Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Agroalimentare
Profesor coordonator
Studeni
Ignat Raluca
Pirvan Ana-Maria
Bustean Madalina
Popa Alexandra
Bucureti
2016
Cuprins
1.
Prezentarea
proiectului
de
investitii
si
societatii
care
doreste
investitit...............................................................................................4
2. Identificarea investiiei i definirea obiectivelor...............................................5
2.1. Identificarea investiiei............................................................................5
2.2. Ce este ACB si de ce se intocmeste.........................................................5
2.3. Cand efectuam o ACB.............................................................................6
3. Metodologie abordare generala...................................................................7
3.1. Pasii care urmeaza a fi efectuati in cadrul ACB..................................7
3.2.
Consideratii
generale
privind
proiectele
din
acest
sector ..................................7
3.3. Abordarea strategica si definirea obiectivelor......................................7
4. Determinarea nevoilor..................................................................................10
5. Analiza de optiuni si stabilirea celei mai adecvate alternative .................10
5.1. Identificarea alternativelor...................................................................10
5.2. Selectarea celei mai potrivite alternative............................................12
6. Analiza financiara..........................................................................................12
6.1. Scopul si obiectivele analizei.................................................................12
6.2. Calculul fluxurilor financiare...............................................................12
6.3. Principii de urmat in dezvoltarea proiectiilor financiare..................13
6.4. Analiza proiectiilor financiare ............................................................14
6.5. Consideratii privind cresterea taxelor /tarifelor.................................16
Regulamentul Consiliului (CE) din 11 iulie 2006 stabileste prevederi generale cu privire
la programele si proiectele finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala
(FEDR), Fondul de Coeziune (FC) si din Fondul Social European (FSE).
In mod special, asa cum prevede art. 40 (e) din Regulament, proiectele majore care
primesc sprijin financiar din Fondul de Coeziune si din Fondul Eropean de Dezvoltare
Regionala, necesita elaborarea Analizei Cost Beneficiu ca parte a aplicatiilor de
finantare:
Art. 40 Statul Membru sau autoritatea de management va furniza Comisiei
urmatoarele informatii privind proiectele majore:
[...]
(e) o analiza cost beneficiu, incluzand evaluarea riscului si impactul prognozat
asupra sectorului vizat si asupra situatiei socio-economice a Statului Membru
si/sau a regiunii si, atunci cand este posibil si indicat, asupra altor regiuni ale
Comunitatii.
In acelasi timp, Regulamentul prevede ca Comisia Europeana sa elaboreze ghiduri
metodologice de elaborare a ACB.
Pentru perioada de programare 2007-2013, Comisia a furnizat un set de reguli care sa
asigura consecventa ACB (a se vedea Documentul de Lucru 4: Ghid metodologic pentru
realizarea Analizei Cost Beneficiu, in continuare DL4). Cadrul metodologic general
pentru realizarea ACB in contextul Fondurilor CE este prevazut in Ghidul ACB pentru
Proiecte de Investitii, manual publicat de Comisie in 2002 si actualizat recent.
DL4 prevede linii directoare generale si recomanda Statelor Membre sa elaboreze
ghiduri ACB mai detaliate, in scopul asigurarii consecventei proiectelor propuse pentru
actiunilor
Cele mai multe, daca nu toate intrarile pentru definirea obiectivelor proiectului,
identificarea de alternative si chiar selectarea alternativei cea mai potrivita va veni din
alte parti ale studiilor de fezabilitate ale proiectului si, mai precis de la analiza tehnica,
de mediu si institutionala de fezabilitate. Pentru aceste sectiuni, ceea ce se asteapta in
ACB este un rezumat si o prezentare a acestor constatari intr-un mod rational si
consistent.
Urmatoarele sectiuni furnizeaza recomandari generale privind actiunile care trebuie
luate atunci cand se efectueaza fiecare din etapele mentionate mai sus.
