Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Analiz a modului de calcul a

Raportului Cost / Beneficiu pentru
dezvoltarea unui Centru de
Producie i Distribuie Combustibili
ECO

Student: Alexandra Octavia Ureche

(IMSA)

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Cuprins
Lista Acronime

.3
Capitolul 1:............................................................................................................. 4
Scurt Istoric......................................................................................................... 4
Capitolul 2:............................................................................................................. 5
Scopul analizei cost / beneficiu (ACB).................................................................5
Capitolul 3:............................................................................................................. 6
Principiile analizei cost-beneficiu.........................................................................6
Capitolul 4:............................................................................................................... 7
Metode de determinare a veniturilor i costurilor...............................................7
Capitolul 5:............................................................................................................. 9
Metode de calcul pentru RCB.............................................................................. 9
Capitolul 6:........................................................................................................... 10
Analiza de senzitivitate..................................................................................... 10
Capitolul 7:........................................................................................................... 11
Analiza riscurilor................................................................................................ 11
Capitolul 8............................................................................................................ 13
Probleme in aplicarea analizei cost-beneficiu....................................................13
Exemplu:.......................................................................................................... 14
Capitolul 9:........................................................................................................... 15
Studiu de caz..................................................................................................... 15
Centru de Producie i Distribuie Combustibili ECO..................................................15
9.1 Definirea obiectivelor i Identificarea proiectului.....................................15
9.2 Analiza financiar......................................................................................... 17
9.3 Analiza de risc............................................................................................. 19
Capitolul 10:......................................................................................................... 20
Referine........................................................................................................... 20

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

List Acronime
ACB Analiz cost / beneficiu
CFt - Cash flow total
DCF Discontinued cash flow
DRI Durata de recuperare a investiiei
ECO - Ecologic
Germ. Referire la limba german
It. Referire la limba italian
RBC/RCB Raport cost / beneficiu
RIR Rata intern de rentabilitate
UE Uniunea European
VAN Valoare actualizat net
VANE Valoare actualizat net economic
VANF Valoare actualizat net financiar
VR Valoare rezidual

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Capitolul 1:
Scurt Istoric

Radacinile a ceea ce este astazi analiza cost beneficiu dateaza de la

jumatatea secolul al 19-lea. Primele aspecte teoretice au fost sugerate intr-un articol
al inginerului francez Jules Dupuit, cunoscut pentru rolul avut la dezvoltarea retelei
de drumuri din Franta si a retelei de canalizare din Paris. Acesta a lansat teoria
potrivit careia utilitatea marginala a unui bun sau a unui serviciu scade odata cu
cantitatea consumata din acel bun sau serviciu. De exemplu, beneficiile unui proiect
public care aduce 5.000 de locuri de munca intr-un oras mic de provincie, cu 40.000
de locuitori, sunt foarte mari, cel putin din acest punct de vedere. Un al doilea proiect
care ar aduce inca 6.000 de locuri de munca este de asemenea util, iar beneficiile
asociate acestuia sunt destul de mari. Un al treilea proiect care ar aduce, sa spunem,
8.000 de locuri de munca nu ar mai avea insa aproape nici un fel de utilitate, din
moment ce forta de munca ar fi deja ocupata in mare parte. Desi aparent este
evident faptul ca 8.000 de locuri de munca in plus pentru o comunitate reprezinta un
beneficiu mai mare decat 5.000 de locuri de munca, in acest caz lucrurile stau exact
invers.
Contributia lui Jules Dupuit la punerea bazelor analizei cost-beneficiu a fost
preluata si dezvoltata de economistul britanic Alfred Marshall, unul dintre fondatorii
teoriei economice neoclasice.
Analiza cost-beneficiu a fost pusa in practica pentru prima data de Corpul
Inginerilor din Armata Statelor Unite ale Americii (USACE), la inceputul secolului 20.
Incepand din anul 1902 proiectele de baraje, indiguiri si altele de acest fel derulate
pe raurile din SUA aveau nevoie de o autorizatie emisa de Corpul Inginerilor mai sus
amintit, iar experientele practice au condus la aparitia unor reguli generale privind
aprobarea proiectelor. Cea mai importanta dintre acestea era aceea ca beneficiile
aduse de fiecare proiect sa fie mai mari decat costurile pe care le presupunea
acesta.
Un alt pas important in dezvoltarea analizei cost-beneficiu a fost facut la
sfarsitul anilor 1930, o data cu aparitia criteriului Kaldor Hicks, lansat de
economistii britanici John Hicks si Nicholas Kaldor. In prezent, acest criteriu este cel
mai des utilizat in analiza cost-beneficiu pentru a estima daca un proiect este fezabil
sau nu. El va fi prezentat mai pe larg intr-unul din capitolele cursului, impreuna cu o
comparatie cu optimul Pareto, din care de altfel deriva.
Anii 50 si 60 au adus o majorare a numarului proiectelor finantate din bani
publici pentru care a devenit obligatorie realizarea unei analize cost-beneficiu si o
extindere a ariei de aplicabilitate a acestui procedeu, cu precadere la proiecte de
infrastructura cum ar fi autostrazi si cai ferate. De asemenea, domeniul a inceput sa
fie teoretizat si au aparut mai multe ghiduri si manuale pentru punerea in aplicare a
analizei cost-beneficiu la diverse tipuri de proiecte.
4

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Capitolul 2:
Scopul analizei cost / beneficiu (ACB)

