovizionate în
vederea utilizării lor ciclice în cadrul activităţii de exploatare.
4.2.4. Estimarea cheltuielilor cu utilităţile
4.2.4.1. Utilităţi necesare exploatării, consumuri specifice
Se vor prezenta utilităţile necesare activităţii de exploatare (energie,
combustibil, apă, gaze industriale, etc.), precum şi consumurile specifice (pe
unitatea de produs, sau grupe de produse) aferente, realizate în activitatea
anterioară.
Se vor efectua previziuni privind utilităţile necesare şi consumurile specifice
medii anuale pentru întreaga perioadă acoperită de proiecţiile financiare.
4.2.4.2. Surse de aprovizionare, preţuri de achiziţie

20/85
 Se vor prezenta furnizorii de utilităţi, preţurile medii practicate (oferite) şi se
vor include informaţii referitoare la stadiul relaţiilor comerciale ale agentului
economic cu aceştia (contracte încheiate, în curs de negociere, selecţie de
oferte, cerere de oferte, etc.).
4.2.4.3. Cheltuieli anuale cu utilităţile
Pe baza datelor privind consumurile fizice şi preţurile medii ale utilităţilor, se
vor estima cheltuielile anuale cu utilităţile pentru întreaga perioadă acoperită
de proiecţiile financiare.
4.2.5. Influenţa asupra mediului
4.2.5.1. Emisii poluante
Se va preciza ce tipuri de emisii poluante rezultă din procesele tehnologice de
fabricaţie, precum şi cantităţile şi caracteristicile acestora, cu referiri atât la
activitatea anterioară cât şi la cea viitoare.
4.2.5.2. Mijloace de tratare şi neutralizare
Se vor prezenta mijloacele de tratare şi neutralizare prevăzute pentru
combaterea poluării.
4.2.5.3. Costuri de tratare şi neutralizare
Se vor estima costurile implicate de aplicarea tehnologiilor de neutralizare a
efectelor poluării, specificându-se dacă acestea sunt de natura investiţiei
sau/şi a cheltuielilor curente.
Precizare:
Se va ataşa studiului de fezabilitate documentaţia de mediu care să conţină
avizele organelor abilitate, şi din care să rezulte elementele necesare
întocmirii capitolului 4.2.5.
4.2.6. Graficul de realizare a investiţiei
Se va prezenta graficul (GANT sau PERT) de realizare şi punere în funcţiune a
investiţiei.
Exemplu de grafic GANT:
Perioada Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 … Luna n Valoare
Activitatea pe activităţi
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
…
Activitatea n
Valoare lunară
(TOTAL)
(plăţi*)
(*) Este necesar să se evidenţieze graficul de eşalonare a plăţilor pentru
achitarea valorii lucrărilor de investiţii. În cazul în care condiţiile de plată o
permit, eşalonarea se va prezenta conform tabelului de mai sus. Altfel, se va
prezenta un tabel separat din care să reiasă explicit volumul tranşelor de
plată precum şi perioada efectuării acestora.

21/85
 Pentru întocmirea graficului de realizare a investiţiei, se va ţine seama de
următoarele:
o perioadele necesare pentru elaborarea sau definitivarea studiilor şi
proiectelor tehnice de execuţie;
o planificarea lucrărilor de construcţii-montaj;
o programul de achiziţie şi punere în funcţiune a echipamentelor;
o programul de asistenţă tehnică de specialitate;
o programul de recrutare, selecţie şi instruire a personalului operativ,
funcţional şi de conducere;
o perioada necesară obţinerii diferitelor avize, acorduri, aprobări necesare.
o programul de definitivare a contractelor comerciale, atât cu furnizorii de
materii prime, materiale etc., cât şi cu clienţii produselor şi serviciilor
oferite.

5.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

5.1. Strategia activităţii viitoare
5.1.1 Obiectivele strategiei
Se vor prezenta principalele obiective generale şi derivate ale strategiei
agentului economic.
5.1.2. Masuri necesare îndeplinirii obiectivelor
Se vor menţiona principalele măsuri de operaţionalizare a strategiei, cu
termene, responsabilităţi, precum şi o estimare calitativă a efectelor aplicării
strategiei.
5.2. Structura organizatorică
Se va prezenta organigrama şi diagrama de relaţii ale agentului economic,
orice comentarii considerate relevante privitor la acestea, cu referiri atât la
activitatea actuală cât şi la cea viitoare.
5.3. Conducerea agentului economic şi calitatea echipei de conducere
Se vor include informaţii privind persoanele implicate în conducerea
administrativă şi în cea executivă a agentului economic: numele complet,
funcţia, pregătirea şi experienţa profesională, elichidităţiea unor realizări
anterioare relevante în domeniul de activitate curent, sau în domenii conexe
etc.
După caz, se va preciza în ce măsură deţinătorii de acţiuni, părţi sociale etc.
sunt implicaţi în conducerea administrativă şi/sau executivă.
După caz, se va prezenta şi echipa însărcinată cu coordonarea implementării
proiectului de investiţii.
5.4. Sistemul informaţional-informatic (existent şi preconizat)
Se vor face comentarii privind calitatea sistemului informaţional-informatic
existent şi preconizat, evidenţiindu-se, dacă este cazul, efortul financiar
estimat pentru îmbunătăţirea acestuia.

6.0. ANALIZA FINANCIARA

22/85
6.1. Scurt diagnostic economico-financiar
Pentru elaborarea acestui capitol se vor utiliza documentele de raportare
contabilă a agentului economic pe, cel puţin, ultimii doi ani întregi încheiaţi,
cea mai recentă balanţă de verificare, indici statistici de evoluţie a preţurilor
de consum, indici statistici de evoluţie a cursului de schimb valutar în
perioada anterioară.
6.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor
Pe baza contului de profit şi pierderi se vor prezenta şi comenta pe scurt:
o evoluţia şi structura veniturilor;
o evoluţia şi structura cheltuielilor;
o evoluţia profitului;
o evoluţia şi structura valorii adăugate.
Aspectele calitative şi cantitative care se vor menţiona privind evoluţia
indicatorilor de mai sus vor avea la bază valori comparabile în timp ale
acestora. Pentru comparabilitate se va aplica tehnica actualizării asupra
valorilor curente extrase din documentele contabile, utilizând rate medii de
creştere a preţurilor de consum pentru bunurile ce fac obiectul activităţii
agentului economic, rate medii ale inflaţiei, sau rate medii de creştere a
cursului de schimb valutar. Se va argumenta opţiunea pentru ratele de
actualizare utilizate, menţionându-se sursa acestora.
Se vor prezenta cauzele evoluţiei indicatorilor menţionaţi mai sus.
După caz, se vor evidenţia acele venituri înscrise în grupele de conturi 71 -
Variaţia stocurilor, 72 - Venituri din producţia de imobilizări, 75 - Alte venituri
de exploatare, 76 Venituri financiare, care nu produc fluxuri de intrări de
lichidităţi, respectiv acele cheltuieli înscrise în grupele de conturi 65 - Alte
cheltuieli de exploatare, 66 - Cheltuieli financiare, 68 - Cheltuieli cu
amortizările şi provizioanele, care nu produc fluxuri de ieşiri de lichidităţi.
6.1.2. Analiza patrimoniului
Se va efectua o scurtă analiză a următoarelor aspecte:
 evoluţia structurii patrimoniului, respectiv a ponderii principalelor elemente de
activ (active imobilizate total, stocuri total, creanţe total, disponibilităţi, alte
elemente de activ) şi pasiv (capitaluri proprii, datorii financiare pe termen mediu şi
lung, datorii financiare pe termen scurt, datorii nefinanciare pe termen scurt, alte
elemente de pasiv) în valoarea totală a patrimoniului;
 analiza indicatorilor de gestiune, exprimaţi prin duratele de rotaţie în zile a
principalelor elemente de activ curent (stocuri total, creanţe total, disponibilităţi
total) şi pasiv curent (datorii financiare pe termen scurt şi datorii nefinanciare pe
termen scurt).
În cazul cazul societăţilor comerciale cotate la bursă, se va menţiona valoarea
nominală a acţiunilor, valoarea de tranzacţie înregistrată de bursă în ultima
zi a lunii precedente începerii elaborării studiului de fezabilitate şi, opţional,
se vor prezenta tendinţele semnificative înregistrate de valoarea la bursă a
acţiunilor de-a lungul perioadei de timp analizate.
6.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari

