Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului

Economia și Administrarea Afacerilor Agroalimentare

ANALIZA COST – BENEFICIU

pentru proiectul de investiţii
“Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de
epurare în comuna Băleni, jud. Dâmboviţa”

1
 CUPRINS

I. Prezenarea proiectului de investiţiii şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

perioadei de referinţă:
1. Identificarea investiţiei (amplasament, titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei)
2. Definirea obiectivelor investiţiei:
1. Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei:
2. Cadrul sectorial de conformare
3. Perioada de referinţă
II. Analiza opţiunilor:
1. Stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice;
2. Stabilirea criteriilor calitative ce stau la baza analizei listei lungi şi stabilirea unei liste
scurte de alternative potrivite şi fezabile

III. Analiza financiară:

1. Estimarea veniturilor şi costurilor investiţiei, precum şi implicaţiile acestora din punctul
de vedere al fluxului de numerar;
1.1. Estimarea veniturilor;
a. Analiza gradului de racordare
b. Analiza elasticităţii tarifului;
c. Analiza gradului de suportabilitate a tarifului;
d. Estimarea veniturilor;
1.2. Estimarea cheltuielilor;
1.3. Previzionarea fluxului de numerar;
2. Definirea structurii de finanţare a investiţiei şi profitabilitatea sa financiară;
3. Verificarea capacităţii fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcţionarea
adecvată a investiţiei şi îndeplinirea obligaţiilor – Sustenabilitatea financiară;
4. Determinarea performanţei şi sustenabilităţii financiare prin calcularea indicatorilor de
performanţă financiară:
• valoarea financiară actuală netă;
• rata internă de rentabilitate financiară;
• raportul cost-beneficiu;
• fluxul de numerar cumulat.

IV. Analiza economică

V. Analiza de senzitivitate:
1. Identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor
proiectului.
VI. Analiza de risc

Concluzii
Bibliografie

2
 ANALIZA COST – BENEFICIU
pentru obiectivul de investiţii:
“Înfiinţare reţea de canalizare şi staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa”

Analiza cost-beneficiu reprezintă o tehnică de analiza a beneficiilor și costurilor aferente

proiectelor de investiții publice și private, programelor și politicilor. Obiectivul ACB este acela
de a fundamenta deciziile cu impact social, mai precis, de a aloca optim resursele societății
atunci când piața este incapabilă să facă acest lucru.
Analiza cost – beneficiu – cadru conceptual aplicat oricărei evaluări cantitative, sistematice, a
unui proiect public sau privat pentru a determina dacă sau cât de mult, acest proiect este valoros
dintr-o perspectivă publică sau socială. În această metodă, beneficiul reprezintă, de fapt,
avantajul obținut pe seama furnizării serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de
proiect.
Analiza cost – beneficiu reprezintă un instrument important în luarea deciziei de alocare a
resurselor pentru investiţii finanţate din fonduri publice.
Pe lângă analiza financiară, analiza cost-beneficiu cuprinde analiza de sensitivitate necesară
identificării şi cuantificării tuturor impacturilor posibile ale investitiei, de natură financiară ce pot
influenţa rezultatele implementării investiţiei, precum şi analiza riscurilor ce pot să apară atât în
perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a obiectivului de
investiţii.
Analiza costuri – beneficii reprezintă un instrument de mare utilitate pentru luarea deciziei de
alocare a resurselor pentru investiţiile finanţate din fonduri publice. Această analiză poate ajuta
decidentul public să identifice proiectele care vor maximiza beneficiile sociale nete și astfel să
stabilească ordinea priorităţilor conform căreia se vor realiza lucrările.
Scopul principal al analizei cost- este de a ajuta la adoptarea deciziilor sociale, de a facilita
repartiţia mai eficientă a resurselor societăţii.
La întocmirea acestei analize s-au avut în vedere “Recomandările” din Ghidul solicitantului
pentru Măsura 322, “Principiile metodologice privind realizarea analizei cost – beneficiu”
potrivit Ordinului nr.863/11.07.2008 de aprobare a Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi
din HG nr.28/2008, precum şi “Ghidul pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii”
elaborat de Comisia Europenă pentru FEDR, FC şi ISPA.

3
 I. PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTIŢIII ŞI DEFINIREA
OBIECTIVELOR,
INCLUSIV SPECIFICAREA PERIOADEI DE REFERINŢĂ

1. Identificarea investiţiei (amplasament, titularul investiţiei, beneficiarul investiţiei):

.
Titularul investiţiei:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BĂLENI, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Beneficiarul investiţiei: Consiliul Local Băleni, judeţul Dâmboviţa

Prin Hotărârea Consiliului Local Băleni nr.44/30.09.2008, s-a decis întocmirea unui proiect
integrat care are în componenţa sa şi obiectivul de investiţii – “Înfiinţare reţea de canalizare cu
staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.”

Denumirea obiectivului de investiţii:

Proiectul reprezintă o investiţie în domeniul canalizării şi epurării apei:
“Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa”.

Lungimea totală a reţelei de canalizare ce urmează a se realiza în comuna Băleni va fi de

5.172 ml şi se va executa pe străzile unde este proiectată a se realiza şi reţeaua de apă potabilă
(în cadrul proiectului integrat), având un debit de epurat mediu pe zi - Quz zi med = 344,82 mc/zi.

Investiţia propusă a se realiza, respectiv „Înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de

epurare”, reprezintă acţiunea secundară a unui proiect integrat care vizează combinarea a trei
acţiuni: două acţiuni din componenta A - Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază şi
una din componenta B – Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală - a
Măsurii 322 - din cadrul Axei 3 – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei
rurale”, finanţată de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), implementată
prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), respectiv, „Înfiinţare reţea de
alimentare cu apă potabilă, înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de epurare şi modernizarea
şi dotarea Căminului Cultural din comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.”

4
Amplasamentul investiţiei:

Lucrările care fac obiectul prezentului proiect sunt localizate în comuna Băleni, judeţul
Dâmboviţa, în intravilanul şi extravilanul localităţii, pe un amplasament aparţinând domeniului
public al comunei.
Comuna Băleni este amplasată în partea de sud a judeţului Dâmboviţa, aflându-se la o
distanţă de ~ 20 km de municipiul Târgovişte.
Localitatea are în componenţa sa două sate şi anume: Băleni Români şi Băleni Sârbi.
Comuna se învecinează cu:
- la nord - est cu comuna I. L. Caragiale;
- la nord - vest - cu comuna Bucşani;
- la sud - cu comuna Cornaţelu;
- la sud - est cu comuna Dobra;
- la vest - cu comunele Sălcioara şi Nucet.
Principalele căi de acces către comuna Băleni sunt:
- drumul judeţean DJ 711 Târgovişte – Băleni – Bilciureşti (DN 1A);
- drumul judeţean DJ 711C Băleni – Nucet;
- drumul comunal DC 41 Băleni - Cornaţelu.
Comuna Băleni are o populaţie echivalentă de cca. 8.499 de locuitori şi dispune de dotări
culturale, sociale şi de prestări servicii specifice mediului rural.
Comuna este străbătută de râul Ialomiţa.

În urma analizei variantelor avute în vedere de către proiectant, s-a decis realizarea unui
sistem de canalizare de tip separativ, respectiv:
Canalizarea centralizată a apelor uzate cu deversarea lor în staţia de epurare;
Colectarea apelor pluviale care se va face la suprafaţa terenului prin şanţuri şi rigole cu
deversarea acestora în cursurile de apă existente ce străbat comuna;
Prin investiţia propusă a se realiza, va fi înfiinţată reţeaua de canalizare din PVC SN4 în
comuna Băleni, pe o lungime de 5.172 ml, pe de-a lungul drumului judeţean DJ 711 şi pe
străzile unde se va realiza şi reţeaua de alimentare cu apă potabilă, având un debit de epurat
mediu pe zi - Quz zi med = 344,82 mc/zi.

5
 Numărul total al căminelor de vizitare va fi de 120, situate la max. 50 de m distanţă unul de
celălalt, iar al căminelor de racord – de 58 bucăţi. Lungimea branşamemtelor la colectorul
principal, Dn 200 mm va fi de 464 m.
Sistemul de canalizare proiectat a se realiza presupune şi construcţia unei staţii de epurare
mecano-biologică, modulară, cu o capacitate iniţială de Quz zi med = 350 mc/zi ce va deservi un
număr de apox. 4000 locuitori în această etapă, urmând ca în viitor, odată cu extinderea
reţelelor de canalizare în toată comuna, să se mai adauge un modul biologic care să asigure
debitul necesar întregii localităţi. Staţia de epurare va fi amplasată în partea de sud-est a
comunei, pe malul drept al râului Ialomiţa, pe terenul ce aparţine domeniului public al localităţii,
în extravilanul acesteia.
De asemenea, din cauza terenului cu panta foarte mică şi a obstacolelor din teren, a fost
necesar a se intercala pe colectorul de canalizare situat pe drumul judeţean DJ 711 o staţie de
pompare ape uzate menajere construită din beton armat.