Analiza cost / beneficiu este un instrument ce va fi utilizat pentru estimarea i

evaluarea proiectelor, cu ajutorul acesteia putandu-se justifica nevoia, importanta si
necesitatea proiectului ce se doreste a fi elaborat. Aceste evaluari se fac lund n
considerare att avantajele ct i dezavantajele proiectului. Practic se stabiliste
viabilitatea unui proiect, dac se merit investi ia att financiar ct i de timp n
planificarea, dezvoltarea, implementarea i testarea respectivului proiect facandu-se
o analiza detaliata a tuturor situaiilor. Astfel proiectele care nc de la nceput se
dovedesc a fi mult mai costisitor de implementat comparativ cu beneficiile pe care le
poate aduce, nu poate fi considerat proiect viabil i nu merit a fi nceput. Acest tip
de analiz poate facilita decidentul, poate identifica care sunt acele proiecte n care
se pot maximiza att beneficiile sociale ct i cele financiare. Pe baza acestei
analize, se pot stabili prioritile conform crora se vor implementa proiectele. De
obicei acest raport se calculeaza pe baza a doua scenarii: cu proiect si fara
proiect, observandu-se altfel, prin comparatie, diferentele si astfel putandu-se
identifica beneficiile nete si in acelasi timp putandu-se analiza daca proiectul este
sau nu oportun. Cu alte cuvinte, ACB poate fi considerat instrumental de formare a deciziilor
pentru evaluarea utilitatii investitiilor in proiectul ce urmeaza a fi demart cu suportul finantarii din
resurse.
Prin definiie, termenul de cost se refer la Totalitatea cheltuielilor,
exprimate n bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrri,
prestarea unui serviciu, etc. (< it. costo, germ. Kostos), iar termenul beneficiu se
refer la un Ctig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al
unei ntreprinderi, reprezentnd diferena dintre veniturile realizate i cheltuielile
ocazionate de acestea. Din aceste dou definiii, tragem concluzia c un obiectiv
general al acestei analize este de fapt repartizarea mai eficient a resurselor
societii.
Analiza cost / beneficiu este structurat n urmtoarele etape:
Definirea obiectivelor
Identificarea proiectului
Analiza opiunilor
Analiza financiar (din punct de vedere al beneficiarului)
Analiza economic (obligatorie doar n cazul investiiilor
publice majore proiecte ce depasesc suma de 25 milioane
euro)
Analiza de senzitivitate (identificarea variabilelor critice ce pot
influena performana financiar a proiectului)
Analiza de risc
Prezentarea rezultatelor
Odata cu realizarea etapei de definire a obiectivelor, beneficiarul pentru a
putea fi in concordanta cu obiectivele stabilite si prin care isi doreste sa demonstreze
5

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

oportunitatea proiectului sau, trebuie sa stabileasca atat obiectivele generale ale

proiectului cat si modul de implementare. In momentul stabilirii obiectivelor trebuie sa
tinem cont de contextul social si de cel economic zonei unde urmeaz a fi
implementat proiectul. Prin aceste contexte, m refer nu doar la indicatori fizici, ci i
la indicatorii ce in de modul n care se va msura nivelul lor de realizare.
In cadrul etapei de analiza a optiunilor trebuie punctat si demonstrat c
alegerea scenariului recomandat este optim din punct de vedere socio-economic. Se
analizeaz att ipoteza zero (varianta fr investiie) ct i ipoteza cu investiie.
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanta financiara, in cazul
demararii proiectului in cauza, pe tot parcursul desfasurarii acestuia. Analiza ia in
considerare indicatorii de performanta financiara, sustinerea finaciara si
sustenabilitatea pe termen lung, precum si justificarea pentru volumul asistentei UE
atunci cand este cazul, scopul fiind acela de a stabili care ar fi cel mai potrivit sistem
de finantare pentru desfasurarea lui. Indicatorii calculai n cadrul analizei financiare
trebuie s se ncadreze n urmatoarele limite:
Valoarea actualizat net (VAN) trebuie s fie < 0
Rata intern de rentabilitate (RIR) trebuie s fie < rata de actualizare
Fluxul de numerar cumulat trebuie s fie pozitiv n fiecare an al perioadei de
referin
Raportul cost / beneficii 1, unde costurile se refer la costurile de
exploatare pe perioada de referin, iar beneficiile se refer la veniturile
obinute din exploatarea investiiei.
In cadrul analizei de senzitivitate se identifica variabilelor critice care pot
influena performana financiar a proiectului . De asemenea, se analizeaz modul n
care acestea variaz, n plus sau n minus, mpreun cu influena indicatorilor
calculai n cadrul analizei financiare.
Analiza de risc se efectueaz att pentru variabilele critice identificate n
analiza de senzitivitate, precum i pentru celelalte riscuri care pot aparea pe
parcursul implementrii investiiei (tehnice, de mediu, financiare, instituionale i
legale).

