UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA: ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SECIA: CONTABILITATE I AUDIT N INSTITUII PUBLICE

ANALIZA COST BENEFICIU

- elemente teoretice -

MNESCU RALUCA ELENA CAIP, anul II

Decembrie 2009 1.INTRODUCERE Constructia unui obiectiv de investitii, cum ar fi un baraj hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar putea avea ca efecte benefice: dezvoltarea economica locala sau regionala, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative: demolarea unor proprietati, stramutarea unor locuitori, ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului etc. In toate cazurile, impactul proiectului asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o valoare economica intrinseca. De aceea, in vederea alegerii variantei optime de proiect de investitii este necesara estimarea cu precizie a costurilor si beneficiilor investitiei nu numai prin prisma factorului profit economic, ci si prin prisma factorului profit complex economico-ecologic cu implicatii in planul dezvoltarii durabile obtinute prin realizarea proiectului. In literatura de specialitate si in practica curenta, o metodologie de evidentiere a fezabilitatii proiectelor de investitii din punctual de vedere al impactului asupra mediului este analiza costbeneficiu (ACB). Aceasta este o metod de evaluare economic a efectelor ambientale (ecologice, sociale etc.) ale proiectelor de investiii (n special cele din domeniul public) n construcii, industrie, transporturi, turism sau agricultur. Ca si planurile de afaceri sau studiile de fezabilitate, analiza cost-beneficiu are un caracter previzional, bazandu-se pe proiectii sau ipoteze de lucru pe care le formuleaza un specialist in astfel de studii, cum ar fi analistul economic al proiectului sau consultantul independent care realizeaza acest document la solicitarea aplicantului la finantare. Analiza cost-beneficiu (ACB) este utilizata la proiecte care nu sunt orientate spre profit, ci preponderant spre beneficii. Din acest motiv, acest tip de analiza nu se regaseste in planurile de afaceri (care scot in evidenta posibilitatea proiectului de a deveni sustenabil financiar si profitabil economic), ci in studiile de fezabilitate care sunt documentatii tehnico-economice si de mediu mult mai complexe. 2. ISTORICUL METODEI Metoda analizei cost-beneficiu (ACB) a aprut ca metod de lucru nc din anul 1808. La vremea aceea, un funcionar al Trezoreriei Americane pe nume Albert Galatin propunea ca, pentru proiectele privind transportul pe ap, s fie utilizat o metod de analiz i evaluare bazat pe compararea costurilor i beneficiilor financiare i non- financiare ale investiiilor. Treizeci i ase de ani mai trziu, n 1844, francezul Jules Dupuit argumenta fezabilitatea investiiilor n lucrrile publice prin prisma unui model de analiz de tip cost- beneficiu. Metoda a nceput s-i dovedeasc utilitatea practic la nceputul secolului al XX-lea n Statele Unite ale Americii la analiza economic a proiectelor de irigaii (1902) i a proiectelor de prevenire i combatere a inundaiilor (1936). Dac, pn n anii 60, analiza cost beneficiu (ACB) era relaionat cu proiectele de investiii privind ntr-un fel sau altul apa ca resurs sau mijloc de transport, (hidroameliorri prevenirea inundaiilor, lucrri hidroenergetice, alimentri cu ap, canalizri, hidro-transport etc.), ncepnd cu anii 1970 metoda a nceput s fie adaptat i utilizat i la alte tipuri de proiecte preponderent cu finanare public, dar nu numai, care ntr-un fel sau altul au impact asupra mediului ambiant. Aplicarea metodei la evaluarea fezabilitii proiectelor de investiii s-a fcut de la proiecte 2