23/85
6.1.3.1. Indicatori de solvabilitate şi lichiditate
Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia următorilor indicatori: gradul
de îndatorare generală (levierul), gradul de îndatorare financiară, indicele
lichidităţii generale, rata rapidă.
6.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia principalilor indicatori: fondul
de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria (fond de rulment
minus necesar de fond de rulment).
6.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
Se vor calcula şi se va comenta pe scurt evoluţia principalilor indicatori: marja
profitului, rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare, rata
valorii adăugate.
Precizări:
a) Pentru calculul indicatorilor de mai sus se vor utiliza recomandările şi
formulele prezentate în textul prezentului material, la cap. 6.2.2 şi 6.2.5.6 .
b) Comentariile care se vor insera la capitolele 6.1.3.1 … 6.1.3.3 se vor
concentra pe evidenţierea cauzelor care au determinat evoluţiile indicatorilor
economico-financiari analizaţi.
6.2. Evaluarea activităţii viitoare
Recomandări cu caracter general:
a) În vederea evaluării activităţii viitoare se vor efectua previziuni în mii lei,
utilizând, de regulă, valori constante, comparabile în timp cu nivelul
preţurilor valabil la data elaborării studiului de fezabilitate.
Valorile bunurilor de investiţie, veniturile şi cheltuielile realizabile în valută se
vor exprima în mii lei utilizând cursul de schimb valutar valabil în perioada
elaborării studiului de fezabilitate.
b) În cazurile în care, autorul studiului de fezabilitate consideră că proiecţia
fluxurilor de lichidităţi este mai relevantă în valori curente decât în valori
constante, poate opta pentru realizarea proiecţiilor financiare în termeni
nominali.
c) Se va utiliiza, de regulă, ipoteza constanţei pe termen mediu şi lung a
costului capitalului împrumutat (a ratei dobânzii) şi, după caz, ipoteza
constanţei pe termen lung a ratei inflaţiei (sau a ratei de creştere a cursului
de achimb valutar).
d) Perioada de previziune va cuprinde durata de viaţă economică a proiectului,
sau cel puţin durata creditelor de investiţii implicate în finanţare.
e) Previziunile vor reflecta, de regulă, situaţia la închiderea exerciţiilor
financiare anuale (data de 31 decembrie a fiecărui an). Dacă proiectul
prevede că investiţia se va pune în funcţiune într-o altă lună decât
decembrie, în cadrul proiecţiilor anuale se vor insera şi situaţiile
corespunzătoare lunii şi anului punerii în funcţiune.
f) Opţional, în funcţie de gradul de complexitate a proiectului, se vor elabora
proiecţii financiare lunare, sau trimestriale, care să acopere, cel puţin,
24/85
 perioada de realizare a investiţiei şi primul an de exploatare. Proiecţiile pe
perioade subanuale sunt obligatorii în condiţiile menţionate la paragrafele
6.5.2.3 (precizarea b) şi 6.2.5.4 (precizare).
6.2.1. Proiecţia contului de rezultate
6.2.1.1. Proiecţia veniturilor pe activităţi (exploatare, financiara şi excepţională)
Pe baza previziunilor privind programului de producţie şi a preţurilor de
vânzare, se vor prognoza veniturile din exploatare: venituri din producţia
vândută (total, din care intern şi export), venituri din comercializarea
mărfurilor, subvenţii pentru exploatare şi alte venituri de exploatare
încasabile.
De regulă, nu se vor previziona venituri care nu produc fluxuri de intrări de
lichidităţi.
Previziunea veniturilor din cesionarea activelor se va limita la un orizont scurt
de timp şi doar la cazurile în care se poate dovedi cu certitudine posibilitatea
realizării lor.
Previziunea unor categorii relevante de venituri financiare şi extraordinare este
acceptabilă doar în măsura în care este însoţită de explicaţii privind bazele şi
metodele de cuantificare a acestora.
6.2.1.2. Proiecţia cheltuielilor pe activităţi
6.2.1.2.1. Proiecţia cheltuielilor de exploatare
Pe baza elementelor de fundamentare cuprinse la cap. 4.2, se vor reda
cheltuielile de exploatare care concură la realizarea cifrei de afaceri, sau,
după caz, a veniturilor din exploatare, de regulă conform modelului din
tabelul 3.1.4 de mai jos.
Autorul studiului de fezabilitate poate opta pentru structura cheltuielilor de
exploatare după destinaţie şi nu după natura lor, aşa cum sunt prezentate în
anexa 3.16
Se va explica modul de estimare a tuturor elementelor de cheltuieli pentru
care nu s-au previzionat consumuri fizice şi costuri specifice în cadrul cap.
4.2.
De regulă, cu excepţia amortizării mijloacelor fixe şi, după caz, a cheltuielilor
reprezentând valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor cedate, nu se
vor proiecta cheltuieli de exploatare care nu produc fluxuri de ieşiri de
lichidităţi.
6.2.1.2.2. Proiecţia cheltuielilor financiare
Pe baza programului de rambursare a împrumuturilor, după caz, existente şi
viitoare se vor prognoza cheltuielile financiare cu dobânzile.
De regulă, nu se vor previziona cheltuieli financiare care nu produc fluxuri de
ieşiri de lichidităţi.
Previziunea altor categorii relevante de cheltuieli financiare este acceptabilă
doar în măsura în care este însoţită de explicaţii şi argumente credibile
privind bazele şi metodele de cuantificare a acestora.
6.2.1.3. Proiecţia profiturilor şi politica de dividende
25/85
 Profiturile nete se vor estima pe baza previziunilor privind veniturile şi
cheltuielile. Se va ţine cont de legislaţia în vigoare privind impozitul pe profit,
menţionându-se, după caz, facilităţile fiscale de care beneficiază agentul
economic precum şi baza legală a acestor facilităţi. Se va preciza în ce
măsură s-a previzionat prelungirea facilităţilor fiscale în activitatea viitoare.
Se vor face referiri la politica de dividende a agentului economic şi se va reda
estimativ, conform modelului din tabelul 3.1.4 de mai jos, volumul acestora,
atât procentual (relativ la profiturile nete previzionate) cât şi valoric.
6.2.2. Proiecţia necesarului de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment se va proiecta avându-se în vedere modelul
orientativ prezentat în tabelul 3.1.5 de mai jos.
Se recomandă ca valorile elementelor componente ale necesarului de fond de
rulment să se proiecteze pe baza estimărilor privind duratele medii de rotaţie
a acestora, exprimate în zile, astfel:
1. Active curente:
 Stocuri de materii prime şi materiale – zile cheltuieli cu materiile prime
şi materialele consumabile;
 Stocuri de produse în curs de execuţie şi stocuri de produse finite – zile
cheltuieli plătibile de exploatare;
 Stocuri de mărfuri şi ambalaje – zile cost mărfuri;
 Stocuri de animale şi alte stocuri – zile cheltuieli plătibile de exploatare;
 Creanţe comerciale – zile vânzări;
 Avansuri plătite (furnizori debitori) – zile consumuri de la terţi;
 Alte creanţe de exploatare– zile vânzări;
 Cheltuieli în avans – zile cheltuieli efective de exploatare.
2. Pasive curente (exclusiv datorii financiare pe termen scurt):
 Furnizori pentru activitatea de exploatare – zile consumuri de la terţi;
 Avansuri primite (furnizori creditori) – zile vânzări;
 Alte datorii de exploatare – zile vânzări;
 Venituri în avans – zile vânzări.
Precizări:
a) Pentru calcule se vor utiliza elementele de venituri şi cheltuieli estimate în
cadrul proiecţiei contului de rezultate, conform modelului din tabelul 3.1.4 de
mai jos.
b) Cheltuielile plătibile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor de
exploatare (cheltuielile cu amortizarea şi, după caz, valoarea neamortizată a
imobilizărilor cedate, sunt excluse).
c) Consumurile de la terţi includ cheltuielile cu materii prime, materiale
consumabile, energie şi apă, alte cheltuieli materiale şi servicii executate de
terţi.
d) Vânzările includ veniturile din comercializarea mărfurilor şi producţia
vândută.