Capitolul 3:
Principiile analizei cost-beneficiu
Unul dintre principiile foarte importante al analizei cost-beneficiu, fara de care
ar fi fost probabil imposibila realizarea vreunei comparatii intre costuri si beneficii,
este cuantificarea acestora. Acest tip de analiza face posibil sa fie comparate mere
cu pere, iar din acea comparatie sa poata fi trasa si o concluzie pertinenta. Datorita
faptului ca tipurile de beneficii si de costuri sunt foarte variate, cuantificarea acestora
da de cele mai multe ori batai de cap in realizarea analizei. Pentru a putea intelege
mai bine va voi prezenta variatiile intre cei doi termini: astfel beneficiile unui proiect
pot fi, in afara de cele financiare, crearea de locuri de munca, dezvoltarea economica
a unei regiuni geografice, imbunatatirea accesului unei comunitati la serviciile publice
6

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

sau imbunatatirea calitatii acestora, dezvoltarea infrastructurii, scaderea nivelului de

poluare, restaurarea unor monumente istorice, si multe altele, dar si costurile, pe de
alta parte, pot fi la fel de variate, iar in afara de cele financiare ele pot include exact
opusul beneficiilor enumerate mai sus (distrugerea de locuri de munca, distrugerea
infrastructurii, poluare, distrugerea unor monumente istorice s.a.m.d.) sau, dupa caz,
alte tipuri de costuri. Cuantificarea acestor tipuri extrem de variate de costuri si
beneficii este de cele mai multe ori foarte dificil de realizat, si astfel trebuie sa luam in
calcul si pericolul subiectivismului.
Datorita faptului ca in calcul sunt incluse beneficii si costuri din categorii foarte
diversificate trebuie sa privim cu atentie faptul ca unele dintre cele mai importante
costuri si beneficii raman, in cazul majoritatii proiectelor, cele financiare. Cheltuielile
pe care le necesita acel proiect, la fel ca si veniturile pe care le poate aduce, sunt
incluse in calcul alaturi de celelalte costuri si beneficii, singura diferenta fiind
reprezentata de cuantificarea lor mai usoara.

Capitolul 4:

Metode de determinare a veniturilor i costurilor

Principalele metode de determinare a veniturilor i costurilor sunt:
Metoda marginal / diferenial
Analiza opiunilor
Perioada de referin
Criteriul Kaldor-Hicks
Cnd vorbim despre Metoda marginal / diferenial, vorbim de fapt despre
fluxurile financiare sau economice luate n calcul pentru fiecare variant de proiect
analizat, care sunt considerate exclusiv pe o baz net fa de varianta de referin.
Varianta zero (fr investiie) este varianta de referin pentru aplicarea
metodei marginale. Trebuie totusi sa stim ca aceasta varianta nu se refera de fiecare
data la inexistena oricrei investiii pe durata de referin . Varianta de referin
reprezint acea variant n care doar se men ine func ionalitatea infrastructurii
existente, la parametrii existeni/normali (inclusiv eventuale investi ii ulterioare, dac
elementele pre-existente proiectului ar deveni inutilizabile). n situaia n care se
impun investiii minime oricum, varianta de referin este, de fapt, cea a interveniei
minime.
Analiza opiunilor const n urmtorii pai procedurali:
Crearea unei liste lungi de scenarii alternative prin care sa putem
asigura ndeplinirea obiectivelor propuse;
Evaluarea scenariilor din perspectiva cadrului strategic / reglementrilor
/ fezabilitii;
Alcatuirea unei liste scurte de scenarii alternative ulterior evalurilor de
mai sus;
Ierarhizarea scenariilor din lista scurt pe baza unei analize costbeneficiu;
Selectarea scenariului optim.
7

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Pentru ndeplinirea cerinelor procedurale menionate, este necesar s se

parcurg urmtoarele etape:
Etapa 1: Obiectivele sunt exprimate n variabile msurabile (nu trebuie s fie
redundante, dar pot fi alternative);
Etapa 2: Fiecrui obiectiv i este atribuit o pondere (care s reflecte
importana relativ pe care le-o acord cadrul programatic comunitar/naional);
Etapa 3: Definirea criteriilor de evaluare;
Etapa 4: Analiza de impact (analizarea, pentru fiecare criteriu ales, a
efectelor cantitative sau calitative pe care acesta le produce);
Etapa 5: Estimarea efectelor proiectului n termenii criteriilor selectate
(cuantificarea fiecrui rezultat din etapa 4);
Etapa 6: Ponderarea rezultatelor obinute;
Etapa 7: Agregarea scorurilor diferitelor criterii.
Perioada de referin se refer la numrul maxim de ani pentru care se
realizeaz previziuni n cadrul analizei cost-beneficiu. Previziunile trebuie realizate
pentru o perioad apropiat de viaa economic a investiiei, suficient de indelungat
pentru a permite manifestarea impactului pe termen mediu i lung al acesteia.
Criteriul Kaldor-Hicks (lumea devine mai bun n ansamblu dac dimensiunea
ctigurilor este mai mare dect cea a pierderilor, de aa manier nct cei care au
de ctigat ar putea s i compenseze total pe cei care au de pierdut i inc s
rmn cu ceva n plus) se refera la faptul c beneficiile ar trebui s fie mai mari
dect costurile - de aici analiza cost-beneficiu i indicatorii VAN i RIR.
Criteriul a fost lansat in a doua parte a anilor 30 de economistii britanici
Nicholas Kaldor si John Hicks. Potrivit acestora, este irelevant daca unii dintre
participantii la sistem vor avea de suferit in urma implementarii unei schimbari, atata
timp cat beneficiile rezultate per total sunt mai mari decat costurile totale, exprimate
in forma monetara, deoarece in aceasta situatie exista potentialul ca toti cei implicati
sa fie intr-o situatie mai buna, sau cel putin o parte a lor sa fie intr-o situatie mai buna
fara ca vreunul dintre ei sa fie intr-o situatie mai proasta.
Criteriul Kaldor-Hicks poate fi privit si ca o justificare la nivel teoretic a ideii
potrivit careia daca suma beneficiilor pe care le aduce un proiect comparativ cu
situatia anterioara este mai mare decat suma costurilor pe care le presupune, atunci
se justifica realizarea sa. De asemenea, este o justificare si pentru comparatia intre
beneficii si costuri aparent fara legatura intre ele, dar care sunt rezultate ale aceleiasi
modificari a starii de fapt initiale, produsa de implementarea acelui proiect. Totusi,
faptul ca acest criteriu aduce o acoperire la nivel teoretic pentru comparatia intre
costurile si beneficiile produse de un proiect il face sa aduca niste limitari respectivei
comparatii. Exista situatii (putine, este drept) in care beneficiile sunt mai mari decat
costurile, fara ca o compensare intre cei care pierd si cei care castiga sa fie posibila
nici macar teoretic, iar in astfel de situatii concluzia analizei cost-beneficiu este in
mod normal una de neimplementare a proiectului aflat in discutie.