mari cum ar fi: centrale nucleare, rafinrii i combinate chimice sau lucrri de infrastructur, aeroporturi, tunele (exemplu Tunelul Mnecii), autostrzi sau ci ferate i pn la proiecte medii sau mici (exemplu lucrri de reabilitare ecologic, managementul integrat al deeurilor, parcuri naturale i rezervaii, dezvoltarea unor activiti de producie sau servicii cu impact mare asupra mediului). Organismele guvernamentale au nceput s introduc prin intermediul legilor i normelor obligativitatea utilizrii analizei cost-beneficiu la evaluarea proiectelor cu finanare public. Spre exemplu, nc din 1970 Uniunea European, Statele Unite, Japonia i Canada au emis legi prin care analizele de impact asupra mediului pentru proiectele de investiii trebuie s aib ca suport tehnicile ACB. Importana utilitii ACB este ilustrat i de faptul c cel de-al 5-lea Plan de Aciune pentru Mediu al Uniunii Europene a propus adoptarea ei n cadrul programului Ctre sustenabilitate (Towards Sustainability). Se subliniaz faptul c trebuie elaborat o metodologie cost-beneficiu a Comunitii ct mai urgent, care s poat fi aplicat tuturor proiectelor i politicilor care cuprind o component de mediu. Prin aceast metodologie, se recomand ca statele membre s in cont nu numai de avantajele pe termen scurt ale dezvoltrii economice bazat pe utilizarea intensiv a resurselor rezultate n urma exploatrii mediului ambiant, cu efecte ireversbile n creterea polurii i epuizarea (depleia) resurselor, ci i de beneficiile pe termen lung rezultate dintr-o exploatare i utilizare raional eficient i eficace a resurselor. n categoria resurselor sunt considerate nu numai resursele clasice de natur organic sau anorganic pentru obinerea energiei sau materiilor prime pentru producie, ci i elemente considerate vitale cum ar fi: aer, ap, sol, peisaje sau motenirea cultural. Al 6-lea Plan de aciune pentru Mediu al Uniunii Europene (Spre sustenabilitate) recunoate c o abordare eficient a problematicii mediului n analize de tip cost-beneficiu pentru proiectele de investiii este afectat de: insuficiena sau lipsa informaiilor privind starea fizic a mediului; necunoaterea cu precizie a limitelor de toleran ale mediului; evaluarea greoaie a costurilor pagubelor asupra mediului cauzate de adoptarea unor tehnologii productive, dar cu impact major asupra mediului, prin imposibilitatea cuantificrii precise a efectelor sau a lipsei de aciune n direcia promovrii tehnologiilor non-poluante, dar mai puin productive; controversele legate de alegerea ratei optime de actualizare care s ilustreze n mod adecvat valoarea mediului pentru generaiile viitoare; dificultatea transpunerii n preuri corecte a elementelor de mediu . n economia de pia preul corect este dat de cererea i oferta pentru un produs. Banul reprezint unitatea obinuit de msur. n economia de pia ecologic, preul este influenat, pe lng cerere i ofert, de accesibilitatea la elemente considerate vitale: ap, aer, sol nepoluate, plus resursele de materii prime i energie. n acest caz, utilitatea real i disponibilitatea vital pe termen lung cu coresponden n termeni financiari nlocuiesc unitile monetare clasice. Acest nou tip de abordare este necesar ntruct unele activiti umane care afecteaz mediul pot duna i sntii umane prin efectul de feedback. De asemenea, sunt dificil de evaluat costurile optime de mbuntire a unei componente de mediu n detrimentul alteia. Este sugerat utilitatea unei abordri holistice a problemelor legate de mediu, astfel nct selectarea investiiilor viitoare s fie fcut pe baza unor principii recunoscute n Tratatul CEE de Dezvoltare Durabil a Prilor, art. 130 alin.3 cum ar fi: principiul precauiei (PP), principiul responsabilitii (PR), principiul poluatorul pltete (PPP), coeziunea social etc. Instituiile bancare internaionale (exemplu Banca Mondial, B.I.R.D, B.E.R.D) deasemenea, prin intermediul metodologiilor pentru ntocmirea studiilor de fezabilitate, au statuat obligativitatea utilizrii analizei cost beneficiu la ntocmirea proiectelor de investiii finanate de ele. 3

n Romnia, metoda analizei cost-beneficiu (ACB) a nceput s fie aplicat la investiiile din domeniul energetic nc din anii 1970. n prezent, este util o reevaluare a acestui tip de analiz i o reactualizare a legislaiei n materie de mediu i audit, n scopul utilizrii ACB la proiectele actuale de investiii n domeniul public i privat la un nivel echivalent cu cel din statele dezvoltate (UE, S.U.A., Japonia, Canada). 3. ANALIZA COST BENEFICIU abordri conceptuale i particulariti

Definitie
Analiza cost-beneficiu este un instrument de estimare i evaluare a proiectelor ce justific necesitatea i importana unui proiect prin prezentarea avantajelor i dezavantajelor acestuia (din perspectiva beneficiarului si din perspectiva societii) exprimate n valori monetare.