3.2 Consideratii generale privind proiectele din acest sector
De obicei, proiectele de gestionare a deseurilor vor avea ca scop reducerea cantitatii
totale de deseuri care merg la eliminarea finala, intr-o maniera coerenta cu politica UE
pentru acest sector. Aceasta politica este formulata in COM (2005) 666 utilizarea
durabila a resurselor: o strategie tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor din
21 decembrie 2005.
Scopul final al acestei strategii este ca UE sa devina o societate care evita deseurile si
utilizeaza deseurile ca o resursa, cu impactul asteptat al strategiei si anume mai putine
deseuri la gropile de gunoi, cu mai multa si mai buna reciclare si mai mult compost si
recuperare a energiei din deseuri. Aproximativ vorbind, in scopul de a atinge acest
obiectiv strategia se invarte in jurul a trei concepte: (i) ciclul de viata, care are ca scop
minimizarea impactului asupra mediului pe parcursul intregului ciclu de viata a
resurselor, si nu doar in timpul de gestionare a deseurilor rezultate; (ii) aplicarea
conceptului de asa-numita ierarhie a deseurilor pentru proiectarea globala a proiectelor:
de prevenire in primul rand, apoi re-utilizare, apoi de recuperare a materialelor si, atunci
cand este posibil a energiei, si in cele din urma ca cea mai rea optiune de eliminare in
depozitele de deseuri; si (iii), conceptul de recuperare fata de eliminare, care se refera la
ierarhia deseurilor, deoarece defineste atunci cand deseul nu mai este deseu si devine o
resursa din nou.
10
Axa prioritara 2
managementului
deseurilor
si
reducerea
Axa prioritara 3
in 2015
Reducerea impactului negativ asupra mediului si atenuarea
schimbarilor climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana
Axa prioritara 4
Axa prioritara 5
Obiectivul 2
Obiectivul 3
Obiectivul 4
Obiectivul 5
a deseurilor
conformitate cu directivele
eliminarea finala in
de deseuri depozitate
colectate si depozitate la
colectate si depozitate la
biodegradabile colectate si
biodegradabile colectate si
depozitate la depozitele de
depozitate la depozitele de
deseuri: [...]%
13
3. Cresterea cantitatii
Procentul de deseuri de
ambalaje recuperate si
reutilizate
4. Infiintarea unor
reciclate: [...]%
Colectarea deseurilor este
structuri eficiente de
operatorilor de gestionare a
Nu exista aranjamente
eliminare finala.
de situri contaminate
reglementate in regiunea
ne-reglementate inchise si
istoric
beneficiara: [...]
reabilitate
Standardele care urmeaza sa fie realizate prin proiect, pentru fiecare dintre obiectivele
specifice mentionate mai sus (si anume, "valoarea asteptata dupa finalizare") va fi in
mod normal, strans legate de orientarile politicii UE privind deseurile si respectarea cu
Directivele relevante ale UE .
Mai mult decat atat, in majoritatea cazurilor, valorile tinta de la finalizarea proiectului
vor fi stabilite de aceste directive si, de asemenea, de angajamentele asumate de statul
membru in timpul negocierilor pentru aderare. In fapt, si in functie de situatia fara
proiect, aceste standarde vor fi, in unele cazuri, atat de ambitioase incat, in scopul de a
alinia proiectul la constrangerile financiare ale beneficiarului final, standardele finale
vor trebui sa fie realizate in doua sau mai multe faze si, prin urmare, un nou set de
obiective ar putea fi definite pentru proiect.
14
4. Cererea
Cererea pentru servicii de gestionare a deseurilor in zona proiectului va fi estimata pe
baza urmatoarelor variabile: (i) populatia actuala si rata de crestere preconizata in
timpul proiectului, (ii) generarea de deseuri pe cap de locuitor si schimbarile
preconizate in timpul proiectului; si (iii) compozitia deseurilor si schimbarile
preconizate in timpul proiectului.