n realitate, acest raionament ofer elemente suplimentare:

8

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Dac opiunea 1 are beneficii > costuri i o alt opiune 2 are o diferen
(pozitiv) i mai mare ntre beneficii i costuri, trecerea de la opiunea 1 la
opiunea 2 este o mbuntire n sine.
Astfel, o strategie buna nu este aceea a cautarii unei cai de aciune care
doar conduce la beneficii mai mari dect costurile, ci trebuie s luam in
calcul varianta n care diferena (pozitiv) ntre beneficii i costuri este cea
mai mare (aceast observaie st la baza departajrii proiectelor de
finanare n cadrul procesului de evaluare).
Exista si dezavantaje ale criteriului Kaldor-Hicks, care deriva in principal din
plasarea binelui colectiv deasupra binelui individual. Cel mai important dezavantaj
este neluarea in calcul a distributiei beneficiilor si a costurilor, ci doar a valorii
nominale a acestora. Astfel, este posibil ca un proiect care produce un avantaj mare
pentru un singur stakeholder si dezavantaje pentru toti ceilalti sa fie considerat o
imbunatatire Kaldor-Hicks. Un alt dezavantaj, care deriva din cel de mai sus, este
punerea semnului de egalitate intre utilitatea unui bun sau a unei sume de bani
pentru toti cei care compun sistemul. O mie de lei inseamna mai mult pentru o
persoana saraca si mai putin pentru una bogata sau pentru o companie mare, iar
utilitatea acestei sume, respectiv costul sau beneficiul pe care ea il produce, nu este
acelasi. Valoarea marginala este diferita intre cele doua variante. O posibilitate
pentru a elimina aceasta problema este ponderarea unora dintre costuri si beneficii in
asa fel incat sa se tina cont si de distributia lor in randul celor afectati de proiect, si
nu doar de o valoare medie estimata. In unele cazuri, poate aparea si un alt neajuns
al criteriului, si anume faptul ca o modificare A poate fi o imbunatatire fata de situatia
initiala B, aceasta la randul ei sa fie o imbunatatire fata de o situatie anterioara C, si
totusi situatia A sa nu fie o imbunatatire fata de C.

Capitolul 5:
Metode de calcul pentru RCB
Indicatorii specifici ai analizei cost / beneficii reprezint indicaii concise despre
performana proiectului i pot sta la baza clasificrii proiectelor. Printre acestia se
regsesc:
Valoarea actualizat net (VAN)
Rata intern de rentabilitate (RIR) - rata de actualizare la care VAN =0
Raportul beneficiu / cost (RBC)
Durata de recuperare a investiiei (DRI)
Valoarea actualizat net (VAN) indic valoarea actual, la momentul 0, a
implementrii unui proiect ce va genera n viitor diverse fluxuri de venituri i cheltuieli.
n

CFt
VAN= ( 1+ k )
t =1

VR
I 0
( 1+ k ) n
9

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

t=1,n reprezint orizontul de analiz (numr de ani); VR reprezint valoarea

rezidual; k reprezint rata de actualizare, I0 reprezint valoarea investiiei iniiale
OBS!
Dac VAN este pozitiv, atunci veniturile viitoare vor excede cheltuielile. Toate
diferenele anuale dintre venituri si cheltuieli sunt aduse n prezent cu ajutorul ratei
de actualizare DCF (Discounted Cash Flow). VAN este dificil de utilizat pentru
proiecte cu ciclu de via diferit sau cu momente iniiale-finale diferite.
Raportul beneficiu / cost (RBC) este un indicator complementar VAN.
RBC= VAN(I) /VAN(O); dac RBC>O proiect profitabil
Durata de recuperare a investiiei (DRI) reprezint numrul de ani necesar fluxurilor
viitoare actualizate s acopere integral efortul investiional.
Rata intern de rentabilitate (RIR) reprezint rata de actualizare la care VAN =0
(aceasta este rata intern de rentabilitate minim acceptat pentru proiect, o rat mai
mic indicnd faptul c veniturile nu vor acoperi cheltuielile). RIR poate fi incalculabil
pentru anumite proiecte;
Raportul beneficiu / cost (RBC) compar valoarea actualizat a beneficiilor viitoare
cu valoarea actualizat a costurilor viitoare.