De ce se realizeaza analiza cost-beneficiu

n principal, n contextul de pregtire i evaluare a proiectelor finanate din FC i FEDR, Comisia European solicit realizarea analizei cost-beneficiu din urmatoarele considerente: (1) Pentru a stabili dac proiectul merit s fie cofinanat Scopul este de a rspunde la urmtoarele ntrebri: - Proiectul contribuie la ndeplinirea obiectivelor politicii regionale a Uniunii Europene? - ncurajeaz creterea economic i stimuleaz ocuparea forei de munc? Regula este simpl: dac beneficiile nete pentru societate ale proiectului (beneficii minus costuri) sunt pozitive, atunci societatea este avantajat de proiect deoarece beneficiile sale depesc costurile. Prin urmare, proiectul ar trebui s primeasc asisten din Fonduri i s fie cofinanat. Dac nu, proiectul va fi respins. Aceast decizie este luat utiliznd analiza economic a analizei cost-beneficiu. (2) Pentru a stabili dac proiectul necesit cofinanare Pe lng faptul de a fi oportun din punct de vedere economic, un proiect poate fi i din punct de vedere financiar profitabil, caz n care nu ar trebui cofinanat din fonduri europene. Pentru a verifica dac un proiect ar trebui s fie cofinanat, se utilizeaz analiza financiar a analizei cost-beneficiu: dac valoarea financiar a investiiei (veniturile proiectului minus costurile proiectului), fr contribuia fondurilor europene, este negativ, atunci proiectul poate fi cofinanat. n acest caz, contribuia UE nu trebuie s depeasc suma de bani care face proiectul rentabil, pentru ca s nu apar suprafinanarea.

Cnd se realizeaz analiza cost-beneficiu

Atunci cnd se elaboreaz i se transmite o cerere pentru obinerea finanrii din FC i FEDR, sunt solicitate rezultatele tuturor etapelor analizei cost-beneficiu numai pentru proiectele majore. Proiectele majore se definesc ca operaiuni ce ndeplinesc sarcini precise i indivizibile i ale cror costuri totale depesc urmtoarele valori: - 25 milioane EUR pentru proiectele din sectorul mediu 4

- 50 milioane EUR pentru proiectele din alte sectoare Pentru proiectele care nu depesc valorile prezentate mai sus, n conformitate cu prevederile HG 28/2008, analiza economic, ca etap a analizei cost beneficiu, nu este obligatorie. Cu toate acestea, n ceea ce privete proiectele mici care nu fac subiectul aprobrii Comisiei Europene, autoritatea de management relevant ar putea decide ca rezultatele analizei economice s fie evaluate n procesul de selecie a proiectelor.

Orizontul de analiz utilizat

Perioada de referin reprezint numrul maxim de ani pentru care se furnizeaz previziuni. Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie s fie fcute pentru o perioad apropiat de durata vieii economice a acestuia i destul de ndelungat pentru a cuprinde impactul pe termen mediu i lung. Perioada de referin pe sector, n baza recomandrilor Comisiei, este prezentat n tabelul urmtor:
SECTOR Energie Apa si mediu Cai ferate Porturi si aeroporturi Drumuri Industrie Alte servicii PERIOADA DE REFERINTA (ani) 15-25 30 30 30 25-30 10 15

n timp ce aceste limite se ateptat s fie relevante n majoritatea cazurilor, se pot utiliza orizonturi de timp specifice determinate n funcie de caracteristicile particulare ale proiectului. n astfel de cazuri, analiza trebuie s justifice n mod corespunztor alegerea unei perioade de referin diferite.

Tipuri de costuri si beneficii utilizate in cadrul analizei

ntr-o analiz de tip cost-beneficiu se au n vedere urmtoarele categorii de costuri: costuri directe (exemplu: costul proiectului, costul consultanei, costul terenului, costul construciei, costul tehnologiei, costuri de exploatare, costuri de management, training, costul finanrii etc.) costuri indirecte din externaliti care pot fi la rndul lor abordate din punctul de vedere al: a) preului de pia (descreterea valorii proprietii, costuri de reabilitare ecologic, costuri de prevenire a polurii (CP), costuri de reciclare, costuri de transmutare sau reaezare a populaiilor, costuri de sntate cauzate de poluare sau mediu ostil, costuri de nlocuire (CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultur etc.); b) preului umbr (pierderi de specii de flor i faun, afectarea imagisticii, dispariia habitatelor naturale unice - delte, rezervaii, estuare, mangrove etc.). Aceste tipuri de costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi: beneficii directe grupate n: a) beneficii financiare (profit) - venituri din vnzri de bunuri i servicii; b) beneficii economice (dezvoltarea economic, local, regional, naional - n special la proiectele de dezvoltare a infrastructurii, economii de resurse utilizate n producie, imaginea de marc i consolidarea poziiei pe piaa intern i extern fa de clieni i funizori); 5