2. Definirea obiectivelor investiţiei:

Obiective generale:

Obiectivul general avut în vedere de către solicitant, în deplină concordanţă cu cele prevăzute
în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 322, constă în îmbunătăţirea calităţii
vieţii pentru locuitorii comunei Băleni.
Acest obiectiv va fi atins prin:
Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază din localitate, în special, prima înfiinţare a
reţelei de canalizare a apelor uzate menajere în comună, care influenţează în mod direct
dezvoltarea activităţii sociale, culturale şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale;
Creşterea numărului de locuitori din comună care vor beneficia de servicii îmbunătăţite
(îmbunătăţirea condiţiilor de igienă);
Se estimează că această investiţie va deservi un număr de aprox. 4.000 de locuitori, respectiv,
1.176 de gospodării.
Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea sarcinii poluante şi restabilirea
parametrilor fizici, chimici şi biologici de calitate a apei şi solului.
Creşterea atractivităţii zonei atât din punct de vedere turistic, cât şi economic.

6
Obiectivele specifice urmărite prin realizarea acestei investiţii sunt :
Înfiinţarea reţelei de canalizare pe o lungime de 5.172 ml pe străzile unde se va introduce
reţea de apă potabilă, în comuna Băleni, satele Băleni Sârbi şi Băleni Români.
Investiţia presupune construcţia unui sistem de canalizare de tip separativ, ce va cuprinde
reţeaua de canalizare, staţie de epurare şi o staţie de pompare.

Reţeaua de canalizare este proiectată să asigure evacuarea apelor uzate pentru cei cca. 4.000
de locuitori, pentru clădirile administrative şi social-culturale din zonă, precum si pentru alţi
beneficiari.

Proiectul prevede cămine de preluare/colectare în zona stradală de pe domeniul public, în

apropierea gospodăriilor, astfel încât să se poată racorda fiecare dintre acestea cu usurinţă.

Epurarea unui volum anual de apă uzată şi evacuată de cca. 105.672 mc/an (înfiinţarea
reţelei de canalizare va asigura, în această etapă, un debit de epurat mediu pe zi - Quz med/zi =
344,82 mc/zi), începând cu anul 4 al exploatării investiţiei.

Cantităţile de apă evacuată s-au stabilit în conformitate cu STAS 1846-83. Dimensionarea

reţelelor de canalizare s-a făcut în funcţie de debitul de apă uzată transportat, panta reţelei, gradul
de umplere admisibil şi asigurarea vitezei minime de autocurăţire a reţelei Vmin. = 0,7 m/s. De
asemenea s-a luat în considerare ca viteza admisibilă Vmax. = 3 m/s. să nu fie depăşită.

Creşterea numărului de gospodării care se vor racorda la sistemul centralizat de

canalizare, cu aprox. 1000 în următorii 4 ani.
Înlăturarea sarcinii poluante prin desfiinţarea latrinelor şi/sau a foselor şi preluarea apelor
menajere în sistemul de canalizare.
Eliminarea riscurilor de îmbolnăvire de la folosinţa latrinelor în gospodării.
Eliminarea/diminuarea cheltuielilor cu vidanjarea periodică şi transportul la distanţă a apelor
uzate în cazul foselor individuale;

Proiectul prezintă un mare interes şi utilitate publică, întrucât, colectarea şi tratarea efectivă a
apelor uzate în sistem centralizat este o prioritate de prim rang în cadrul Planului Naţional de
Acţiune pentru Protecţia Mediului.

7
 Proiectul se încadrează în Master Planul - Strategia de dezvoltare locală a infrastructurii de
canalizare şi epurare a apelor menajere din Judeţul Dâmboviţa - fiind în concordanţă cu
dezvoltarea sistemelor centralizate de apă şi canalizare, coordonat de Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară APA – DÂMBOVIŢA şi de operatorul regional SC COMPANIA de APĂ
Târgovişte – Dâmboviţa – SA, dar neputând fi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial de
Mediu.

Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei:

În prezent, comuna Băleni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare, gospodăriile
acestora dispunând de closete uscate / latrine în care sunt evacuate apele uzate fecaloid menajere.
Din aceste latrine, apele se infiltrează în sol, afectând pânza freatică.

Evacuarea apelor uzate se face în fose septice, bazine vidanjabile sau necontrolat la rigolele
străzilor, având un impact negativ asupra mediului.

Dispunerea acestora în incinta proprietăţilor conduce mai ales in perioadele cu precipitaţii

abundente, la deversări ale materiilor fecale şi ale dejecţiilor de la animale, atât în incinta
proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact
negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.
În procesul de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale.
De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer
freatic.
În centrele populate rezultă zilnic cantităţi importante de deşeuri de natură organică sau
minerală.
Toate aceste deşeuri, în special cele de natură organică, precum şi cele nocive de natură
minerală constituie un pericol pentru sănătatea oamenilor.
Deşeurile provenite de la populaţie poluează aerul, solul, apa şi contituie un focar de infecţie
în care se dezvoltă bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoză.
În scopul protecţiei sănătăţii oamenilor, toate deşeurile care se produc, trebuie să fie evacuate
cât mai rapid şi neutralizate în condiţii care să asigure distrugerea lor şi reducerea efectului lor
dăunător, în limitele admise de normele igienico-sanitare.

8
 Eliminarea acestor permanente focare de infecţie a constituit preocuparea de bază a edililor
localitatii, iar rezultatul final preconizat il reprezinta creearea unor conditii de mediu durabile.
În conformitate cu Anexa nr. 11 la Ghidul solicitantului pentru Masura 322 din PNDR –
„Lista localităţilor rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat”, comuna Băleni este
identificată cu rata de sărăcie de 38,2%.
Analizele chimice efectuate pe apa recoltată din fântânile săteşti indică faptul că apa este
nepotabilă, fiind pusă în pericol sănătatea oamenilor.
Potrivit Buletinelor de analiză a apei potabile întocmite de Laboratorul de Microbiologie
din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Dâmboviţa (anexate), apa potabilă din localitate este
necorespunzătoare Legii nr.458/2002, înregistrând valori cu mult peste maximele admise la
nitraţi (83,412 mg/l faţă de 50 mg/l), fapt ce justifică necesitatea implementării investiţiei supusă
prezentului studiu.
Necesitatea proiectului decurge si din motivaţii sociale şi economice dar şi din raţiuni de
protecţie a mediului, având la bază situaţia actuală, de deversare necontrolată a apelor uzate în
cursurile de apă din zonă, fără o prealabilă epurare, şi a managementului deşeurilor lichide din
zona comunei Băleni.
Obiectivul primordial urmărit de proiect este eliminarea surselor de poluare constantă prin
realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate provenite din comuna Băleni, în vederea
îmbunătăţirii parametrilor fizici, chimici şi bacteriologici ai apei emisarului, astfel încât aceştia
să se încadreze în valorile limită stabilite de standardele româneşti şi ale Comunităţii Europene.

Proiectul prezintă un mare interes şi utilitate publică întrucât tratarea efectiva a apelor uzate
este o prioritate de prim rang în cadrul Planului Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi
a Master Planului judeţului Dâmboviţa.

Investiţia apare ca fiind absolut necesară şi oportună, lipsa sistemului de canalizare în cea mai
mare parte a comunei prezentând următoarele dezavantaje:

Permite infiltrarea în sol a apelor uzate menajere;

Infestează pânza de apă freatică;

Necesită o vidanjare periodică a apelor uzate în cazul foselor individuale, cu cheltuieli destul de
mari la nivelul unei gospodării;

9
Nu se asigură condiţii igienico-sanitare pentru populaţie prin lipsa unor grupuri sanitare
independente;

De realizarea investiţiei vor beneficia instituţii de interes public din localitate – şcoala şi
Primăria, precum şi un număr de aprox. 4000 de locuitori, respectiv, 1.175 de gospodării din
comuna Băleni, satele Băleni Sârbi şi Băleni Români.
Scopul principal al acestei investiţii este de protectie a mediului, de imbunatatire a calitatii
apelor, de imbunatatire a calitatii vietii si de crestere a protectiei sanatatii publice.

