EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

CAPITOLUL 1 1.1 Notiuni generale Impact efect direct sau indirect al unei activitati umane asupra mediului nconjurtor, care poate s produc schimbri n starea de calitate a mediului, ceea ce influenteaz sntatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau conditiilor socio-economice. Efect rezultat al interactiei ntre activitatea uman si factorii de mediu. El poate fi: - efect direct se manifest prin cresterea valorilor unor mrimi preexistente n mediu sau prin introducerea unor mrimi noi, de ex: cresterea concentratiei de CO2 din atmosfer prin arderea combustibililor fosili, compusi chimici de sintez, produse de fisiune. Efectele directe pot fi si pozitive de exemplu constructia unui baraj, respectiv lacul de acumulare dezvoltarea pisciculturii, a turismului,etc. - efect indirect se manifest prin actiunea deseurilor secundare aprute datorit modificrilor produse de deseurile primare sau de efectele directe. Ex: defrisarea (tierea pdurilor): eroziunea solului-efect primar; disparitia vegetatiei efect secundar, alunecrile de teren, etc. - rumegusul provenit din prelucrarea lemnului deseu primar; dac ptrunde n apele unui ru provoac modificarea ecosistemului: eutrofizare, disparitia florei, faunei etc. - poluarea industrial a determinat micsorarea stratului de ozon; ca urmare s-a constatat creterea intensitii radiaiilor UV cu urmri grave asupra sntii umane. Studiu de impact investigarea tiinific a efectelor ce rezult din impactul unei activiti umane asupra mediului, n vederea recomandrii celor mai bune msuri care s micoreze efectele negative (sau s le promoveze pe cele pozitive). In final se urmreste obtinerea acordului de mediu Studiul de impact se efectueaz att pentru activitti aflate n faza de proiect (planificare) ct si pentru cele prezente (aflate n desfsurare), de aceea trebuie s tin seama de principiile managementului de mediu att ca prognoz pentru pentru faza de proiect ct si ca solutii si propuneri pentru activitatea curent. Tinand cont de ultimele recomandri ale ISO 14040-43, analiza de impact se realizeaz n dou moduri:

- EIM tratat ca instrument de management nseamn o analiz conventional de impact - metod utilizat la cunoaterea impactelor deja existente; - analiza neconventional de impact (A.N.I.), ca o component a ciclului de viat; o metod cu care se apreciaz impactele posibile (viitoare). Evaluarea Impactului de Mediu (EIM) sau ecologic (EIE) este o procedur prin care se evalueaz impactul asupra mediului al unei activiti umane generatoare de poluare i prin care potenialele efecte negative asupra mediului ar putea fi diminuate sau eliminate. EIM reprezint un proces organizat de culegere a informaiilor, utilizate apoi pentru analiza efectelor produse de o anumit activitate sau obiectiv asupra mediului nconjurtor (aer, ap, sol, faun, vegetaie etc.) dar i asupra mediului social - economic si asupra populaiei afectate. Pentru a se atinge obiectivul de dezvoltare durabil, Autoritatile Competente pentru Protecia Mediului (ACPM) utilizeaz instrumente de planificare cum este EIM. Dac se iau n considerare efectele (posibil negative) asupra mediului ale unui proiect / investiie nc din primele etape ale planificrii acestuia, se pot identifica i evalua din timp posibilele efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili msuri de minimizare a acestor efecte nainte de a deveni ireversibile. Activitatile (obiectivele, instalatiile) cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente unor astfel de activitati si/sau instalatii, se clasific, n functie de impactul asupra mediului, astfel: a) activitati cu impact nesemnificativ - activitati rezidentiale, din gospodrii individuale sau dependinte ale acestora, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor locuintei si/sau gospodariei proprii si care nu sunt amplasate n zone cu regim special de protectie. Pentru acest tip de activitati, inclusiv proiecte de investitii noi si modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de mediu; b) activitati cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cele care n urma parcurgerii etapei de ncadrare s-a stabilit c nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activiti se emit doar autorizaii de mediu, iar proiectele aferente acestor activiti, ce se refer la investitii noi sau la modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului de mediu; c) activitati si/sau instalatii cu impact semnificativ asupra mediului - sunt considerate cu impact semnificativ asupra mediului activitatile astfel mentionate n anexa nr. 1.1, precum si cele mentionate n anexa nr. 1.2, care n urma parcurgerii etapei de ncadrare se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Pentru proiectele de investitii noi sau modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente acestor activitati, se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu. Documentatia depusa pentru obtinerea acordului de mediu va sta la baza emiterii autorizatiei / autorizatiei integrate de mediu, nainte de punerea n functiune a obiectivului.

1.2 Necesitatea EIM Asa cum s-a artat anterior,orice activitate uman are o gam larg de implicaii care se pot resimi n cele mai diverse domenii. n general, trebuie s se in seama de ntreg spectrul de implicaii, adic de efectele directe sau indirecte care, n unele cazuri pot depi ca importan pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lng efectele directe, pentru care a fost conceput/ proiectat i o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, (dup un timp mai lung sau mai scurt), prin evaluarea implicaiilor pot demonstra necesitatea renuntrii (nlocuirii) tehnologiei. Ex: centralele nucleare, industrializarea excesiv, dezvoltarea industriei siderurgice etc. Pe de alt parte un anumit obiectiv (activitate) poate fi realizat prin mai multe metode. Obiectivul dorit (Od) poate fi realizat printr-o serie de metode (Mi) unde i = 1n (figura 1.1). Dar fiecare din aceste metode de obinere a efectului dorit (Ej) au anumite (rezultate) efecte indirecte. Costurile acestor rezultate (sau efecte indirecte) trebuie s fie luate n considerare n aprecierea metodei ce urmeaz a fi selectat.

1 E2

E 22 E 23 ...E2j

1 En

E n2 E n3 ...E nj

Fig.1.1 Implicaiile dorite i efectele indirecte ale unei metode, tehnologii sau activiti

Un exemplu, n acest sens, l poate constitui transportul public orenesc. Acesta poate fi realizat prin mai multe mijloace, de ex: - tramvai; autobuz; troleibuz; metrou, etc. Fiecare din aceste mijloace au o serie de avantaje i dezavantaje ( figura 1.2).

