Studiu de Fezabilitate HG 907 04-06-2018 Otopeni

STUDIU DE FEZABILITATE

COMPLEX SPORTIV DE NATATIE _ Retele Exterioare
Otopeni, Jud. ILFOV

(A)Piese scrise
1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

COMPLEX SPORTIV DE NATATIE – OTOPENI

1.2. Ordonator principal de credite/investitor
S.C. COMPANIA NATIONALA DE INVESTITII S.A.
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
1.4. Beneficiarul investiţiei:

PRIMARIA ORASULUI OTOPENI
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire și date de identificare, cod CAEN

SC Arcadia Engineering SRL
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-
economice identificate şi propuse spre analiză
Avand in vedere ca infrastructura obiectivelor destinate practicarii sportului este insuficienta, nefiind in
conformitate cu normele europene privind accesibilitatea populatiei la facilitati pentru practicarea
sporturilor, iar starea tehnica a unitatilor existente a suferit in ultimii ani o degradare pronuntata ca urmare
a lipsei fondurilor pentru intretinere si reparatii, s-a impus initierea unui program la nivel national pentru
construirea de bazine noi, precum si pentru reabilitarea unora dintre cele existente.
In Orasul Otopeni s-au propus lucrari pentru realizarea unui Complex Sportiv, cuprinzand doua Sali
polivalente de tip competitional “olimpic”, dintre care una pentru sporturi de natatie, dotate conform
tuturor cerintelor federatiilor internationale in domeniu.
Orasul Otopeni este asezat in zona limitrofa de nord a capitalei Romaniei – Bucuresti, intre km.
12.800 si 17.900 pe drumul national nr. 1 (DN1), la intersectia dintre paralela 44 32 latitudine nordica si
meridianul26 6 longitudine estica, la o distanta de 4943 km nord fata de Ecuator.
Din punct de vedere fizico – geografic, orasul Otopeni este asezat pe interfluviul Colentina –
Pasarea, in Campia Vlasiei, subdiviziune a Campiei Romane, iar din punct de vedere administrativ –
teritorial, este situat in judetul Ilfov.
Suprafata administrativ – teritoriala actuala a orasului Otopeni este de 31.52 km2.
Orasul Otopeni se invecineaza: la sud cu linia de Centura a Bucurestiului, care il separa de cartierul
Baneasa, din sectorul 1; la nord cu calea ferata Bucuresti – Urziceni, care reprezinta hotarul dintre oras si
comunele Corbeanca si Balotesti din Judetul Ilfov; la vest cu comuna Mogosoaia din judetul Ilfov, la est cu
comuna Tunari din Judetul Ilfov.
Datorita asezarii sale geografice – in imediata apropiere a capitalei Romaniei si in special datorita
profilului conferit de existenta pe teritoriul sau a Aeroportului International Bucuresti – Otopeni, a
cunoscut o continua dezvoltare economico – sociala, care a luat o amploare deosebita dupa anul 1990,
conducand la obtinerea statutului de oras in anul 2000.
In ultimii ani Orasul Otopeni s-a dezvoltat puternic din punct de vedere economic, datorita
investitiilor care s-au realizat sau sunt in curs de realizare de catre o serie de companii romanesti si straine
de renume, ca: Metro, Peugeot, BMW, Flamingo Computers, Romstal, Lukoil, Kark Heintz Dietrich,
Banca Comerciala Romana, Alpha Bank, Shell, Rompetrol, Ion Tiriac Air, Banca Romana de Dezvoltare,
NHR, Agropartners, Mc Donald’s, etc.
Eforturile autoritatilor locale se concentreaza in directia imbunatatirii infrastructurii si a serviciilor
catre populatie.
Autoritatile locale au initiat in ultimii ani o serie de proiecte investitionale, care s-au bucurest de
sprijinul locuitorilor si, printr-un efort sustinut, s-a reusit sa se realizeze racordarea, extinderea si
modernizarea retelelor de utilitati. In acest sens mentionam: extinderea retelei de iluminat public,
modernizarea si extinderea retelei stradale – asfaltarea strazilor din perimetrul blocurilor de locuinte si
pietruirea tuturor celorlalte strazi si drumuri precum si construirea unor strazi, extinderea retelei de
alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare, racordarea la reteaua de gaze naturale, instalarea unei
moderne centrale telefonice digitale cu acces international, modernizarea centralelor termice, extinderea
fondului locativ prin mansardarea blocurilor existente si realizarea unor locuinte cu un grad ridicat de
confort, etc. .
In perspectiva, printre proiectele de anvergura privitoare la dezvoltarea orasului, pe care le au in
vedere autoritatile locale, mentionam: edificarea unui nou lacas de cult, construirea unei policlinici,
construirea unui complex sportiv modern care sa cuprinda o sala polivalenta, terenuri de sport adiacente si
parcare, extinderea si modernizarea in continuare a retelelor de utilitati publice.
Menirea acestui complex sportiv este de a oferi conditii mai bune de desfasurare a unor importante
competitii nationale si internationale de natatie si polo, de a asigura baza de pregatire a sportivilor de
performanta si a tinerelor talente, dar si de a pune la dispozitia publicului larg o baza de recreere de nivel
european.
Numai echiparea moderna, in parametri europeni, poate ameliora oferta actuala intr-un mod semnificativ.
Putem spune deja ca in ceea ce priveste o aglomerare urbana, condiiile sunt indeplinite prin stransa
invecinare a localitatilor Otopeni, Voluntari, Mogosoaia cu Bucurestiul. Aceasta aglomerare urbana in
extindere, cum am mai amintit, nu are in prezent un edificiu sportiv, care sa respecte cerintele federatiilor
sportive internationale, rezultand astfel imposibilitatea desfasurarii de competitii internationale la nivelul
capitalei.
Reprezinta deci o oportunitate realizarea acestui complex, fiind lesne sa ne imaginam ca nivelul superior de
echipare si realizarea la standarde actuale va atrage importante competitii internationale; este foarte
probabil ca in scurt timp de la terminarea obiectivului sa se creeze un centru olimpic de antrenament.
Realizarea unui astfel de complex si adeziunea colectivitatilor la proiect vor constitui un atu pentru
cluburile sportive romanesti in cautarea de parteneri privati:
- Adeziunea colectivitatilor publice la strategia de dezvoltare a unei echipe de inalt nivel va
credibiliza clubul si va da consistenta politicii in favoarea sportului
- Realizarea unui complex sportiv modern si comfortabil va favoriza audienta si retetele potentiale,
ducand la crearea unui pol de parteneri
- Realizarea ulterioara a unui spatiu economic financiar (Hotel, centru comercial specializat in
articole sportive si shopping mall) va favoriza de asemenea retete suplimentare si in plus va permite crearea
unei activitati permanente intr-un edificiu ce va putea gazdui minimum 30 – 40 manifestari / an.
Conceptul retinut este acela al unui Complex Sportiv de Natatie compact care ofera sub acelasi acoperis
posibilitatea desfasurarii de competitii cu public, Sali de conferinte si transmisii de presa, precum si o serie
de facilitati pentru sportivi si public. In afara de necesitatile obisnuite pentru sportivi si marele public,
conceptul complexului ia in considerare:
- Realizarea de spatii de primire si deservire asociate tribunelor cat si integrarea de puncte de vanzare
care vor putea fi valorificate si in afara zilelor de competitii sportive
- Activitati permanente care vor favoriza animatia cotidiana a locului: restaurant, sala de conferinte,
centru comercial articole sportive si Sali fitness, bazine de recreere si de scolarizare.
- Sesizarea oportunitatilor de dezvoltare economica a zonei ca urmare a investitiilor in infrastructura
zonei.
Necesitatea investitiei
In prezent, obiectul documentatiei nu are bransament la retele de utilitati (alimentare cu apa,

canalizare, gaz si retele de telecomunicatii) si nici amenajarile exterioare din incinta (circulatii, parcari
sispatii verzi) nu sunt realizate.
Oportunitatea investitiei
În acest moment, există oportunitatea de a duce la îndeplinire investitia.
Aspecte legislative:
 Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ.

 Proiectul este în concordanţă cu politicile de mediu, si cu strategiile locale de dezvoltare.
Aspecte de mediu
 Lucrările propuse prin prezentul proiect vizează realizarea unui sistem de colectare si transport ape
pluviale si ape menajere si a unei retea de alimentare cu apa si pentru stingerea incendiilor.
 Traseele conductelor de canalizare si apa sunt localizate în zona construită a localităţii. Lucrările de
pozare a conductelor au fost prevăzute in functie de zona si cladirile deservite. După finalizarea
lucrărilor, traseele afectare vor fi refăcute la starea iniţială.
 Prin materialele şi sistemul de îmbinare propus pentru conductele de canalizare, apa şi căminele de
vizitare se exclude posibilitatea pierderilor de apă uzată, meteorica sau curenta din conducte în sol,
fapt ce nu va afecta calitatea acestuia.
 Se propune racordarea la reteaua de gaze, consum necesra pentru functionarea centralelor termice
 Se propune amenajarea terenului prin crearea de drumuri de incinta pentru circulatia
autovehiculelor, a parcarilor aferente autorizate si necesare uneibuni functionaricat si realizarea
unor spatii verzi si trotuare
 Lucrările proiectate nu se situează pe arii protejate sau ecosisteme sensibile.
 În acest context, nu se estimează apariţia unui impact negativ asupra mediului.
 Impactul potenţial asupra mediului este redus şi acceptabil în perioada de execuţie a lucrărilor
datorită anumitor factori cum ar fi: zgomot, vibraţii, poluare atmosferică, scurgeri accidentale de
combustibili cauzate de mijloacele de transport şi execuţie a lucrării.
 La acestea se pot adăuga factorii de stres cauzaţi de sistarea temporară a accesului auto şi pietonal,
disconfort în zonele rezidenţiale.
 Acest impact asupra mediului şi asupra factorului uman este însă de scurtă durată, adică pe perioada
de execuţie a lucrărilor. La finalizarea acestora, cadrul natural şi zonele sistematizate vor fi
refăcute.
Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile
tehnico-economice identificate şi propuse spre analiză
Nu a fost elaborat in prealabil un studiu de prefezabilitate.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale
şi financiare
Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi

financiare
Autoritatile locale au initiat in ultimii ani o serie de proiecte investitionale, care s-au bucurest de sprijinul
locuitorilor si, printr-un efort sustinut, s-a reusit sa se realizeze racordarea, extinderea si modernizarea
retelelor de utilitati. In acest sens mentionam: extinderea retelei de iluminat public, modernizarea si
extinderea retelei stradale – asfaltarea strazilor din perimetrul blocurilor de locuinte si pietruirea tuturor
celorlalte strazi si drumuri precum si construirea unor strazi, extinderea retelei de alimentare cu apa
potabila si a retelei de canalizare, racordarea la reteaua de gaze naturale, instalarea unei moderne centrale
telefonice digitale cu acces international, modernizarea centralelor termice, extinderea fondului locativ prin
mansardarea blocurilor existente si realizarea unor locuinte cu un grad ridicat de confort, etc. .
In perspectiva, printre proiectele de anvergura privitoare la dezvoltarea orasului, pe care le au in
vedere autoritatile locale, mentionam: edificarea unui nou lacas de cult, construirea unei policlinici,
construirea unui complex sportiv modern care sa cuprinda o sala polivalenta, terenuri de sport adiacente si
parcare, extinderea si modernizarea in continuare a retelelor de utilitati publice.
Toate acestea intra in viziunea planului de dezvoltare durabila a orasului Otopeni.

Dezvoltarea durabila, asa cum a fost definita la Conferinta Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio
de Janeiro din 1992, este „dezvoltarea care asigura cerintele generatiei prezente, fara a compromite sansele
generatiilor viitoare de a-si satisface popriile necesitati”.
Durabilitatea este un proces creator, de echilibrare la nivel local, care cuprinde toate domeniile de decizie
locala.
Arealul orasului Otopeni este foarte interesant pentru investitori si ofera acestora multiple oportunitati in
domeniul afacerilor, fapt care va contribui in continuare la dezvoltarea economico – sociala in ritm sustinut
a localitatii.
Avad in vedere planul Bucuresti Metropolitan care va ingloba actualul judet Ilfov, ne putem imagina, de
asemenea Otopeni ca punct central (POL) care poate atrage in jurul sau ravitarea comunelor Corbeanca,
Balotesti, Tunari si chiar noile cartiere Iancu Nicolae / Pipera si Baneasa.
Dezvoltarea aglomerarilor este legata de atractivitatea pe care acestea sunt capabile sa o genereze.
O astfel de solutie consta in a crea si promova investitii capabile sa atraga publicul si profesiunile.
Este evident ca sportul in general este capabil sa genereze promovarea, jucatorii celebri fiind ei
insisi imagini ale produselor celor mai diverse.
In Bucuresti, cartierele principale se identifica cu principalele echipe de fotbal. Acest fapt este generat in
primul rand de inexistenta unui Complex Sportiv care sa poata gazdui sporturile de interior (indoor).
Nu trebuie uitat faptul ca orasul Otopeni are o pozitie privilegiata pe teritoriul Romaniei si ca prin insasi
acest fapt (vecinatatea fata de cel mai important aeroport al tarii si la numai 14 km de km 0 al
Bucurestiului) Complexul Sportiv Otopeni poate fi considerat o investitie a intregii natiuni. Aceasta
investitie poate dinamiza intreaga zona din punct de vedere sportiv si cultural si, totodata, poate deveni
nucleul principal al natatiei romanesti.
Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila din care inseram “Necesitatea identificării unor surse
suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de
anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare,
educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale;”
Prin proiectul COMPLEXUL SPORTIV DE NATATIE - OTOPENI se propune realizarea
infrastructurii necesare zonei in vederea:
 Asigurarea unei dezvoltari spatiale echilibrate d.p.d.v. functional, in concordanta cu valorile si

aspiratiile locuitorilor;
 Asigurarea accesului la infrastructura;
 Utilizarea eficienta a terenului;
 Mentinerea parcelarului existent si al traseului drumurilor de exploatare existente;
 Diversificarea functiunilor admise, prin extinderea acestora cu alte functiuni compatibile cu
functiunea dominanta, locuirea, si anume: servicii de interes local/general, comert, birouri;
 Stabilirea valorilor maxime ale indicatorilor urbanistici POT si CUT si a suprafetei maxim
edificabile pentru amplasamentul studiat;
 Reglementarea regimului de inaltime, prin corelare cu cerintele functionale.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
Situatia existenta a utilitatilor

- Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;
Pentru buna functionare a obiectivului este necesara asigurarea alimentarii cu energie electrica si gaze. De
asemenea este necesara alimentarea cu apa, precum si preluarea apelor pluviale si a celor uzate menajer.
- Solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

Bransament alimentare cu curent electric
a. Alimentarea cu curent electric
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare de 1600 KVA si
un generator de 900KVA prin panourile de distributie amplasate intre axele 3 si C ale cladirii.
Masura energiei electrice consumate, care va folosi la decontarea energiei electrice consumate catre
compania locala de electricitate, se va face pe partea de medie tensiune, in punctul de distributie.
Pentru alimentarea de rezerva in cazul intreruperii alimentarii de la retea se prevede o sursa de rezerva, un
grup electrogenerator de 400KVA.
Tablourile generale se vor realiza in dulapuri prefabricate si testate de tip conform standard IEC 60439-1, si
vor fi de forma 4B din punct de vedere al separarii de protectie impotriva contactelor directe cu partile sub
tensiune.
Se prevad 2 tablouri generale de consumatori normali TGN 1, TGN2 si 2 tablouri de consumatori salvati
TCV 1, TCV 2. Pentru transformator se va prevedea o baterie automata pentru compensarea factorului de
putere pana la o valoare minima egala cu factorul de putere neutral, egal cu 0,92.
Protectia cladirii impotriva loviturilor de trasnet se va realiza cu ajutorul unei instalatii de paratrasnet, cu
captatori activi, conectata la aceeasi priza de pamant ca si instalatia de protectie impotriva tensiunilor de
atingere. Se vor respecta prevederile cuprinse in normativul I20/2000.
Bransament alimentare cu apa si racord canalizare menajera si pluviala
b. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face prin doua bransamente la reteaua publica de alimentare cu apa
rece, dupa cum urmeaza: un bransament prin camin de apometru complet echipat, ce va deservi totate
armaturile si consumatorii aferenti vestiarelor si anexelor, cat si alimentarii cu apa a circuitelor aferente
centralei termice si rezervorului de acumulare apa calda menajera iar cel de-al doilea bransament va
deservi, tot prin intermediul unui camin de apometru, alimentarea bazinelor cu apa.
c. Instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda

Aceste instalatii asigura alimentarea armaturilor obiectelor sanitare din grupurile sanitare si agregatelor
aferente cladirii.
Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui schimbator de caldura cu rezervor de acumulare
avand o capacitate de 2500 l cu serpentina de agent termic, amplasat in camera centralei iar pomparea apei
calde se va face cu o pompa cu debitul de 10 mc/h si cu inaltimea de pompare de 10 mCA.
Traseul principal de distributie al apei reci va fi montat la plafonul fals de unde va urca sau va cobora catre
fiecare armatura in parte.
Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R.
Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm.
d. Instalatia de canalizare menajera si pluviala