Cadrul sectorial de conformare:

a. Conformitatea cu politicile de mediu regionale, naţionale şi comunitare va fi

asigurată prin colectarea şi tratarea apelor uzate menajere în staţia de epurare modulară ce se va
construi în localitate cu respectarea Directivei 91/271/CCE - privind epurarea apelor uzate - si a
normativului NTPA 001. Apa epurată va fi supusă periodic, analizelor de laborator efectuate de
către SC Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa – SA, operatorul care va gestiona serviciul
de apă şi apă uzată în localitate.

Din acest punct de vedere, proiectul este conform cu :

1. Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2007 – 2013 a comunei băleni, potrivit
căreia, până în anul 2015 întreaga comună va dispune de un sistem centralizat de alimentare cu
apă potabilă şi canalizare, precum şi de modernizarea infrastructurii rutiere din localitate.

2. Strategia de dezvoltare a serviciilor de apă şi canalizare a jud. Dâmboviţa în

conformitate cu MASTER PLANUL judeţului - proiect 190-01-31/08.2006, HCJ
nr.116/30.10.2007 - privind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Apă –
Dâmboviţa” si HCJ nr.115/30.10.2007 privind constituirea operatorului regional, care va
gestiona serviciul de apă şi apă uzată din localitate.

A fost desemnat ca operator unic în judeţul Dâmboviţa SC COMPANIA de APĂ

TÂRGOVIŞTE – DÂMBOVIŢA - SA.

3. Planificarea economico-financiară din sectorul apei, care prevede în Tratatul de

Aderare a României la Uniunea Europeană, la Măsura 22 Mediu, în secţiunea aferentă jud.

10
Dâmboviţa, obligativitatea, pentru comuna BĂLENI, de a avea implementat un sistem de
canalizare şi epurare ape uzate până în anul 2018.

4. Politica de mediu în acord cu Directiva UE 91/271/CEE privind epurarea apelor

uzate, care a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002 completat şi modificat cu
HG 352/2005 – privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate.

Aceste acte normative cuprind cerinţe referitoare la:

- colectarea, epurarea şi evacurarea apelor uzate din aglomerări urbane/rurale şi a celor

biodegradabile provenite de la industria agroalimentară;

- termene limită de implementare a directivei, în cazul comunei BĂLENI, anul 2018.

b. Conformitatea cu politicile sectoriale naţionale este asigurată prin faptul că

investiţia are ca obiectiv general dezvoltarea spaţiului rural şi creşterea calităţii vieţii în rândul
locuitorilor comunei Băleni, prin asigurarea accesului la infrastructura fizică de bază din
localitate (sistemul centralizat de canalizare a apelor uzate menajere).

c. Conformarea cu planificarea economico-financiară din sectorul apei este asigurată

prin realizarea unei investiţii care se încadrează în limitele stabilite prin Master Planul judeţului,
costul apei epurate fiind stabilit la un grad de suportabilitate acceptabil pentru beneficiarii finali.

Perioada de referinţă:
Potrivit recomandărilor din “Ghidul pentru analiza cost-beneficii a proiectelor de investiţii”
– CE/2006, precum şi Instrucţiunile date în aplicarea HG nr.28/2008 pentru domeniile “apă şi
mediu”, perioada de referinţă este de 30 de ani.şi reprezintă numărul maxim de ani pentru care
se realizează previziuni în cadrul analizei cost-beneficiu.

II. ANALIZA OPŢIUNILOR

3. Stabilirea unei liste lungi de alternative care fac posibilă atingerea obiectivelor specifice;
Obiectivele specifice pe care le are în vedere acest proiect pot fi atinse (în tot sau în parte)
prin mai multe alternative:
utilizarea de bazine (fose septice) etanşe şi vidanjabile în fiecare gospodărie;

11
înfiinţarea unei reţele de canalizare din PVC în comuna Băleni, cu construcţia unei staţii de
epurare mecano-biologică, modulară care să deservească întreaga comună şi cu o staţie de
pompare;

înfiinţarea unei reţele de canalizare din PAFSIN în comuna Băleni, cu construcţia unei staţii de
epurare clasică care să deservească întreaga comună şi cu o staţie de pompare;
înfiinţarea unei reţele de canalizare din PVC în comuna Băleni, cu construcţia a două staţii de
epurare – una în satul Băleni Sârbi, în nordul comunei şi alta în satul Băleni Români, în sud-estul
comunei, o staţie de pompare şi cămine de vizitare din PE.

4. Stabilirea criteriilor calitative ce stau la baza analizei listei lungi şi stabilirea unei liste
scurte de alternative potrivite şi fezabile:
Analiza alternativelor menţionate la pct.1 s-a făcut pe baza consideraţiilor tehnice avute în
vedere de către proiectant coroborate cu analiza economică pentru fiecare variantă precum şi cu
situaţia din teren.
S-au analizat posibilele variante identificate, în funcţie de următoarele criterii:
Costurile fiecărui tip de investiţii;
Costurile de întreţinere pe durata de viaţă a investiţei;
Siguranţa în exploatare;
Rezistenţa la acţiunea diferiţilor factori externi (temperatura apei şi a aerului, sarcini mecanice
interioare şi exterioare, acţiunea agresivă a pământului) etc.
În urma studierii fiecărei soluţii în parte, s-au constatat următoarele:
Prima variantă – utilizarea de fose septice etanşe şi vidanjabile în fiecare gospodărie, este o
soluţie extrem de costisitoare şi necontrolabilă. Este recomandat ca acest tip de prelucrare a
apelor menajere să se utilizeze numai în cazul gospodăriilor izolate.
Varianta a doua propusă de către proiectant ce presupune realizarea unei reţele de canalizare din
PVC, construcţia unei staţii de epurare mecano-biologică, modulară, compactă şi a unei staţii de
pompare - este cea mai bună, asigurând un raport calitate – preţ optim, singura în măsură să
răspundă cerinţelor solicitantului. Avantajele ce l-au determinat pe proiectant să aleagă această
variantă sunt prezentate în studiul de fezabilitate.

12
Cea de-a treia variantă este mai costisitoare decât cea anterioară, atât ca investiţie propriu-zisă,
cât şi ca exploatare. Performanţele tehnico-economice ale staţiei de epurare clasică sunt net
inferioare celei modulare, compacte prevăzută în varianta a doua.
Ultima variantă ce presupune construcţia a două staţii de epurare modulare în fiecare sat este
foarte costisitoare şi nu se justifică din punct de vedere tehnic, având în vedere relieful comunei
care permite scurgerea naturală a apelor prin rigole stradale. Căminele din PE, deşi prezintă
anumite avantaje totuşi, datorită rezistenţei mecanice reduse şi a riscului de a deveni casante la
temperaturi scăzute, nu sunt agreate de către proiectant.
Această variantă presupune costuri investiţionale şi de exploatare mari (ex. consum ridicat de
energie pentru funcţioanarea celor două staţii de epurare şi a celei de pompare), costuri ce s-ar
regăsi în tarife. Se estimează că în cazul adoptării acestei soluţii, tarifele ar creşte cu cca 38%
faţă de cele estimate în soluţia prezentată în studiul de fezabilitate, peste puterea de
suportabilitate a populaţiei din mediul rural. Luând în considerare şi costurile de exploatare,
precum şi impactul asupra mediului s-a concluzionat că o astfel de investiţie nu este fezbilă
pentru comuna Băleni.

În urma analizei alternativelor avute în vedere de către proiectant s-a stabilit o listă
scurtă cu alternative potrivite şi fezabile;

a. Scenariul “Fără proiect” sau “A nu face nimic”

În prezent oamenii folosesc pentru satisfacerea nevoilor fiziologice latrine care constituie un
permanent focar de infecţie şi de transmitere a bolilor. Rareori sunt amenajate în cadrul
proprietăţilor fose vidanjabile construite etanş.

Dispunerea acestora în incinta proprietăţilor conduce, mai ales în perioadele cu precipitaţii

abundente, la deversări ale materiilor fecale şi ale dejecţiilor de la animale, atât în incinta
proprietăţilor, cât şi pe arterele de circulaţie, situaţia respectivă generând un puternic impact
negativ asupra condiţiilor de viaţă ale comunităţii.

Eliminarea acestor permanente focare de infecţie a constituit preocuparea de bază a edililor

localităţii, iar rezultatul final preconizat îl reprezintă crearea unor condiţii de mediu durabile.