TRANSPORT PUBLIC ORENESC

METROU

rapid; nepoluant; Exec-executie rigid ca traseu; investitie initial mare;

AUTOBUZ

TROLEIBUZ

TRAMVAI

ex

accidente investitie initial redus; elastic ca traseu; zgomot aglomerare circ.

accidente investitie initial mare; capacitate mare; aglomerare circ.

ntretinere dificil investitie initial mare; capacitate mare; rigid ca traseu

Fig.1.2 Analiza comparativ a diferitelor mijloace de transport public orenesc

Alegerea soluiei pentru rezolvarea transportului va ine seama de aceste elemente, dar i de altele, legate de specificul oraului respectiv (condiii geografice, tradiie etc.), incluznd desigur i elementele de mediu. Analiza fiecrui mijloc de transport relev anumite efecte dorite (rapiditate, capacitate de transport, nepoluante), dar i efecte nedorite (risc de accidente, execuie dificil, poluare). O cuantificare a acestora, pe baza unor metode matriciale, innd cont de specificul local va determina pentru fiecare caz n parte soluia optim. Desigur c problematica mediului poate nclina decizia pentru o soluie sau alta. De multe ori aceast ultim component lipsete n analiza i n etapele de proiectare, promovare, implementare a unei activiti. Avnd n vedere cele precizate anterior, necesitatea studierii i evalurii

impactului unei activiti umane asupra tuturor domeniilor, dar n special asupra mediului, este justificat prin trei mari categorii de argumente: - iniierea din timp a unor aciuni menite s reduc efectele negative colaterale, determinate de activitatea respectiv; - evaluarea obiectiv a tuturor alternativelor i posibilitilor, n vederea selectrii solutiilor optime; - necesitatea implicrii populaiei n procesele de decizie si de promovare a unor activiti sau proiecte care le vor influena viaa ntrun fel sau altul.

1.3 Caracterizarea studiilor de impact a) EIM au un caracter de anticipare prognozeaz efectul activitatilor ce urmeaz a fi realizate, asupra mediului, sau prevede efectul asupra mediului a unor activitti existente sau posibile s apar n anumite conditii. Ca urmare EIM se coreleaz cu studiile de previziune, de cercetare sau prognoz tehnologic, economic, social etc. b) EIM utilizeaz rezultatele studiilor de marketing, studii tehnico-economice, amplasri teritoriale etc. - analizeaz efectele pozitive si negative; - utilizeaz o analiz interdisciplinar; - evalueaz caracterul diferitelor efecte, a costurilor, beneficiilor pe care le implic; c) elaboreaz solutii concrete care s reduc efectele negative si s le promoveze pe cele pozitive; d) nu d decizii asigur datele necesare pentru luarea deciziilor; e) realizeaz o corelatie a analizelor care se fceau pn acum numai pe anumite sectoare, izolat, care ignorau interdependenta lor. f) EIM au un rol de orientare studiaz efectele indirecte astfel nct identificarea si evaluarea lor s constituie criterii pentru EIM, care s le completeze pe cele utilizate n general. g) EIM poate sugera actiuni care s previn efectele negative si s le dezvolte pe cele pozitive aceasta se poate realiza prin: - modificarea proiectului; - gsirea unor solutii de reducere a efectelor negative; - initierea unor programe de monitorizare a evolutiei efectelor negative asupra mediului

- introducerea unor noi tipuri de proiecte, cu efect redus asupra mediului - initierea unor actiuni pentru informarea si educarea publicului. Studiul de impact de mediu este o conditie obligatorie pentru obtinerea acordului de mediu, fiind realizat de titularul proiectului aflat n faza de planificare managerial. Impactul de mediu poate fi clasificat in funcie de anumite criterii, astfel: dup modul de manifestare: impact direct; impact indirect; impact cumulativ; impact sinergic (ploi acide, eutrofizare); dup durata: impact permanent; impact temporar (pe termen scurt, mediu, lung); dup natura efectului: impact pozitiv; impact negativ; dup sfera de cuprindere i importan: impact global; - impact rezidual (rezultat in urma aplicarii masurilor de protecie); impact principal; impact secundar.
1

1.4 Etapele EIM 1. Analiza preliminar const din: -stabilirea obiectivelor (identificare, selectare) -descrierea obiectivului studiului -limitarea ariei EIM se localizeaz ntr-o zon geografic (suprafat) 2. Identificarea efectelor -analiza sistemului si subsistemelor generatoare de impact -analiza ariilor de impact -descrierea efectelor impactului 3. Estimarea efectelor -se apreciaz marimea si importanta efectelor -se analizeaz probabilitatea de manifestare a efectelor 4. Evaluarea efectelor -definirea listei de efecte ce pot fi evaluate -evaluarea efectelor cu diferite criterii sectoriale si globale 5. Proiectarea actiunilor si strategiilor -identificarea actiunilor menite sa micsoreze efectele negative -identificarea actiunilor menite sa stimuleze efectele pozitive -se stabilesc criterii de evaluare -se proiecteaz strategiile de actiune ( etape, fonduri) 6. Evaluarea complex si propunerea planului de actiune

7. Comunicarea si mediatizarea rezultatelor -ancheta sociala -colectare-selectare, observatii si propuneri 8. Definitivarea si transmiterea la factorii de decizie Cateva consideratii se pot face pentru unele din etapele mentionate. Posibilitatea de realizare a EIE este limitat ( avand in vedere resursele materiale, timpul, capacitatea de cercetare). In aceste conditii se folosesc o serie de criterii de selectare, care urmresc analiza impactului in conditiile materiale date. Criterii de selectare : - intensitatea si dimensiunea impactului; - durata efectelor; - caracterul de ireversibilitate al schimbarilor ce pot fi induse; - corelatia cu alte activitti; - costuri implicate; - posibilitti de aplicare n practic a rezultatelor; 1) Posibilitatea de realizare a studiilor de impact se caracterizeaz prin urmtoarele elemente; -.costul realizarii EIM; - durata preliminar de realizare a studiului; -.baza de date necesar; -.nivelul de pregatire necesar; -.metodologia aplicat. Studiul ncepe cu descrierea principalelor caracteristici tehnice de functionare a obiectivului, cu toate intrarile si iesirile, situatia actual si de perspectiv a obiectivului. Se vor preciza coordonatele fizico-naturale, profilul socio-economic al zonei, demografie, traditiile, valorile culturale, istorice, arheologice etc. 2) Identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor, adic dup ce s-a delimitat o arie afectat, se precizeaz modificrile care s-au observat n cadrul ei. 3) Cea mai dificil etap este cea a estimrii efectelor. Se porneste de la ntrebarea: "ct de mari sunt efectele?" - estimarea efectelor presupune aprecierea cantitativa sau calitativa a unor procese sau fenomene cu impact asupra mediului - estimarea calitativ se face atunci cnd nu exist date anterioare sau similare, efecte foarte diverse, incertitudini, interactiuni multiple, complexe etc; n aceast caz estimarea calitativ se poate dovedi unica solutie; - estimarea cantitativ presupune existenta unui numr mare de date, pe baza crora se pot alctui modele matematice sau fizice si se poate face o interpretare a rezultatelor obtinute.