c) beneficii sociale (creterea numrului de locuri de munc i stabilitatea social cu efecte n stabilitatea economic i politic). beneficii indirecte din externaliti grupate n: d) pre de pia (creterea valorii proprietii, beneficii de sntate - scderea cheltuielilor cu sntatea populaiei, beneficii din educaie i calificare ecologic, evitarea costurilor de prevenire a polurii, creterea productivitii unor sectoare ca: turism, agricultur, piscicultur, economia din costuri realizat prin micorarea nivelului taxelor ecologice); e) pre umbr (conservarea mediului i a eco-sistemului, reducerea polurii prin zgomot, emisii i eflueni; conservarea imagisticii naturale, conservarea locurilor istorice, culturale i recreaionale, creterea calitii serviciilor publice i private etc.).

Documente suport utilizate

Principalele documente-suport utilizate in eleborarea analizei cost-beneficiu sunt urmatoarele: Regulamentul nr. 1083/2006 (Council Regulation no. 1083/2006) Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene: Orientri privind Metodologia de
Realizare a Analizei Costuri-Beneficii - Noua perioad de programare 2007-2013, Comisia European, Direcia General Politic Regional, Dezvoltare tematic, impact, evaluare i aciuni inovatoare; Evaluare i adiionalitate august 2006 Ghidul Comisiei Europene pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiii (EC Guide for Cost-Benefit Analysis of investment projects), Comisia European, Direcia General Politic Regional varianta actualizat publicat la 16.06.2008 H.G. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii i lucrri de intervenii

Ghidul National pentru Analiza Cost-Beneficiu, pregtit de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale cu sprijinul consultanilor JASPERS. 4. ETAPELE ANALIZEI COST-BENEFICIU La elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte finantate din fonduri structurale, cum ar fi FEDR, FES, FC sau FEADR sau alte programe europene (FP 7, LIFE etc.) si in conformitate cu Documentul de lucru nr.4 al Comisiei Europene (Directia Generala pentru Politica Regionala) 1, este obligatorie realizarea unei analize cost-beneficiu. Structura unei analize cost-beneficiu in conformitate cu ghidurile de realizare a analizei cost- beneficiu pentru studiile de fezabilitate din Programul Operational Regional (POR) si cele sectoriale (POS) este alcatuita din urmatoarele etape: Definirea obiectivelor proiectului Identificarea proiectului Analiza optiunilor si a fezabilitatii Analiza financiara Analiza economica Analiza senzitivitatii si a riscului
1

Documentul de lucru nr.4 al Comisiei Europene reprezinta un indrumar pentru eleborarea analizei cost-beneficiu si este disponibil pe website-ul Comisiei Europene la www.ec.europa.eu/regional_policy

ETAPA I - Definirea obiectivelor proiectului Analiza cost-beneficiu are rolul de a cuantifica in termeni economici impactul complex al proiectului asupra mediului si oamenilor, precum si beneficiile ecologice, sociale sau de alta natura. In consecinta, scopul si obiectivele unui proiect ce necesita ACB sunt determinate de rolul potential al proiectului propus in rezolvarea unor probleme de mediu, sanatate, educatie, cercetare, infrastructura, energie la nivel local sau regional.