Estimarea cererii, atat in termeni de calitate si de cantitatea a deseurilor este factorul
cheie in identificarea de alternative de proiect pentru a defini tipul si capacitatea
instalatiilor care vor fi necesare pentru a atinge scopul dorit.
Alte aspecte relevante care trebuiesc luate in considerare in cadrul analizei cererii, care
va fi, de asemenea, utilizat pentru identificarea si compararea unor alternative sunt: (i)
compozitia si valoarea calorica, (ii), conditiile socio-economice si de distributia
geografica a bazei de clienti, si (iii), piata potentiala pentru deseuri de sub-produse (de
exemplu: reciclabile si compost).
De indata ce contextul general al SNMD a fost stabilit, pasii care urmeza in mod normal
pentru identificarea alternativelor sunt urmatorii:
1. Stabilirea structurii de baza a proiectului ca rezultat al SNMD sau documente
echivalente, identificarea unor posibile locatii pentru facilitatile proiectului;
2. Definirea optiunilor tehnice pentru diferite facilitati ce trebuie incluse in proiect (din
nou, bazate pe evaluarea strategica realizata la punctul 1 din aceasta sectiune)
3. Evidentierea celor mai potrivite locatii si tehnologii bazate pe criterii calitative, ca de
exemplu:
a. Capacitatea potentiala (de ex. In cazul locatiei unui depozit ecologic, durata de
viata estimata dupa ce toate celulele vor fi pline)
b. Acceptarea publica ( de ex. Sansele de respingere a comunitatii locale, sau de
catre ONG-uri)
c. Hidro-geologia ( de ex. Tipul de sol, stabilitatea pantei, risc de inundatii, risc de
miscari seismic, potential impact supra corpurilor de apa si a acviferului);
d. Accesibilitate ( de ex. Proximitatea si accesibilitatea drumurilor de acces)
e. Tipul de proprietate si zonare ( de ex. Proprietatea trenurilor si tipul de
folosinta)
f. Alti factori (de ex. Distanta minima ceruta pana la aeroporturi, Impact negativ
asupra activitatilor economice in imprejurimi).
4. Definirea unor alternative pentru proiect, luand in considerare numai siturile si
tehnologiile care indeplinesc cerintele minime de calitate cerute pentru fiecare
criteriu individual de mai sus. Fiecare dintre aceste alternative trebuie inteleasa ca un
set de facilitati de tratare si depozitare, cu tehnologiile lor corespondente, plus
imbunatatirile necesare pentru sistemul de colectare, statii de transfer, si asistenta
tehnica ( inclusiv schimbarile asupra cadrului institutional daca este necesar) astfel
17
a. In acest caz, cea mai potrivita alternativa este aceea in care rezulta impactul
asteptat intr-un mod eficient de cost. In principiu, toate alternativele sunt definite
pentru a asigura aceleasi obiective specifice ale proiectului si acele obiective, in
cele mai multe cazuri, sunt in stransa legatura cu realizarea anumitor standarde
necesare pentru conformarea cu politica si Directivele UE. Din acest motiv, in cele
mai multe cazuri este de asteptat ca alternativele sa fie comparabile din punct de
vedere al impactului si ca urmare metoda relevanta pentru selectarea alternativei
cele mai potrivite este analiza cost-beneficiu.
b. in acele cateva cazuri in care impactul asteptat al alternativelor este in mod
semnificativ diferit, in principal din cauza diferitelor externalitati, atunci analiza va
fi necesara pentru a incorpora acele externalitati si a clasa diferitele alternative
6. Analiza financiara
6.1. Scopul si obiectivele analizei
Scopul analizei financiare este de a asigura sustenabilitatea financiara pe termen lung a
proiectului, care implica urmatoarele: i) estimarea costurilor si a veniturilor proiectului
in termeni de cash-flow; ii) definirea structurii financiare a proiectului precum si
profitabilitatea financiara; iii) verificarea suficientei cash-flow-ului proiectat in vederea
asigurarii unei operarii adecvate a sistemelor, realizarea tuturor investitiilor si
indeplinirea tuturor obligatiilor de plata.