4) In ce privete evaluarea, se folosesc n general indicatori ce se raporteaz la nivelul de referint, la anumite standarde sau intervale admisibile. Mrimile calitative se pot transforma n mrimi cantitative cu ajutorul unor metode care s permit interpretarea lor. De exemplu se poate folosi o scal tipic: + + influenta mare pozitiva; + influenta pozitiva; 0 influenta nula; influenta negativa; -- influenta mare negativa. 7).Comunicarea rezultatelor Specific EIM este importanta pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. Populatia trebuie sa cunoasc problemele de mediu si activitatea anumitor organisme ale administratiei de stat legate de protectia mediului, de aceea comunicarea rezultatelor este foarte necesar. Rezultatele studiului trebuie s fie cunoscute pentru a conduce la elaborarea unor decizii conforme cu interesul ecologico-economic al zonei respective. In aceste conditii comunicarea rezultatelor prezinta trei semnificatii deosebite: 1) comunicarea este, dintr-un anumit punct de vedere, etapa finala a EIM. Se ofera astfel utilizatorilor imagini semnificative asupra fenomenelor studiate. Informatiile din studiu vor servi ca baza de plecare si elaborarea de decizii, n diverse orizonturi de timp; 2) comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifesta pe parcursul elaborarii studiului si care caracterizeaza interactiunea din cadrul echipei de cercetare, cat si relatiile acesteia cu utilizatorii potentiali ai rezultatelor cercetarii; 3) comunicarea reprezinta si un transfer de informatie n interiorul unui sistem sau ntre sisteme diferite. Deci procesul de comunicare, specific EIM, se poate defini astfel: - comunicarea n interiorul echipei de cercetare; - comunicarea echipei de cercetare cu sistemele externe; - comunicarea cu utilizatorii studiului de impact. Avantajele participrii publicului la procedura EIM - O mai bun nelegere a problemelor de protecia mediului nconjurtor i a dezvoltrii durabile; - O nelegere mai bun a procesului decizional i a considerentelor de luare a unei anumite decizii de ctre autoritile publice; - Posibilitatea de a cunoate riscurile la care sunt expui oamenii; - Posibilitatea de a face comentarii i recomandri privind aspectele tehnice sau netehnice ale unui proiect i de a-i prezenta propria atitudine/opinie fa de el; - Acceptarea cu mai mult uurin a schimbrilor ce urmeaz s se produc n zon, fiind prtai la tot procesul decizional;

- Standarde de via mai bune datorit unor decizii mai bune; - Sentiment mai puternic de apartenen la comunitatea local i responsabilitate comun pentru problemele de interes public. 1.5 Obiectivele EIM Care sunt obiectivele EIM? 1. Prin realizarea EIM se identific, descrie i evalueaz, n mod corect i real pentru fiecare caz, efectele directe i indirecte ale unui proiect public sau privat (activitti umane) asupra urmtorilor factori: - fiine umane, faun i flor; - sol, ap, aer, clim i peisaj; - bunuri materiale i patrimoniu cultural; - interaciunea dintre factorii menionai anterior. 2. Prin realizarea EIM se stabilesc msurile necesare pentru prevenirea, reducerea i eliminarea, dac este posibil, a impactului negativ al proiectului respectiv asupra factorilor amintii. 3. Un alt obiectiv important al EIM const n implicarea publicului n stabilirea impactului asupra mediului prin informarea, consultarea i participarea activ a acestuia. Procedura EIM se aplic n vederea emiterii acordului de mediu sau acordului integrat de mediu, pentru proiecte publice sau private care pot avea efecte semnificative asupra mediului prin: - natur; - dimensiune; - localizare.
acord de mediu: un act tehnico-juridic eliberat n scris, prin care se stabililesc condiiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al proteciei mediului; acord integrat de mediu: act tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protecia mediului, conform dispoziiilor legale n vigoare, care acord dreptul de a stabili condiiile de realizare a unei activiti nc din etapa de proiectare, care s asigure ca instalaia corespunde cerinelor legislaiei n vigoare. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalaii ori pri ale instalaiilor situate pe acelai amplasament.

Anexa 1.1 Activitati cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun evaluarii impactului asupra mediului (EIM)
#

Competente Activitate si/sau instalaie 1. Agricultura 1.1. Instalaii pentru creterea intensiva a porcilor, cu o capacitate! cel puin egala cu: a) 750 locuri pentru scroafe; b) 2000 locuri pentru creterea porcilor mai Central Regional Local

Act de reglementare Acord Acord de integrat de mediu mediu

X X

X X

mari de 30 kg; 1.2. Instalaii pentru creterea intensiva a pasrilor, cu o capacitate cel puin egala cu: a) 40.000 locuri pentru creterea pasrilor de carne; b) 40.000 locuri pentru pasri ouatoare 1.3. Defriarea suprafeelor mai mari de 10 ha* 2. Industrie extractiva a petrolului, gazelor naturale, crbunelui si turbei 2.1. Extracia petrolului: a) cnd cantitatea extrasa depete 500t/zi; b) extracia petrolului din platforma continentala* 2.2. Extracia gazelor naturale, cnd cantitatea extrasa depete 500.000 m3/zi 2.3. Extracia crbunelui in exploatri miniere de suprafaa, cnd suprafaa amplasamentului depete 25 ha* 2.4. Extracia turbei, cnd suprafaa amplasamentului depete 150 ha. 3. Industria energetica 3.1. Termocentrale si alte instalaii de ardere, inclusiv instalaii industriale pentru producerea electricitii, cldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel puin 50 MW* 3.2. Rafinrii de iei si prelucrare a gazelor* 3.3. Cuptoare de cocs 3.4. Instalaii de gazeificare si lichefiere a crbunilor* 3.5. Instalaii de gazeificare si lichefiere a isturilor bituminoase, cu o capacitate de cel puin 500 t/zi* 3.6. Centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea acestora, sau reactoare1 (cu excepia instalaiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si a celor radioactive, a cror putere maxima nu depete 1kW putere termica continua)* 1 Centralele nucleare si alte reactoare nucleare nceteaz de a mai fi considerate ca atare atunci cnd tot combustibilul nuclear si alte elemente contaminate radioactive au fost ndeprtate definitiv de pe amplasamentul instalaiei. 3.7. Instalaii pentru reprocesarea combustibilului nuclear iradiat* 3.8. Instalaii pentru*:

X X X

X X X

X X X X X X

X X X X X j X

X X X X X X

X X X X

a) producerea sau mbogirea combustibilului X nuclear; b) procesarea combustibilului nuclear iradiat X sau pentru procesarea deeurilor cu nivel ridicat de radioactivitate; c) depozitarea finala a combustibilului nuclear X iradiat; d) depozitarea finala a deeurilor radioactive, X exclusiv; e) stocarea, planificata pentru o perioada mai X mare de 10 ani, a combustibilului iradiat sau a deeurilor radioactive, pe un amplasament diferit de cel de producie, exclusiv; 3.9. Construirea liniilor aeriene de tensiune (X dup electrica, cu o tensiune de cel puin 220 kV si caz) o lungime de cel puin 15 km. 4. Producerea si prelucrarea metalelor 4.1. Instalaii de prjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zcmintelor de sulfuri)* 4.2. Instalaii integrate pentru producerea fontei sau a otelului (topire primara ori secundara), inclusiv instalaii pentru turnarea continua, cu o capacitate ce depete 2,5t/h* 4.3. Instalaii pentru prelucrarea metalelor feroase: a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t otel brut/h; b) forje cu ciocane, a cror energie de lovire depete 50 kJ/ciocan, iar puterea calorica utilizata este mai mare de 20 MW; c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t otel brut/ora; 4.4. Turnatorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi; 4.5. Instalaii pentru: a) producerea de metale neferoase brute din minereuri concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice*; b) topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase si a produselor recuperate (rafinare, turnatorie, etc.), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de 20 t/zi pentru toate celelalte metale; 4.6. Instalaii pentru tratarea suprafeelor metalelor si materialelor plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul cuvelor de tratare depete 30 m3

X X X X X

(X dup caz) X X

X X

X X X X X

X X X X X

5. Industria materialelor minerale de construcii 5.1. Instalaii pentru extracia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si a produselor care conin azbest*: a) instalaii pentru produsele de azbociment; b) instalaii pentru materiale de friciune; c) instalaii pentru alte utilizri ale azbestului; 5.2. Instalaii pentru producerea clinchetului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de producie mai mare de 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de producie care depete 50 t/zi ori in alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producie mai mare de 50t/zi 5.3. Instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi 5.4. Instalaii pentru topirea substanelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi 5.5. Instalaii pentru fabricarea produselor de ceramica prin ardere, in special a iglelor, crmizilor, crmizilor refractare, dalelor, produselor din ceramica sau porelan, cu o capacitate de producie mai mare de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 m3 si cu o densitate de ncrcare pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3 5.6. Alte exploatri miniere*: a) Activiti miniere cu o capacitate de producie peste 5 mil. t/an si suprafaa perimetrului de exploatare peste 1000 ha b) Cariere si exploatri miniere de suprafaa, cnd suprafaa amplasamentului este mai mare de 25 ha dar mai mica de 1000 ha 6. Industria chimica si petrochimica 6.1. Instalaii chimice integrate*, cum sunt instalaiile pentru producerea substanelor pe scara industriala folosind procese de conversie chimica, in care mai multe uniti tehnologice alturate sunt legate funcional una de cealalt si sunt utilizate pentru: 6.1.1. Producerea substanelor chimice organice de baza: a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice); b) hidrocarburi ce conin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici,

X X X X

X X X X

X X

X X

X X (peste 100 ha) X (pana la 100 ha)

X X

X X

X X

esteri, acetai, peroxizi, rini epoxidice; c) hidrocarburi sulfuroase; d) hidrocarburi ce conin azot, precum: amine, amide, compui azotoi, compui nitro sau azotai, nitrili, cianai, sau izocianai; e) hidrocarburi coninnd fosfor; f) hidrocarburi halogenate; g) compui organometalici; h) materiale plastice de baza (fibre polimerice sintetice si fibre pe baza de celuloza); i) cauciucuri sintetice; j) vopsele si pigmeni; k) ageni de suprafaa si ageni tensioactivi; 6.1.2. Producerea substanelor chimice anorganice de baza: a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compui ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorura de carbon; b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfuroi c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu; d) sruri, ca de exemplu: clorura de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint; e) metaloizi, oxizi metalici si ali compui anorganici, ca de exemplu: carbura de calciu, siliciu, carbura de siliciu; 6.1.3. Producerea ngrmintelor pe baza de fosfor, azot sau potasiu (ngrminte chimice simple sau complexe) 6.1.4. Obinerea produselor de uz fitosanitar si a biocidelor 6.1.5. Obinerea produselor farmaceutice de baza folosind procese chimice sau biologice 6.2. Producerea explozibililor 6.3. Instalaii pentru depozitarea petrolului, a produselor petrochimice sau chimice, cu o capacitate de cel puin 200.000 t* 6.4. Construirea conductelor pentru transportul X (dup gazelor, petrolului sau al substanelor chimice, caz) avnd un diametru mai mare de 800 mm si o lungime de cel puin 40 km.* 7. Industria lemnului si a hrtiei 7.1. Instalaii industriale pentru producerea celulozei din cherestea sau materiale fibroase similare

X X X X X X X X X X

X X X x X X X X X X

X X X X X X X X X X (dup caz) X X X

X X X X X X X X

7.2. Instalaii industriale pentru producerea X hrtiei si a cartonului, cu o capacitate de producie mai mare de 20 t/zi* 8. Proiecte de infrastructura 8.1. Construcia de linii pentru traficul feroviar X (dup X (dup X de lunga distanta* caz) caz) 8.2. Construirea aeroporturilor2 dotate cu o X pista principala lunga de cel puin 2.100 m* 2 Aeroport - aeroporturile care se conformeaz definiiei din Convenia de la Chicago (1944) privind nfiinarea Organizaiei Aviaiei Civile Internaionale (anexa nr. 14). 8.3. Construirea de autostrzi si de drumuri X (dup X (dup X 3 expres * caz) caz) 3 Drumul expres - drumuri care se conformeaz definiiei din Acordul european privind arterele principale de trafic internaional, din 15 noiembrie 1975 8.4. Construirea drumurilor noi cu cel puin 4 X (dup X (dup X benzi sau realinierea si/sau lrgirea unui drum caz) caz) existent de doua sau mai puine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau seciunea lrgita a acestora este de cel puin 10 km lungime continua 8.5. Cai navigabile interioare si porturi pentru X traficul fluvial interior care permit trecerea vaselor mai mari de 1.350 t* 8.6. Porturi comerciale, cheiuri pentru X ncrcare si descrcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel puin 1.350 t*. 9. Gestiunea deeurilor 9.1. Instalaii pentru eliminarea sau X (peste X (peste 10 X (sub recuperarea deeurilor periculoase* 750 kg/h) t/zi; sub 10 t/zi si 750 kg/h) sub 750 kg/h) 9.2. Instalaii pentru incinerarea deeurilor X municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/h* 9.3. Instalaii pentru eliminarea, inclusiv prin X tratare chimica, a deeurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi 9.4. Depozite controlate de deeuri, care X primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate totala mai mare de 25.000 t, cu excepia depozitelor controlate de deeuri inerte. 10. Alte tipuri de proiecte 10.1. Sisteme de captare a apelor subterane, X acolo unde volumul anual de apa captata este de cel puin 10 milioane m3*