Estimarea valorii elementelor necesarului de fond de rulment se va face utilizând

următoarea formulă generală:

26/85
St = x Ch [mii lei]
în care:
St – elementul necesarului de fond de rulment care se dimensionează (stocuri,
creanţe, datorii, etc.), în mii lei;
Ch – veniturile sau cheltuielile, în mii lei, pe baza cărora se dimensionează
elementul St al necesarului de fond de rulment (vânzări, cheltuieli cu
materialele, cheltuieli plătibile de exploatare, consumuri de la terţi);
Dz – durata de rotaţie medie, în zile, previzionată pentru elementul St, în perioada
de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch;
Ntz – durata în zile a perioadei de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch (360
zile pentru un an întreg, 180 zile pentru 6 luni s.a.m.d.).
Necesarul de fond de rulment se calculează ca diferenţă între totalul activelor
curente de exploatare şi totalul pasivelor curente de exploatare (exclusiv
datoriile financiare pe termen scurt).
Variaţia necesarului de fond de rulment de la o perioadă la alta se determină
prin diferenţa dintre necesarul de fond de rulment al perioadei curente şi
necesarul de fond de rulment al perioadei anterioare.
Se vor face referiri distincte la dimensionarea necesarului de fond de rulment
pentru începerea activităţii în ceea ce priveşte, atât elementele componente,
cât şi valorile corespunzătoare acestora (vezi modelul din tabelul 3.1.2).
6.2.3. Proiecţia fluxurilor de lichidităţi
Utilizând elementele necesare din planul de finanţare şi eşalonare a investiţiei,
programul de rambursare a capitalurilor atrase, programul de amortizare a
mijloacelor fixe, proiecţia contului de rezultate şi a necesarului de fond de
rulment, se va întocmi proiecţia fluxurilor de lichidităţi, pe întreaga durată de
previziune.
Proiecţia are ca scop evaluarea fluxurilor nete de lichidităţi ale perioadelor
discrete în care este divizat orizontul de timp al previziunii (după caz, ani,
trimestre, luni) astfel încât să se poată estima capacitatea afacerii de a
asigura cel puţin echilibrul între sursele de lichidităţi estimate ca fiind
realizabile (încasări din vânzarea produselor, infuzii de capitaluri proprii şi
capitaluri atrase, subvenţii etc.) şi utilizările de lichidităţi (plăţi pentru
investiţii, plata furnizorilor pentru exploatare, a salariilor, a sarcinilor fiscale,
a ratelor şi dobânzilor, a dividendelor etc.).
De regulă, pentru a exprima o concluzie favorabilă privind fezabilitatea
scenariului fluxurilor de lichidităţi, este preferabil ca, atât fluxurile nete de
lichidităţi cât şi lichidităţile cumulate la sfârştul perioadelor analizate să fie
pozitive.
Obţinerea unor fluxuri nete de lichidităţi ale perioadelor negative, respectiv a
unor lichidităţi cumulate la sfârşitul perioadelor negative, exprimă
incapacitatea afacerii de a asigura echilibrul financiar, respectiv necesitatea
identificării unor surse de finanţare suplimentare faţă de cele considerate
realizabile în cadrul scenariului, astfel încât activitatea să poată continua.
Fezabilitatea scenariului fluxurilor de lichidităţi depinde, în acest caz, de
accesibilitatea surselor suplimentare de finanţare.

27/85
 Avându-se în vedere recomandările IAS 7, se acceptă prezentarea fluxurilor de
lichidităţi, fie în forma directă, conform normelor metodologice ale băncii, fie
în forma indirectă, conform modelului din tabelul 3.1.7 de mai jos

Precizări:
a) Redarea fluxurilor de lichidităţi prin metoda directă permite:
o redarea explicită a fluxurilor de intrări şi ieşiri de lichidităţi aferente
activităţii de exploatare;
o estimarea punctului critic al intrărilor de lichidităţi, conform precizărilor de
la cap. 6.2.5.4
b) Redarea fluxurilor de lichidităţi prin metoda indirectă permite:
o redarea explicită a influenţei variaţiilor necesarului de fond de rulment
asupra fluxurilor de lichidităţi din exploatare şi, din punctul de vedere al
cititorului, sau al verificatorului studiului de fezabilitate, înţelegerea mai uşoară
a logicii pe care se bazează proiecţia.
c) Cele două forme de redare a fluxurilor de lichidităţi conduc la rezultate
identice (se obţin aceleaşi fluxuri nete de lichidităţi, respectiv acelaşi volum
de lichidităţi cumulat la sfârşitul fiecărei perioade de previziune).
6.2.4. Proiecţia bilanţului simplificat
Se va întocmi bilanţul simplificat previzionat pe întreaga perioadă de
previziune, conform modelului prezentat în tabelul 3.1.6 de mai jos.
6.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investiţiei
Recomandări cu caracter general:
a) De regulă, indicatorii de evaluare a investiţiei se vor calcula în următoarele
cazuri:
a1) Investiţia nouă este complexă, în sensul că presupune, cumulativ, achiziţia de
terenuri, clădiri, utilaje, echipamente etc., prin aceasta fie înfiinţându-se o firmă
nouă, fie creându-se situaţia că valoarea totală a noii investiţii este de cel puţin
10 ori mai mare decât valoarea rămasă actualizată a imobilizărilor existente.
a2) Investiţia nouă cuprinde, sau nu, elementele enumerate la pct. 1, valoarea sa
totală estimându-se a nu fi mai mare decât de 10 ori valoarea imobilizărilor
existente, în următoarele condiţii care trebuie îndeplinite simultan:
 valoarea rămasă actualizată a imobilizărilor existente este credibilă,
respectiv:
o rezultă din rapoarte de evaluare valabile în perioada elaborării studiului de
fezabilitate;
o rezultă din reevaluări contabile, efectuate în concordanţă cu prevederile
legale, asupra tuturor categoriilor de imobilizări corporale existente;
 după caz, se cunosc, sau se pot prevedea valoric, eventualele ieşiri de
mijloace fixe existente implicate de realizarea noii investiţii.
a3) În celelalte cazuri, calculul şi interpretarea indicatorilor de evaluare a
investiţiei sunt opţionale.