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la
obiectele sanitare.
Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare, sunt evacuate gravitational prin curgere libera la
caminele de canalizare amplasate in incinta si de aici la reteaua publica de colectare a apelor uzate
menajere.
Apele menajere provenite din zona de bucatarii ale restaurantului din incinta vor fi trecute in prealabil
printr-un separator de grasimi si apoi deversate la reteaua publica.
Apele uzate menajere de la coloanele verticale vor fi colectate si canalizate la caminele de canalizare prin
intermediul unui sistem conducte orizontale.
Apele meteorice de pe acoperis sunt colectate cu ajutorul receptorilor de terasa amplasati in jgheaburi, fiind
apoi evacuate prin intermediul unei retele de conducte catre caminele de canalizare din incinta si de aici la
canalizarea publica.
Instalatiile se executa din:
- Pentru instalatiile interioare de canalizare menajera (peste cota 0.00): tuburi si piese de legatura din
PP;
- Pentru instalatiile interioare de colectare a apelor pluviale: tuburi si piese de legatura din PP;
- Pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare la coloane: tuburi si piese de legatura din
polipropilena PP- R;
- Pentru instalatiile exterioare de canalizare menajera (sub cota 0.00): tuburi si piese de legatura din
PVC-KG;
e. Bransament alimentare cu gaze
Alimentarea cu gaz a centralei termice se va face printr-un bransament din reteaua oraseneasca de transport
gaz, dotat cu o statie de reglare si masurare, amplasata la limita de proprietate. Conductele de gaz ce
alimenteaza cazanele vor fi executate in conformitate cu „Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si
exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”.
Consumul maxim orar de gaze pentru Centrala Termica este:
Instalatii termice – consum de gaze naturale:
- Consum mediu zilnic (iarna) – 8337 Nmc/zi
- Consum mediu annual - 1.439.071 Nmc/an
Situatia existenta a locuri de parcare si a circulatiei rutiere spre si in incinta viitorului Complex de
Natatie
In prezent nu exista locuri de parcare amenajate si circulatia rutiera este inexistenta. Se va realiza o
amenjare pietonala, rutiera si peisagistica in conformitate cu proiectul aprobat.
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
Analiza pietei
Proiectul propune realizarea unui ansamblu constructiv care va avea ca funcțiune principală o bază sportivă
pentru competiții dedicate sporturilor în apă, iar ca funcțiune complementară un corp destinat
antrenamentelor de natație și inițierii în înot.
Acest proiect de mare anvergură pentru sportul românesc a fost posibil a se concretiza printr-un efort
constant și susținut al autorității locale, Primăria Orașului Otopeni având susținerea financiară a Companiei
Naționale de Investiții SA.
Obiectivul edificării acestui complex este de a permite organizarea de competiții sportive interne și
internaționale de înot, sărituri în apă, înot sincron și polo pe apă, și astfel, de a genera activități socio-
sportive și comerciale în jurul său, considerându-se că această investiție va dinamiza întregul oraș Otopeni
din punct de vedere social și economic.
Suprafața construită desfăşurată totală este de 20 153.33 mp și va include subsol, parter și două etaje.
Corpul principal. Destinat numai competițiilor sportive de natație, dotat cu două bazine olimpice. Primul
bazin olimpic este pentru înot, înot sincron și polo pe apă cu dimensiuni de 25×51.25 m, (adâncime
variabilă 2.00 – 3.00 m) iar al doilea bazin olimpic este pentru sărituri în apă, dotat cu turn de trambuline,
platforme de sărituri și instalație de aerare a apei (adâncime maximă bazin 5.00 m, adâncime minimă bazin
3.50 m). Numărul de spectatori pe scaune este de maximum 2.747 persoane, din care 2.534 spectatori pe
scaune rabatabile și 213 spectatori pe fotolii rabatabile VIP.
Corpul destinat antrenamentelor și inițierii în înot și corp de legătură este dotat cu 4 bazine: bazin de
antrenament și inițiere înot 25×15 m, adâncime 1.36 – 1.81m; bazin de inițiere și recuperare 1, cu formă
circulară și dimensiuni 9.80 x 5.01, adâncime 0.6 m; bazin de inițiere și recuperare 2, rectangular, cu
banchete de hidromasaj cu dimensiuni de 12 x 6 m și adâncime 1.2 m; bazin de inițiere și recuperare 3,
similar cu bazin de inițiere și recuperare 2, dimensiuni de 12 x7 m și adâncime 1.2 m.
Complexul va avea și următoarele dotări: 4 vestiare pentru bazinul olimpic de înot, 5 vestiare pentru
bazinul olimpic de sărituri, 2 săli de forță, 3 săli metodice, 1 sală de antrenament pentru sportivii de la
sărituri în apă cu înălțime liberă mare – 6 m (configurată conform Regulament Final 2013-2017), 6 saune,
4 jacu-zzi pentru recuperare, 2 săli de masaj, 1 sală de forță în corpul de antrenament, 1 cabinet medical și
antidoping, 12 vestiare cu dușuri și grupuri sanitare împărțite pe sexe în zona de antrenament, 1 restaurant
cu bucătărie la etajul 1 al corpului de antrenament, 1 sală de conferințe de 67 de persoane pe lângă cele trei
separeuri pentru interviuri cu câte 6 locuri, 9 cabine de presă (74 de persoane), 4 vestiare arbitri, 6 loje
oficiali (24 de persoa-ne), 8 loje VIP (28 de persoane), tabelă electronică video tip cub suspendată
deasupra bazinului + tabele electronice de perete.
Parcarea propusă este la nivelul terenului și va conține un număr total de 309 locuri de parcare pentru
autoturisme (din care 4%, respectiv 13 locuri sunt pentru persoane cu handicap locomotor), 4 locuri de
parcare pentru autocare și 1 loc de parcare pentru OB VAN. Parcarea va fi împărțită în patru zone: parcare
zonă VIP, parcare zonă oficiali, parcare zonă presă și parcare zonă public.
Pentru asigurarea spațiilor verzi în concordanţă cu legislația în vigoare, dar și în vederea creării unui cadru
natural cât mai plăcut, s-au prevăzut zone verzi în suprafață totală de peste 5.000 m².
Având în vedere complexitatea și amploarea investiției, nivelul de performanță sportivă ce se va putea

practica aici, precum și deschiderea către Europa prin posibilitatea organizării de competiții de nivel
internațional, putem spune despre acest complex sportiv că va reprezenta Arena Națională a natației
românești.
Oraşele din întreaga lume au fost cuprinse de o veritabilă „febră a festivalurilor”: investesc în diverse tipuri
de festivaluri urbane şi se întrec pentru şansa de a găzdui evenimente unice, de amploare, cum ar fi Cupa
Mondială de Fotbal, Jocurile Olimpice, sau pentru titluri precum celde Capitală Culturală Europeană
(ECOC). Explicaţia implicării în acest tip de competiţii ţine de numeroasele avantaje pe care le are:
 Mai bună imagine pentru oraş;

 Dezvoltarea turismului;
 Coeziunea socială;
 Educaţia şi programele de training;
 Bunăstareacetăţenilor şi dezvoltarea industriilor culturale şi creative.
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Existenta de retele utilitare si de locuri de parcare / amenajare de retele de infrastructura rutiera joaca un rol
decisiv in imbunatatirea calitatii vietii si protectiei mediului, tinand cont de importanta lor pentru economie
si pentru producerea de alte bunuri si servicii, eficienta si calitatea acestora constituind un factor de
competitivitate si de cea mai mare coeziune, in special datorita faptului ca permit dezvoltarea de investitii
si atragerea de investitori.
Obiectivele generale urmarite sunt:

1) Crearea si asigurarea de conditii de viata la standard de calitate europeana pentru toti locuitorii ariei
de influenta si pentru toti viitorii agenti economici care urmeaza sa isi desfasoare activitatea in zona
propusa;
2) Cresterea durabila a activitatii economice si a nivelului de ocupare a fortei de munca;
3) Protectia resurselor umane si de mediu;
4) Reducerea dezechilibrelor de dezvoltare economica si sociala
Premisele si conditiile necesare realizarii acestui obiectiv generic constau in reabilitarea, dezvoltarea si
protejarea infrastructurilor de baza si a conditiilor natural (ambientale), in abordarea integrate a
problemelor economice, sociale si de mediu.
Promovarea si realizarea acestei Investitii va duce la cresterea gradului de comfort si implicit la

imbunatatirea substantial a calitatii vietii locuitorilor din zona de influenta.
Beneficiarii directi ai proiectului, in integralitatea sa, vor fi:
- Populatia localizata in zona, prin beneficierea de accesul la infrastructura edilitara de o calitate

superioara;
- Societatile comerciale care inchiriaza viitorul spatiu commercial din incinta precum si persoane
care decid sa isi stabileasca domiciliul ulterior in zona, care prin implementarea proiectului vor
beneficia de o imagine mai atractiva decat in prezent a ariei, de asemenea, vor avea la dispozitie
mai multe zone de construit cu acces la utilitati beneficiind astfel de servicii de calitate;
Beneficiarii indirecti ai proiectului, vor fi:
- Institutiile publice locale, ce vor beneficia de rezultatele investitiei propuse in proiect;

- Autoritatile locale si centrale, care vor beneficia de o crestere a gradului de constientizare a
populatiei, privind accesul la servicii de calitate si protectia resurselor naturale.
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice

pentru realizarea obiectivului de investiţii
Obiectul prezentei documentatii este reprezentat de Extinderea Retelelor de Utilitati Urbane si

realizarea infrastructurii rutiere in incinta, precum si amenajarea de locuri de parcare, cu obiectiv
final realizarea investitiei in COMPLEXUL SPORTIV DE NATATIE - OTOPENI.
Fezabilitatea si viabilitatea proiectului sunt evaluate sub doua scenarii separate:
Scenariul “fara investitie” – Avand in vedere necesitatea de Investitii in infrastructura edilitara, precum si
includerea acestui gen de investitie in strategiile de dezvoltare durabila ale orasului Otopeni, exista
posibilitatea ca acest proiect sa fie totusi realizat intr-un orizont mai indepartat.
In cazul in care nu s-ar intreprinde activitatile necesare prentru extinderea retelei de infrastructura edilitara,
ar aparea urmatoarele efecte negative:
- In primul rand nefezabilitatea intregii Investitii in Complexul Sportiv de Natatie, acesta neputand fi
functional fara infrastructura edilitara si fara retea de drumuri si locuri de parcare;
- Intensificarea problemelor economice si sociale la nivelul comunitatii vizate de proiect;
- Neevidentierea nici unei imbunatatiri a situatiei sociale si economice a locuitorilor;
- Atragerea unui numar scazut de investitori in zona sau chiar plecarea unor investitori existenti;
- In ceea ce priveste restrictiile de mediu si cele de ordin legislative, aceasta alternative, datorita
efectelor sale, conduce la neconformare.
Scenariul “cu investitie” – Realizarea extinderii retelei de utilitati urbane
3.1. Particularităţi ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în