X X

X X

X (peste 10 t/zi) X X X

10.2. Sisteme artificiale de rencrcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa rencrcata este de cel puin 10 milioane m3 10.3. Lucrri de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, executate in scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel puin 100 milioane m3; se excepteaz transferul prin conducte al apei potabile. 10.4. Lucrri de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de ce: puin 2.000 milioane m3/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel puin 5% din acest debit; se excepteaz transferul prin conducte al apei potabile. 10.5. Baraje si lacuri de acumulare cu o cantitate de apa reinuta sau stocata de cel puin 10 milioane m3* 10.6. Staii pentru epurarea apelor uzate pentru aglomerri umane de cel puin 150.000 echivalent locuitori4 4 Echivalent locuitori exprima ncrcarea cu poluani a apelor uzate, conform definiiei din Hotrrea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a apelor uzate. 10.7. Instalaii pentru pretratare (operaiuni precum: splare, albire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi 10.8. Instalaii pentru tbcirea blnurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de 12 t/ produse finite/zi; 10.9. Industrie alimentara: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi; b) tratare si prelucrare in scopul fabricrii produselor alimentare din: - materii de origine animala (altele dect laptele), cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 75 t/zi; - materii prime vegetale, cu o capacitate de producie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala); c) tratarea si prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anuala) intrata in proces. 10.10. Instalaii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deeurilor

X X

X X

X X

X X

X X

X X

X X X

X X X

animale, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi; 10.11. Instalaii pentru tratarea suprafeei materialelor, obiectelor sau produselor, utiliznd solveni organici, in particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare, dimensionare, vopsire, curare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/h sau mai mult de 200 t/an. 10.12. Instalaii pentru producia de carbon (crbune srac in gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.

Anexa 1.2 Activitile i/sau instalaiile cu potenial semnificativ asupra mediului, care se supun etapei de ncadrare n procedura de evaluare a impactului asupra mediului # Competente Activitate si/sau instalaie Central Regional Local 1. Agricultura, silvicultura i piscicultura a) Proiecte pentru restructurarea exploataiilor agricole X (dup X caz) b) Proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a X (dup X suprafeelor parial antropizate n scop agricol intensiv caz) c) Proiecte de gospodrire a apelor pentru agricultur, inclusiv X proiecte de irigaii si desecri d) mpdurirea terenurilor pe care nu a existat anterior X (dup X vegetaie forestiera caz) e) Defriare in scopul schimbrii categoriei de folosina a X (dup X terenului a suprafeelor sub 10 ha caz) f) Instalaii pentru creterea intensiva a animalelor din eptel, X altele dect cele incluse in Anexa 1.1 g) Cresctorii pentru piscicultura intensiva X h) Recuperarea terenurilor neagricole, inclusiv a celor din X mare. 2. Industria extractiva a) Cariere, exploatri miniere de suprafaa si de extracie a X turbei, altele dect cele incluse in Anexa 1.1 b) Exploatri miniere subterane, altele dect cele incluse in X Anexa 1. 1 c) Extracia mineralelor prin dragare fluviala sau marina X d) Foraje de adncime, in special: X (i) foraje geotermale; X (ii) foraje pentru depozitarea deeurilor nucleare; X (iii) foraje pentru alimentarea cu apa, cu excepia forajelor X

pentru investigarea stabilitii solului e) Instalaii industriale de suprafaa pentru extracia crbunelui, petrolului, gazelor naturale si minereurilor, precum si a isturilor bituminoase, altele dect cele incluse in Anexa I.1 3. Industria energetica a) Instalaii industriale pentru producerea energiei electrice i termice, altele dect cele incluse in Anexa I.1 b) Instalaii industriale pentru transportul gazelor, aburului i apei calde; transportul energiei electrice prin cabluri aeriene, altele dect cele incluse in Anexa I.1 c) Stocarea la suprafaa a gazelor naturale d) Stocarea subterana a gazelor combustibile e) Stocarea la suprafaa a combustibililor fosili f) Brichetarea industriala a crbunelui i lignitului g) Instalaii pentru prelucrarea i stocarea deeurilor radioactive, altele dect cele incluse in Anexa I.1 h) Instalaii pentru producerea energiei hidroelectrice i) Instalaii cu care sunt echipate centralele eoliene in scopul producerii energiei. 4. Producerea i prelucrarea metalelor a) Instalaii pentru producerea fontei sau a otelului prin topire primara ori secundara, inclusiv instalaii pentru turnarea continua, cu o capacitate de pana la 2,5t/h b) Instalaii pentru topirea metalelor feroase: (i) laminoare la cald cu o capacitate de pana la 20 t otel brut/h (ii) forjerii cu ciocane, a cror energie de lovire nu depete 50 kJ/ciocan, iar puterea calorica utilizata este de pana la 20 MW (iii) acoperiri metalice de protecie prin topire, cu o capacitate de tratare de pana la 2 t otel brut/ora c) Turnatorii de metale feroase, cu o capacitate de pana la 20 t/zi d) Instalaii pentru topirea, inclusiv alierea, metalelor neferoase, cu excepia metalelor preioase, sau pentru revalorificarea produselor (finisare, turnare in forme etc.), cu o capacitate de topire de pana la 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de pana la 20 t/zi pentru toate celelalte metale e) Instalaii pentru tratarea suprafeelor metalice i a materialelor plastice prin procese chimice sau electrolitice, la care volumul cuvelor de tratare nu depete 30 m3 f) Fabricarea i asamblarea de autovehicule i fabricarea motoarelor pentru autovehicule g) antiere navale h) Instalaii pentru construcia i repararea aeronavelor i) Fabricarea echipamentelor feroviare j) Forjare la cald prin explozie k) Instalaii pentru coacerea i sinterizarea minereurilor metalice. 5. Industria mineralelor