28/85
 b) Elaborarea studiului de fezabilitate nu presupune şi evaluarea imobilizărilor
existente în scopul calculului indicatorilor de evaluare a investiţiei.

6.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete

Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă diferenţa pozitivă sau negativă de
valoare între fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate, generate de
exploatarea unei investiţii pe durata vieţii sale economice, şi valoarea
actualizată a investiţiei.
Calculul VAN presupune parcurgerea a două etape principale şi anume:
Etapa 1. Estimarea ratei de actualizare
Rata de actualizare reflectă aşteptările furnizorilor de capital (acţionari,
asociaţi, instituţii financiare, alţi creditori pe termen mediu şi lung) în privinţa
fructificării capitalului investit.
Ca urmare, rata de actualizare se va exprima, de regulă, sub forma unui cost
mediu ponderat al capitalului (c.m.p.c.), calculat ca medie pnderată a două
componente:
- costul capitalului propriu;
- costul capitalului împrumutat (care, după caz, poate să reprezinte la rândul
său o medie ponderată).
Rata de actualizare (Ra) se calculează cu formula:
Ra = (c.m.p.c.) = p1 x Cp + p2 x Ci
în care:
p1, p2 = ponderea capitalului propriu, respectiv a capitalului împrumutat în
suma lor;
Estimarea ponderilor p1 şi p2 se va face, de regulă, pe situaţia proiectată
a bilanţului simplificat, anual, în perioada de rambursare a creditelor de
investiţii (structura capitalurilor firmei se schimbă în această perioadă,
implicând modificarea în timp a valorii costului mediu ponderat).
Cp = costul capitalului propriu;
Ci = costul capitalului împrumutat.
Costul capitalului împrumutat se va calcula ca medie a ratelor dobânzilor la
creditele pe termen mediu şi lung şi la creditele pe termen scurt, pentru care
se estimează funcţionarea în sistem revolving, ponderată cu proporţia
fiecărei componente de credit în suma lor.
Costul capitalul propriu (Cp) se poate estima pentru următoarele situaţii:
a) Pentru societăţi comerciale cotate la bursa de valori , în general se
recomandă estimarea costului capitalului propriu prin metoda CAPM ( Capital
Asset Pricing Method), sintetizată de următoarea formulă:
Cp = Rf + β x (Rm – Rf)
în care:
Rf – rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc;
Rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc se poate estima
la nivelul ratei reale a dobânzii oferite pentru titluri de valoare emise de
stat.

29/85
 β – coeficient de volatilitate a riscului acţiunilor societăţii analizate faţă de
riscul pieţei de capital în ansamblu;
Rm – rentabilitatea medie a pieţei de capital.
Rentabilitatea medie a pieţei de capital (Rm) este un indicator publicat de burse
de valori, societăţi de investiţii, firme de rating.
Coeficientul de volatilitate (β) se determină prin analiza de regresie a
rentabilităţii acţiunilor societăţii analizate funcţie de rentabilitatea medie a
pieţei de capital.
b) Pentru societăţi comerciale necotate la bursa de valori , se va utiliza metoda
build-up, sintetizată de următoarea formulă:
Cp=Rf+Prc+Prs+Prd+Pc
în care:
Rf – rata de actualizare în condiţiile unei investiţii fără risc, la fel ca la pct. a)
de mai sus;
Prc – prima de risc legată de capital (echivalentă cu prima de risc Rm – Rf de la
pct. a);
Prs – prima de risc a legată de sectorul de activitate;
Prd – prima de risc legată de dimensiunile întreprinderii;
Pc – prima legată de deţinerea pachetului control/discount pentru acţionarii
minoritari;
Primele de risc Prs, Prd, Pc sunt calculate prin metode statistice de către entităţi
specializate: societăţi de investiţii, firme de rating, burse de valori, fiind
accesibile de regulă contra cost.
c) în situaţia când sursele enumerate generic anterior nu sunt disponibile
pentru culegerea de informaţii privind P rs, Prd, Pc, în cazul firmelor necotate,
se recomandă aproximarea costului capitalului propriu cu media aritmetică a
ratelor de rentabilitate financiară previzionate în primii 5 ani de exploatare a
investiţiei (utilizând proiecţia contului de rezultate şi a bilanţului simplificat).
În acest scop, rata de rentabilitate financiară se va calcula cu următoarea
formulă:

ROEi =

în care:
PEi - profit din exploatare în anul i;
t – cota de impozit pe profit prevăzută de legislaţia în vigoare,
exprimată în procente;
CPRi-1 – capitaluri proprii în anul anterior anului i;
Etapa 2. Proiecţia fluxurilor anuale de lichidităţi disponibile, pe întreaga durată
de viaţă economică a proiectului, se face conform modelului din tabelul
3.1.8, care s-a construit prin metoda indirectă, astfel:
a) Intrări:
 venituri totale conform proiecţiei contului de rezultate,
 valoarea reziduală, estimată ca o sumă ce s-ar putea obţine pe piaţă la

30/85
 încheierea vieţii economice a investiţiei, din vânzarea, după caz, a bunurilor,
activelor, întregii afaceri;
b) Ieşiri:
 cheltuieli totale plătibile, exclusiv dobânzi, conform proiecţiei contului de
rezultate;
 plati de impozit pe profit, conform proiecţiei fluxurilor nete de numerar;
 valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe existente în patrimoniu - se
înscrie ca şi când mijloacele fixe existente s-ar achiziţiona la valoarea rămasă
în primul an al proiecţiei, convenţional acceptat ca fiind primul an în care se
efectuează plăţi pentru noua investiţie;
 costul investiţiei noi fără TVA (conform graficului de eşalonare al plăţilor
aferente);
 necesar de fond de rulment existent (în cazul când investiţia se realizează de
către o entitate existentă), sau iniţial (în cazul când investiţia se realizează de
către o entitate nouă) – se înscrie în primul an al proiecţiei (notat Anul 0);
 variaţia anuală (+ creştere/- descreştere) a necesarului de fond de rulment –
se înscrie începând cu al doilea an al proiecţiei (notat Anul 1);
Fluxurile de lichidităţi disponibile se vor calcula anual ca diferenţă între suma
intrărilor şi suma ieşirilor.
Etapa 3. Valoarea actualizată netă (VAN) se va calcula după următoarea
formulă:

VAN = +

în care:
VAN – valoarea actualizată netă;
FDi – Fluxul de lichidităţi disponibile în anul i;
Vr – valoarea reziduală;
Ra – rata de actualizare;
n – durata de viaţă economică a proiectului.
Utilizatorii programului Excel din pachetului de programe Microsoft Office pot
calcula VAN aplicând formula financiară NPV() astfel:

A B C D E F G H I
1 Anul0 Anul1 Anul2 Anul3 … … … Anul n+1
2 FDi -1000 200 300 350 … … … 100
3 Ra 22%
4 VAN ?