In cele din urma, pentru pregatirea aplicatiei pentru finantare, analiza financiara este
necesara cu scopul de a asigura baza de calcul pentru funding gap a optiunii selectate, si
in consecinta pentru calculul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de
venit in conformitate cu art. 55(2) din Regulamentul 1083/2006.
19
6.3.
21
Proiectiile financiare ale proiectului trebuie realizate avand la baza modelul financiar
care urmeaza urmatoarele principii:
Perioada de referinta si durata de viata a echipamentelor
Perioada de proiectie este aceeasi cu perioada de referinta a proiectului, care de obicei
este de 30 de ani (luand in considerare si perioada de constructie), dar poate fi diferita
in functie de natura facilitatilor din proiect. De regula, perioada de referinta poate fi
setata la o perioada mai mica, cuprinsa intre 30 de ani si capacitatea proiectata a
depozitului.
In ceea ce priveste durata de viata a echipamentului, care are un impact asupra
costurilor de inlocuire ce trebuie luate in considerare in perioada de referinta, este
recomandat sa se imparta bunurile in trei mari categorii:
- Lucrari civile ( inclusive cladiri operationale, rezeervoare, cai de acces..)- 40 de
ani
- Camioane si containere- 8-10 ani
- Echipamente si instalatii 12 ani
Raportul CBA trebuie sa includa in anexe un tabel care sa sumarizeze impartirea
investitiilor propuse in cele trei mari categorii, cu indicarea primului an de inlocuire,
precum si a costurilor de inlocuire luate in considerate in analiza.
22
echitatea legata de
prosperitatea relativa a Statului Membru implicat, pentru care toate scopurile practice
ce implica taxe de trebuie suportate de catre utilizatori, nu trebuie sa depaseasca o
anumita limita acceptata de comun accord. Pentru a asigura suportabilitatea taxelor de
colectare si depozitare, analiza trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
a. Estimarea venitului mediu pe familie pentru acele gospodarii ce sunt subiectul
platii taxelor de colectare si depozitare.
24
In plus, veniturile externe posibile trebuie foarte clar detaliate (taxe unitare/tarife si
volumele corespondente/cantitatile), cum ar fi:
1. Vanzarea caldurii sau a energiei;
2. Vanzarea compostului;
3. Venituri generate din reciclarea deseurilor
4.
Din aceeasi categorie, orice contributie din surse externe adusa proiectului trebuie foarte
clar identificata si reflectata in analiza financiara. In particular unii producatori de
deseuri (DEEE, baterii, deseuri din ambalaje) trebuie sa contribuie la costurile de
colectare si tratare, atunci cand proiectul include astfel de facilitati sau
infrastructura in acest sens
6.5
In lumina celor mentionate mai sus, in scopul asigurarii unui nivel adecvat al costului
serviciului si pentru sustenabilitatea financiara a operatiunilor dupa implementarea
proiectului, in analiza financiara trebuie considerate cresterile incrementale ale tarifelor
si taxelor precum, si in acelasi timp trebuie respectate contrangerile privind
suportabilitatea.
Cu toate acestea, asa cum este mentionat in documentul de lucru nr. 4, tarifele si taxele
trebuie stabilite la nivel adecvat astfel incat sa acopere costurile de operare si
mentenanta, inclusiv costurile de inlocuire pentru echipamentele cu durata de viata mai
mica, precum si o parte semnificativa a deprecierii bunurilor (insemnand costurile
necesare pentru inlocuirea in viitor a infrastructurii ).