X X (dup caz) X X X X X X X X X

X X X X X

X X X X X X X

a) Instalaii pentru fabricarea cimentului in cuptoare rotative, cu o capacitate de producie de pana la 500 t/zi, sau a varului in cuptoare rotative cu o capacitate de producie de pana la 50 t/zi, ori in alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producie de pana la 50 t/zi. b) Instalaii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire de pana la 20 t/zi c) Instalaii pentru topirea substanelor minerale, inclusiv producia fibrelor minerale, cu o capacitate de topire de pana la 20 t/zi d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special a iglelor, crmizilor, crmizilor refractare, plcilor, gresiilor ceramice sau porelanului, cu o capacitate de producie mai mica de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mica de 4 m3 si cu o densitate de ncrcare pentru fiecare cuptor de pana la 300 kg/m3 6. Industria chimic a) Tratarea produselor intermediare i producerea substanelor chimice, altele dect cele incluse in Anexa 1A b) Producerea produselor de uz fitosanitar, produselor farmaceutice, vopselelor i lacurilor, elastomerilor i peroxizilor, altele dect cele incluse in Anexa IA c) Instalaii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice i chimice, cu o capacitate de pana la 200.000 t. 7. Industria alimentara a) Fabricarea uleiurilor si a grsimilor vegetale, cu o capacitate de producie a produselor finite de pana la 300 t/zi (valoarea medie trimestriala) si animale, cu o capacitate de producie a produselor finite de pana la 75 t/zi b) Ambalarea si conservarea produselor animale si vegetale c) Fabricarea produselor lactate, cu mai puin de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anuala) d) Fabricarea naltului i a berii e) Fabricarea produselor de cofetrie si a siropului f) Abatoare, altele dect cele cuprinse in Anexa I.1 g) Instalaii industriale pentru fabricarea amidonului h) Fabrici de faina i ulei de peste i) Fabrici de zahr. 8. Industria textila, a pielriei, a lemnului i hrtiei a) Instalaii industriale pentru producerea hrtiei i a cartonului, cu o capacitate de producie de pana la 20 t/zi b) Instalaii pentru pretratarea (operaii ca splarea, nlbirea, mercerizarea) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare de pana la 10 t/zi c) Instalaii pentru tbcirea/argsirea pieilor si blnurilor, cu o capacitate de tratare de pana la 12 t/ produse finite/zi. 9. Industria cauciucului Fabricarea i tratarea produselor pe baza de elastomeri. 10. Proiecte de infrastructura a) Proiecte de dezvoltare a unitilor industriale

X X X

X X X X

X X X X X X X X X X X X X

b) Proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv construcia centrelor comerciale i a parcrilor auto c) Construcia cailor ferate, altele dect cele incluse in Anexa I.1, a instalaiilor de transbordare intermodal si a terminalelor intermod d) Construcia aerodromurilor, altele dect cele incluse in Anexa I.1 e) Construcia drumurilor, porturilor si instalaiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele dect cele incluse in Anexa I.1 f) Construcia cailor navigabile interioare, altele dect cele incluse in Anexa 1.1, lucrri de canalizare si lucrri mpotriva inundaiilor g) Baraje i alte instalaii proiectate pentru reinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele dect cele incluse in Anexa I.1 h) Linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafaa, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau n principal pentru transportul de persoane i) Instalaii de conducte pentru gaze i petrol, altele dect cele incluse n Anexa I.1 j) Instalaii de apeducte de lungime mare k) Lucrri pentru combaterea eroziunii costiere si lucrri maritime ce pot modifica profilul costier prin construcia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrri de aprare marina, exclusiv ntreinerea i reconstrucia unor astfel de lucrri l) Instalaii de extracie a apei subterane si de rencrcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele dect cele incluse in Anexa I.1 m) Lucrri pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele dect cele incluse in Anexa I.1 11. Alte proiecte a) Piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor b) Instalaii pentru eliminarea deeurilor, altele dect cele incluse in Anexa I.1 c) Staii pentru epurarea apelor uzate, altele dect cele incluse in Anexa I.1 d) Amplasamente pentru depozitarea nmolurilor provenite de la staiile de epurare e) Depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deeuri de vehicule f) Bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare g) Instalaii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale h) Instalaii pentru recuperarea sau distrugerea substanelor explozive i) Centre de ecarisaj. 12. Turism si recreare a) Prtii de schi, instalaii schilift, telecabine si amenajrile aferente

X X (dup caz) X X X X X X X (dup caz) X X X

X X X X X X X X X X X X

b) Amenajri marine de agrement c) Sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajrile aferente d) Campinguri permanente si amplasamente pentru caravane e) Parcuri tematice. 13. Modificri sau extinderi de proiecte efectuate pentru testri a) Orice modificare sau extindere de proiecte prevzute in Anexa I.1 sau in prezenta Anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi executate, care poate avea efecte semnificative asupra mediului b) Proiectele stabilite in Anexa I.1, efectuate exclusiv sau in principal pentru elaborarea si testarea de metode sau produse noi si care sa nu fie utilizate pe o perioada mai mare de 2 ani.

X X X X X

CAPITOLUL 2 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN STUDIILE EIM (METODOLOGIA STUDIILOR EIE) Studiile de EIM asupra mediului constitue o investigare complex a unor probleme noi, destul de putin cunoscute n care intervin elemente multiple si diferite care acoper o suprafat mare si se desfsoar ntr-un timp ndelungat. De aceea este nevoie de o metodologie de investigare adecvat. Metodologia studiilor pentru EIM se compune din tehnici si metode aflate n interdependent, avnd drept scop realizarea obiectivelor prevzute n studiul de impact. Prin metod se ntelege un procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv punnd anumite ipoteze specifice. Metoda se compune dintr-o serie de tehnici care se aplic, n functie de natura concreta a situatiei. Metoda contine toate elementele referitoare la tehnicile ce o alctuiesc, ipotezele, modul de aplicare, scopul urmrit. Tehnicile difer ntre ele prin modul specific de realizare, tinnd seama de particularittile problemei de cercetat. O alt caracteristic a metodologiei o constituie modul de utilizare metodelor si tehnicilor de investigare n functie de operatia sau etapa analizat. Din cele 8 etape ale EIM, prezentate anterior, trei sunt considerate cele mai importante: -identificarea; -estimarea; -evaluarea. Astfel nct pentru aceste etape s-au stabilit metode si tehnici specifice de investigare. 2 2.1. Metode si tehnici utilizate in etapa de identificare