13
 Dacă comunitatea locală nu va beneficia de un sistem de canalizare centralizat la nivelul
întregii comune, următoarele riscuri se pot manifesta cu o intensitate mai ridicată:
degradarea calităţii vieţii în cadrul comunităţii;
crearea unui cadru nefavorabil sănătăţii populaţiei;
înrăutăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor;
atragerea unui număr scăzut de investitori în zonă sau chiar plecarea unor investitori existenţi.

A nu face nimic în asemenea condiţii înseamnă ca într-un interval de 10 -15 ani să se polueze
iremediabil pânza freatică şi implicit, sursele de apă existente prin foraje la medie adâncime să
fie afectate. Normele europene Dir. 91/271 CE prevăd obligativitatea introducerii canalizării
acolo unde există apă potabilă în sistem centralizat.

Mai mult decât atât, privind la nivel mai extins, alternativa de a păstra situaţia
actuală conduce cu siguranţă la creşterea discrepanţelor deja existente între diversele
localităţi şi zone din România, între localităţile din mediul rural şi cel urban, precum şi
dintre România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene.
În ceea ce priveşte restricţiile de mediu şi cele de ordin legislativ, această alternativă, datorită
efectelor sale, conduce la o neconformare la aceste restricţii.
Pe plan economic, alternativa de a nu face nimic va atrage dupa sine mărirea costurilor legate
de gestionarea apelor uzate, atât la nivelul solicitantului - Consiliul Local Băleni - cât şi la
nivelul populaţiei locale.
Fără implementarea acestui proiect va continua să se deverseze în râul Ialomiţa şi afluienţii
săi, ape menajere cu poluanţi ce depăşesc cu mult limitele admise de NTPA 001.

b. Scenariul “Cu proiect” sau “A face ceva”.

În situaţia realizării investiţiei privind înfiinţarea reţelei de canalizare cu staţie de epurare în

comuna Băleni, s-au identificat două variante care ar putea fi implementate:

b.1. Varianta 1:
Această variantă presupune înfiinţarea unui sistem de canalizare centralizat cu următoarele
componenete:

14
 Reţea de canalizare principală pe drumul judetean DJ 711 ce traversează comuna şi
reţele secundare pe străzile comunei. Reţelele de canalizare se vor executa din PVC.
Pentru evitarea spargerii carosabilului drumului judetean DJ 711 s-au prevăzut
cămine de racorduri pe toată lungimea canalizării de-a lungul DJ 711.
Staţie de pompare ape uzate menajere pe traseul canalizării din cauza terenului
relativ plat, pentru evitarea adâncimilor mari ale căminelor. Staţia de pompare se va
realiza din beton armat.
Staţie de epurare mecano-biologică, modulară, compactă, containerizată,
supraterană.
Tehnologia utilizată de staţiile de epurare moderne compacte containerizate, are multiple
avantaje cum sunt:
mai multe trepte de calitate a apei epurate;
refolosirea apei tratate pentru: irigaţii, necesităţi tehnice, apă pentru toalete, apă pentru răcire,
necesităţi tehnologice ale companiilor industriale;
cost scăzut de epurare a apelor uzate;
costuri de investiţie minime;
instalare simplă si rapidă;
posibilitate de extindere a capacităţii, eficienţă şi calitate;
efect antropic minim asupra mediului;
procese simple care nu necesită personal cu înalta calificare;
instalaţiile lucrează: fără sistem de deshidratare / cu sisteme de deshidratare.
Staţia de epurare este dotată cu laborator propriu şi cu instrumente necesare realizării
analizelor asupra parametrilor de intrare si evacuare.

b.2. Varianta 2:
A doua variantă fezabilă avută în vedere de către proiectant constă în înfiinţarea unui sistem
de canalizare centralizat ce va conţine:
Reţea de canalizare principală pe drumurile judeţene DJ 711 şi DJ 711C şi reţele
secundare pe drumurile comunale. Reţelele de canalizare se vor executa din PAFSIN.
Căminele de vizitare se vor realiza din PE.

15
 O staţie de pompare pe traseu din cauza terenului relativ plat şi care ar conduce la
adâncimi mari de cămine.
O staţie de epurare clasică având următoarele componente:
- Grătare
- Desnisipator;
- Decantoare primare longitudinale
- Decantoare longitudinale secundare
- Bazine cu namol activ ( bazine de aerare)
Elementele componente ale acestor staţii de epurare, sunt alcătuite în totalitate din cuve din
beton îngropate şi se caracterizează printr-o exploatare costisitoare.
Randamentul acestor staţii de epurare nu depăşeşte 70%.

Soluţia propusă:
Luându-se în considerare costurile de realizare a investiţiei, costurile de exploatare, impactul
asupra mediului s-a ajuns la concluzia că prima variantă elaborată de către proiectant este cea
mai potrivită pentru realizarea acestei investiţii, variantă în măsură să răspundă cerinţelor actuale
ale beneficiarului şi ale locuitorilor comunei Băleni.

Avantajele variantei recomandate:

1. Staţia de epurare mecano-biologică, modulară, compactă, propusă de proiectant prezintă
următoarele avantaje faţă de cea clasică:
un lucru deosebit de important îl constituie absenţa nămolului în exces datorită aplicării unei
tehnologii performante de epurare biologică cu unitatea compactă proiectată.
consum energetic redus, atât compresoarele cât şi electropompele de proces fiind de înaltă
fiabilitate şi randament;
toate echipamentele sunt din oţel inox, neexistând probleme generate de acţiunea apei sau
sedimentului asupra componentelor;
realizarea dezinfecţiei cu ultraviolete în instalaţia de tip UV prezintă avantaj faţă de soluţia
clorinării, cea din urmă variantă conducând la producerea de compuşi toxici în mediul acvatic
receptor. Instalaţia de dezinfecţie asigură o eficienţă de până la 99% privind reducerea

16
coliformilor totali;
prin forma compactă se obţine o suprafaţa redusa a staţiei de epurare, astfel suprafaţa
platformei staţiei este de S = 1500 m2 din care suprafaţa ocupată cu obiectele şi reţelele
tehnologice este de cca. 50 %;
amorsare rapidă a procesului de epurare biologică. Unitatea ajunge în câteva zile la condiţii
optime de funcţionare, chiar şi în cazul unor întreruperi mai îndelungate în ceea ce priveşte
alimentarea cu apă uzată;
automatizarea instalaţiei conduce la siguranţă în exploatare, personal de întreţinere redus,
nefiind obligatorie supravegherea permanentă (o inspecţie pe zi);

2. Referitor la reţelele de canalizare:

Alegerea soluţiei de realizare a reţelei de canalizare din tuburi PVC a fost dictată de
următoarele considerente:
economice: la performanţe egale preţul este net inferior faţă de materialele tradiţionale;
greutate redusă şi flexibilitate;
rezistenţă ridicată la uzură şi agenţi corozivi ;
PVC este inodor, insipid, netoxic, inert si insolubil ;
tuburile din PVC nu permit aderarea cristalelor de săruri, calcar sau microorganisme;
pierderile de presiune sunt foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită feţei interioare a
conductelor care este complet lisă;
tehnologia de montare este simplă şi sigură, îmbinările se execută uşor şi rapid, prezentând
etanşeitate perfectă;
durata de viaţă asigurată de furnizor este de 50 de ani.

III.ANALIZA FINANCIARĂ

Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanţa şi sustenabilitatea financiară a

investiţiei propuse pe parcursul perioadei de referinţă, cu scopul de a stabili cea mai potrivită
structură de finanţare a acesteia.

17
 Metodologia folosită în analiza financiară este cea recomandată de Comisia Europeană în
“Ghidul analizei cost-beneficiu a proiectelor de investiţii” întocmit de Direcţia Generală pentru
Politici Regionale, avându-se în vedere şi precizările din “Ghidul Solicitantului pentru Măsura
322”.
Modelul teoretic aplicat este Modelul DCF (Discounted Cash Flow = Cash Flow Actualizat)
care cuantifică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile generate de proiect pe durata sa de
funcţionare, ajustând această diferenţă cu un factor de actualizare, operaţiune necesară pentru “a
aduce” o valoare viitoare în prezent.