STUDIU DE CAZ Daca printr-un proiect se urmareste realizarea unui laborator de cercetare la o universitate, scopul proiectului poate fi considerat realizarea fizica a laboratorului implicand lucrari de modernizari sau reabilitari de spatii existente ale universitatii sau chiar constructia de cladiri noi, precum si achizitii in vederea dotarii cu aparatura de specialitate, standuri de incercari, sisteme IT, licente pentru programe informatice, mobilier etc. Obiectivele unui astfel de proiect pot fi: a) cresterea performantelor cadrelor didactice universitare, cercetatorilor, doctoranzilor, masteranzilor care vor lucra sau vor studia la universitatea la care se aplica proiectul; b) obtinerea de rezultate viabile in cercetare care pot avea efecte propagate in economie, prin aplicarea carora pot aparea produse noi sau se pot imbunatati sau certifica cele existente; c) cresterea vizibilitatii internationale a universitatii care a aplicat proiectul, prin numarul de solutii tehnice brevetate in urma cercetarilor, a rezultatelor publicate in reviste de specialitate sau a comunicarilor stiintifice prezentate la conferinte, congrese etc., ce au implicat laboratorul ce constituie scopul proiectului; d) cresterea numarului de locuri de munca cuantificabile ca fiind directe (cele legate de punerea in functiune a laboratorului) si indirecte (cele create in economie ca urmare a aplicarii solutiilor rezultate din activitatea de cercetare de laborator, de catre agentii economici); e) scaderea impactului asupra mediului si reducerea poluarii, daca prin cercetarile efectuate in laborator vor rezulta solutii de ecologizare pentru produse; f) dezvoltarea de produse sau servicii care sa creeze noi oportunitati de aplicare in industrie si servicii a rezultatelor cercetarii efectuate in laboratorul mentionat; g) cresterea numarului de specialisti cu pregatire superioara ce au acces la rezultatele cercetarilor efectuate in laboratorul realizat prin proiect; h) reducerea numarului de licente prin aplicarea unor solutii proprii brevetabile si care la randul lor se pot constitui in noi surse financiare pentru sustenabilitatea proiectului; Foarte important este ca scopul si obiectivele sa fie cat mai clar definite, iar indicatorii corespunzatori acestora cat mai bine cuantificati, pentru ca acestia sunt elemente ale analizei. Dupa cum se observa in tot ceea ce s-a mentionat anterior, scopul unui proiect este unic, dar obiectivele pot fi mai multe in functie de tipul si caracteristicile proiectului. De remarcat faptul ca atat scopul cat si obiectivele unui proiect de tipul celor prezentate, trebuie sa fie masurabile, adica sa poate fie cuantificate prin indicatori cantitativi si calitativi, cum ar fi de exemplu indicatorii pentru studiul de caz prezentat:

numarul de specialisti (cadre didactice, cercetatori, doctoranzi, masteranzi) care utilizeaza laboratorul; numarul de profesori si de studenti care utilizeaza dotarile laboratorului la orele disciplinelor de specialitate; numar de solutii tehnice brevetate; numar de manuale, carti de specialitate, articole stiintifice publicate sau care vor fi publicate; numar de locuri de munca create pe durata aplicarii proiectului, precum si nuarul de de locuri de munca nou-create prin punerea in functiune a laboratorului; costul/produs sau serviciu din activitati de brevetare, omologare, testare, certificare; costul cu acreditarea sau certificarea laboratorului/perioada (1,2,3 ani).

In cazul in care proiectul este cofinantat din instrumentele structurale puse la dispozitie de catre Uniunea Europeana ( FEDR, FC, FSE), obiectivele stabilite trebuie sa fie in concordanta cu practicile si politicile Uniunii din respectivul domeniu. ETAPA II - Identificarea proiectului Identificarea oricarui proiect se face in functie de scopul si obiectivele acestuia. Astfel de proiecte pot fi, spre exemplu: proiecte pentru educatie, cercetare, invatamant preuniversitar, universitar, postuniversitar; proiecte de finantare a unor activitati si investitii in cercetarea fundimentala sau aplicativa; proiecte pentru infrastructura (realizarea de autostrazi, drumuri, poduri etc.); proiecte pentru reabilitarea mediului; proiecte de investitii pentru prevenirea poluarii (reciclarea industriala a deseurilor, amenajari ecologice etc.) proiecte in domeniul sanitar (centre de cercetare medicale specializate, spitale, clinici etc) proiecte din domeniul energetic (hidrocentrale, termocentrale etc) EXEMPLE DE IDENTIFICARE A PROIECTULUI Un proiect de reimpadurire la scara mare, finantat din fonduri publice si justificat de oportunitatea de a aproviziona o companie de celuloza proprietate private: analiza ar trebui sa ia in considerare atat costurile cat si beneficiile ambelor componente; Construirea unei uzine de purificare a ape justificata de asteptarea dezvoltarii unei destinatii turistice este justificata doar daca se va dezvolta amenajarea respectiva; Un proiect pentru o autostrada care leaga orasul A cu orasul B, care este jusificat doar de presupunerea ca un aeroport va fi localizat in vecinatatea orasului B si cea mai mare parte a traficului va avea loc intre aeroport si orasul A; proiectul ar trebui sa fie analizat in contextual aeroport-autostrada ca un intreg. ETAPA III - Analiza opiunilor i a fezabilitii