Una din principalele metode utilizate n operatiile de identificare este metoda analizei structurale. Analiza structural este o metod calitativ si urmareste furnizarea de informatii privind forma si structura unui sistem n scopul realizrii unui model al proceselor si fenomenelor din realitate. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot enumera: - tehnica arbore-ntrebri (arborescenelor interogative); - tehnica schemelor de functionare; - tehnica arborelui de functionare; - lantul de efecte; - tehnica modelrii structurale interpretative.(structur-interpretare.) Tehnica arbore - ntrebri urmreste identificarea elementelor componente ale unui sistem (sau relatii ntre elemente), utilizand o schem caracteristic numit arbore. Este definit printr-o rdcin (sau origine ), n care se plaseaz problema de studiat si mai multe ntrebri care se aplic succesiv, formnd ramurile. Tehnica arbore-ntrebri urmreste identificarea componentelor referitoare la o problem P si se construieste astfel: - n vrf (n originea arborelui) se plaseaza problema P (Studiul de impact); - problemei P, i se aplic un set de ntrebari de genul "Care sunt componentele problemei P?" sau "Care sunt factorii care influenteaz problema P sau care sunt influentati de P? - rspunsurile formeaz nivelul 1 al arborelui; - rspunsurile genereaz noi ntrebri care formeaz componentele de pe nivelul 2 ; - procedeul se repet pn se obtin, pe ultimul nivel al arborelui, elemente considerate a fi suficient de detaliate pentru necesittile de modelare a problemei P
3

Fig. 2.1. Arborescenta interogativa pentru identificarea componentelor unei probleme P

Pe ultimul nivel se poate pune ntrebarea: "Cum poate fi estimat elementul respectiv?", obtinndu-se astfel indicatorii de msurare a elementelor. Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin adugarea de noi elemente ce pot fi urmrite de ex: - arbori ponderati -n fiecare vrf de arbore se afl un indicator care are ponderea n functie de importanta sa n sistemul analizat; - arbori probabilistici - arbori decizionali au trei zone: zona strategiilor, zona mijloacelor si zona resurselor necesare functionrii sistemului. Tabelul 2.1 - exemplu de aplicare a tehnicii arbore - ntrebri pentru sistemul de asigurare cu ap n spatiul urban.

Tehnica arbore - ntrebri pentru identificarea elementelor sistemului de asigurare cu ap n spatiul urban Problema (P) Q1 Q2 Care sunt componentele Care sunt activittile ce sistemului de asig. cu ap caracterizeaz N1 ? n spatiul urban? N1 N2 - uniti industriale mari Cerine industriale - mic industrie Tabel 2.1 Q3 Care sunt nevoile directe ale N2 ? N3 proces tehnologic splri utilaje but udat gospodrire curenie splare aparatur, mat. igien

Nivel

N0

Asigurarea cu ap n spaiul urban Cerine sociale - spitale - coli - uniti culturale, admin. - parcuri, strzi - unit. de alim. public - transporturi - nevoi directe - nevoi de habitat

Cerine familiale

but gtit curenie splat igien

2.2. Metode si tehnici utilizate in etapa de estimare a efectelor

Pentru realizarea etapei de estimare a efectelor se folosesc metode si tehnici specifice Pentru EIM trebuie s se fac o apreciere cantitativ a posibilitatilor de aparitie a unor influente (corelatii) ntre diferite fenomene, procese sau factori de mediu. In aceste cazuri se poate folosi o scal de apreciere calitativ, careia i se dau valori numerice. Acestea sunt apreceri subiective care se pot face n diferite variante, n functie de gradul de cunoastere a unui fenomen sau proces.(tabel 2.2) De asemenea, se pot face aprecieri privind caracterul influentei, dac este pozitiv sau negativ din punct de vedere al impactului. Pentru aceasta se defineste o scar de apreciere, avnd valori descresctoare n functe de aparitie sau crescatoare, de la influente puternic negative, pn la influente puternic pozitive, (tabelul 2.3).

Scar de apreciere a probabilitii de aparitie a impactului Tabel 2.2 Apreciere calitativ Varianta 1 Varianta 2 Aparitie sigur a impactului 1,0 0,95 Aparitie foarte probabil 0,8 0,9 0,85 Aparitie probabil 0,6 0,7 0,7 Sanse egale de aparitie sau nu 0,5 0,5 Aparitie putin probabil 0,3 0,4 0,30 Aparitie foarte putin probabil 0,1 0,2 0,15 Impact inexistent 0,0 0,05 Aprecierea impactului pe baza valorilor numerice Apreciere calitativ Influen foarte mare negativ Influen medie negativ Influen slab negativ Nici o influen Influen redus pozitiv Influen medie pozitiv Influen foarte mare pozitiv Tabel 2.3 Valoarea numeric -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

Aceste aprecieri se fac n general de mai multe persoane (experti), prezentnd dezavantajul c au un grad ridicat de subiectivitate si deci difer destul de mult de la un subiect la altul. Dac se face o medie se poate ajunge la o nivelare a valorilor, si poate se elimin o prere (opinie )foarte important. O solutie alternativ ar fi nregistrarea datelor fiecrui expert si apoi compararea rezultatelor finale. In aceast situatie nu se obtine o imagine colectiv asupra problemei, ci numai solutii individuale. 2.3. Metode si tehnici utilizate in etapele de evaluare ale studiului de impact

Etapele de evaluare intervin n EIM atunci cnd este necesar aprecierea unor elemente, dup anumite criterii. Astfel, se evalueaz: - subiectele studiilor; - efectele identificate si estimate; - alegerea anumitor solutii de actiune pentru modificarea efectelor; - variantele posibile. Metodele si tehnicile folosite n evaluare sunt metode generale si cuprind: metode simple ce pot fi aplicate fr eforturi deosebite si metode mai complexe care presupun cunostinte specifice, timp, resurse financiare, calculatoare electronice, etc. Alegerea metodelor depinde si de natura problemelor analizate. In general situatiile investigate n studiile de impact sunt deosebit de complexe, astfel nct rezultatele unei evaluari vor fi corelate cu tipul de metod: mai simpl sau mai complex. - metode simple -usor de folosit, nu sunt precise, nu ating dect putine aspecte ale problemei analizate; - metode mai complexe sunt mai precise, iau n analiz mai multi factori, dar utilizarea lor este mai dificil. In general, se folosesc n aceast etap urmtoarele grupe de metode: - metode simple de evaluare; - metode ale teoriei deciziilor; - metode de analiz multicriterial; - metode de tip arbore. Metodele simple de evaluare folosesc criterii de evaluare avnd aceeasi scar de msur. Lista de verificare sau de control, porneste de la o list a criteriilor de evaluare. Fiecare variant analizat este verificat pentru a ndeplini criteriile stabilite. Lista trebuie s aib putine elemente, comparabile ntre ele, iar rezultatul verificrii trebuie s fie exprimat ntr-o form simpl, de exemplu DA si NU (tabelul 2.4)
Aplicarea listei de verificare Tabelul 2.4 Criteriul C1 C2 DA DA DA NU DA NU NU DA