Dacă Dacă se doreşte ca celula B4 să redea valoarea VAN, în această celulă se

tastează formula „=NPV(B3;C2:I2)+B2” .
Observaţie:
De regulă fluxul de lichidităţi disponibile, cel puţin în primul an al proiecţiei
(Anul 0), este de valoare negativă.
6.2.5.2. Calcului duratei de recuperare a investiţiei

31/85
 Durata de recuperare investiţiei se va calcula pe baza fluxurilor de lichidităţi
disponibile, actualizate cu rata de actualizare estimată pentru calculul VAN,
astfel:
1. Se calculează fluxurile de lichidităţi disponibile actualizate, cumulate anual
începând cu primul an al proiecţiei (Anul 0).
2. Se reţine numărul de ani (i) după care fluxurile de lichidităţi disponibile
actualizate cumulate trec de la o valoare negativă – FDAC i-1, la o valoare
pozitivă +FDACi.
3. Se calculează durata de recuperare cu formula:

Dr = (i –1) +

6.2.5.3 Calculul ratei interne de rentabilitate

Rata internă de rentabilitate se calculează prin actualizarea fluxurilor de
lichidităţi disponibile definite la pct. 6.2.5.1, astfel:
Varianta 1:
a) Se calculează succesiv valoarea netă actualizată (VAN), conform formulei
prezentate la cap. 6.2.5.1, utilizând rate de actualizare crescătoare, până
când se obţin două valori ale VAN de semne opuse (una pozitivă şi cealaltă
negativă), avându-se în vedere ca diferenţa absolută între ratele de
actualizare utilizate pentru obţinerea celor două valori să fie de cel mult 5%.
b) Se calculează rata internă de rentabilitate utilizând formula:

RIR = rmin + x (rmax – rmin)

în care:
RIR – rata internă de rentabilitate;
rmin – rata de actualizare minimă (cea pentru care s-a obţinut VAN pozitivă);
rrmax – rata de actualizare maximă (cea pentru care s-a obţinut VAN negativă);
VAN+ - valoarea netă actualizată pozitivă;
|VAN- | - valoarea netă actualizată negativă, în valoare absolută.
Pentru o precizie acceptabilă a calculului este necesar ca r rmax - rmin <= 5%.
Varianta 2:
Utilizatorii programului Excel din pachetul Microsoft Office vor putea calcula
rata internă de rentabilitate utilizând funcţia financiară IRR() astfel:
A B C D E F G H I
1 Anul0 Anul1 Anul2 Anul3 … … … Anul n+1
2 FDi -1000 200 300 350 … … … 100
3 RIR ?
4
Presupunând că în celulele B2 … I2 sunt înscrise fluxurile de lichidităţi
disponibile anuale, dacă se doreşte ca valoarea RIR să apară în celula B3,
atunci în această celulă se tastează formula „=IRR(B2:I2)”.
Precizări:

32/85
 a) În cazurile în care VAN rezultă de valoare pozitivă, atunci Dr rezultă mai
mic decât viaţa economică a proiectului, iar RIR mai mare decât Ra,
reflectând o situaţie favorabilă în privinţa fezabilităţii proiectului.
b) Dacă VAN rezultă negativ, atunci Dr rezultă mai mare decât viaţa
economică a proiectului, iar RIR mai mică decât Ra. În aceste cazuri,
caracterul finanţabil al investiţiei este discutabil, depinzând de proiecţia
fluxurilor nete de lichidităţi, motiv pentru care aceasta se va realiza pe
perioade subanuale (lunar sau trimestrial). De cele mai multe ori, în aceste
situaţii, politica de dividende şi de reinvestire a profiturilor trebuie
subordonată necesităţii ca datoriile financiare să fie rambursate conform
graficelor preliminate.
6.2.5.4. Calculul şi analiza pragului de rentabilitate
a) Conform modelului din tabelul 3.1.9 de mai jos, se vor estima proporţiile de
cheltuieli variabile, respectiv cheltuieli fixe, din fiecare dintre următoarele
elemente de cheltuieli:
 costul mărfurilor vândute;
 materii prime şi materiale,
 materiale consumabile;
 energie, apa;
 alte cheltuieli materiale;
 servicii executate de terţi;
 impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
 personal;
 cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
De regulă, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu dobânzile şi celelalte categorii
de cheltuieli cuprinse în proiecţia contului de rezultate şi care nu sunt menţionate
mai sus, se vor considera convenţional constante (fixe) în proporţie de 100%.
Se vor calcula totalul cheltuielilor variabile şi totalul cheltuielilor fixe şi se va
determina pragul de rentabilitate pentru fiecare perioadă cuprinsă în previziune,
utilizând următoarea formulă:
Prent = x100 [%]
în care:
Prent – pragul de rentabilitate;
Cf – totalul cheltuielilor fixe;
V – totalul veniturilor;
Cv – totalul cheltuielilor variabile.
b) În cazul în care fluxurile nete de lichidităţi se prezintă prin metoda directă,
se va calcula punctul critic, prin care se va estima acea proporţie din intrările
de lichidităţi ale fiecărei perioade, pentru care fluxurile nete aferente sunt
egale cu zero.
Pentru calcul, se va aplica o formulă similară cu cea prezentată la pct. a,
semnificaţia factorilor fiind în acest caz următoarea:
Cf – totalul plăţilor cu caracter convenţional constant, categorie în care vor fi
incluse aceleaşi elemente de cheltuieli considerate constante la pct. a, plus
plăţile pentru investiţii şi ratele aferente datoriilor financiare.

33/85
 V – totalul intrărilor de lichidităţi ale fiecărei perioade, inclusiv credite, aporturi
de capital propriu, recuperări de taxe şi impozite.
Cv – totalul plăţilor cu caracter convenţional variabil, categorie în care vor fi
incluse aceleaşi elemente de cheltuieli considerate variabile la pct. a, plus
plăţile de TVA şi impozit pe profit.
Interpretare generală:
a) Pragul de rentabilitate (punctul critic) mai mic decât 100% - activitatea
asigură realizarea de profit (sau, după caz, fluxuri nete de lichidităţi pozitive)
în cazul realizării veniturilor şi cheltuielilor (sau, după caz, a intrărilor şi
ieşirilor de lichidităţi) proiectate. De regulă, cu cât valorile obţinute sunt mai
mici decât 100%, cu atât perioadele corespunzătoare se pot considera mai
puţin riscante (a se vedea şi precizarea c. de la paragraful 6.2.5.6).
b) Pragul de rentabilitate (punctul critic) mai mare decât 100% - activitatea nu
asigură realizarea de profit (sau, după caz, fluxuri nete de lichidităţi pozitive)
în cazul realizării veniturilor şi cheltuielilor (sau, după caz, a intrărilor şi
ieşirilor de lichidităţi) proiectate. De regulă, perioadele în care pragul de
rentabilitate este supraunitar se interpretează ca fiind deosebit de riscante.
Precizare:
În cazurile în care, pragul de rentabilitate (sau, după caz, punct critic al
intrărilor de numerar) al unor perioade anuale cuprinse în perioada de
creditare, este mai mare de 90%, acele perioade se vor considera riscante,
sau deosebit de riscante, în privinţa capacităţii de rambursare a ratelor şi
dobânzilor, fiind necesar ca proiecţia fluxurilor nete de lichidităţi aferente să
se realizeze lunar, sau trimestrial.
6.2.5.5. Analiza de sensibilitate şi risc
Se vor defini scenarii cărora autorul studiului de fezabilitate le atribuie o
probabilitate însemnată de realizare şi care pot implica modificări ale
premiselor avute în vedere la proiecţia veniturilor şi cheltuielilor în varianta
de bază, ca de exemplu:
 Variaţia preţurilor materiilor prime;
 Variaţia costului investiţiei;
 Variaţia cheltuielilor cu personalul;
 Variaţia preţurilor de vânzare a produselor;
 Neatingerea/depăşirea gradului de utilizare a capacităţii de producţie, etc.
Se va evidenţia influenţa acestor scenarii, după caz, asupra:
 fluxurilor nete de lichidităţi şi a pragului de rentabilitate (sau a punctului critic al
intrărilor de lichidităţi);
 valorii actualizate nete, ratei interne de rentabilitate şi a duratei de recuperare a
investiţiei.
6.2.5.6. Calculul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate
Pe baza proiecţiei contului de rezultate şi a bilanţului previzionat se vor calcula
indicatorii de solvabilitate şi lichiditate, gestiune şi rentabilitate ai activităţii,
anual, pentru întreaga perioadă de previziune.
1. Indicatori de solvabilitate:

34/85
 Rata de acoperire a serviciului datoriei = (este de preferat să se obţină > 1);
 Gradul general de îndatorare (levierul) = (este de preferat să se obţină <=1);
 Gradul de îndatorare financiară pe termen lung = (este de preferat să se obţină
<1);
2. Indicatori de lichiditate:
 Rata lichidităţii curente = (este de preferat să se obţină > 1);
 Rata lichidităţii rapide = (este de preferat să se obţină > 0,5);
3. Indicatori de gestiune:
 durata medie de stocare = x 360 [zile CA] (este de preferat să se obţină de valori
mai mici decât media istorică);
 durata medie de recuperare a creanţelor = x 360 [zile CA] (este de preferat să se
obţină de valori mai mici decât media istorică);

 durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt = x 360 [zile CA] (este de
preferat să se obţină de valori mai mici decât media istorică).
4. Indicatori de rentabilitate:
 marja de profit = x 100 [%] (pozitivă, cât mai mare, în funcţie de domeniul de
activitate);
 rata rentabilităţii economice = x 100 [%] (pozitivă, cât mai mare, în funcţie de
domeniul de activitate);
 rata rentabilităţii financiare = [%] (pozitivă, cât mai mare, funcţie de domeniul de
activitate);
 rata valorii adăugate = x 100 [%] (cât mai mare, funcţie de domeniul de
activitate).
Precizări:
a) Reperele menţionate între paranteze, privind valorile unora dintre indicatorii
de mai sus, sunt teoretic minim acceptabile. De regulă, în limita informaţiilor
disponibile, indicatorii economico-financiari se vor interpreta comparativ cu
indicatorii medii statistici pe domenii de activitate la nivel naţional.
b) În cazurile în care valorile obţinute vor fi inferioare mediilor pe domenii de
activitate la nivel naţional, se va menţiona acest lucru şi se vor accentua
aspectele rezultate din proiecţia fluxurilor nete de lichidităţi, privind
capacitatea de rambursare a datoriilor financiare.
c) În cazurile în care valorile obţinute vor sugera îmbunătăţiri spectaculoase şi
continue pe termen mediu şi lung, faţă de indicatorii medii pe domenii de
activitate la nivel naţional, în funcţie de poziţia pe care agentul economic
analizat o ocupă pe piaţă, se vor verifica ipotezele de realizare a previziunilor
financiare şi se vor elimina selectiv acele ipoteze care se constată că au
condus la supraevaluarea performanţelor, după care se vor reface proiecţiile
financiare.

7.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

35/85
Se vor prezenta concluziile studiului de fezabilitate, comentându-se pe larg cele mai
importante aspecte referitoare la:
 Evoluţia estimativă pe termen mediu a raportului cerere/ofertă pe segmentele de
piaţă ale agentului economic.
 Valoarea totală a investiţiei şi modul de finanţare al acesteia;
 Condiţiile de creditare luate în calcul;
 Principalii indicatori de eficienţă a investiţiei (valoarea netă actualizată, rata
internă de rentabilitate şi durata de recuperare a investiţiei).Principalii indicatori de
performanţă economico – financiară rezultaţi din previziuni.

36/85
 Tabel 3.1.1

ESALONAREA PLATILOR PENTRU INVESTITII

Denumirea firmei
Domeniul de activitate

Perioada Teren si amenajare Lucrari de constructii Echipamente tehnologice Mijloace de transport Alte mijloace fixe Total Total Total general
mii lei Valuta mii lei Valuta mii lei Valuta mii lei Valuta mii lei Valuta Valuta mii lei mii lei
Pana la data
ultimei balante 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Perioada de tragere a creditelor

Luna 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 11 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Luna 12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
... 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cu TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cota TVA 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total fara TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Se previzioneaza recuperarea TVA dupa: ? luni de la efectuarea platilor

37/85
 Tabel 3.1.2

PLANUL DE FINANTARE A PROIECTULUI

Denumirea firmei
Domeniul de activitate
Anul 0 Anul 1 Total
Curs de schimb: - LEI / Valuta - LEI / Valuta - LEI / Valuta
Total Total Total Total Total Total
Mii Lei USD Mii Lei USD Mii Lei USD Mii Lei USD Mii Lei USD Mii Lei USD
I. Investitii inclusiv taxele si TVA:
1 Teren si amenajare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Lucrari de constructii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3
4
Echipamente tehnologice, inclusiv PIF
Mijloace de transport
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 Tabel 3.1.3
5 Alte mijloace fixe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
A. PLAN DE RAMBURSARE CREDIT
Cost total investitie (1 la 5) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

II. Denumirea firmei inclusiv TVA, dupa caz

Cheltuieli pre-productie,
1 Cheltuieli cu personalul 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Domeniul
Servicii (studii, de activitate
proiecte, consultanta, training, comisioane, etc), altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Comisioane bancare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B. Total cheltuieli pre-productie (1 la 3) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

III. Cresterea necesarului de fond de rulment generata de investitie:

1 Valoare imprumut
Suplimentarea stocurilor de materii prime si materiale 0 0 0 0 0 0 0 0MII LEI
0 0 0 0 0
2 Suplimentarea stocurilor de marfuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Dobinda anuala
Suplimentarea altor stocuri (animale, s.a.) 0 0 0 0 0 %0 0% 0 0 0 0 0
4 Avansuri platite furnizorilor (exclusiv furnizorilor de imobilizari) 0 0 0 0 0
5 Durata imprumut (inclusiv perioada de gratie)
Cheltuieli in avans 0 0 0 0 0 60 00 0
0luni 00 0
0
0
0
0
0
0
0
6
7
Data primei trageri (exemplu)
Avansuri primite de la clienti
Credite furnizor primite
0
0
0
0
0
0
0
0
mar-2003
0
0
0
0
0
0
Luna si
0
0
anul00 0
0
0
0
0
0
C. Periodicitatea platilor (exemplu)
Cresterea necesarului de fond de rulment (1 la 5) - (6+7) 0 0 0 0 0 10 0luni 0 0 0 0 0
0
Numar
D. Total cost proiect de perioade de gratie cu plata dobinzii
(A+B+C) 0 0 0 0 0 60 0perioade
0 0 0 0 0