5. Estimarea veniturilor şi costurilor investiţiei, precum şi implicaţiile acestora din punctul

de vedere al fluxului de numerar;

Estimarea veniturilor:
Analiza gradului de racordare:
Cererea de racordare la reţeaua de canalizare are la bază racordurile din gospodăriile existente
la reţeaua de apă potabilă, prin intermediul cărora se stabilesc consumurile de apă menajeră
preluată de sistemul de canalizare.
Potrivit “Breviarului de calcul”, debitul de canalizare Q c s-a calculat reprezentând 80% din
debitul de apă consumat.
Pentru cei cca. 4000 locuitori care vor fi deserviţi de această investiţie, în urma calculelor a
rezultat un consum mediu zilnic de apă potabilă – Qzi med Băleni = 388,95 mc/zi, respectiv,
Qmed/lună/pers = 2,92 mc/lună/pers, iar cel de apă uzată, Quz zi med Băleni = 344,82 mc/zi, respectiv Q uz
med/lună/pers = 2,6 mc/lună/pers
În cadrul operării sistemelor noi de canalizare din mediul rural se estimează că nivelul de
racordare (mediu pe an, ca procent din totalul populaţiei ce va fi deservită de investiţie) este
etapizat, începând cu 45% în primul an, 60% în anul al doilea, 75% în anul al treilea şi 85% în
anul al patrulea, după care procentul se diminuează în mod considerabil, ajungând abia în anul
2025 să atingă populaţia avută în vedere de către proiectant, respectiv, 4000 persoane.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr.1
Anul 1 2 3 4 5

18
Procentul de racordare - % 45 60 75 85 85,5

Nr. locuitori beneficiari 1800 2400 3000 3400 3420

Quz med / luna / pers – mc/luna 2,59
Quz med / an – mc / an 55.944 74.592 93.240 105.672 106.294

Având în vedere tendinţele de creştere demografice din ultimii ani la nivelul comunei, se
estimează o creştere a populaţiei ce se va stabili în această localitate cu 1% pe an până în anul
2020.

Analiza elasticităţii tarifului:

Tariful utilizat trebuie să asigure următoarele cerinţe :
să acopere toate cheltuielile necesare desfăşurării activităţii de colectare a apelor menajere.
să realizeze un profit de 5 % pe an.
să fie suportabil de către utilizatori (populaţie).
Pe baza structurii cheltuielilor s-a calculat tariful serviciului de canalizare.
În această situaţie s-au analizat costurile în cazul racordării gospodăriilor populaţiei în 4 ani
în mod eşalonat până la gradul de 85%.
La stabilirea tarifului pentru apă uzată s-au avut în vedere următoarele cheltuieli:
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu energia electrică necesară funcţionării staţiei de epurare şi staţiei de pompare;
Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
Costuri administrative şi de regie;
Cheltuieli materiale (reactivi, dotări SE)
Taxele plătite la Apele Române pentru deversarea apei brute în emisar;
Concluzii:
În primul an după implementarea investiţiei, datorită faptului că nivelul de racordare este scăzut
(se estimează a fi de max. 45%), valoarea tarifului este ridicată, respectiv, 1,41 lei /mc apă uzată
(valoare fără TVA).
După patru ani de la darea în folosinţă a investiţiei, când se estimează că s-au branşat aprox. 85
% din gospodăriile din localitate, tariful se stabilizează la o valoare de 1,03 lei/mc apă uzată
(valoare fără TVA).

19
Analiza gradului de suportabilitate a tarifului.

Potrivit directivelor europene din domeniul apei, factura medie lunară pentru serviciile de apă
şi de canalizare nu trebuie să depăşească 4% din veniturile medii nete lunare ale unei familii.
Pornind de la această premisă, s-a analizat ponderea facturii medii lunare pentru apă şi
canalizare în veniturile medii nete ale unei gospodării, având în vedere următoarele ipoteze de
calcul:
cantitatea medie lunară apă potabilă / persoană – Q med/ lună/pers = 2,92 mc/ pers
cantitatea medie lunară ape uzate / persoană – Q uz med/ lună/pers = 2,59 mc/ pers;
număr mediu de persoane / gospodărie = 3,4 pers / gospodărie
venitul mediu net/ salariat = 1.296 lei /salariat (conform Buletin INS nr.9/3008)
pensia medie lunară = 376 lei / pensionar (conform Buletin INS nr.8/3008)
venitul mediu pe familie se calculează prin însumarea unei pensii şi a unui salariu mediu. Deci
venitul mediu pe familie într-o lună se consideră egal cu 1.296 + 376 =1672 lei/lună/familie
Vmf=1672 lei/lună/familie

Pentru a analiza gradul de suportabilitate a tarifului se va calcula factura medie lunară pe

familie pentru apă şi canalizare în primul an al exploatării investiţiei şi în anul 4, când gradul de
racordare la reţeaua de canalizare se stabilizează la 85%.

Calculul facturii medii pe un branşament (gospodărie)

pentru apă potabilă:
S-a luat în considerare tariful rezultat în urma calculelor din cadrul documentaţiei tehnico-
economice pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă pentru comuna Băleni, în primul an şi
în anul 4 de exploatare a investiţiei, respectiv, 1,13 lei în primul an şi 0,80 lei în anul al patrulea
(valori fără TVA).
pentru anul 1:
2,92 mc/pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,13 lei / mc x 1,19 = 13,35 lei (valoare cu TVA)
pentru anul 4:
2,92 mc/pers x 3,4 pers / gospodărie x 0,80 lei / mc x 1,19 = 9,45 lei (valoare cu TVA)

20
pentru canalizare:
Valoarea facturii medii lunare se calculează cu tarifele din anul 1 de funcţionare a investiţiei şi
anul 4, când se estimează că tariful se stabilizează la valoarea de 1,03 lei/mc:
pentru anul 1:
2,59 mc /pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,41 lei/mc x 1,19 = 22,35 lei / lună
pentru anul 4:
2,59 mc /pers x 3,4 pers / gospodărie x 1,03 lei/mc x 1,19 = 14,79 lei / lună

Ponderea facturii medii lunare pentru apă şi canalizare în veniturile medii lunare
/familie se prezintă după cum urmează:
Venit mediu lunar / familie = 1.672 lei
Factura medie lunară/fam apă + canalizare (an 1) = 35,7 lei
Pondere = 2,13% < 4%
Factura medie lunară-fam apă + canalizare (an 4) = 24,24 lei
Pondere = 1,45% < 4%
Concluzii:
Factura medie apa + canal are o valoare suportabilă pentru populaţie, atât în primul an de
exploatare, când tariful pe mc este relativ mare, cât şi în anul al 4-lea când se estimează că
numărul de utilizatori se stabilizează la aprox. 85%, aceasta având o pondere mai mult sub media
de 4% din venitul mediu lunar pe familie.
Tarifele rezultate în urma analizelor financiare au valori reduse faţă de alte localităţi datorită
numărului mare de locuitori ce vor fi deserviţi de această investiţie, raportaţi la lungimea reţelei .

Estimarea veniturilor
Veniturile anuale estimate pe perioada de referinţă au fost determinate în funcţie de:
cantitatea de apă menajeră colectată anual;
tariful unui mc de apă uzată colectată.
Potrivit metodologiei recomandate de Comisia Europenă, în calcularea veniturilor viitoare
generate de investiţie nu s-a luat în considerare Taxa pe valoarea adăugată.

Estimarea cheltuielilor:

21
 Pe lângă costurile de investiţie, proiectul generează şi cheltuieli pe termen lung, asociate
întreţinerii reţelelor de canalizare, a staţiei de epurare şi a staţiei de pompare apa uzată, în faza de
exploatare a investiţiei.
Având în vedere tendinţa generală de creştere a preţurilor şi tarifelor pentru materiile prime,
materiale şi servicii de la un an la altul reflectate de evoluţia pieţei, s-a considerat ipoteza ca
acestea vor continua să crească. Aceasta va atrage de asemenea o creştere a veniturilor din salarii
în măsură să acopere creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor.
Costurile de operare şi de întreţinere au fost previzionate pe baza următoarelor ipoteze:
Evoluţia costurilor cu energia electrică ţine cont de evoluţia tarifelor pentru 1Kwh. S-a luat în
considerare o creştere anuală a tarifului pe KWh de 1% anual;
Pentru costurile administrative şi de regie s-a luat în considerare o creştere de 1% anual;
Costurile cu forţa de munca s-au fundamentat pe baza informaţiilor cu privire la salariul mediu şi
vizează cheltuieli cu salariile pentru locurile de munca nou create. După realizarea investiţiei se
vor crea patru noi locuri de muncă permanente, în cadrul operatorului regional.
Pe baza statisticilor privind evoluţia salariului mediu se estimează o creştere anuală a
salariului mediu de 6% anual până în anul 2015 (când se preconizează că România va trece la
moneda unică), după care creşterea se diminuează la 2% pe an.
La estimarea cheltuielilor au fost excluse următoarele articole, întrucât nu sunt în concordanţă
cu metoda DCF (Discounted Cash Flow = Cash Flow Actualizat) prevăzută în metodologia
recomandată de Comisia Europeană:
Deprecierea şi amortizarea, deoarece nu reprezintă plăţi efective de numerar;
Orice rezerve pentru costurile viitoare de înlocuire, pentru că nu corespund unui consum real de
bunuri şi servicii;
Orice rezerve neprevăzute, întrucât nesiguranţa fluxurilor viitoare este luată în considerare în
analiza de risc.