Capitolul 6:
Analiza de senzitivitate
Isi stabileste urmatoarele obiective:
Sa stabileasca care este gradul de incertitudine n ceea ce privete
implementarea proiectului;
Sa identifice variabilele critice i impactul potenial asupra modificrii
indicatorilor de performan financiar i economic;
Indicatorii de performan financiar i economic care trebuie testai.
Acetia sunt: rata intern de rentabilitate financiar a investiiei,
valoarea actualizat net financiar, rata intern de rentabilitate
economic i valoarea actualizat net economic.
Variabilele critice pot fi determinate cu ajutorul modificrii procentuale a unui
set de variabile ale investiiei urmat apoi de calcularea valorii indicatorilor de
performan financiar i economic. Orice variabil a proiectului pentru care variaia
cu 1% va produce o modificare cu mai mult de 5% n valoarea de baz a VANF sau
VANE va fi considerat o variabil critic (evaluatorul poate prescrie i un alt interval
de elasticitate).
Curbe de elasticitate:
10

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Analiza se efectueaz secvenial, astfel reusind sa se determine impactul

variaei fiecrei variabile critice n parte;
Prin determinri punctuale repetate pe intervale de variaie +/- x% pot fi
trasate curbe de elasticitate ale fiecrei variabile analizate in parte;
Calculul valorilor de comutare:
Schimbarea procentual a variabilei critice identificate care stabileste ca
valoarea indicatorului de performan analizat - valoarea actualizat net
financiar sau valoarea actualizat net economic - s fie egal cu zero)
pentru variabilele critice identificate.
Etapele elaborarii analizei de senzitivitate:
Recunoasterea variabilelor care sunt considerate critice pentru
durabilitatea beneficiilor proiectului. Acest lucru se obtine prin schimbarea
procentual a unui set de variabile ale investiiei i apoi determinarea prin
calcul a valorii indicatorilor de performan financiar;
Orice variabil a proiectului pentru care variaia cu 1% va provoca o
modificare cu mai mult de 5% n valoarea de baz a VNAF va fi
considerat o variabil critic;
Calculul valorilor de comutare" (schimbarea procentual a variabilei critice
identificate care determin ca valoarea indicatorului de performan
analizat valoarea actualizat net financiar s fie egal cu zero) pentru
variabilele critice identificate.

Capitolul 7:
Analiza riscurilor
Obiectiv:
Evaluare distribuiei de probabilitate
performan financiar i economic.

schimbarilor

indicatorilor

de

Metodologie de calcul:
Dac nu exist informaie convenabila pentru stabilirea distribuiei probabilitii
variabilelor critice:
Alte aspect metodologice:
Analiza de risc ar trebui s aiba in vedere i o seciune de recunoastere a
riscurilor necuantificabile;
Trebuie analizata si posibilitatea ca proprietarul proiectului sa influeneze
probabilitatea riscurilor identificate i sa alcatuiasca o lista de msuri pentru
riscurile asupra crora proprietarul are o influen.
Extragerea repetat (iteraii) a unor valori aleatoare a variabilelor critice din
aceleai intervale de probabilitate (folosind curbele de distribuie ale
11

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

variabilelor critice) i recalcularea indicatorului de performan analizat n baza

setului de parametri astfel constituit;
Reprezentare grafic: pe ordonata sistemului cartezian se reprezint
probabilitatea distribuiei i pe abscis se marcheaz valorile corespunztoare
calculate ale indicatorului.
Metodologie de calcul n prezena distribuiei de probabiliti:
Analiza de risc este realizabila numai in momentul in care exist informaie
convenalibila pentru stabilirea distribuiei probabilitii variabilelor critice (acest
aspect este de cele mai multe ori neglijat n mod grav i repetat de autori de
ghiduri ale solicitantului, care doresc imperativ distribuii de probabilitate i
analiz Monte Carlo n toate cazurile);
Trebuie realizata asocierea unei distribuii de probabilitate pentru fiecare
variabil critic (aceasta poate fi obinut din literatura de specialitate sau de
ce nu chiar din experiena proprie a beneficiarului sau consultantului);
Rezultatele analizei de risc se pot expune ca medie estimat i deviaie
standard a indicatorilor de performan financiar i economic, dac se poate
determina distribuia probabilitii variabilelor critice;
Metodologie de calcul n absena distribuiei de probabiliti:
In cazul in care nu exist informaie rezonabil pentru stabilirea distribuiei
probabilitii variabilelor critice, atunci analiza riscului se poate efectua prin
definirea scenariul optimist i pesimist care va include toate variabilele critice
(trebuie avut n vedere i combinarea variaiilor parametrilor);
n realitate, aceast metod reprezint tot o variaie a distribuiei de
probabiliti (luarea n calcul a trei scenarii - de baz, optimist i pesimist reprezint, de fapt, o distribuie triunghiular);
Aceast abordare nu este altceva dect o dezvoltare a calculului de
elasticitate din cadrul analizei de senzitivitate.
Software:
Exist produse software specializare pentru acest tip de analiz
Pentru distribuia normal, se poate genera un numr redus de iteraii i n MS
Excel.
Analiza riscurilor implic, n msura disponibilitii, luarea n calcul a distribuiei
riscurilor.