plan, regim juridic - natura proprietăţii sau titlul de proprietate, servituţi, drept de preempţiune,
zonă de utilitate publică, informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism,
după caz);
Descrierea amplasamentului
Pe terenul in suprafata de 53 604.38 mp (52 523.00 m² din masuratorile cadastrale) se propune construirea
unui complex de natatie compus din doua corpuri de cladire – corpul principal si corpul destinat
antrenamentelor si initierii in inot. Regimul de inaltime al celor doua corpuri de cladire este S+P+1.
Date despre conditiile de fundare
Conform strudiului geotehnic efectuat de catre S.C. Geosolution Expert S.R.L. Bucuresti stratificatia medie
a ternului evidentiata in cele 7 foraje executate este urmatoarea:
- 0.00÷0.30m Strat de sol vegetal
- 0.30÷1.70m Argila bruna tare
- 1.70÷3.00m Argila prafoasa galbuie tare la plastic vartoasa
- 3.00÷4.00m Argila cafeniu caramizie plastic consistenta
- 4.00÷5.00m Argila cenusiu galbuie cu calcar degradat, plastic consistenta la plastic vartoasa.
- 5-00÷7.20m Argila albuie cu zone cenusii si negre, plastic consistenta.
- 7.20÷12.00m Argila aramizie, plastic consistenta.
- 12.00÷18.50m Argila albuie cu zone cenusii, caramizii, cafenii, si puncte negre cu calcar degradat,
(sub 13.0m apar bolovani de calcar)
- 18:50÷20.00m Argila lab nisipoasa, cenusie cu zone galbui, plastic consistenta.
Nivelul de apa subterana a fost interceptat la 4.70m (NHD) adancime fata de cota terenului natural din
amplasament fiind raportat ca nivel stabil la 4.70m (NHS). Presiunea conventionala de baza este de
250kPa.
Conform aceluiasi studiu geotehnic se recomanda excavarea terenului cu cel putin 25-50cm sub cota de
fundare proiectata, realizarea prin compactare sub sistemul de fundare a unui terasament din material
coeziv, aducerea la cota a terenului se va realizarea prin asternerea de straturi cu grosimea de maxim 25cm
si compactarea acestora cu mijloace adecvate in straturi avand grosimea de 10-20cm.
Conditii climatice
Conform ‘Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului’,
indicativ NP -082-04, presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10min. la 10m, pentru un interval mediu
de recurenta de 50 ani, este de 0.5 kPa.
Conform cu CR 1-1-3-2005, "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor" valoarea
caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este s0, k=200kg/mp.
Conditii seismice
Cladirea este amplasata in Otopeni, care, conform "Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de
proiectare pentru cladiri"-indicativ P100-1/2013 apartine zonei seismice de calcul, cu un coeficient ag = 0,
30 si perioada de colt Tc = 1,60 sec.
Beneficiarul apreciaza clasa de importanta a cladirii ca fiind clasa a II-a, cladiri care prezinta un risc major
pentru siguranta publica, conform cu prevederile paragrafului 4.4.5. si tabelului 4.2 din Codul de proiectare
P100-1 / 2013 clasa pentru care coeficientul de importanta 1= 1.2.
1.1 Regim juridic

Proiectul se desfasoara pe un teren cu suprafata totala de 53 604.38 m² din acte (52 523.00 m² din
masuratorile cadastrale) Terenul face parte din domeniul privat al orasului Otopeni, conform actelor de
vanzare-cumparare autentificate cu nr 2438/24.10.2002, 1579/03.10.2003, 1336/24.06.2003,
1541/29.11.2001, 988/30.06.2003, 1540/29.11.2001, a contractului de schimb autentificat cu nr
1431/28.11.2002 si a actului de alipire autentificat cu nr 2144/13.10.2008.
Terenul se afla in intravilanul localitatii Otopeni.
Din tot acest teren in continuare vom studia doar o suprafata de 33 438.22 m².
1.2 Regim economic

Folosinta actuala a terenului: infrastructura pentru complex sportiv de natatie.
Folosinta propusa: sport, servicii, parcare.

1.3 Regim tehnic
Cu respectarea temei de proiectare si a indicatorilor urbanistici indicati in PUZ, se propune realizarea unui
complex sportiv de natatie.
1.4 Retele edilitare

- Reteaua de alimentare cu energie electrica: se vor executa racorduri la reteaua existenta
- Reteaua de alimentare cu gaze naturale: se vor executa racorduri la reteaua de gaz natural propusa,
aflata in vecinatatea terenului
- Reteaua de alimentare cu apa potabila: se va realiza prin executarea unui racord la reteaua propusa
(in stadiu de proiect)
- Reteaua de canalizare a apelor uzate menajere: se va realiza prin racordarea la reteaua de
canalizare propusa (in stadiu de proiect) si care va deversa apele uzate in sistemul centralizat al
Orasului Otopeni
- Reteaua de canalizare a apelor pluviale: vor fi directionate catre canalul colector aflat in
vecinatatea strazii Maramuresului, propus pentru modernizare, precum si catre spatiile verzi existente
pe lot.
Descrierea racordurilor la aceste utilitati precum si detalierea instalatiilor exterioare si interioare va fi
detaliata la capitolul instalatii.
1.5 Accese, vecinatati, retrageri

In prezent accesul se realizeaza din str. Oasului.
Terenul este delimitat de trei strazi: str. Oasului la sud, str. Maramuresului la nord si str. Drumul Garii.la
est.
Propunem ca accesul auto si pietonal pe teren sa realizeze atat din str. Oasului, cat si din str. Drumul Garii.
Drmul care va strapunge str. Drumul Garii se va numi Aleea Tolea Grintescu
Str. Garii Otopeni, al carui prospect, in prezent, este de 7m carosabil si trotuare de cate 1 m, este propusa
prin PUG Otopeni spre largire la un profil de 21 m (trotuare de 2 m, spatiu verde de 1.5 m, carosabil 2
benzi pe sens).
Cele doua strazi adiacente, str. Maramuresului si str. Oasului sunt propuse de asemenea spre largire la un
profil de 12 m (1.5 m trotuar, 1 m spatiu verde, 7 m carosabil)
Parcajele se vor realiza la nivelul solului.
Punctele de acces vor fi detaliate la sectiunea descriere functionala. Pozitionarea acceselor in cadrul
complexului sportiv multifuncional propus s-a facut tinand cont de fluxurile de circulatie.
Terenul, in forma poligonal neregulata are urmatoarele vecinatati:
- In partea de Nord: str. Maramuresului

- In partea de Sud: str. Oasului
- In partea de Vest: proprietate privata
- In partea de Est: str. Drumul Garii
Retrageri:
- Retragere fata de limita de proprietate Nord: aprox. 189.10m

- Retragere fata de limita de proprietate Sud: aprox. 40.40m
- Retragere fata de limita de proprietate Vest: aprox. 17.44m
- Retragere fata de limita de proprietate Est: aprox 19.97 m
1.6 Parcarea
Parcarea se va realiza in incinta in conformitatea cu planul de situatie.
1.7 Cadru natural