Previzionarea fluxului de numerar:

Din estimările efectuate a rezultat un flux de numerar pozitiv în fiecare an de exploatare luat
în considerare.

6. Definirea structurii de finanţare a investiţiei şi profitabilitatea sa financiară;

22
 Valoarea totală a acestui obiectiv de investiţii (inclusiv TVA) este de 7.053.508 lei
echivalent a 1.885.309 EUR.
De menţionat este faptul că această investiţie face parte dintr-un proiect integrat,
„Înfiinţare reţea de alimentare cu apă potabilă, înfiinţare reţea de canalizare cu staţie de
epurare şi modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din comuna Băleni, judeţul
Dâmboviţa” ce urmează să fie depus pentru finanţare nerambursabilă pe Măsura 322 din cadrul
PNDR.
Potrivit Ghidului Solicitantului aferent acestei măsuri, valoarea maximă a grantului ce
poate fi obţinut pentru această investiţie (cheltuieli eligibile totale) este în cuantum de 5.926.827
lei echivalent a 1.584.162 EUR, diferenţa de 1.126.680 lei, echivalent a 301.147 EUR urmând a
fi suportată din bugetul local şi bugetul de stat.
După finalizarea investiţiei, serviciul de canalizare urmează va fi delegat spre administrare
operatorului regional din judeţ, SC Compania de Apă – Târgovişte Dâmboviţa - SA , drept pentru
care, costurile cu investiţia nu se vor regăsi în tarifele practicate.
Aşadar, structura de finanţare a investiţiei se prezintă după cum urmează:
Total valoare investiţie = 7.053.508 lei / 1.885.309 EUR (val. cu TVA)
Total surse finanţare = 7.053.508 lei / 1.885.309 EUR din care:
- fonduri de la bugetul local: 10.000 lei / 2.673 EUR
- credite bancare: -
- fonduri de la bugetul de stat: 746.099 lei / 298.474 EUR
- fonduri nerambursabile: 5.926.827 lei / 1.584.162 EUR
(FEADR – 80%
Buget de stat – 20%)
Concluzie:
Investiţia ce face obiectul acestei analize este profitabilă şi sustenabilă numai în condiţiile
obţinerii unei finanţări externe nerambursabile.

7. Verificarea capacităţii fluxului de numerar proiectat pentru a se asigura funcţionarea

adecvată a investiţiei şi îndeplinirea obligaţiilor – Sustenabilitatea financiară
Proiectul este sustenabil pe toată perioada previzionată cu condiţia acoperirii cheltuielilor
cu investiţia din fonduri europene nerambursabile (F.E.A.D.R.) şi bugetul de stat.

23
 Pentru acoperirea TVA-ului şi a celorlalte cheltuieli neeligibile, se va apela la surse
proprii ale bugetului administraţiei publice locale sau surse de la bugetul de stat/ consiliul
judeţean.
Deasemenea cheltuielile de mentenanţă şi operare vor fi suportate din veniturile rezultate
din încasarea de la populaţie şi agenţii economici a contravalorii serviciilor de canalizare.
Sustenabilitatea proiectului de investiţii este prezentată în Anexa nr.5 – Analiza financiară
a proiectului.
Din datele prognozate rezultă că fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an
al perioadei de referinţă, fapt ce se încadrează în recomandările din Ghidul Solicitantului
elaborat pentru Măsura 322 – PNDR.

8. Determinarea performanţei şi sustenabilităţii financiare se realizează prin calcularea

indicatorilor de performanţă financiară.
Indicatorii de performanţă rezultaţi în urma calculelor sunt prezentaţi în următoarul tabel.

Nr. Indicator de performanţă Valoare Limite maxime

Crt. recomadate
1. Valoarea actualizată netă – VAN - 6.263.756 lei 0 lei
2. Rata internă de renabilitate -16,9432 % 8%
financiară – RIRF
3. Raportul cost / beneficiu 0, 952 1
4. Fluxul de numerar cumulat Pozitiv în fiecare an Pozitiv în fiecare an

4.1. Valoarea actualizată netă:

VAN = - 6.263.756 lei < 0
Valoarea actualizată netă constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economică şi
financiară a oricărui proiect de investiţii.
Prin conţinutul său, acest indicator caracterizează în valoare absolută aportul de avantaj
economic al proiectului de investiţii. Însă, în situaţia proiectelor de infrastructură, unde scopul
primordial constă în satisfacerea unei nevoi sociale şi nu neapărat în realizarea de profit, o
valoare pozitivă a acestui indicator reflectă capacitatea iniţiatorului de a susţine singur, fără spijin
din afară, respectiva investiţie.

24
 O valoare actualizată netă negativă în astfel de proiecte atrage atenţia beneficiarului că are
nevoie de resurse financiare atrase pentru a realiza investiţia respectivă.
În cazul de faţă, valoarea actualizată netă este negativă (- 6.263.756 lei) ceea ce înseamnă
că investiţia ce vine în întâmpinarea nevoilor imediate ale comunităţii (având un caracter pur
social), se poate realiza numai dacă este susţinută din fonduri nerambursabile.

4.2. Rata internă de rentabilitate financiară;

RIR = - 16,9432 % < 8% (rata de actualizare recomandată de Ghidul Solicitantului)
Aceasta este acea rată de actualizare care face ca valoarea actualizată netă (VAN) la finele
perioadei analizate să fie nulă şi reflectă rentabilitatea globală, nominală generată de proiectul de
investiţii.
De regulă RIR trebuie să fie pozitivă
Cu toate acestea, o RIR negativă este acceptată pentru proiecte cu caracter social, datorită
faptului ca acest tip de investiţii reprezintă o necesitate stringentă, fără a avea însă capacitatea de
a genera venituri (sau generează venituri foarte mici): drumuri, staţii de epurare, reţele de
canalizare, de alimentare cu apa, etc.
Este cazul şi prezentei aplicaţii unde pentru RIR a rezultat o valoare negativă, respectiv, -
16,9432 %.
Acceptarea unei RIR financiară negativă este totuşi condiţionată de existenţa unei RIR
economice pozitivă, dar de data aceasta aplicat asupra beneficiilor şi costurilor socio-economice.

4.3. Raportul cost-beneficiu;

Raportul cost / beneficiu = 0,952 < 1
Pe perioada exploatării investiţiei, veniturile realizate sunt în măsură să acopere costurile
curente.

4.4. Fluxul de numerar cumulat;

Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă, ceea ce
înseamnă că proiectul este durabil din punct de vedere financiar ín condiţiile prezentate anterior.
La calculul fluxului de numerar cumulat s-au avut în vedere veniturile obţinute din
exploatarea investiţiei şi costurile de exploatare pe perioada de referinţă.

25
 Fluxul de numerar obţinut în urma previziunilor respectă recomandările din Ghidul
Solicitantului.

IV. ANALIZA ECONOMICĂ

Analiza economică constă în luarea în considerare a elementelor care conduc la costuri şi

beneficii economice, sociale şi de mediu, care nu au fost avute în vedere în analiza financiară
pentru că nu generează cheltuieli sau venituri băneşti directe pentru proiect.
Obiectivul analizei economice este de a demonstra că investiţia are o contribuţie pozitivă
netă pentru societate şi, în consecinţă, aceasta merită să fie finanţată din fonduri publice.
Analiza economică este necesară pentru o evaluare mai corectă a proiectului deoarece analiza
financiară nu poate releva în mod complet utilitatea şi beneficiile reale ale proiectului, aportul
său la bunăstarea unei regiuni sau comunităţi.
Potrivit legislaţiei în vigoare, HG nr.28/2008, analiza economică este obligatorie doar la
investiţiile publice majore care au costuri de investiţii mai mari de 25.000.000 euro.
În concluzie, pentru proiectul propus, având în vedere valoarea totală a acestuia, nu este
necesar a se elabora o astfel de analiză economică.