12

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Distribuie de riscuri

Capitolul 8
Probleme in aplicarea analizei cost-beneficiu
Ca si in celelalte domenii economice, si in analiza cost-beneficiu pot aparea
probleme cauzate fie de structura acesteia, fie de felul in care este implementata. In
decursul timpului, au fost de o potriva exemple de proiecte care au dovedit ca
analiza cost-beneficiu a jucat un rol important si benefic, dar in acelasi timp, pe de
alta parte au existrat si situatii in care rezultatele acesteia s-au dovedit mai apoi
eronate.
Probabil cea mai importanta dintre aceste probleme este lipsa de acuratete a
estimarilor utilizate. De aceeas de cele mai multe ori, cei care promoveaza proiectul
supraestimeaza beneficiile produse de proiect, in timp ce costurile sunt le considera
a fi mai mici decat in realitate. Motivele pentru care se intampla astfel sunt, in
general, utilizarea unor formule ne-stiintifice pentru a estima beneficiile si costurile
nefinanciare si, mai ales, tendinta autorilor proiectului de a fi entuziasti fata de
propriul produs. Aceasta fara a lua in calcul, evident, posibilitatea ca autorii analizei
sa aiba un interes personal in trecerea mai departe cu orice pret a proiectului.
Problema supraestimarii beneficiilor si a subestimarii costurilor poate fi in
schimb combatuta, sau cel putin partial, prin folosirea unei tehnici reference class
forecasting, ce presupune o comparative a celor mai importante beneficii si costuri
estimate in cadrul unui proiect cu cele din alte proiecte similare derulate de-a lungul
timpului, tinand cont de gradul de acuratete al estimarilor pentru proiectele din trecut.
Pentru a intelege mai bine putem sa reflectam la urmatorul exemplu simplest: pentru
autostrazile construite de-a lungul timpului costurile au fost subestimate in medie cu
30% in proiect fata de valoarea obtinuta in realitate, se poate trage concluzia ca si un
proiect curent de autostrada este susceptibil de a avea costurile subestimate tot cu
13

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

30%. Desi pare simplu putem intampina o alta problema ce vine datorita calitatii
reduse a datelor istorice existente pentru a face statistici relevante pe fiecare sector
de activitate si in faptul ca pentru rezultate cat mai concludente este necesar lucrul
cu distributii probabilistice, nu doar cu medii aritmetice ale rezultatelor din trecut.
O alta problema in aplicarea analizei cost-beneficiu poate fi aceea a
neincluderii unor costuri si beneficii in calculi intrucat exista foarte multe proiecte ce
nu prevad anumite costuri si beneficii care ar trebui avute in vedere, intre partizanii
si opozantii acestora. Exemplul proiectului de exploatare a aurului de la Rosia
Montana, este util si in acest caz, el generand o dezbatere aprinsa referitoare la
costurile si beneficiile pe care le va produce de fapt.
Exemplu:
Un exemplu des intalnit in articolele despre analiza cost-beneficiu, la capitolul
neajunsuri, este cel al Ford Pinto, un autoturism produs de Ford in anii 70. Din cauza
unei deficiente de proiectare a rezervorului de carburant, in cazul unei lovituri din
spate la o viteza mai mare de 50 km/h exista pericolul ca masina sa ia foc. Intr-o
analiza cost-beneficiu realizata pe plan intern de Ford si ajunsa in presa mai tarziu
apareau la capitolul beneficii ale rechemarii masinilor si montarii unui sistem de
siguranta 180 de morti in incendii evitate, cuantificate la 200.000 de dolari fiecare,
180 de raniri grave ca urmare a incendiilor evitate, cuantificate la 67.000 de dolari
fiecare si 2.100 de vehicule arse evitate, cuantificate la 700 de dolari fiecare. La
capitolul costuri apareau 11 milioane de autoturisme si 1,5 milioane de autoutilitare
usoare care ar fi trebuit modificate, la 11 dolari pentru fiecare vehicul. Totalurile erau
de 49,5 milioane de dolari ca beneficii si 137,5 milioane de dolari ca pierderi. Ca
urmare a acelei analize compania a decis sa nu ia nici o masura, insa rezultatul final
a fost departe de asteptari: daunele acordate de instantele de judecata ca urmare a
pierderilor de vieti omenesti au fost mult mai mari decat se anticipa, publicitatea
negativa a avut efecte foarte nefaste asupra vanzarilor, iar intr-un final tot a fost
nevoie de rechemarea masinilor in service si eliminarea deficientei de siguranta.
In Romania, riscurile de a intampina una dintre problemele expuse mai sus
sunt cu atat mai mari, in principal pentru ca nu exista statistici relevante care sa
poata fi folosite in cuantificarea costurilor si beneficiilor. De aceea, este bine ca in
unele cazuri sa fie folosite date

14

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Capitolul 9:
Studiu de caz

Centru de Producie i Distribuie Combustibili ECO

9.1 Definirea obiectivelor i Identificarea proiectului
9.1.1 Soliditatea conceptului i calitatea obiectivelor

Proiectul Bio-Comb i propune ca o bun parte din autovehiculele de pe

teritoriul Romaniei s circule folosind combustibili biologici.
Transportul rutier este n prezent sufocat de poluarea masiv a mediului, de
scumpirea combustibilor fosili i inevitabila epuizare a acestora peste cateva decenii.
Proiectul are n plan dezvoltarea produciei, distribu iei i comercializrii biocombustibililor pe teritoriul Romaniei.
Acest proiect asigur diverse avantaje att pentru consumatori ct i pentru
mediu. Preul acestor tipuri de combustili este considerabil mai sczut dect cel al
combustibililor fosili, nefiind necesare modificri de natur tehnic a autovehiculelor.
Impactul asupra mediului este diminuat, noxele emise fiind mult mai putin nocive. Se
elimin nitraii, iar cantitatea de dioxid de carbon este redus, fapt ce diminueaz
chiar i uzura motorului unui autovehicul.
Sistemul se va concretiza printr-o platform industrial ce asigur produc ia,
depozitarea i distribuirea bio-combustibilului. Materia prim este procurat de la
productori agricoli, aceasta constnd n rapi , floarea-soarelui, gru etc. De-a
lungul procesului de fabricaie, se ob in diverse produse secundare, cum ar fi
glicerina. Aceasta va fi comercializat pentru a amortiza un procent din costuri.