Varianta V1 V2 V3 V4

C3 NU NU DA DA

Variantele selectate vor fi cele care ndeplinesc punctajul maxim de DA-uri. Se observ c ntr-o astfel de evaluare se consider c toate criteriile au o importanta egal si nu se face o gradatie n aprecierea unui anumit criteriu.

Metoda stabilirii profilului variantei. Se construieste "profilul" variantelor analizate prin prezentarea grafic a modului n care varianta rspunde unor criterii. Pentru fiecare criteriu se stabilesc cteva valori (calitative). Pentru ca diferitele profile s poat fi comparate si aleas varianta optim, trebuie ca numrul criteriilor si valorilor s fie ct mai redus (tabel 2.5).
Metoda stabilirii profilului variantei Tabel 2.5 Criterii C1 C2 C3 C4 Foarte bine x x x x Bine Valori Mediu Slab

Exemple de aplicare a metodelor de evaluare. Activitatea analizat: depozitarea, tratarea sau eliminarea deseurilor urbane a)- metoda listei de verificare. Se propun urmtoarele variante: V1 groapa de gunoi; V2 incinerarea; V3 piroliza; V4 plasma; V5 biomasa. Se propun urmtoarele criterii de evaluare: C1 investitie: - mare (NU) nu se accept criteriul - mic (DA) se propune criteriul - C2 poluare: - mare (NU) - mic (DA) - C3 ntreinere scump (NU) - ieftin (DA) - C4 suprafaa ocupat mare (NU) - mic (DA)
Varianta V1 V2 V3 V4 V5 C1 DA DA DA NU NU C2 NU NU DA DA DA Criteriul C3 DA DA DA NU DA C4 NU DA DA DA NU

b) metoda stabilirii profilului variantei.

Criterii Foarte mare Mare Valori Medie
x

Mic

C1 C2 C3 C4
x

x x

Incinerarea x Piroliza

2.4 Metode si tehnici ale teoriei deciziilor. Folosesc un aparat matematic bine dezvoltat si se clasific n functie conditiile ce caracterizeaz situatiile analizate: - metode pentru conditii de certitudine - se bazeaz pe ipoteza c o varianta are ntotdeauna influente bine determinate; - metode pentru conditii de risc - bazate pe ipoteza c varianta are influente nedeterminate; ele variaz n functie de conditiile externe a cror manifestare este necunoscut O categorie special de metode de decizie folosite n EIM este cea a metodelor de analiz multicriterial. Analiza de impact se realizeaz n functie de mai multe criterii. Rezolvarea este simpl dac toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeasi mrime. Multe criterii exprim ns aspecte calitative ce nu pot fi msurate. In aceste conditii se aplic analiza multicriterial cu care se pot face comparatii n functie de diferite criterii. Variantele se compar dou cte dou pe baza unei matrici, eliminnd treptat variantele nedorite. 2.5 Metodele si tehnicile bazate pe structuri arborescente - variantele supuse evalurii sunt ordonate in functie de anumite obiective, reprezentate printr-o structur de tip arbore avnd pe niveluri succesive obiective din ce n ce mai detaliate, ajungndu-se n final la obiectivele concrete, adic variantele care reduc la minim impactul. Printr-o astfel de metod elementele de pe fiecare nivel sunt comparate n functie de anumite criterii specifice, iar importanta lor se exprim prin coeficieni de pertinen. Pe baza structurilor de tip arbore si a coeficientilor obtinuti pe niveluri, se poate calcula n final importanta elementelor de pe ultimul nivel, obtinndu-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate. 2.6. Metode si tehnici de prelucrare a datelor in evaluarea impactului ecologic Metodele si tehnicile folosite in EIM s-au dezvoltat n special n ultimii douzeci de ani. Pentru realizarea EIM este necesar o echip interdisciplinar de specialisti care analizeaz n detaliu fiecare aspect din cadrul impactului respectiv. Informatiile se obtin de la institutii si centre de specialitate care detin sau pot fi n masur s obtin informatiile respective. Prelucrarea datelor se poate face prin: - reprezentri grafice; - liste de control;

matrice de impact; scheme sau grafuri functionale; modele de integrare; prelucrri statistice

2.7 Reprezentri grafice Aceast metod presupune reprezentarea separat a diferitilor indicatori sau parametri de mediu n functie de alti parametri sau indicatori caracteristici. Exemplu: hrtile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta proiectului si a zonei afectate pentru a evidentia amploarea si specificul impactului. Aceast metod se aplic n prezent prin Sistemul de Informatii Geografice (GIS). 2.8 Liste de control In acest caz se folosesc liste cu impacturi potentiale pregatite pe baza experientei acumulate n timp. Se compar diferite variante. 2.9 Matricea de impact In prezent este metoda cea mai folosit n EIM. Se realizaz compararea diferitilor factori ntr-o matrice n cruce. La intersectia activittilor cu factorii ecologici este apreciat (msurat) intensitatea si importanta impactului. Una din cele mai importante matrici, asa numita matrice Leopold, acopera 100 de tipuri de operatiuni, care produc impacturi la 88 de factori si conditii ecologice. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relatiilor posibile, ceea ce face evaluarea total mai obiectiv. Matricele pot evalua att impactul direct ct si cel indirect. De obicei n aceste matrici se folosesc scri si metode gradate pentru diferentierea rolurilor diferitelor tipuri de activitati si factori ecologici, ceea ce d un caracter complex acestei metode. 2.10 Scheme sau grafuri Aceste tehnici apreciaz relatia ntre cauzele unui impact si efectele lui. Acestea implic efecte de ordinul I (impact direct) si de ordinul II sau III (indirect). Aceast metod este superioar pentru c rezultatele se reprezint grafic, sunt usor de analizat, sunt reprezentative si se pot prezenta comunittii locale sau autorittilor cu care se poate discuta.