Fezabilitatea nu se refera doar la aspecte ingineresti, ci, in numeroase cazuri include aspecte de marketing, management, analiza implementarii, etc. Adesea putem adopta diferite optiuni de proiect in scopul atingerii obiectivului socio-economic. Ofertantul trebuie sa demonstreze ca alegerea sa referitoare la proiect este cea mai buna optiune din toate alternativele fezabile Pentru astefel de proiecte se vor face analize amanuntite pentru evaluarea impactului asupra omului (din considerente ce privesc afectarea sanatatii, reducerea gradului de imbolnaviri etc.) dar si aspecte ce privesc domeniul socio-economic cum ar fi numarul de locuri de munca disparute sau create in urma proiectului sau al impactului de mediu (reducerea poluarii, reducereaconsumuli de energie si materii prime). In analiza variantelor care se iau in calcul la o propunere de proiect, fie ca este vorba de achizitia unor tehnologii, fie ca este vorba de obiective de constructii, se vor alege printr-o analiza multicriteriala acele variante care au impact minim asupra mediului si omului si aduc beneficii maxime. n HG 28/2008 se prevede ca cel puin trei opiuni s fie luate n considerare: - Varianta zero (variant fr investiie), reprezint alternativa de continuare a activitii fr nicio intervenie; - Varianta medie (variant cu investiie minim) , care include toate costurile realiste necesare pentru ntreinere/mentenan plus o valoare minim a costurilor de investiie sau de mbuntiri necesare evitrii sau ntrzierii deteriorrii sau atingerii unui nivel minim n respectarea conformitii cu standardele de securitate. - Varianta maxim (variant cu investiie maxim) , implic implementarea integral a investiiei propuse n vederea atingerii obiectivelor ateptate; EXEMPLE DE OPTIUNI In scopul legarii orasului A de orasul B exista trei alternative fezabile: 1. Construirea unei cai ferate 2. Construirea unei noi sosele 3. Consolidarea soselei existente (varianta medie) Daca prin proiect se propune construirea unei noi sosele, trebuie acordata atentie demonstrarii faptului ca aceasta alternativa este mai buna decat alternativele pentru calea ferata sau pentru dezvoltarea soselei existente, in ciuda fezabilitatii acestora.

ETAPA IV - Analiza financiar a proiectului (analiza sustenabilitii financiare) Conceptul de sustenabilitate provine din limba engleza (sustainability) si semnifica autosustinere sau durabilitate pe termen lung. Pentru proiect reprezinta modul cum acesta se autofinanteaza pe termen lung si, de aceea, se ia in considerare scenariul cel mai restrictiv, cum ar fi rambursarea creditului si a dobanzii. Este o practica uzuala in domeniu bancar pentru finantarea proiectelor publice, tocmai pentru a vedea daca acesta rezista in conditii de risc si daca face fata solicitarilor la nivel economico-financiar. Obiectivul analizei financiare este de a calcula performana financiar a proiectului propus pe parcursul perioadei de referin, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanare pentru acesta. Prin analiza financiara se urmareste dupa caz profitabilitatea, daca proiectul analizat este orientat spre profit sau sustenabilitatea sa, si anume capacitatea sa de a se sustine pe termen lung din surse proprii atrase dupa finalizarea proiectului. 9

Principalii indicatori utilizati in analiza financiara sunt: Fluxul de numerar net actualizat se determina prin inmultirea valorii viitoare a fluxului de numerar aferent fiecarui an cu valoarea coeficientului de actualizare corespunzator anului respectiv; coeficientul de actualizare se calculeaza dupa formula:
1 (1 + e) t

unde e = rata de actualizare, t = numarul de ani (ia valori de la 0 la n in functie de perioada de previziune)

Valoarea actualizata neta financiara (VANF) functioneaza ca si actualizarea fluxurilor de numerar, exprimand sumele de bani incasate in viitor la valoarea prezenta a lor. Pentru determinarea VAN sunt evaluate fluxurile de numerar prin actualizarea aplicata la fiecare perioada in care proiectul genereaza aceste fluxuri. Din suma acestor valori actualizate generate de proiect in fiecare an se scade valoarea investitiei. Relatia de calcul este urmatoarea:
Vrez (1 + e) n t =1 Unde: FN = fluxul de numerar degajat de investitie pe perioada previziunii; e = rata de actualizare t = numarul de ani Vrez = valoarea reziduala I = investitia initiala