9.1.2 Caracterul inovativ n relaie cu tehnologia actual

Momentan n Romania, productorii de bio-combustibil nu comercializeaz la

scar larg, ci doar pentru consum propriu. Drept urmare, nu au spa ii de depozitare
(de cantiti mari) i nici un sistem de distribuire a produsului final (de exemplu:
asociatii agricole ce detin utilaje).
Platforma industrial a proiectului prevede spa ii de depozitare adecvate att a
materiei prime ct i a bio-combustibilului, n conformitate cu standardele aflate n
vigoare. Sistemul de producie este unul eficient, cu o capacitate de produc ie mare.
Operarea i supravegherea instalaiei solicit un minim de resurse umane, deoarece
tot ansamblul este automatizat. n momentul de fa n Romania, nu exist o astfel
de rafinrie.
15

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Materia prima este stocat n silozuri speciale. Acestea sunt prevazute cu

sisteme de ventilaie, pentru a nu degrada calitatea materiei prime. Alimentarea
silozurilor se face prin bande transportoare chiar dintr-un vehicul care livreaz
materia prim (camion, ben etc.). Platforma este capabil s produc o cantitate de
9600L de bio-combustibil pe schimb (8 ore), fiind compus din 3 prese pentru
obinerea uleiului din materia prim i o instala ie de procesare. Alimentarea preselor
este automatizat, prin bande transportoare direct din silozuri. Totul este sincronizat
astfel nct presa primete cantitatea exact de materie prim, la momentul exact,
asigurnd un proces fluid i eficient. Uleiul produs de prese este pompat n
rezervoare. Acestea din urm au rolul de a depozita uleiul, nainte ca acesta sa fie
trimis n reactorul de bio-combustibil din instala ia de procesare.
Din rezervoare, uleiul este pompat n rezervoarele reactorului biodiesel unde
urmeaz a fi supus procesului de esterificare. Se nclze te i se men ine uleiul
vegetal la 60 grade Celsius n Prenclzitorul de ulei. Apoi, se introduce o arj de
400 litri printr-un contor debitmetric n Reactor (acesta este creierul instala iei). Tot n
Reactor se introduce i Metanolul, dar i Metoxidul de sodiu (nem esc, marca
Degussa), apoi se mixeaz, temperatura scznd la 30 grade Celsius. Se nclzesc
toate acestea n Reactor pana la 85 grade Celsius pana cnd, la presiunea de 1.21.3 Bari, amestecul trece prin niste seciuni special proiectate i are loc o reac ie
chimic denumit i TRANSESTERIFICAREA uleiului, adic transformarea acestuia
n dou componente cu densiti diferite: Biodiesel i Glicerol. Apoi se transfera n
unul din cele 5 Bazine de decantare de cte 600 litri, unde compusul dens al uleiului
numit glicerol se adun la fundul acestora dupa 2 ore, iar biodieselul brut rmne
deasupra lor. Apoi, se extrage mai nti glicerolul i dup aceea biodieselul. Glicerolul
se poate folosi drept combustibil pentru nclzire, ca materie prim pentru fabricarea
spunului sau se poate purifica (cu o alt instala ie) n vederea ob inerii de Glicerin
pur (care se poate folosi la fabricarea medicamentelor i n industria cosmeticelor).
9.13 Contribuia la progresul tehnologic

Odat ajuns ntr-un stadiu dezvoltat, proiectul va pune bazele unei industrii
solide a bio-combustibilului n Romania.
Bio-combustibilul va deveni o nou alternativ pentru majoritatea
autoturismelor, o alternativa mult mai putin poluant i mai pu in costisitoare pentru
client. Ultimul avantaj ar fi unul foarte benefic pentru firmele de transport i chiar i
transportul comun n mediul urban.
9.1.4 Strategia de lucru

Taskurile corespunzatoare fiecrui Work Package n parte sunt prezentate mai jos:
1. Analiza cerinelor
1.1 Studierea pieii
1.2 Analizarea cerinelor i specificaiilor echipamentului tehnic
1.3 Gsirea unui randament optim pentru instalaia tehnologic
1.4 Analizarea infrastructurii necesare
16

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

1.5 Analiza locaiei
1.6 Estimarea resurselor financiare necesare
1.7 Estimarea resurselor umane necesare
2. Planificare
2.1 Proiectare plan arhitectural pentru cldiri (imobile) + teren
2.2 Proiectare plan pentru reeaua electric
2.3 Proiectare plan pentru reeaua de apa + canalizare + sistem de nclzire
2.4 Proiectare plan reea comunicare + supraveghere
2.5 Proiectare plan arhitectural pentru amplasarea instalaiei tehnologice
2.6 Realizarea unui model matematic pentru simularea virtual a sistemului
3. Implementare
3.1 Executarea planului arhitectural + achiziionarea de teren
3.2 Executarea planului pentru reeaua electric
3.3 Executarea planului pentru reeaua de ap + canalizarea + nclzire
3.4 Achizitionarea i automatizarea echipamentului tehnologic
3.5 Executarea planului reelei de comunicare i supraveghere
4. Testarea
4.1 Verificarea instalaiei tehnologice
4.2 Verificarea automatizrilor
4.3 Stabilire plan corecii
4.4 Calibrarea instalaiei
4.5 Optimizarea instalaiei
4.6 Retestarea instalaiei
4.7 Obinerea certificrii ISO

9.2 Analiza financiar

Costuri de investiie
AN
Teren
Cldiri
Echipament
Intreinere extraordinar
Valoare rezidual
Imobilizri
Licene
Patente
Alte cheltuieli pre-producie
Total costuri iniiale
(start-up)
Active circulante
Datorii de termen scurt
Fond de rulment net
Modif fondului de rulment
net
Costuri de investiie
totale