CLIMA - Zona analizata, se situeaza intr-un climat temperat continental cu usoare nuante excesive si face
parte din sectorul climatic central al Campiei Romane.
Clima este determinata de masele de aer polar-maritime si continentale in proportie de 60.3% si tropical-
maritime si continentale in proportie de 15.8%. Acestea determina o clima combinata de tip continental-
oceanic-submediteranean cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de climat danubian (Emm.
De Martonne) sau climat getic (S. Mehedinti). Acest climat are 4 anotimpuri cu particularitati specifice.
Clima din Otopeni este considerata ca facand parte din zona climatica nr. 5 in clasificarea internationala a
zonelor climatice, stabilita de Standardul ANSI / ASHRAE / IESNA 90.1-2007, Normativ Anexa B -
Criterii Clima Constructii tip anvelopa.
Conform Normativ C-107/2 din 1996, Otopeniul se incadreaza in zona climatica II, cu temperaturi medii
de -15ºC iarna si +25 ºC vara. Conform aceluiasi normativ, rezistentele termice minime pentru elementele
de constructie R’ (minim) sunt urmatoarele:
 Pereti exteriori (exclusiv suprafete vitrate, inclusiv pereti adiacenti rosturilor deschise):
R’min = 1.6 m²K/W
U max = 1/R’min = 0.625 W/ m²K
 Tamplarie exterioara:
U max = 1/R’min = 2 W/ m²K
 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri:
U max = 1/R’min = 0.22 W/ m²K
 Plansee inferioare in contact cu solul:
Umax = 0.43 W/ m²K
 Pereti subsol in contact cu solul:
Umax = 0.71 W/ m²K
Zonarea climatica a Romaniei
In concluzie, coeficientul de transfer termic propus pentru fiecare zona din anvelopanta cladirii trebuie sa
fie conform normelor in vigoare in Romania (Normativ C-107/2 din 2005), putand fi chiar imbunatatit.
Conform CR 1-1-3-2012, "Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor" valoarea
caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este s0,k=200kg/mp.
Conform Cod de proiectare „Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor”, indicativ CR 1-1-4-2012,
presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10min. la 10m, pentru un interval mediu de recurenta de 50
ani, este de 0.5 kPa.
SEISM - Conform „Codului de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri”
P100-1/2013, amplasamentul cercetat se gaseste in zona de hazard seismic caracterizata prin ag = 0.24g; ag
reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta (IMR) de 100 ani. Aceasta valoare se foloseste pentru calculul structurilor la starea limita ultima.
Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns este Tc =1.6.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:
Amenajari exterioare
Accesul pietonal in cladire
Accesul pietonal in cladire se va realiza prin mai multe puncte, in functie de categoria de utilizatori. Astfel:
- Un acces pentru public spectator pentru competitiile de inot (zona I) pe latura estica, dinspre
drumul perimetral incintei, prin foaierul generos de la parter. Intrarea se realizeaza la aceeasi cota cu
amenajarea exterioara si coincide cu cota de calcare a nivelului de scaune celui mai de jos. Accesul se
realizeaza controlat, prin intermediul a patru turnicheti. Acest acces este folosit si de persoanele in
scaun cu rotile
- Un acces pentru public spectator pentru competitiile de sarituri (zona II) pe latura estica, dinspre
drumul perimetral incintei, prin foaierul generos de la parter. Intrarea se realizeaza la aceeasi cota cu
amenajarea exterioara si coincide cu cota de calcare a nivelului de scaune celui mai de jos. Accesul se
realizeaza controlat, prin intermediul a patru turnicheti. Acest acces este folosit si de persoanele in
scaun cu rotile
- Un acces pentru public spectator pentru competitiile de inot (zona I) pe latura nordica, dinspre
Aleea Tolea Grintescu, prin doua scari inchise care fac legatura intre parter si etajul 1. Acest acces se
realizeaza de asemenea controlat, prin intermediul a patru turnicheti pozitionati la nivelul parterului,
inainte de accesarea scarilor.
- Un acces pentru VIP pe latura vestica, dinspre drumul perimetral incintei, in dreptul unei zone de
stationare a masinilor
- Un acces pentru presa pe coltul dinspre est a laturii de nord a constructiei, dinspre Aleea Tolea
Grintescu
- Un acces pentru sportivii din zona bazinului olimpic de inot (zona I) pe coltul dinspre vest a laturii
de nord a constructiei, dinspre Aleea Tolea Grintescu
- Un acces pentru sportivii din zona bazinului de sarituri (zona II) pe la mijlocul laturii de vest
(acces comun cu al zonei VIP)
- Un acces pentru oficiali pe coltul dinspre vest a laturii de nord a constructiei (comun cu al
sportivilor din zona I), dinspre Aleea Tolea Grintescu
- Un acces pentru zona de antrenamente pe latura estica a corpului de legatura
- Un acces pentru zona de antrenamente pe latura vestica a corpului de legatura
- Un acces al personalului administrativ pe coltul dinspre est a laturii de nord a constructiei (comun
cu accesul presei)
- Un acces al personalului administrativ pe latura vestica a corpului de legatura
Accesul auto
Propunem ca accesul auto si pietonal pe teren sa se realizeze atat din str. Oasului, cat si din str. Drumul
Garii. Drmul care va strapunge str. Drumul Garii se va numi Aleea Tolea Grintescu
Astfel:
- Accesul in incinta se va realiza din str. Oasului si din str. Drumul Garii;
- Se propune un drum intern – Aleea Tolea Grintescu din str. Drumul Garii. Acest drum are dublu
sens si cate doua benzi pe sens;
- Se propune un drum perimetral incintei cu dublu sens;
- Iesirea din incinta se realizeaza doar din Aleea Tolea Grintescu, in str. Drumul Garii.
Parcari
Parcarea propusa este la nivelul terenului si va contine un numar de total de 309 locuri de parcare pentru
autoturisme (din care 4%, respectiv 13 locuri sunt pentru persoane cu handicap locomotor), patru locuri de
parcare pentru autocare si loc de parcare pentru car tv (OB VAN). Parcarea va fi impartita in patru zone:
- Parcare pentru VIP. Aceasta zona cuprinde 48 de locuri de parcare si este amplasata in sudul
cladirii, intr-o zona delimitate cu bariere de control acces
- Parcare pentru oficialii de competitie. Aceasta zona cuprinde 28 de locuri de parcare si este
amplasata in nordul cladirii - zona dinspre vest, intr-o zona delimitata cu bariera de control acces
- Parcare pentru presa. Aceasta zona cuprinde 22 de locuri de parcare si este amplasata in nordul
cladirii - zona dinspre est, intr-o zona delimitata cu bariera de control acces. Tot dedicat presei este si
spatiul prevazut special pentru OB VAN pe latura de vest
- Parcare pentru autocare. Sunt 4 parcari pentru autocare, doua in imediata vecinatate a accesului
pentru sportivii din zona I si doua in imediata vecinatate a accesului pentru sportivii din zona II
- Parcare pentru public. Aceasta zona este impartita in mai multe zone ale terenului si cuprinde 211
locuri de parcare.
La nivelul terenului, sunt amenajate platforme si alei pietonale, destinate promenadei si dotate cu
mobilier urban. In dreptul intrarilor pentru spectatori sunt amenajate piatete pietonale. Sunt propuse diverse
zone de spatii verzi, incadrate perimetral cu locuri de stat.
Aleea Tolea Grintescu are prevazut pe centru o generaoasa zona verde, plantata cu arbori mari.
Curtile de lumina ale spatiilor tehnice amplasate la subsol sunt acoperite cu gratare metalice si
prevazute cu chepeng de acces.
Sunt prevazute totemuri, astfel:
- la intrarea pe teren dinspre str. Drumul Garii un totem mare, H=12m alcatuit din stalpi din beton si
structura metalica; totemul este iluminat arhitectural
- la intrarile spectatorilor de pe latura de est in zona I un totem mediu, H=8.50m alcatuit din
- la intrarile spectatorilor de pe latura de est in zona II un totem mediu, H=5.00m alcatuit din
La restul intrarilor in cladire sunt amplasate casete luminoase care marcheaza intrarile pe diferite categorii.
Terenul este imprejmuit cu panouri de plasa bordurata zincata 200x250cm, montate pe stalpi din teava
rectangulara zincata 10x10cm si soclu din beton armat 20cm latime h=60cm.
INSTALATII
Instalatii Sanitare
In prezentul proiect sunt tratate:
- Retele exterioare de alimentare cu apa;
- Retele exterioare de canalizare menajera si pluviala;
- Retele de combatere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori.
In conformitate cu Legea nr 10/1995, fazele determinante in executia lucrarii sunt:

- Incercarea de etanseitate la presiune la rece, pentru conductele de apa rece si apa calda menajera;
- Incercarea de etanseitate pentru conductele de canalizare.
Retele exterioare de alimentare cu apa

Retelele exterioare de alimentarea cu apa rece se realizeaza de la reteaua publica de apa prin doua
bransamente la reteaua publica de alimentare cu apa rece, iar contorizarea realizandu-se prin intermediul
unor camine cu apometru.
Bransamentele de apa se vor executa din teava de polietilena de inalta densitate care se vor poza in transee
sapate in teren cu umiditate naturala, fara sprijiniri de maluri, sub adancimea de inghet specifica zonei ,
protejata pe pat si straturi de nisip peste care se monteaza folie de avertizare.
Apa rece de la retea este utilizata pentru consum menajer (complexul sportiv de natatie) , umplerea
bazinelor de inot si pentru stingerea incendiului (alimentarea gospodariei de apa pentru incendiu) din
exteriorul si interiorul complexului sportiv de natatie.
Pe reteaua exterioara de alimentare cu apa se vor monta camine de vane pentru sectionarea instalatiei in caz
de avarie sau mentenant.
Debitul de apa necesar a fi transportat prin sistemul de conducte
Retele exterioare de canalizare menajera si pluviala
Canalizare menajera si pluviala
Lucrarile de canalizare menajera cuprinde urmatoarele componente si lungimi, rezultate in urma studiului
de fezabilitate care reprezinta tema de proiectare pentru aceasta investitie:
195 camine de vizitare canalizare;
PVC, SN8, Dn110÷500 mm – L=3016m;
PE CORUGAT, Dn600 mm – L=215m;
PEID, SDR17, PN6, – De160mm L=20 m (conducta refulare SP);
Dimensionarea retelei de canalizare s-a facut conform STAS 1846-1/2006 pentru un grad maxim de
umplere a conductelor de 0,7.
Colectarea apelor menajere se va face prin intermediul unei retele de canalizare independenta alcatuita din
tuburi din PVC-KG montate sub adancimea de inghet, adancimea variind in functie de panta colectorului
data astfel incat sa indeplineasca viteza de autospalare de 0.7/s. Reteaua de canalizare apa menajera va fi
din tuburi de PVC-KG cu diametre variabile, precizand ca profilul circular din tuburi PVC-KG este
avantajos pentru debite mici deoarece nu prezinta o rugozitate mare si are durabilitate crescuta in
exploatare.
Apele pluviale de pe platforme si invelitori vor fi evacuate printr-un sistem de conducte format din tevi de
PVC-KG si tevi corugate pentru diametre mai mari de Dn500mm.
Deasupra intregii retele de canalizare si deasupra fiecarui racord la o inaltime de 50 cm deasupra
generatoarei superioare a conductei s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare
maro.
Tuburile canalizare se vor monta pe un pat din material necoeziv (nisip) avand granulometria intre 1-7mm
si grosimea de 10 cm, sub un unghi de 1200, pe toata lungimea, iar umplutura pana la 30 cm deasupra
generatoarei superioare se va executa din acelasi material necoeziv (nisip) cu granulometrie intre 1-7mm
bine compactat.
Conform STAS 2914/84 tabelul 2, umpluturile vor fi compactate asigurandu-se un grad de compactare
Proctor normal, astfel:
- h < 0,50 m - grad compactre 100%;
- h > 0,50 m - grad compactare 94%.
In conformitate cu STAS 2914/84, cap. 7, paragraful 7.3.2. verificarile privind gradul de compactare
realizat se vor face in minimum trei puncte repartizate stanga si dreapta ax, in sectiuni diferite pentru
fiecare zona decopertata. Aceste verificari se vor face in special acolo unde se vad denivelari ale straturilor,
ca urmare a trecerii autovehiculelor in timpul executiei. Verificarea se va face prin recoltarea de probe
dintr-un sondaj cu adancimea de 30 cm.
De-a lungul retelei de canalizare s-au prevazut camine de vizitare si camine de intersectie, in numar total
de 195 buc.
Camine de vizitare
Caminele de vizitare permit accesul in canale in scopul supravegherii si intretinerii acestora, pentru
curatarea si evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ si calitativ al apelor.
Caminele de canalizare sunt constructii prefabricate subterane, etanse la infiltratii , si prevazute cu capace
carosabile cu goluri de ventilare.
Reteaua de canalizare va fi prevazuta cu camine de vizitare si camere de intersectie amplasate conform
STAS 3051-91.
La canalele semivizitabile, caminele de vizitare vor avea o inaltime interioara intre 800 si 1500 mm iar la
canalele vizitabile, caminele de vizitare vor avea o inaltime interioara peste 1500 mm.
Caminele de vizitare cu camera de lucru, vor avea urmatoarele parti componente:
- Fundatia din beton;
- Camera de lucru circulara Dn 100cm
- Cosul de acces din tuburi de beton cu mufa Dn 80cm;
- Capac si rama carosabile din material compozit;
- Scara de acces cu vanguri prinsa pe peretele tuburilor.
Accesul la interior se va realiza printr-un gol practicat in placa de beton si acoperit cu capac din material
compozit, carosabil.
Intersectiile sau racordarile dintre doua canale, se vor realiza astfel incat diferenta de nivel maxim dintre
cele doua canale sa nu fie mai mare de 0.80 m masurata astfel:
pana la bancheta caminului, pentru canal receptor cu diametrul mai mic sau egal cu 500mm;
Caminele de canalizare se vor executa conform STAS 2448/82. Se va acorda atentie deosebita:
- Treptelor de acces, din otel beton sa fie protejate impotriva coroziunii prin vopsirea cu minim de plumb
- Peretii interiori vor fi protejati prin protectie impotriva coroziunii prin:
 Tencuire 2 cm grosime in cazul peretilor din beton monolit;
 Prin rostuire, in cazul peretilor din zidarie de caramida, sau din tuburi prefabricate din beton.
 Fundul caminelor (rigolelor, banchetelor, radierului) va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment.
Statie de pompare ape uzate menajere
Din cauza declivitatii terenului, a fost necesar a se intercala pe traseul retelei de canalizare o statie de
pompare ape uzate menajere. Statia de pompare va fi de tip prefabricata sau monolit din beton, de forma
cilindrica.
Statia de pompare va fi amplasata si amenajata astfel incat sa nu polueze factorii de mediu, astfel prin
constructia ei, de tip subteran etansa, nu va polua solul , apa sau aerul.
Echiparea statiei de pompare va cuprinde:
- 2 electropompe submersibile pentru apa uzata (1+1) montate in cheson;
- instalatii hidraulice interioare;
- camin de vane si instalatiile hidraulice interioare;
- vana cutit pe conducta de intrare in statie;
- panou electric si automatizare montat in containerul aferent statiilor.
Statia de pompare va fi complet echipate cu:

- Cot refulare
- Vana pe conducta de refulare a fiecarei pompe
- Clapet de sens pe conducta de refulare a fiecarei pompe
- Fitinguri (flanse, stuturi, reductii, teuri, etc)
- Bara ghidaj pentru fiecare pompa
- Lant pentru fiecare pompa
- Cablu electric submersibil
- Regulatori de nivel - 5 buc
Panou de control si automatizare avand:

- Comanda manuala
- Comanda automata, in functie de nivelul apei din cheson prin intermediul regulatorilor de nivel,
- Protectie la scurtcircuit
- Protectie la supracurent (suprasarcina, porniri grele, blocare motor)
- Protectie la minima si maxima tensiune
- Protectie la lipsa faza (antibifazic)
- Protectie la lipsa curent (infasurare intrerupta, contactor defect, etc.)
- Pprotectie la succesiunea incorecta a fazelor
- Protectie la supraincalzirea bobinajului
- Protectie la subtensiune
- Protectie la supratensiune
- Protectie la lipsa apa
- Modul de rotatie a pompelor)
Semnalizari luminoase si acustice la:

- Prezenta tensiune
- Defect faze (tensiune min. – max., dezechilibru tensiuni, succesiune faze, lipsa faza)
- Functionare pompe
Panoul asigura rotatia electropompelor in functie de numarul orelor de functionare asigurand astfel o uzura
uniforma.
Bazin de retentie si statie de pompare ape pluviale
Apele pluviale colectate prin sistemul de conducte subterane se stocheaza intr-un bazin de retentie pe o
perioada determinata de timp. Bazinul de retentie este dimensionat pentru volumul util de 400 mc si este
prevazut cu o statie de pompare ape pluviala formata din 3 pompe submersibile, avand fiecare debitul de
cate 40 l/s si inaltimea de pompare de Hp=20 mCA.
Bazinul de retentie va fi confectionat din beton armat turnat monolit, constructie de tip subterana de forma
paralepipedica. Trecerea conductelor de prin peretii bazinului se va face prin piese speciale etanse.
Retele de combatere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori
Instalatia de hidranti interiori

În conformitate cu ,,Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a – Instalatii de
stingere”, indicativ P 118/2 – 2013, art. 4.1.,b), k), pentru clădirile cu săli aglomerate (indiferent de
destinaţie, aria construită sau de numărul de niveluri), pentru cladiri inchise de sport cu capaciatea
simultana de peste 300 utilizatori, este necesară echiparea clădirii cu hidranţi de incendiu interiori.
O astfel de instalatia de stins incediu cu hidranti interiori va fi proiectata si executata corespunzator
prevederilor din P118/2 - 2013, art. 4,5 , 4.12, 4.27, 4,29, 4.33 si 4.34, astfel:
- Spatiile in care vor fi amplasate componentele instalatiei vor fi incalzite, iar instalatia va fii in
permanenta plina cu apa;
- Intrucat in instalatie vor exista mai mult de 8 hidranti pe nivel, conductele de distribuitie pentru
alimentarea cu apa vor fi de tip inelar;
- pe conducta de alimentare a hidrantilor se vor monta robineti de sectorizare sigilati in pozitia
normal deschis asfel incat sa nu poata fi scosi din functiune mai mult de 5 hidranti pe nivel;
- robinetii de sectionare de pe reteaua inelara se vor monta la inaltimea maxima de 1,8 m fata de
pardoseala finita;
- Hidrantii vor fi amplasati in sali si pe coridoarele de circulatie, in locuri vizibile si usor accesibile;
- Amplasarea hidrantilor se va face astfel incat sa se asigure stropirea fiecarui punct al cladirii cu
doua jeturi simultane conform art.4.36 si 4.37 si anexa 3 din P118/2-2013.
Pentru controlul presiunii, in instalatie vor fi prevazute manometre cu citire directa in diferite puncte ale
instalatiei si in punctele cele mai dezavantajate hidraulic.
Accesoriile de trecere a apei (furtun plat de 20.0 ml. cu diametru Dn. 50 mm., teava de refulare universala,
ajutaj de pulverizare a apei si cheie de manevra), vor fi pozate in cutii de hidranti si nise, astfel incat
robinele de dechidere sa fie la maxim 1,50m. de pardoseala, corpespunzator art. 4.14 si 4.15 din P118/2-
2013.
Intrucat reteaua de hidranti interiori este compusa din mai mult de de 8 hidranti pe nivel, conform art.4.27.
din P118/2-2013, in distribuitorul retelei de alimentare cu apa a instalatiei se va prevedea o conducta
Dn100mm cu robinet de inchidere, ventil de reteinere, si doua racorduri fixe avand cuplaj Storz cu
diametrul DN65 mm, pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu.
Volumul de apa pentru stingerea incendiului este asigurata din bazinul de apa comun cu volumul de apa
pentru hidranti exteriori.
Pomparea apei in instalatiile de stingere incendii se asigura prin intermediul unui grup de pompare comun
pentru hidranti interiori si exteriori format din 2 pompe active si una de rezerva. Pentru asigurarea presiunii
de stand by se va utiliza o pompa pilot si un recipient de hidrofor cu membrana.
S-a prevazut semnalizarea acustica si optica a nivelului rezervei de incendiu.
Corespunzător prevederilor P 118-2/2013, este obligatorie prevederea hidranţilor de incendiu interiori cu
următoarele caracteristici:
- Debitul specific minim al unui jet : qih=2.1 l/sec;
- Numărul de jeturi in funcţiune simultana pe clădire : 2;
- Lungimea minima a jetului compact : lc=9,0 m;
- Debitul de calcul al instalaţiei : Qih=4.2 l/sec.
Timpul teoretic de funcţionare a instalaţiei este, in baza P 118-2/2013, art.4.35. de 60 minute la sala
aglomerata (zona pentru public) si 10 minute in restul spatiilor.
Se vor utiliza hidranţi de 2”, STAS 2501, echipaţi cu ţeava de refulare cu diametrul orificiului final de 13
mm, care asigura:
- debitul specific = 2.1 l/s;
- presiunea necesara la ajutajul ţevii de refulare = 22 mH2O;
- lungimea jetului compact: 10 m;
Pentru limitarea presiunii maxime de 4 bar la capetele de debitare, se vor prevedea regulatoare de presiune
pe reteaua de alimentare cu apa inaintea robinetilor hidrantilor interiori.
Volumul de apa necesar pentru constituirea rezervei pentru alimentarea instalatiei de hidranti interiori
pentru nivelurile supraterane este:
Vh. int. = 4,2 l/s x 60s x 60min. = 15120 l = 15,12 m3
Intrucat reteaua de hidranti interiori este compusa din mai mult de de 8 hidranti pe nivel, conform art.4.27.
din P118/2-2013, in distribuitorul retelei de alimentare cu apa a instalatiei se va prevedea o conducta
Dn100mm cu robinet de inchidere, ventil de reteinere, si doua racorduri fixe avand cuplaj Storz cu
diametrul DN65 mm, pentru alimentarea pompelor mobile de incendiu.
Instalatia de hidranti exteriori