Este de asteptat ca studiul de fezabilitate sa stabileasca costul incremental pe unitate de
deseu produs, avand la baza analizele incrementale care au in vedere intregul sistem de
management al deseurilor la nivelul judetului
26
Acest cost va trebui sa fie verificat prin prisma limitelor suportabilitatii pentru
consumatori, eventual impartit pe zone urbane si rurale, pe baza cantitatii de deseu
produs, previzionat in studiul de fezabilitate. Tariful mediu sau taxa va trebui stabilita la
nivelul maxim permis de limita de suportabilitate descrisa mai sus, si conform viziunii
de a avea un sistem de tarifare unic, va aplicat tuturor consumatorilor.
In cazul in care datorita nivelului de sportabilitate redus, aplicarea limitei de
suportabilitate detaliata mai sus va cauza stabilirea unor tarife la o limita ce pune in
pericol sustenabilitatea financiara a proiectului sau nu va asigura recuperarea totala a
costurilor de operare, se vor explora optiuni alternative sau cumulative pentru
rezolvarea problemei.
Se va recurge la aceste optiuni alternative doar cu o solida justificare, si trebuie
discutate in prealabil si agreate in avans cu Autoritatea de Management.Se anticipeaza
ca aceste optiuni sa include cel putin urmatoarele:
- pentru a stabili tarife peste limita de suportabilitate este necesara o decizie
politica, in paralel cu stabilirea unor masuri specific la nivel de ADI, pentru a
reduce suportabilitatea decilei inferioare( vouchere, tarife sociale mai mici);
- considerea unui sistem de tarifare alternativ sau mai sofisticat, permitand de
exemplu sisteme de tarifare differentiate, cu tarife mai mari pentru consumatorii
non-domestici, mai mare decat nivelul agreat de AM;
- o combinatie intre cele doua variante de mai sus;
Analiza CBA trebuie sa descrie in mod corespunzator sistemul de tarifare recomandat.
27
In care:
EC - sunt cheltuielile eligibile
Pasul 3 Calcularea ( maximului) Grantului UE
EU grant = DA*Max CRpa
In care :
Max CRpa - reprezinta rata maxima de cofinantare stabilita pentru axa prioritara in
Decizia Comisiei de adoptare a programului operational ( art. 52.7.)
29
total eligibile
budget )
30
21%
De asemenea, atunci cand prezentam un plan de finantare al unui proiect, atentia este
indreptata asupra faptului ca beneficiarii proiectului sunt autoritatile locale, si numai o
parte din TVA aferent investitiilor poate fi considerat rambursabil - TVA-ul aferent
deficitului de finantare (in conformitate cu prevederile OUG 29/2007).
TVA-ul aferent contributiei non-funding gap, care este asigurat prin imprumuturi, si cel
aferent altor cheltuieli neeligibile, vor fi considerate costuri neeligibile, iar deficitul de
finantare se va ajusta folosind pro-rata. Beneficiarilor li se cere sa prezinte planul de
finantare dupa modelul atasat in anexa IV.
De asemenea, intrucat in multe cazuri co-finantarea va fi asigurata de catre Autoritaile
Locale, atat prin contracte de imprumut cat si din bugetele lor, solicitantul de proiect
este sfatuit sa prezinte in cadrul analizei sustenabilitatii proiectului o scurta analiza
financiara a autoritatilor locale cu scopul de a dovedi faptul ca sunt capabili sa finanteze
cheltuielile neeligibile (din excedent de exploatare), si sunt capabili sa contracteze un
imprumut pentru cofinantare.