1
7000
25000
100000

2500

10

5000
3000

132000
8000
9500
12000

2500

3000

5000

12000
12000

29500
7000
20000
13000

0
11000
20000
9000

0
10600
30000
19400

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

0
16000
40000
24000

13000

-4000

10400

4600

174500

-4000

10400

7100

3000

5000

12000

17

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Imobilizarile se calculeaz prin nsumarea cheltuielilor cu terenul, cldirile,

echipamentul, ntreinerea extraordinar i valoarea rezidual din decursul unui an.
Valoarea total costuri iniiale (start-up) se calculeaz prin nsumarea cheltuielilor cu
licene, patente i alte cheltuieli pre-produc ie.
Modificarea fondului de rulment net se ob ine prin scderea din valoarea
modificarea fondului de rulment net pentru anul anterior a valorii fondului de rulment
net pe anul current.
Valoarea costuri de investiie totale este ob inut prin nsumarea imobilizrilor,
costurilor iniiale i modificarea fondului de rulment net.
Costuri operaionale
An
Materii prime i
materiale
Fora de munc
Electricitate,
ap,
consumabile
ntreinere
Alte costuri
administrative
Total costuri
operaionale

10

0
0

30000
8000

30000
8000

40000
10000

40000
10000

40000
10000

40000
10000

40000
10000

55000
12000

55000
14000

0
0

15000
5000

15000
5000

15000
5000

17000
5000

17000
6500

17000
6500

17000
7200

17000
7200

17000
7200

5000

5000

5000

5000

5000

7850

7850

7850

7850

63000

63000

75000

77000

78500

81350

82050

99050

101050

Randamentul financiar al capitalului

An
Total venituri din
exploatare
Total venituri
Total costuri operaionale
Total costuri de investiie
(cash flow)
Total costuri
Fluxuri financiare nete
RAF sau FDR
RIRF(C) sau FRR(C)
VANF(C) sau FNPV(C)

0
0
0

42000
42000
50000

115000
115000
50000

119000
119000
50000

126000
126000
50000

126000
126000
50000

126000
126000
50000

126000
126000
50000

12600
12600
50000

174500
174500
174500
5,0%
2,75%
1.576.60
9

40000
90000
132000

40000
90000
205000

40000
90000
209000

40000
90000
216000

40000
90000
216000

55000
105000
231000

55000
105000
231000

55000
10500
23100

(<5%)
(<0)

Concluzia n urma acestor calcule este c avem nevoie de finan are european.

9.3 Analiza de risc

Riscuri i planuri de contingen
18

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

Risc
Condiii meteo
nefavorabile

Probabilitate
20%

ntrzierea aprobrii
de plan urbanistic
ntrzierea aprobrii
de plan de
construcii sau
pentru infrastructur
ntrzierea aprobrii
ISO pentru
nceperea produciei
Defecte utilaje de
construcie

15%

Impact
ntrzierea
construciei cldirilor
sau a infrastructurii
ntrzierea proiectului

15%

ntrzierea proiectului

10%

Indisponibiliti
resurse umane

10%

ntrzierea nceperii
produciei (ntrzierea
amortizrii investiiei)
ntrzierea nceperii
construciei =>
ntrzierea proiectului
ntrzierea proiectului

Defecte n
construcii
/infrastructur
ntrzierea livrrii
instalaiei
tehnologice
Dificulti n
instalarea instalaiei
tehnologice

15%

ntrzierea proiectului

25%

ntrzierea proiectului

20%

ntrzierea proiectului

Dificulti n
automatizare
ntrzierea
furnizorilor (materie
prim, substane
aditive procesului)
Depirea bugetului
alocat
Dezastre naturale

15%

ntrzierea proiectului

15%

ntrzierea proiectului

25%

ntrzierea proiectului

2%

ntrzierea proiectului

10%

Soluie
Planificarea cu grij a
construciei i urmrirea
prognozei meteo.

Te asiguri c semnezi un
contract cu o firm de
construcii serioas.
Urmrirea unor canditai
nainte de etapa efectiv de
recrutare.
Plan arhitectural ct mai
bine realizat.

Fii sigur ca ntelegi

structura instalaiei, sau
cere consultan firmei care
a creat instalaia.

Achiziionarea acestora cu
ceva timp nainte de
momentul n care ai nevoie
de ele.
Urmrirea cu atenie a
costurilor
Amplasare de
paratrznete, selectarea
unei locaii cu teren relativ
nalt (inundaii).

Capitolul 10:
Referine
19

Universitatea Politehnica Bucuresti IMSA

1) Analiza Cost Beneficiu Contract POSDRU/92/3.1/S/63168 Proiect cofinanat din

Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007-2013 Investete n oameni!
2) Dana Colibaba si Bogdan Onete, Modelarea deciziilor manageriale, Editura Economica,
Bucuresti, 1998, ISBN 973-590-136-6
3) GHID NAIONAL PENTRU ANALIZA COST - BENEFICIU
A PROIECTELOR FINANATE DIN INSTRUMENTELE STRUCTURALE,
Editia [1], Revizia [5]

4) http://www.scribd.com/doc/16575243/Analiza-Cost-Beneficiu
5) http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.2_Evaluar
e/4_Ghidacb_ro.pdf
6) www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2010/11/05/d/80861fisa2.pdf
7) www.ueb.ro/stiinteeconomice/masterat/mp/Present_ACB.pdf
8) http://www.metodologie.ro/analizacostbeneficiu.htm

20