În conformitate cu ,,Normativul privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a – Instalatii de
stingere”, indicativ P 118/2 – 2013, art. 6.1. pentru clădirile cu săli aglomerate sau cladirile inchise de sport
cu capaciatea mai mare de 300 persoane, este necesară echiparea clădirii cu hidranţi de incendiu exteriori.
In conformitate cu Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incediilor, indicative P 118/2 – 2013, art 6.3 si 6.4, hidrantii exteriori propusi vor fi de tip suprateran
(STAS 695) iar conductele de distributie (retelele exterioare) care alimenteaza hidrantii de incediu exterior,
vor avea diametrul nominal Dn 150 mm.
Hidrantii vor fi dotati cu accesorile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi de refulare etc.), astfel
incat sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru interventia la nivelul cel mai
inalt, conform P 118/2 – 2013, art.6.5.
Accesoriile de interventie se vor pastra in panouri PSI (ptichete) amplasate langa cladire sau intr-o
incapere separata, special prevazuta pentru pastrarea materialelor si substantelor pentru prevenirea si
stingerea incendiilor.
Debitul de apa pentru stingerea din exterior a incendiilor, qie, se alege din anexa nr. 7 la normativul P118/2
– 2013, iar pentru cazul nostru cladiri cu un nivel de stabilitate la incendiu II si un volum mai mare de
50000mc debitul de stingere din exterior este de 25l/s .
Presiunea minima la hidrantii de incendiu exteriori, de la care se intervine direct pentru stingere, va asigura
realizarea de jeturi compacte de minimum 10m lungime, teava de refulare actionand in toate punctele cele
mai inalte si cele mai departate ale acoperisului, cu un debit de minimum 5 l/s.
Lungimea jetului compact se alege conform Anexei 14bis astfel incat sa se asigure interventia pentru
stingerea in cele mai indepartate puncte combustibile din spatiul incaperilor. Pentru lungimea jetului
compact de10m si debitul de 5 l/s, folosind un diametru al orificiului tevii de refulare de 20mm, este
necesar un disponibil de presiune de 1,31 bar la ajutajul tevii de refulare, respectiv 3,4 bar la robinetul
hidrantului exterior.
Alimentarea cu apa se va face prin conducte care vor asigura debitul de calcul si presiunea necesara
interventiei directe de la hidranti, in concordanta cu ,,Normativul privind securitatea la incendiu a
constructiilor, partea a II-a – Instalatii de stingere”, indicativ P 118/2 – 2013, art. 6.13, alin. a).
In conformitate cu Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a
incediilor, indicativ P 118/2 – 2013, art 6.3 si 6.4, hidrantii exteriori vor fi de tip suprateran (STAS 695) iar
conductele de distributie (retelele exterioare) care alimenteaza hidrantii de incediu exterior, vor avea
diametrul nominal Dn 200 mm, formand un inel in jurul cladirii.
Hidrantii vor fi dotati cu accesorile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi de refulare etc.), astfel
incat sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru interventia la nivelul cel mai
inalt, conform P 118/2 – 2013, art.6.5.
Accesoriile de interventie se vor pastra in panouri PSI (ptichete) amplasate langa cladire sau intr-o incapere
separata, special prevazuta pentru pastrarea materialelor si substantelor pentru prevenirea si stingerea
incendiilor cate unul pentru 5000mp.
Configuratia retelelor este urmatoarea:
reteaua propriu-zisa;
legaturile la hidranti;
vane si camine de vane.
Retelele se vor poza subteran la o adancime de cca 1,20 – 1,50 m de la terenul sistematizat.
Executia se va face cu conducte de polietilena de inalta densitate (PEHD) PE 80 PN10 bar.
Legaturile la hidranti se vor executa cu tubulatura PEHD ɸ 200 mm.
Imbinarea conductelor se va face cu racorduri electrosudabile..
Pe reteaua de incendiu inelara s-au prevazut robinete de inchidere pentru interventie. Vanele de
separatie se vor sigila in pozitia “deschis”.
Volumul de apa necesar pentru constituirea rezervei pentru alimentarea instalatiei de hidranti exteriori este:
Vh. ext.= 25 l/s x 60s x 180min. = 270.000 l = 270 m3
Este nevoie de un volum de apa intangibil de minim 285.12 m3 insa pentru siguranta in exploatare
se va considera 300 m3
Acestea sunt prevazute cu dispozitive de semnalizare nivel apa pentru instalatie. Grupul de pompare
se va afla, intr-o camera tehnica speciala si semnalizata cu marcaje.
Se asigura posibilitatea alimentarii autopompelor formatiilor de pompieri din rezervorul de acumulare a
apei pentru stingerea incendiilor, prin prevederea unui punct de alimentare cu doua racorduri exterioare
storz Dn100mm amplasate pe fatada cladirii.
Pentru supravegherea permanenta a alimentarii cu apa a rezervoarelor , se vor prevedea instalatii
pentru semnalizarea optica si acustica a nivelelor tancurilor de compensare (balans)cat si a rezervorului
Timpul de refacere a volumului de apa de incendiu
Volumul de apa de incendiu este alcatuit asa cum se descrie si mai sus din 6 tancuri de compensare cu
volum total de 300 mc si de asemenea de un rezervor tampon aflat in camera de pompare exterioara de 10
mc. Tancurile de compensare sunt in premanenta pline cu apa.
Durata pentru refacerea a volmului de apa necesar stingerii incendiilor, conform STAS 1478-90, tabel 15
pentru cladiri civile , este de 24 ore, rezultand un debit de calcul de pentru refacere de:
Qri = Vri / Tri = 300 mc/24ore = 3.47 l/s – debit asigurat de racordurile la reteaua publica.
Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Prescriptii referitoare la Prevenirea si Stingerea Incendiilor (PSI) :
Legea legata de prevenirea si stingerea incendiilor (P.S.I.) 307/2006 si normele generale din 2007
Ordinul nr.163/2007 al Ministrului Administratiei si Internelor pentru aprobarea Normelor generale de
aparare impotriva incendiilor
ORDIN nr.786/2005 al Ministrului Administratiei si Internelor privind modificarea si completarea
Ordinului Ministrului Administratiei si Internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
Masuri de protectia muncii

Prezentul proiect se supune urmatoarelor Legi si Norme privind Protectia Muncii (PM):
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006-Legea securitatii si sanatatii in munca
Normele generale de protectie a muncii, emise prin ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr.
508/20.11.2002 si ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 933/25.11.2002, cuprind principii generale de
prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a
acestora
Verificari, cerinte de calitate

Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al parlamentului european si al consiliului din 9 martie
2011constructiile trebuie sa corespunda, atat in ansamblu, cat si pe parti separate, utilizarii preconizate,
tinand seama mai ales de sanatatea si siguranta persoanelor implicate de-a lungul intregului ciclu de viata al
constructiilor. In conditiile unei intretineri normale, constructiile trebuie sa indeplineasca aceste cerinte
fundamentale aplicabile constructiilor pe o durata de utilizare rezonabila din punct de vedere economic
Rezistenta mecanica si stabilitate;

Instalatiile s-au proiectat in conformitate cu cerintele de calitate privind rezistenta si stabilitatea impuse de
zona seismica, de categoria de importanta a imobilului, de amplasarea si pozitia acestuia in raport cu
vecinatatile si cu retelele de utilitati.
Materialele si echipamentele utilizate corespund domeniilor de presiuni si de temparaturi maxime
prevazute in exploatare si sunt adaptate scopului propus.
Conductele si aparatele se vor monta utilizand tehnologii adecvate si se vor fixa pe elementele de
constructie astfel incat sa permita dilatarea termica libera, cu solicitari minime, fara a permite insa
deplasarea accidentala in afara limitelor admise.
Securitate la incendiu;
La amplasarea instalatiilor s-au respectat prevederile normativelor in vigoare privind distantele fata de alte
tipuri de instalatii.
Sistemul este unul modern ce nu prezinta pericol din punct de vedere al sigurantei la foc.
Peretii ghenelor pentru conducte vor indeplini conditiile de rezistenta la foc stabilite in P118/99.
Igiena, sanatate si mediu;

Asigurarea in permanenta a apei reci si calde sanitare la parametrii de temperatura si igiena impusi de
Normativul I9-1994 si STAS 1478 .La executia lucrarilor de instalatii se vor lua masuri pentru asigurarea
etansarii sistemelor de distributie, prin utilizarea unor materiale si tehnologii adecvate.
Siguranta in exploatare;
Materialele si echipamentele din componenta instalatiilor sanitare sunt omologate si au fiabilitate ridicata
in exploatare. Echipamentele sunt prevazute cu sisteme de siguranta si de protectie corespunzatoare.
Protectie impotriva zgomotului; .

In scopul impiedicarii transmiterii vibratiilor conductelor la elementele de constructii se vor prevedea
elemente elastice de contact etanse la trecerea conductelor prin elementele de constructii, prinderea
bratarilor de elementele de constructii se va face prin dibluri izolate.
Economie de energie si izolare termica.

Conductele sunt termoizolate cu tuburi de cauciuc sintetic (tip Armaflex), pentru reducerea pierderilor de
caldura, respectiv pentru evitarea aparitiei condensului.
Echipamentele prevazute au randamente ridicate, in vederea utilizarii eficiente a energiei electrice si
termice.
Materialele utilizate vor fi alese din gama de produse certificate, sau agrementate tehnic in conformitate cu
HG622/2004, privind evaluarea conformitatii produselor utilizate in constructii.
Utilizare sustenabila a resurselor naturale

Constructiile trebuie proiectate, executate si demolate astfel incat utilizarea resurselor naturale sa fie
sustenabila si sa asigure in special urmatoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea constructiilor, a materialelor si partilor componente, dupa demolare;
(b) durabilitatea constructiilor;
(c) utilizarea la constructii a unor materii prime si secundare compatibile cu mediul.
- Materialele si echipamentele acceptate in solutia proiectata vor fi numai cele care indeplinesc aceste
conditii.
Instalatii Electrice
Instalatiile tratate sunt :
Instalatii electrice de curenti tari pentru cladire;
Instalatii de protectie impotriva tensiunilor de atingere si impotriva trasnetului;
Instalatie de detectie si semnalizare incendiu;
Instalatie de adresare publica;
Instalatie de voce date;
Instalatie TVCI;
Descrierea instalatiilor de curenti tari
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza din cadrul unor posturi de transformare de
2x1250 KVA, conform solutiei din avizul de racordare, ce va fi eliberat de furnizorul de energie electrica la
solicitarea beneficiarului.
Din cadrul posturilor de transformare se vor alimenta cele doua tablouri electrice generale TG1 si TG2.
Camera tablourilor electrice generale va avea acces facil din exterior.
Datele principale de consum aferente postului de transformare sunt urmatoarele:

Tablou TG1:
— Putere electrica instalata Pi: 1095 kW
— Putere electrica absorbita Pa: 740 kW
— Tensiunea de utilizare Un : 400/230V 50Hz
— Factor de putere mediu natural cosφ : 0.92
Tablou TG2:
— Putere electrica instalata Pi: 1636 kW
— Putere electrica absorbita Pa: 917 kW
— Tensiunea de utilizare Un : 400/230V 50Hz
— Factor de putere mediu natural cosφ : 0.92
Receptoarele de energie electrica constau in: iluminat artificial, aparate de ventilare/climatizare, aparatura
de birou, aparatura audio-video, aparatura electrocasnica, ventilatoare, pompe, etc.
Pentru compensarea factorului de putere, se vor monta pe cele 2 bare ale tabloului general, cate o baterie de
condensatoare 150kVAR, in trepte de 5x30kVA
DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE
Distributia energiei electrice se face prin intermediul tablourilor generale TG1 / TG2 amplasate la parterul
cladirii cu acces facil din exterior.
Din cadrul tabourilor generale se va face o distributie radiala catre tablourile electrice secundare de
distributie :
TGN1
TGN2
TGN3
TGN4
Din cadrul tabloului TGN1 se alimenteaza urmatorii consumatori:

Tablou electric TS1 – tablou subsol;
Tablou electric TS2 – tablou subsol – rezerva;
Tablou electric TS3 - tablou susbol – rezerva;
Chiller CH02.