V. ANALIZA DE SENSITIVITATE

Analiza de senzitivitate constă în determinarea variaţiei indicatorilor de profitabilitate în

condiţiile modificării nivelurilor diferitelor variabilelor cheie.
Conform Instrucţiunilor date în aplicarea HG nr.28/2008, indicatorii de performanţă
financiară relevanţi, care se vor considera în toate cazurile sunt:
rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei
valoarea financiară actuală netă.
Potrivit analizei financiare efectuate,
RIRF = - 16,9432 %
VAN = - 6.263.756 lei

Identificarea variabilelor care sunt considerate critice pentru durabilitatea beneficiilor

proiectului.

26
 Potrivit recomadărilor Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii, se
vor lua în considerare şi vor fi analizaţi numai acei parametrii pentru care o variaţie (pozitivă sau
negativă) de 1% provoacă creşterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate financiară sau cu 5% a
valorii actuale nete.
Selectarea variabilelor critice ale proiectului:
Pentru determinarea variabilelor cheie se vor lua în considerare următorii indicatori care ar
putea influenţa implementarea investiţiei:
Costul investiţiei (factor critic - orice eveniment neaşteptat în construcţia reţelei de canalizare,
care poate schimba considerabil costul investiţiei în curs);
Modificări ale nivelurilor salariale;
Costurile de exploatare (întreţinere, reparaţii);
Costul energiei electrice necesare pentru funcţionarea staţiei de epurare şi a staţiei de pompare.

Nerealizarea procentului de racordare a populaţiei deservite de investiţie la nivelul prognozat în

primii 5 ani de funcţionare a sistemului.

Modificările tarifelor şi taxelor de-a lungul unei perioade de timp (determinate în mare măsură de
deciziile luate de organismul de reglementare naţională – ANRSC);

Aceşti indicatori au fost modificaţi cu -1% şi 1% obţinându-se următoarele valori pentru

indicatorii de performanţă:

Indicator % RIR % VAN (lei) % RIR % VAN (lei)

Costul investiţiei de bază -1% -16,9068% -6.200.528 lei +1% -16,9793% - 6.326.984 lei
Costuri cu salariile -1% -16,9549% -6.263.943 lei +1% - 17,3467% - 6.324.137 lei
Costuri reparaţii întreţinere -1% -16,9945% - 6.264.232 lei +1% -16,8296% - 6.263.280 lei
Cost energie electrică -1% -16,9556% -6.263.953 lei +1% -16,9510% - 6.264.040 lei
Nerealizare procent de -1% -16,9338% -6.263.493 lei +1% -16,9525% - 6.264.011 lei
racordare
Modificări tarif apă colectată -1% -19,4161% - 6.344.956 lei +1% -11,8962% - 6.203.624 lei

Concluzii:
Variaţiile apărute pentru indicatorii de performanţă la variaţia primilor 5 factori cheie cu (-
1%, +1%) sunt foarte mici, înregistrând atât pentru RIR, cât şi pentru VAN variaţii sub 1%.

27
 Aşadar, factorii selectaţi nu sunt factori a căror variaţii să influenţeze considerabil indicatorii
de performanţă financiară ai investiţiei, drept urmare, proiectul nu prezintă un grad de
senzitivitate ridicat.
Modificările tarifului cu - 1% determină scădere a RIR cu 2,47% faţă de RIR rezultat în
urma analizei financiare a proiectului, respectiv, - 16,9432 %.
Deşi se încadrează în limitele impuse pentru accesarea fondurilor prin F.E.A.D.R., această
variaţie este greu de realizat, având în vedere tendinţele de creştere a cheltuielilor de exploatare
şi a cantităţii de apă epurată.
Modificarea tarifului cu +1% determină o îmbunătăţire a performanţelor investiţiei, crescând
cu 5,05% RIR faţă de cel rezultat în urma analizei financiare, respectiv, -11,8962%. Şi în această
situaţie indicatorii de performanţă de încadrează în limitele stabilite de Ghidul solicitantului –
Anexa 4.1., respectiv, noua valoare a RIR esta mai mică decat rata de actualizată recomandată de
8% şi VAN = - 6.203.624 < 0.
Având în vedere că singurul factor ce are o anumită influenţă asupra investiţiei este
modificarea tarifului la apă uzată epurată, pentru acesta se vor analiza indicatorii de performanţă
ai investiţiei în situaţia creşterii acestui factor cu +10%.

Analiza factorului de influenţă selectat – modificarea tarifului cu +10%:

Variaţia indicatorilor de rentabilitate în cazul în care variabila cheie creşte cu +10% este
următoarea:
RIR = -13,2271%
VAN = - 6.230.451 lei
Raport cost / beneficii = 0,8780

Concluzii:
O creştere a tarifelor cu 10% determină creşterea RIR cu cca 3,72 %, iar VAN cu 0,5%,
încadrându-se în limitele impuse pentru accesarea fondurilor prin F.E.A.D.R.
Drept urmare, niciuna dintre variabilele folosite în analiza prezentată mai sus care ar fi putut
influenţa performanţa financiară a proiectului nu au impact major asupra investiţiei, deci nu
suntem într-o situaţie critică în măsură să determine nerealizarea acesteia.

28
 VI. ANALIZA DE RISC

Pentru a analiza viabilitatea proiectului de investiţii s-au luat în considerare riscurile ce pot să
apară atât în perioada de implementare a proiectului cât şi în perioada de exploatare a obiectului
de investiţie.
Riscuri tehnice:
Această categorie de riscuri depinde direct de modul de desfăşurare al activităţilor prevăzute
în planul de acţiune al proiectului, în faza de proiectare sau în faza de execuţie:
etapizarea eronată a lucrărilor;
erori în calculul soluţiilor tehnice;
executarea defectuoasă a unei/unor părţi din lucrări;
nerespectarea normativelor şi instruirea personalului specializat în întreţinerea şi exploatarea
noilor instalaţii.
Administrarea acestor riscuri constă în:
În planificarea logică şi cronologică a activităţilor cuprinse în planul de acţiune au fost prevăzute
marje de eroare pentru etapele mai importante ale proiectului;
Se va pune mare accent pe etapa de verificare a fazei de proiectare;
Managerul de proiect, împreună cu responsabilul juridic şi responsabilul tehnic se vor ocupa
direct de colaborarea în bune condiţii cu entităţile implicate în implementarea proiectului:
activitatea dirigintelui de şantier va fi monitorizată; în contractul de sarcini pentru contractul de
consultanţă în managementul proiectului se vor face precizări privind monitorizarea calităţii
lucrărilor;
Responsabilul tehnic se va implica direct şi va supraveghea atent modul de execuţie al lucrărilor,
având o bogată experienţă în domeniu; se va implementa un sistem foarte riguros de supervizare
a lucrărilor de execuţie. Acesta va presupune organizarea de raportări parţiale pentru fiecare
stadiu al lucrărilor în parte. Acestea vor fi prevăzute în documentaţia de licitaţie şi la încheierea
contractelor.
Se va urmări încadrarea proiectului în standardele de calitate şi în termenele prevăzute;
Se va urmări respectarea specificaţiilor referitoare la materialele, echipamentele şi metodele de
implementare a proiectului;

29
Se va pune accent pe protecţia şi conservarea mediului înconjurător; în documentaţia de licitaţie
pentru contractul de execuţie lucrări se vor face precizări privind minimizarea suprafeţelor
ocupate temporar, pe perioada lucrărilor ca şi precizări privind locul unde vor fi depozitate
deşeurile rezultate din lucrările prevăzute în contract ca şi lucrările de refacere a mediului
înconjurător (depozitarea stratului vegetal rezultat din decaparea porţiunilor de drum, refacerea
acestuia după terminarea lucrărilor, refacerea terenurilor ocupate temporar pe durata lucrărilor şi
redarea acestora utilizărilor iniţiale);
Se va solicita furnizorilor echipamentelor şi instalaţiilor instruirea personalului responsabil cu
întreţinerea şi exploatarea acestora. Procesul de recutare a personalului va avea în vedere
calificarea corespunzătoare posturilor.

Riscuri financiare:
4. Creşterea nejustificată a preţurilor de achiziţie pentru utilajele şi echipamentele
implicate în proiect;
5. Creşterea peste limitele de 1% - 5% analizate în proiect a preţurilor materialelor
de construcţie;
6. Modificări majore ale cursului de schimb valutar;
Administrarea riscurilor financiare va avea în vedere, în principal:
Asigurarea condiţiilor pentru spijinirea liberei concurenţe pe piaţă, în vederea obţinerii unui
număr cât mai mare de oferte conforme în cadrul procedurilor de achiziţie lucrări, echipamente şi
utilaje;
Estimarea căt mai realistă a creşterii preţurilor pe piaţă;
Includerea în proiect a unor sume pentru cheltuieli neprevăzute;
Asigurarea în bugetul local a cel puţin sumei aferentă acoperirii cheltuielilor neeligibile plus un
coeficient de risc de 5%.