VAN = -I +

(1 + e)

FN t

Rata interna de rentabilitate financiara reprezinta rata de actualizare pentru care VAN aferenta unui proiect este nula, adica valoarea prezenta a fluxurilor viitoare de numerar egalizeaza valoarea investitiei. Aceasta este rata intern de rentabilitate minim acceptat pentru proiect, o rat mai mic indicnd faptul c veniturile nu vor acoperi cheltuielile. Deci RIRF = e daca: n FBt t = 0 t =0 (1 + e) Rata interna de rentabilitate se calculeaza utilizand urmatoarele metode: - metoda incercarilor succesive, caz in care se aplica urmatoarea relatie:
RIRF = emin + (emax emin ) FN emin FN emin + FN emax

folosind formula specializata (IRR) din cadrul programului Microsoft Excel

EVALUAREA INDICATORILOR ANALIZEI FINANCIARE Rata de actualizare propusa pentru utilizare in cadrul analizei financiare este 5% VANF trebuie sa fie < 0 RIRF trebuie sa fie < 5% 10

Proiectele care nu ndeplinesc aceste condiii se pot susine i fr intervenia din partea . Fondurilor structurale, deci nu vor fi finanate ETAPA V - Analiza economic Analiza economic2 evalueaza contributia proiectului la bunastarea economica a regiunii sau a tarii prin cuantificarea impactului economic, social si de mediu al proiectului. Analiza economica are la baza determinarea impacturilor pozitive si negative ale proiectului asupra economiei in general, prin realizarea de venituri indirecte date de crearea de noi oportunitati, avand in vedere costurile indirecte aferente asupra omului (impactul social) . Analiza impactului se va face atat pentru perioada in care se va face investitia, cum ar fi de exemplu un spital sau un pod, cat si pentru perioada operationala (spitalul pus in functiune sau podul deschis traficului). Spre exemplu, prntru un spital s-ar considera ca impact negativ in faza de constructie durata cat acesta este in constructie iar pacientii trebuie sa mearga la alte unitati medicale, consumand timp, considerat timp lucrativ, costuri cu transportul si consumuri de energie si poluare, iar ca impact pozitiv pentru faza de constructie, numarul de locuri de munca nou create, si pentru faza operationala, numarul de paturi disponibile, pacienti tratati, economia, timp ,reducerea poluarii si a consumului de energie prin evitarea deplasarii pacientilor la alte spitale. Pentru un pod in faza investitionala (pe perioada construirii), impactul negativ este dat de devierea circulatiei, ceea ce duce la intarzieri de cel putin doua ore pentru toate categoriile de autovehicule si aglomerarea altor trasee. Impactul pozitiv este dat in faza investitionala de numarul de locuri de munca in constructii nou-create prin realizarea podului, precum si reducerea distantelor dintre doua localitati sau regiuni, cu efecte in reducerea emisiilor de gaze emanate de mijloacele auto, reducerea consumului de combustibil si energie, scurtarea timpilor de transport etc. Indicatorii ce se calculeaza in cadrul analizei economice sunt: Valoarea neta actualizata economica (VANE) Rata interna de rentabilitate economica (RIRE) Modul de calcul al acestor indicatori este asemanator cu modul de calcul al indicatorilor VANF si RIRF. Singura diferenta este luarea in calcul a veniturilor si costurilor economico-sociale rezultate prin cuantificarea impactului economic, social si de mediu al proiectului. Raportul Beneficiu/Cost - compar valoarea actualizat a beneficiilor viitoare cu valoarea actualizat a costurilor viitoare. EVALUAREA INDICATORILOR ANALIZEI ECONOMICE Rata de actualizare propusa pentru utilizare in cadrul analizei economice este 5,5% VANE trebuie sa fie > 0 RIRE trebuie sa fie > 5,5% Proiectele care nu ndeplinesc aceste condiii nu au un impact relevant, deci nu sunt considerate importante i nu vor primi finanare din fondurile structurale. EXEMPLU de CALCUL - ANALIZA FINANCIAR I ECONOMIC Se considera urmatoarele date de intrare pentru un proiect ce-si propune constructia unui incinerator de deseuri cu recuperare de energie.
2

