UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN PRODUCŢIE ŞI TRANSPORTURI

MTIE

CURS 7

Planul de fezabilitate
Franciza
 Planul de fezabilitate

Analiza complexă, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop

stabilirea oportunitatii si eficientei realizarii unor obiective de investitii.

Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetarilor de marketing si

conjunctura economica, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor
teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de productie materiale si al economiei
nationale.

Elaborarea si folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la intocmirea

ofertelor pentru realizarea de obiective de investitii in strainatate, precum si la
elaborarea propunerilor de colaborare cu alte tari in cadrul unor societati mixte.
 Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate il constituie obtinerea de
informatii asupra marimii efortului de investitii, a rezultatelor economice
probabile, precum si asupra principalelor probleme in legatura cu realizarea
obiectivelor de investitii:
- achizitionarea de licente,
- credite externe si conditii de rambursare,
- obtinerea de materii prime din import,
- posibilitati de export al productiei si eficienta acestuia,
- eficienta fondurilor investite.

Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize

complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui
obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de productie si
comercializare de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati (resurse umane,
capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice
definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie inclusiv
factorii de risc si incertitudine.
Cuprinsul studiului de fezabilitate

1.0. INTRODUCERE
1.1. Scopul si obiectivele studiului
1.2. Prezentarea pe scurt a agentului economic
1.3. Surse de documentare
1.4. Sinteza studiului
1.4.1. Produse / servicii oferite
1.4.2. Prezentarea investitiei
1.4.3. Programul de punere in functiune
1.4.4. Planul de finantare a investitiei
1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare
Cuprinsul studiului de fezabilitate

2.0 PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Date de identificare a agentului economic
2.2. Forma juridica
2.3. Obiect de activitate
2.4. Structura actionarilor (asociatilor)
2.5. Scurt istoric

3.0. PREZENTAREA INVESTITIEI

3.1. Imobilizari existente - descriere, valoare ramasa actualizata
3.2. Proiectul de investitii - prezentare si costuri de realizare
3.3. Esalonarea si graficul de realizare a investitiei
3.4. Planul de finantare a investitiei
3.5. Calculul amortizarii mijloacelor fixe
4.0. ANALIZA COMERCIALA

4.1. Produse si / sau servicii oferite

4.1.1. Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite
4.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite
4.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata a produselor
4.1.4. Ciclul de viata al produsului
4.2. Piata si comercializarea
4.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei
4.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna
4.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna
4.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive
4.2.3. Analiza cererii si ofertei pe piata externa
4.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta
4.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa
4.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive
4.3. Managementul comercial
4.4. Promovarea si distributia produselor
4.4.1. Metode de promovare utilizate
4.4.2. Canale de distributie a produselor
4.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor
4.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor
 5.0. ANALIZA OPERATIONALA
5.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic
5.1.1. Amplasare si facilitati
5.1.2. Tehnologii de fabricatie
5.1.3. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii
5.1.3.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara
5.1.3.2. Capacitati si grad de incarcare
5.1.3.3. Prognoza activitatii
5.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora
5.2.1. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca
5.2.1.1. Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta
5.2.1.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca
5.2.2. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.1. Materii prime, materiale, marfuri
5.2.2.2. Surse de aprovizionare
5.2.2.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale
5.2.2.4. Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate
5.2.2.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri
5.2.3. Estimarea costurilor cu utilitatile
5.2.3.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice
5.2.3.2.Surse de aprovizionare, preturi de achizitie
5.2.3.3.Cheltuieli anuale cu utilitatile
5.2.4. Influenta asupra mediului
6.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

6.1. Strategia activitatii viitoare

6.1.1. Obiectivele strategice
6.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor
6.2. Structura organizatorica (organigrama si diagrama de relatii)
6.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere
6.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)
7.0. ANALIZA FINANCIARA

7.1. Scurt diagnostic economico-financiar

7.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor
7.1.2. Analiza patrimoniului
7.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari
7.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate
7.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar
7.1.3.3. Indicatori de rentabilitate
7.2. Evaluarea activitatii viitoare
7.2.1. Proiectia contului de rezultate
7.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati
7.2.1.2.Proiectia cheltuielilor pe activitati (exploatare, financiare)
7.2.1.3. Prognoza profiturilor si politica de dividende
7.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment
7.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati nete
7.2.4. Proiectia bilantului simplificat (optional)
7.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei (optional)
7.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete (VAN)
7.2.5.2. Calculul duratei de recuperare a investitiei
7.2.5.3. Calculul ratei interne de rentabilitate
7.2.5.4. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate
7.2.6. Analiza de sensibilitate si risc
8.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE
Studiul de fezabilitate reprezintă documentaţia tehnico-economică prin care
se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de
investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care
cuprinde soluţii funcţionale, tehnologice, constructive şi economice.