Riscuri legate de eşecul de furnizare:

În cadrul procesului de achiziţie privind contractul de lucrări este posibil să nu existe
operatori economici care să dorească să execute contractul în condiţiile prevăzute în caietul de
sarcini, la preţul maxim specificat, sau în termenul specificat. Aceasta ar însemna reluarea
procesului de achiziţie, ceea ce ar conduce la întârzierea lucrărilor. O altă situaţie ar fi aceea a

30
contestaţiilor ce ar putea apărea şi care atrage întârzierea începerii lucrărilor. Eşecul în achiziţii
poate fi gestioant printr-o serie de măsuri, cum ar fi:
Respectarea cât mai riguroasă a reglementărilor privind achiziţiile publice, pentru a evita
contestaţiile;
Angajamentul din partea beneficiarului de a include o anumită sumă în bugetul propriu, care ar
putea suplimenta valoarea eligibilă a contractului de execuţie lucrări, pentru a evita întârzierile ce
ar apărea în cazul în care nicio ofertă nu se încadrează în bugetul aprobat al proiectului;
Popularizarea pe o scară cât mai largă a proiectului, fără a încălca prevederile privind achiziţiile
publice şi fără a favoriza vreun agent economic, pentru ca piaţa constructorilor să fie pregătită.
Riscurile instituţionale:
Comunicarea defectuoasă între entităţile implicate în implementarea proiectului şi executării
contractelor de lucrări şi achiziţii echipamente şi utilaje.
Riscuri legale:
Această categorie de riscuri este greu de controlat deoarece nu depinde direct de beneficiarul
proiectului:
7. Obligativitatea repetării procedurilor de achiziţii datorită gradului redus de
participare la licitaţii sau datorită numărului mare de oferte neconforme primite în
cadrul licitaţiilor;
8. Instabilitatea legislativă – frecvenţa modificărilor de ordin legislativ, modificări ce
pot influenţa implementarea proiectului.

Indicatori de monitorizare

Pentru a monitoriza eficienţa lucrărilor din perioada de realizare a lucrărilor se stabilesc

următorii indicatori relevanţi :
Km de reţea realizată /lună
Certificate de calitate pentru materialele utilizate
Agremente tehnice pentru principalele componente uzinate
Faze determinante cu probe tehnologice
Echipa de management al proiectului va intocmi periodic pentru autoritatea locală
urmatoarele:
rapoarte lunare de analiză şi verificări;
urmărirea graficelor de activitate şi a plăţilor;

31
inspecţii în teren ;
diagramele cu desfăşurarea lucrărilor corelate cu respectarea programului de calitate.
Toate aceste instrumente împreună cu alte rapoarte stau la baza analizelor de urmărire şi
supraveghere a implementării cu succes a investiţiei.

Concluzii

Analiza cost-beneficiu este o metodă practică de analiză a eficientei ce poate fi aplicată

cu succes în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, și nu numai, ea poate constitui un cadru
de referință în evaluarea întregului sistem legislativ din România.
Analiza cost beneficiu implică o serie de caracteristici specifice care o diferenţiază de alte
forme de analiză, precum și metode specifice de calculaţie a costurilor și beneficiilor, astfel că
ACB este o metodă de evaluare a unei politici care cuantifică evaluarea întregului set de
beneficii din cadrul unui proiect, fie ca sunt financiare, sociale sau ecologice.
Metoda ACB este în strânsa legătură cu dezvoltarea locală și regională, pentru că are ca
scop principal adoptarea eficientă a deciziilor sociale, și obiectiv general de a facilita repartiţia
eficientă a resurselor societății (înțelegem că pune accent pe factorul dezvoltare).
Analiza cost – avantaje din mediul de afaceri este o metodă prin care se poate evalua o
politică publică din punctul de vedere al banilor ce sunt cheltuiţi pentru ea şi al beneficiilor ce se
preconizează a se obţine. Acesta este cel mai economic mod de a atinge un rezultat prin care se
poate determina ce utilizare alternativă a resurselor existente este cea mai benefică pentru
societate.
Avantajul acestei analize este acela că ne ajută să aflăm care dintre două modalităţi de
realizare a unui obiectiv este mai eficace.
În cadrul acestei analize sunt constatate existenţa unor probleme care trebuie să fie
rezolvate: stabilirea costurilor şi beneficiilor care trebuie avute în vedere; cum trebuie evaluate
acestea şi ce rată de actualizare trebuie folosită.
Obiectivul analizei este obţinerea unui surplus social estimativ, împreună cu proiectul
determinării valorii reale.
Deşi are o utilitate ridicată, aplicarea acestei analize are si dezavantaje date de erorile
posibile ce pot apărea pe parcursul realizării ei; astfel de erori sunt: erori comise prin omisiune,

32
erori de prognoză, erori de măsurare şi erori de evaluare.
Dezvoltarea locală presupune schimbarea şi solicită sistemul de management, respectiv:
organizarea resurselor umane, evaluarea rezultatelor, finanţarea. Fundamentarea ştiinţifică a
deciziei de dezvoltare locală, într-un sens sau altul, devine o necesitate obiectivă pentru
eliminarea riscului decizional. În acest sens, este necesară utilizarea celor mai moderne şi
eficiente instrumente ale managementului dezvoltării locale - cum ar fi managementul teritorial -
precum şi pregătirea temeinică a specialiştilor în domeniu. Aceasta cu atât mai mult cu cât
realizarea unui model de intervenţie unic pentru înfăptuirea dezvoltării comunităţilor locale este
extrem de dificilă, poate chiar imposibilă dacă se au în vedere caracteristicile locale, extrem de
diferite de la o comunitate la alta. Aşadar, se poate spune că sănătatea şi dezvoltarea oricărei
comunităţi locale depinde de utilizarea resurselor proprii şi atrase, a talentelor şi capacităţilor
celor ce locuiesc şi muncesc în spaţiul respectiv.
Un factor cu importanţă deosebită în înfăptuirea strategiilor de dezvoltare locală, îl
constituie stabilirea şi derularea, de către autorităţile administraţiei publice locale, unor acţiuni de
cooperare transfrontalieră, inter-regională, de înfrăţire între localităţi, de asociere şi cooperare cu
autorităţi similare din alte ţări, precum şi cu organizaţii, asociaţii, persoane particulare.
În concluzie, se poate aprecia că succesul în aplicarea politicilor de dezvoltare locală este
o funcţie exponenţială dependentă de "n" factori, printre care: parteneriatul public-privat la nivel
local, auditul strategic, descentralizarea, infrastructura intelectuală, politica educaţională şi cea
investiţională, informarea şi orientarea, perfecţionarea organizării sociale, climatul stimulativ,
voinţa politică etc.
În cadrul studiului de caz am prezentat un proiect -“Înfiinţare reţea de canalizare cu
staţie de epurare în comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa.”
Am urmărit prin această prezentare să scot în evidentă factorul esential pe care îl are
ACB în evaluare, precum și calculaţia unor indicatori generali care să demonstreze eficacitatea
proiectului în cauză.
Concluzia în urma analizei realizate este că investiţia este rentabilă din punct de vedere
economic și prezintă grade de senzitivitate ridicate la variaţiile variabilelor cheie.
În final ca şi concluzie generală mentionez că întregul studiu de cercetare a constituit o
provocare folositoare, deoarece am avut posibilitatea să aprofundez o serie de noţiuni de
specialitate cu privire la ACB, dezvoltarea locală si regională.

33
 Bibliografie:

9. Ghid Măsura 322-PNDR

10. HG nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului – cadru al documentaţiei tehnico-economice

aferente investiţiilor publice....;

11. Ordin nr.863/2008 de aprobare a Instrucţiunilor pentru aplicarea unor prevederi din HG
nr.28/2008.

12. Evaluarea Proiectelor de Investitii – Manual de referinta – PHARE 2001

13. Ghid pentru analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investiţii - CE/2006

14. Tehnici de analiza financiara – Erich A. Helfest – Ed. BMT 2006

15. ANALIZA COST BENEFICIU concepte si practica - Anthony E. Boardman, David H.

Greenberg .... Editura ARC 2006, Ediţia a doua.

16. *** Buletin Statistic Lunar al României –Nr.8/2008(forma după Site)

17. *** Site-uri CJ Dambovita, Ministerul Mediului, CE, BERD, BEI, APDRP, Ministerul
Agriculturii, etc

34
35