Ghid pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investitii, pag 34-35, coordinator prof. Massimo Florio

11

Venituri financiare Valoare (mii euro) Venituri din tratarea deseurilor 3000 Venituri din vanzare de energie pentru incalzire 1800 Venituri din vanzare de energie pentru electricitate 2100 Valoare reziduala 22000 Venituri economice Externalitati (reducerea emisiei de gaze nocive) Externalitati (reducerea mirosului, prafului) Costuri totale Valoare totala a investitiei Costuri de operare

Orizontul de timp Anual, intre anii 2-11 Anual, intre anii 2-11 Anual, intre anii 2-11

3500 1000

Anual, intre anii 2-11 Anual, intre anii 2-11

60000 3000

In primul an Anual, intre anii 2-11

Analiza financiar
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total venituri 6900 6900 6900 6900 6900 6900 6900 6900 6900 28900 Total costuri 60000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 Flux de numerar net -60000 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 3900 25900 Rata de actualizare 5% Coeficientul de actualizare 0.9523 0.9070 0.8638 0.8227 0.7835 0.7462 0.7106 0.6768 0.6446 0.6139 0.5846 Flux de numerar net actualizat -57.142 3.537 3.368 3.208 3.055 2.910. 2.771 2.639 2.513 2.394 15.143 VANF -15.599,18 RIRF 0,23% Venituri actualizate 6.259 5.960 5.677 5.406 5.149 4.904 4.670 4.448 4.236 16.897 Costuri actualizate 57.143 2.721 2.592 2.468 2.351 2.239 2.132 2.031 1.934 1.842 1.754 Venituri totale 63.605,77 Costuri totale 79.204,96 B/C F 0,8

12

Analiza economic
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Total venituri 11.400 11.400 11.400 11.400 11.400 11.400 11.400 11.400 11.400 33.400 Total costuri 60000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 Flux de numerar net -60000 8.400 8.400 8.400 8.400 8.400 8.400 8.400 8.400 8.400 30.400 Rata de actualizare 5,5% Coeficientul de actualizare 0.9478 0.8984 0.8516 0.8072 0.7651 0.7252 0.6874 0.6515 0.6176 0.5854 0.55491 Flux de numerar net actualizat -56.872 7.547 7.154 6.781 6.427 6.092 5.774 5.473 5.188 4.918 16.869 VANE 15.351,21 RIRE 10,03% Venituri actualizate 10.242 9.708 9.202 8.723 8.268 7.837 7.428 7.041 6.674 18.534 Costuri actualizate 56.872 2.695 2.555 2.422 2.295 2.176 2.062 1.955 1.853 1.756 1.665 Venituri totale 93.657,00 Costuri totale 78.306,00 B/C E 1,2

ETAPA VI - Analiza de risc i senzitivitate Obiectivul analizei de risc i senzitivitate este de a evalua performana indicatorilor de profitabilitate a proiectului. n acest sens, prima parte a analizei (analiza de sensitivitate) urmrete identificarea variabilele critice i impactul lor potenial asupra modificrii indicatoriilor de profitabilitate, cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilitii acestor modificri care au avut loc, rezultatele acestei analize exprimndu-se ca medie estimat i deviaie standard ale indicatori menionai. Prin analiza risc si senzitivitate se determina modul in care proiectul raspunde la variatia unor elemente de calcul, cum ar fi: modificarea ratei dobanzilor, implicit a ratei de actualizare, considerarea sau neconsiderarea unui scenariu de rambursare a creditelor si a dobanzilor aferente cu scopul de a minimiza riscul financiar si a acoperi alte categorii de riscuri.

n concluzie, putem afirma c analiza cost-beneficiu se bazeaz pe raportarea eforturilor i efectelor relevante (economico-financiare, ecologice, sociale) la efectele impactului (poluare, depleia resurselor, valorile estetice sau culturale) n cazul unor proiecte de investiii. 13

BIBLIOGRAFIE

1. CRISTIAN SILVIU BANACU, Management de proiect pentru fondurile structurale europene, Ed. Tribuna economica, Bucuresti 2008 2. MASSIMO FLORIO, Analiza cost-beneficiu, ghid proiecte de investitii fonduri structurale, de coeziune si ISPA 3. *** Ghidul national pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor finantate din Instrumente Structurale, editia 1, 2008 4. http://www.mie.ro/_documente/politici_publice/informatii_utile/analiza_economica.pdf

14