Rata dupa perioada de gratie

IV. Surse de finantare 0,00 MII LEI
E. Surse proprii total (1 la 5), din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Utilizabile intre data ultimei balante si data primei trageri din credit BCR:
1 Numerar din activitatea curenta, inclusiv recuperarea TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Aport la capitalul social (cash si natura) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Perioada
3 Aport temporar de Sfirsitul Sold
capital (contul intreprinzatorului), Dobinda
cash si natura Rata
0 0 Sold
0 la 0 0Dobinda
0 0 Rata
0 0 0 Total0 0
Consumate pana la data ultimei balante: 0
Perioadei Initial Datorata
4 Investitii in curs care participa la realizarea proiectului (inclusiv TVA) Imprumut
0 0 Sfirsitul
0 0 0Cumulata
0 0 Cumulata
0 0 Impr.
0 + Dob.
0 0
5 Alte sume platite (avansuri) neinregistrate pe investitii in curs 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Perioada Perioada Cumulat
F. Imprumuturi BCR total, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 in valuta peapr-2003
Imprumut termen mediu 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Imprumut
2 in lei pe termen mediu
mai-2003 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Imprumut in valuta pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 3 in lei pe termen
Imprumut iun-2003
scurt 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 total, din care:

G. Alte surse iul-2003 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 Subventii, imprumuturi nerambursabile; 0 0 0
5 aug-2003 0
2 Imprumuturi rambursabile altor institutii financiare, din care:
0 0
0 0 0
000 0 0
0 0 0
0 0
0
0
0
0
0
0 0
0
- credite
... pe termen mediu
... si lung ... ... ... 0 0 0 ... 0 ... ... 0 0 ... 0 0
- leasing financiar 0 0 0 0 0 0 0 0
H. Surse...proprii din cost...investitie ... ... ... % ... ... % ... % ...
...
Excedent/Deficit ... (exclusiv comisioane
de surse ... bancare) ... ... 0 0 0 ... 0 0 ... 0 0 0... 0 0 ... 0 0
60 mar-2008 0 0 0 0 0 0 0

38/85
39/85
PROIECTIA CONTULUI DE REZULTATE Tabel 3.1.4
Denumirea firmei Data
Domeniul de activitate ultimei Data PIF Data PIF ...
balanţe sau sau ...
Anul -2 Anul -1 Anul 0* Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul n

A. VENITURI
1.Vanzari de marfuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2. Productia vanduta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3. Cifra de afaceri (1+2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4. Alte venituri din exploatare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte venituri din exploatare incasabile
- alte venituri din exploatare inregistrate contabil:
5. Venituri din exploatare total (3+4) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.Venituri din dobanzi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7.Alte venituri financiare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte venituri financiare incasabile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte venituri financiare inregistrate contabil 0 0 0 0
8. Venituri financiare total (6+7) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9.Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10. Venituri total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
B. CHELTUIELI 0 0 0 0 0 0 0
11.Costul marfurilor vandute 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12. Chelt.cu materii prime si materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
13. Chelt cu materialele consumabile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
14. Chelt. cu energia si apa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15. Alte cheltuieli materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
16. Chelt. cu servicii exec. de terti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
17. Chelt. cu taxe, impozite, varsaminte 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
18. Chelt. cu salariile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
19. Sarcini sociale aferente salariilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
20. Chelt. cu personalul total (18+19) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
21. Alte cheltuieli de exploatare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte cheltuieli de exploatare platibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte cheltuieli de exploatare inregistrate contabil 0 0 0 0
22. Amortizari si provizioane, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- amortizare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- provizioane si ajustari 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
23. Cheltuieli pre-productie (conform anexei 3.14 - Plan de finantare) 0 0 0 0 0
24. Cheltuieli exploatare aferente cifrei de afaceri total (11 la 17+20 la 23) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
25. Profit exploatare (5-24) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
26.Dobanda la credite noi in valuta pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0
27.Dobanda la credite noi in lei pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0
28.Dobanda la credite noi pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0
29.Dobanda la credite din activitatea existenta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
30. Alte cheltuieli financiare, total din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte cheltuieli financiare platibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte cheltuieli financiare inregistrate contabil 0 0 0 0
31. Cheltuieli financiare total (26 la 30) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
32.Cheltuieli extraordinare: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
33. Cheltuieli total (24+31+32) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
34. Profit brut (10 - 33) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
35.Impozit pe profit (35x34) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
36 Cota de impozit pe profit % % % % % % % % % %
36.Profit net (34-35) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
37. Dividende (38 x 36) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
38. Procent din profit net % % % % % % % % % %
39. Profit retinut (36 - 37) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(*) Dupa caz, cu exceptia datei ultimei balante si a datei PIF, prin Anul 0 ... Anul n se intelege data de 31 decembrie a anilor curinsi in perioada de proiectie

40/85
PROIECTIA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT
Denumirea firmei
Domeniul de activitate

Anul -2 Anul -1 Anul 0* Anul 0* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Tabel 3.1.5
A. Stocuri total, (1 la 5) din care 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1. Stoc de materiale, obiecte de inventar 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile cheltuieli materii prime si materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2. Produse si servicii in curs 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile cheltuieli efective de exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3. Productie finita in stoc 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile cheltuieli efective de exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4. Marfuri si ambalaje 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile cost marfuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5. Animale si alte stocuri 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile cheltuieli cu materii prime si materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B. Creanţe total, (6 la 8) din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.Creante comerciale 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7. Avansuri platite 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile consumuri de la terti 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8. Alte creante, inclusiv cu actionarii 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C. Cheltuieli in avans pentru exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0

zile cheltuieli efective de productie 0 0 0 0 0 0 0 0 0

D. Pasive curente de exploatare mai puţin credite 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10. Furnizori pentru exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile consumuri de la terti 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11. Avansuri primite 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12. Alte datorii pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0
13. Venituri in avans pentru exploatare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
zile vanzari 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Necesar de fond de rulment NFR (A -B) 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Variatia NFR (crestere/descrestere) 0 0 0 0 0 0 0 0
(*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate, anexa 3.16

41/85
PROIECTIA BILANTURILOR SIMPLIFICATE (MII LEI) Tabel 3.1.6
Denumirea firmei
Domeniul de activitate