Studiu de prefezabilitate reprezintă documentaţia tehnico-economică prin

care se fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date
tehnice şi economice.
Implică o analiză preliminară a unei idei pentru a determina dacă este viabilă
convertirea acesteia într-un proiect.
Identifica sursele posibile de finantare si amplasarea potentiala a
obiectivului de investitii.  Justifică soluția cea mai bună într-un anumit caz.
Un studiu de pre-fezabilitate minimizează riscul: dacă se constată că ideea
nu este fezabilă, ea poate fi eliminată fără daune majore, deoarece cea mai
mare parte a investiției nu s-a materializat încă.
Concluziile pre-fezabilitatății:
- Reformularea ideii/proiectului.
- Susținerea ideii/proiectului.
- Abandonarea ideii în mod clar și ferm.
- Continuarea proiectului – etapa studiului de fezabilitate (înainte de
confirmarea efectivă a investiției).
 Franciza

Tipuri de franciza

Contractele de franciza in distributie, presupun ca francizatul vinde anumite

produse intr-un magazin care poarta sigla francizorului. Aceasta este forma cea
mai raspandita de franciza.

Contractele de franciza in servicii, presupun ca francizatii ofera servicii sub

semnul, marca francizorului, conformându-se directivelor acestuia din urma.

Contractele de franciza in productie : francizatul fabrica produsele pe care apoi

le vinde, respectand indicatiile oferite de francizor in privinta procesului de
productie.

Contractele de franciza industriala incadreaza productia industriala sau

agricola, clasificare facuta avand ca baza anumite norme. Putin dezvoltata in
exteriorul Statelor Unite, franciza industriala este dublata de o franciza de
comercializare sub aceeasi marca.
 Deseori, retelele pot prezenta diferite niveluri de integrare reciproca ale
francizorilor sau francizatilor. Distingem astfel :

Contractele de franciza corner care autorizeaza vanzarea de produse ale unui

francizor intr-un spatiu destinat in magazin. Folosita rar de cateva marci de
fabricanti, relatia intre cei doi, francizor si francizat, seamana foarte tare cu cea
existenta intre furnizori si clienti.
Contractele de franciza financiara permit disocierea intre aportorul de capital
(francizatul) si managerul/ gestionarul salariat al francizorului sau francizatului.
Contractele de franciza asociativa (participativa) releva asocierea de capitaluri, in
care francizorul obtine o participatie care poate ajunge pana la 50 % din capitalul
francizatului. Este o modalitate prin care francizorul poate controla reteaua
francizatilor sai.
Contractele de master franciza: francizorul acorda unui sef de intreprindere
dreptul de a franciza el insusi marca detinuta intr-un spatiu geografic bine
determinat. Formula a fost inventata in SUA pentru a extinde o retea in toate
statele. Este folosita de francizori straini, in special pentru a patrunde pe piete noi.
 Retelele de franciza mixte : contrar retelelor clasice care au doar cateva
magazine pilot apartinand francizorului, sucursalele pot avea o pondere mare in
numarul magazinelor in retelele mixte. Existenta numeroaselor sucursale dovedesc
increderea pe care o are francizorul in conceptul sau si pot fi adesea benefice
francizatilor, dar pot de asemenea sa lase un semn de intrebare privind franciza ca
un concept adecvat de dezvoltare a afacerii si realizand din aceasta cauza un climat
tensionat. Aceasta este una din informatiile pe care orice viitor francizat trebuie sa
le cunoasca, inainte de a adera unei retele.
Contractele multi-franciza sunt incheiate atunci cand un francizor incredinteaza
unui francizat, considerat a fi un bun intreprinzator, mai multe unitati ale aceleiasi
marci. Retelele care au o vechime considerabila, pot avea zeci de multi-francize,
este exemplul mult prea bine cunoscutei marci McDonald’s.
Contractele pluri-franciza (a nu se confunda cu cele de multi-franciza) permit
unui intreprinzator francizat sa detina mai multe marci. Acest caz este des intalnit
in moda pret-a-porter, sau mai bine spus in echipa casei de moda. Astfel personalul
unei anumite case de moda poate fi intalnit pe aceeasi pozitie sau alta intr-o alta
casa de moda.
Cele mai populare domenii pentru francize:

Servicii personale

Retail

Fast-food

Servicii firme

Imbracaminte si accesorii
 Si francizele „au inghetat”: brandurile internationale vor sa intre in
Romania, dar nu gasesc investitori
30.09.2009

Daca in 2007 si 2008 companiile romanesti au stat luni intregi in negocieri cu

marile branduri internationale in incercarea de a le aduce in Romania, acum
investitorii locali sunt mult mai precauti si au ajuns chiar sa trieze o serie de marci
interesate de o tara care inca mai detine potential de dezvoltare.
El Corte Inglés, cel mai mare lant de magazine universale din Spania, care a
incheiat anul fiscal 2007-2008 (in februarie 2008) cu afaceri de 17,8 mld. euro si un
profit de circa 750 mil. euro, a anuntat ca vrea sa patrunda in Romania pentru a se
dezvolta si pe alte piete, dar deocamdata planurile raman in aer din lipsa de investitori,
potrivit Asociatiei Romane de Franciza (ARF).
"El Corte Inglés vrea sa vina in Romania, dar companiile locale nu sunt interesate
sa investeasca in noi branduri, prefera sa-si consolideze businessul. Multi, dar in
special cei care dispun de cash, nu inteleg ca toata situatia economica le este benefica,
pentru ca pot negocia mai bine un contract. Tarifele au inceput sa scada, taxa de intrare
ori este mai mica, ori este acordata esalonat pe zece ani. Companiile straine au inceput
sa caute Romania pentru ca este o piata fantastica, atrage orice" (ARF).
 Cine se mai uita la Romania?

Daca pe piata restaurantelor si a cafenelelor oferta este mai redusa, pe sectorul

serviciilor companiile se uita atent la piata locala, dintre acestea fiind o curatatorie
chimica si pentru masini sau firme care se ocupa de soft si gestiune pentru
companiile imobiliare, potrivit ARF. Si branduri ca Blue Inc (companie londoneza
de imbracaminte care comercializeaza marci proprii, dar si Levi's, Pepe, sau Blend
of America), Brissi (decoratiuni interioare), Uno de 50 (bijuterii) sau M&co
(imbracaminte) au postat anunturi pe site-ul Asociatiei Romane de Franciza pentru
a-si gasi investitorii. "Vor mai veni patru branduri, unul american de fast-food, unul
de mancare bio din Spania si doua pe fashion din Italia si Franta, ultimele doua
dorind sa deschide ateliere de creatie".
 De ce nu sunt interesati romanii de noi francize?

Instabilitatea economica a modificat comportamentul investitional al oamenilor

de afaceri, mai ales ca sursele de finantare sunt acum foarte greu de obtinut. "Daca
in anii precedenti creditele pentru investitii se ofereau relativ usor pentru ideile de
afaceri cu potential de profitabilitate, acum bancile sunt mult mai retinute si ofera
mai putine credite. In plus, tinand cont de numarul vitrinelor goale care se vad pe
arterele din Bucuresti si inclusiv in centrele comerciale, probabil domeniul nu mai
este atat de atractiv pentru oamenii de afaceri care dispun de finantare", opineaza
Ramona Stanciulescu.
Anul acesta, numarul brandurilor noi va fi relativ scazut, cred companiile,
jucatorii fiind mai degraba interesati sa supravietuiasca. Chiar daca ultimii doi ani au
fost bogati in intrari, companii ca Decathlon, C&A, Burger King sau Testa Rossa
fiind printre ultimii veniti, nu putem vorbi de o piata complexa fara o oferta serioasa
de branduri care se adreseaza segmentului cu venituri mari.
"A crescut mult concurenta pe nivelul medium spre high, putem spune ca
aceasta zona este complexa, insa zona luxury este aproape inexistenta, comparativ
cu alte tari europene", spune directorul Rafar.