31
9. Analiza economica
Scopul analizei economice este de a asigura faptul ca proiectul are o contributie neta
pozitiva adusa societatii si in consecinta, in contextul acestui ghid, este valoros pentru
cofinantare din fonduri UE. Aceasta implica verificarea faptului ca, pentru alternativa
selectata, beneficiile proiectului vor depasi costurile proiectului si mai mult decat atat ca
valoarea prezenta a beneficiilor economice ale proiectului depaseste costurile
economice ale proiectului. Practic, aceasta inseamna ca ENPV este pozitiv, raportul B/C
este mai mare decat 1 sau cand ERR al proiectului depaseste rata de discount utilizata
pentru calculul ENPV. La fel in cazul calculului Deficitului de finantare si a
32
33
34
e. Achizitia de teren: cuprinde terenul utilizat in mod implicit in proiect, chiar daca
nu este inclus nici un cost financiar (de ex. daca terenul pentru depozitul ecologic
este furnizat gratis de catre beneficiarii proiectului). Corectarea costurilor
terenului se face pentru a ajusta output-ul net care ar fi fost produs de catre teren
daca nu ar fi fost utilizat in cadrul proiectului. Decat sa aplici un factor de
conversie la costul financiar cum ar fi in cazul articolelor netranzactionate, a
costului economic al terenului, care este si el specific pentru fiecare proiect, se
poate face calculul separat. Totusi, in acele cazuri in care terenurile sunt
achizitionate la pretul de pe piata, se poate asuma faptul ca pretul (costul)
financiar este aproximativ la fel cu pretul economic deoarece piata reflecta
valoarea prezenta a a viitorului output.
f. Transfer de plati: Aceasta categorie cuprinde taxele indirecte ( de ex, TVA),
subventii, transferuri de plati incluse in preturile de pe piata utilizate pentru a
estima costurile proiectului. Toate aceste costuri trebuie eliminate cu scopul
realizarii analizei economice,. Cu toate acestea, preturile economice ar trebui sa
fie cele brute, cu taxe directe. De asemenea, taxele indirecte/subventiile cu rolul de
a corecta externalitatile, nu e nevoie sa fie eliminate atata timp cat nu e dubla
inregistare in contabilitate.
In Tabelul de mai jos se indica corectiile de la preturile de pe piata la preturile
economice. Costurile financiare sunt convertite in costuri economice prin multiplicarea
cu factorul de conversie corespunzator. De asemenea, se consemneaza faptul ca,
costurile relevante ce trebuie considerate pentru analiza economica sunt costurile
incrementale, chiar daca analiza financiara a fost realizata utilizand metoda costurilor
istorice.
35
Factor de
Comentariu
conversie
Bunuri comercializate
Bunuri necomercializate
1
Aproape
Trebuie stabilit de AM
de 1
Forta de Munca calificata
Forta de Munca
1
FRSU
necalificata
Achizitia de teren
n.a.
Transfer de plati
descompunerea deseurilor;
de combustibili fosili.
Cuantificarea acestor beneficii poate fi facuta prin estimarea unei reduceri anuale
exprimata in tone de metan si bioxid de carbon, datorate proiectului,
transformarea cantitatilor de metan in bioxid de carbon echivalent utilizand un
factor standard de conversie si monetizare.
Valorile specifice si standard pentru metodologia mai sus mentionata pentru
cuantificarea beneficiilor economice sunt specificate in anexa III a acestui ghid, care
implica de asemenea, un model de calcul
37
38
39
Variabila testate
noul
FRR/K
FNPV/K
Variatia ENPV
( in % la
( in % la cazul de baza)
cazul de
noul ERR
baza)
Cost de investitie al
proiectului
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculate]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
( scadere cu 1%)
Cost de investitie al
proiectului
(crestere cu 1%)
Venituri
(scadere cu 1%)
Venituri
(crestere cu 1%)
costuri O&M
(crestere of 1%)
O&M cost
(scadere of 1%)
beneficii
economice
(crestere cu 1%)
beneficii
economice
(scadere cu 1%)
costuri economice
(investitii)
(crestere cu 1%)
costuri economice
(investitii)
(scadere cu1%)
40
costuri economice
(O&M)
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
n.a.
n.a.
[calculat]
[calculat]
(crestere cu 1%)
Economic
costuri
(O&M)
(scadere cu 1%)
Avand in vedere rezultatele de mai sus, orice variabila pentru care o variatie de 1%
rezulta o variatie mai mare de 1% fata de FRR/K sau ERR sau mai mult de 5% la
valoarea de baza FNPV/K sau ENPV , va fi considerata o variabila cheie.
41
42
43