Anul -2 Anul -1 Anul 0* Anul 0* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul n
ACTIV
I. Active imobilizate total (1 la 3), din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1. Imobilizari necorporale si corporale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2. Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3. Creante comerciale cu scadenta > 1 an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
II. Stocuri total 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
III. Creanţe total, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- TVA aferent investiţiei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
IV. Lichiditati si echivalente de lichiditati (excedent) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
V. Active circulante total (II la IV) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VI. Cheltuieli in avans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ACTIV TOTAL (I + V + VI) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PASIV Anul -2 Anul -1 Anul 0* Anul 0* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul n
VII. Pasive curente (VIII la X), din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VIII. Datorii cu scadenţa < 1 an (4 la 6), din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4. Datorii aferente exploatării (furnizori, clienţi creditori, alte datorii) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5. Furnizori de imobilizări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6. Datorii financiare, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- credite bancare pe termen mediu, partea < 1an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- credite bancare pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte datorii de natura imprumuturilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
IX. Deficit de lichidităţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
X. Venituri în avans 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
XI. Datorii cu scadenţa > 1 an, (7 la 9) din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7. Datorii aferente exploatării (furnizori, clienţi creditori, alte datorii) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8. Furnizori de imobilizări 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9. Datorii financiare, din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- credite bancare pe termen mediu, partea < 1an 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- credite bancare pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
- alte datorii de natura imprumuturilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
XII. Datorii total (VII + XI) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
XIII. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
XIV. Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
XV. Capitaluri proprii total (18 la 23), din care: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10. Capital social 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11. Prime legate de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12. Rezerve 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
13. +Profit nerepartizat/ -Pierderea neacoperita 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
14. Profit retinut 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
15. Rezerve din reeveluare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
PASIV TOTAL (XII+XIII+XIV+XV) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate, anexa 3.16

42/85
 Tabel 3.1.8
Tabel 3.1.7.
PROIECTIA FLUXURILOR NETE DE LICHIDITATI (METODA INDIRECTA)
Denumirea firmei
Domeniul de activitate

Anul 0* Anul 0* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5... Anul n

I. ACTIVITATILE DE INVESTITII SI FINANTARE
A. Surse de lichidităţi total (A1 la A5) din care: 0 0 0 0 0 0 0
A1 Aporturi de capital, din care: 0 0 0 0 0 0 0
- la capitalul social; 0 0 0 0 0 0 0
- in conturi de terti; 0 0 0 0 0 0 0
A2 Sume din cesionarea imobilizarilor 0 0 0 0 0 0 0
A3 Recuperarea TVA aferent investiţiei 0 0 0 0 0 0 0
A4 Credite pe termen mediu si lung total, din care: 0 0 0 0 0 0 0
- in valuta; 0 0 0 0 0 0 0
- in lei; 0 0 0 0 0 0 0
A5 Subventii pentru investitii 0 0 0 0 0 0 0
A6 Incasari din venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0
B. Utilizari de lichidităţi total (B1 la B6), din care: 0 0 0 0 0 0 0
B1 Plati pentru investitii ininobilizări corporale (inclusiv TVA) 0 0 0 0 0 0 0
B2 Plati leasing financiar si/sau alte obligatii financiare pe termen mediu 0 0 0 0 0 0 0
B3 Plati pentru imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0 0
B4 Plata altor furnizori cu scadenta mai mare de 1 an 0 0 0 0 0 0 0
B5 Rambursari de credite pe temen mediu si lung total, din care: 0 0 0 0 0 0 0
- in valuta 0 0 0 0 0 0 0
- in lei 0 0 0 0 0 0 0
B6 Plati dividende 0 0 0 0 0 0 0
C. Flux de lichidităţi din activitatile de investitii si finantare (A-B) 0 0 0 0 0 0 0
II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 0 0 0 0 0 0 0
D. Surse de lichidităţi total (D1 la D5), din care: 0 0 0 0 0 0 0
D1 Profit din exploatare 0 0 0 0 0 0 0
D2 Valoarea ramasa neamortizata a imobilizarilor cedate 0 0 0 0 0 0 0
D3 Amortizarea mijloacelor fixe 0 0 0 0 0 0 0
D4 Incasari din venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0 0
D5 Credite pe termen scurt, din care: 0 0 0 0 0 0 0
- in valuta; 0 0 0 0 0 0 0
- in lei; 0 0 0 0 0 0 0
E. Utilizari de lichidităţi total (E1 la E6), din care: 0 0 0 0 0 0 0
E1 Variatia necesarului de fond de rulment (+crestere/-descrestere) 0 0 0 0 0 0 0
E2 Plata altor cheltuieli financiare 0 0 0 0 0 0 0
E3 Plata cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0 0
E4 +Plata/-recupererea impozit pe profit 0 0 0 0 0 0 0
E5 Plati dobanzi total 0 0 0 0 0 0 0
E6 Rambursari de credite pe termen scurt total, din care: 0 0 0 0 0 0 0
- in valuta; 0 0 0 0 0 0 0
- in lei; 0 0 0 0 0 0 0
F. Flux de lichidităţi din activitatea de exploatare (D-E) 0 0 0 0 0 0 0
G. Flux de lichidităţi al perioadei (C+F) 0 0 0 0 0 0 0
H. Lichidităţi la inceputul perioadei 0 0 0 0 0 0 0
I. + Excedent/ - Deficit de lichidităţi (G+H): 0 0 0 0 0 0 0 0
(*) Perioada de previziune este aceeasi cu cea din proiectia contului de rezultate, anexa 3.16

43/85
 Tabel 3.1.9

CALCULUL PRAGULUI DE RENTABILITATE

INDICATORI
DenumireaDE EVALUARE A INVESTITIEI
firmei
Denumirea firmei
Domeniul de activitate
Domeniul de activitate
Anul 0* Anul 0* Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul n
Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 ... Anul n Anul n+1
A. Cheltuieli variabile total, din care: mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Costul marfurilor mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Intrari:
Materii prime si materiale mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri totale 0 0 0 0 0 0 0
Materiale
Valoarea consumabile
reziduala mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Energie,
Iesiri: apa mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli
Cheltuieli materiale
platibile exclusiv dobanzi mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii
Impozit executate de terti
pe profit mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Personal
Investitii noi mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Taxe,ramasa
Valoarea impozite, varsaminte
actualizata a mijloacelor fixe existente mii lei 0 0 00 0 0 0 0 0
Necesar de fond de rulment existent sau initial/Variatia necesarului de fond de rulment 0 0 0 0 0 0 0
B. Cheltuieli fixe total din care: mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Materii
Intrari - Iesiriprime si materiale mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Flux Materiale consumabile
de lichiditati disponibile mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
RataEnergie,
de actualizare
apa (c.m.p.c.) mii lei 0 0 % 0 0 0 0 0 0
Factor decheltuielli
Alte actualizaremateriale mii lei 0 0 0,0000
0 0,00000 0,0000 0 0,0000 00,0000 0,0000
0 0,0000
0
Flux Servicii
de lichiditati disponibile
executate de terti actualizate mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Durata economica
Taxe, impozite,devarsaminte
viata a proiectului (ani): mii lei 0 0 10 0 0 0 0 0 0
Personal mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea actualizata neta (mii lei) :
Amortizare mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte cheltuieli de exploatare mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Fluxuri de lichiditati
Cheltuieli disponibile actualizate cumulat
pre-productie mii lei 0 0 00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cheltuieli financiare total mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
Durata de recuperare (ani) :
Cheltuieli extraordinare mii lei 0 00,00 0 0 0 0 0 0
C. 'Venituri total mii lei 0 0 0 0 0 0 0 0
RATA INTERNA DE RENTABILITATE
Pragul de rentabilitate [B/(C - A)x100] % 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
Flux de lichiditati disponibile 0 0 0 0 0 0 0
RATA(*)INTERNA
PerioadaDEde RENTABILITATE
previziune este aceeasi
(RIR) cu cea din proiectia contului de rezultate, anexa %
3.16

44/85
45/85
46/85