UPS160kVA – iluminat competitional piscina – TILP;
UPS20kVA – iluminat impotriva panicii competitional piscina –TILPv  tablou alimentat cu cablu
rezistent la foc tip NHXH FE180 E90
Tablou electric pompe piscine – TPP;
Tablou electric parter – TP1;
Tablou electric etaj 1 – T1.1;
Tablou electric etaj 2 – T2;

Tablou electric centrala termica – TCT;
Tablou electric balizaj – prin intermediul unui UPS10kVA;
Tablou electric exterior – Text;
Chiller CH01;
Tablou electric TUPS din care se alimenteaza:
Tabela scor
Tablou electric parter-TP4v;
Tablou electric etaj1-T1.4v;

CTA Sarituri 01;
CTA Sarituri 02;
CTA Sarituri 03;
CTA Sarituri 04;
CTA Sarituri 05;
CTA Antrenament 01;
CTA Birouri;
Schema de distributie este TN-C-S, separarea facandu-se in cabrul tablourilor generale TGN1 / TGN2,
TGN3, TGN4 .
Instalatiile electrice interioare vor fi executate cu cabluri electrice cu rezistenta la propagarea focului fara
halogenuri de tip N2XH pentru consumatori normali si cu cabluri rezistente la foc tip NHXH E90/FE180
pentru consumatori vitali din intreaga cladire; cablurile vor fi de diferite sectiuni in functie de puterea
absorbita a fiecarui consumator, dimensionate conform I7/11, pozate pe paturi de cablu sau protejate in
tuburi de protectie. Toate cablurile folosite la distributia energiei electrice vor avea tensiunea nominala Un
de minim 1kV.
Golurile pentru trecerea cablurilor prin plansee, pardoseli sau pereti, vor fi etansate in vederea evitarii
propagarii flacarilor, trecerii fumului sau a gazelor. Limita de rezistenta la foc a elementelor de etansare a
golurilor trebuie sa fie cel putin egala cu cea a elementului strabatut.
Pentru consumatorii de siguranta a fost prevazut un tablou TCV, dublu alimentat, o plecare din TG2 si o
plecare din grupul electrogen, cu transfer automat de pe o alimentare pe cealalta prin intermediul unui
AAR. Traseele celor doua alimentari se vor realiza pe cai independente. Cele doua alimentari se vor face
din fata intrerupatorului general al tabloului general TG2
Receptoarele de siguranta la foc aferente cladirii sunt:

- Statia pompe incendiu (hidranti interiori si exteriori);
- Tablou desfumare;
Restul receptoarelor sunt dublu alimentate de la grupuri electrogene si de la retea, prin intermediul
inversoarele de sursa.
Impartirea pe grupurile electrogene este astfel:

- GE1 400 kVA - permanent – pentru TCV si TGN4;
- GE2 900 kVA – inchiriat - pentru TGN2;
- GE3 900 kVA – inchiriat - pentru TGN1 si TNG3;
Grupurile electrogene GE2 si GE3 sunt optionale; acestea vor fi inchiriate pe perioada evenimentelor
oganizate.
S-au prevazut 4 UPS-uri 100kVA astfel:

- UPS 160kVA - autonomie 10min - pentru iluminatul competitional;
- UPS 20kVA - autonomie 60min - pentru iluminatul competitional impotriva panicii;
- UPS 100kVA – autonomie 10 min – pentru consumatori vitali(prize si alti consumatori pentru curenti
slabi)
- UPS 10kVA – autonomie 60min – pentru balizaj.
Grupurile electrogene vor asigura energia electrica necesara functionarii in regim de avarie a sistemului, iar
in situatii critice, de necesitate, energia pentru functionarea echipamentelor ce contribuie la detectia,
stingerea si inlaturarea efectelor incendiilor sau al altor dezastre. Se va prevedea o rezerva de combustibil
suficienta pentru functionarea la sarcina nominala timp de 24 ore fara intrerupere.
Comanda de pornire-oprire a grupurilor se va face cu ajutorul unui sistem complet automatizat de intrare in
functiune, pentru a asigura energia electrica necesara atunci cand celelalte surse de energie ale cladirii sunt
intrerupte.
Grupurile electrogene sunt echipate cu atenuator de zgomot astfel incat sa nu se depaseasca norma de
zgomot prevazuta de legislatia de mediu. Grupurile electrogene nu sunt echipate cu AAR, acestea fiind
montate pe intrarea tablourilor de receptori vitali. Trecerea de pe o sursa pe alta se realizeaza local pe
tablourile respective (alimentare primara – alimentare secundara), automat, in maxim 15 secunde, cu
ajutorul AAR-ului local (Automat Anclansare a Rezervei).
CONTORIZAREA ENERGIEI ELECTRICE
ILUMINATUL NORMAL SI DE SIGURANTA

Instalatiile de iluminat vor fi executate astfel incat sa asigure un confort vizual, sa fie estetic si sa asigure o
buna redare a culorilor.
Iluminatul va fi realizat la nivelul standardelor romanesti si internationale, asigurand nivele de iluminare
necesare.
Instalatia de iluminat interior, este realizata cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente, lampi
compact fluorecente si leduri dupa mediul ambiant al incaperii in care se instaleaza.
Pentru grupurile sanitare se vor prevede corpuri de iluminat etanse de 18W, 26W, aprinderea fiind data
local. Pe holurile de acces au fost prevazute corpuri de iluminat compact fluorescente (dintre care o parte
cu kit care asigura prezenta tensiuni cu inca 1h in caz de caderea de tensiune).
In putul lifturilor se va prevedea un iluminat realizat cu corpuri economice, in montaj aparent etans,
alimentate din cadrul tabloului de lift.
Iluminatul general al zonei competitionale va asigura un nivel de iluminat de 1000 lx in timpul
competitiilor sportive prin comanda de anclansare a circuitelor din tabloul TIL.P alimentat din cadrul unui
UPS tampon grupului electrogen de interventie rapida . Acesta va fi comandat automat sau manual de catre
personalul autorizat.
Comenzile iluminatului pentru spatiile analizate se realizeaza local la usile de acces.
Circuitele de iluminat sunt realizate cu cabluri electrice cu rezistenta la propagarea focului fara halogenuri
de tip N2XH si cu cabluri rezistente la foc tip NHXH E90/FE180 pentru iluminatul de siguranta alimentat
din ups-ul de siguranta.
Va fi prevazut de asemenea iluminat arhitectural si exterior. Acesta va fi alimentat prin intermediul cabluri
armate tip CyAbY. Comanda iluminatului se va face automat prin intermediul unui senzor crepuscular sau
manual de catre personalul autorizat.
Pentru protecţia la curentii de scurt-circuit şi suprasarcina a circuitelor de lumina vor fi utilizate
întreruptoare automate. Circuitele de iluminat au fost stabilite astfel incat distantele traseelor de cabluri sa
fie cat mai mici, iar pierderile de tensiune sa se incadreze in limitele admise.
Iluminatul de siguranta va fi compus din:

Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului - cf. art. 7.23.5.1 din I7/2011 se va prevedea in
locurile de munca dotate cu receptoare care trebuie alimentate fara întrerupere si la locurile de munca
legate de necesitatea functionarii acestor receptoare (ventilatoare de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,
camer4 pentru detectie si semnalizare incendiu, camerele tablourilor generale). Acesta va fi realizat cu
corpuri de iluminat autonome si vor avea autonomie min 3h; timpul de punere in functiune max 5s.
Iluminatul de securitate pentru interventii - cf. art. 7.23.6.1 din I7/2011 se va va predea in camera
ACS-statie pompe incendiu. Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome si vor avea autonomie
min 3h; timpul de punere in functiune max 5s.
Iluminatul de securitate impotriva panicii - cf. art. 7.23.9 din I7/2011 se va prevedea in incaperile mai
mari de 60mp si va avea comanda automata de punere in functiune dupa caderea iluminatului normal.
Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome min 1h; timpul de punere in functiune max 5s.
Iluminatul de securitate pentru evacuare - cf art. 7.37.2 din I7/2011 trebuie sa fie amplasate astfel incat
sa asigure un nivel de iluminare adecvat langa fiecare usa de iesire si in locurile unde este necesar sa fie
semnalizat un pericol potential sau amplasamentul unui echipament de siguranta dupa cum urmeaza:
langa scari(sub 2m pe orizontala), astfel incat fiecare treapta sa fie iluminata direct;
langa(sub 2m pe orizonatala) orice alta schimbare de nivel;
la fiecare usa de iesire destinata a fi folosita in caz de urgenta;
la panourile/indicatoarelor de semnalizare de securitate;
la fiecare schimbare de directie;
in exteriorul si langa(sub 2m pe orizonatala) fiecare iesire din cladire;
langa(sub 2m pe orizonatala) fiecare post de prim ajutor;
langa(sub 2m pe orizonatala) fiecare echipament de interventie impotriva incendiului(stingatoare) si fiecare
punct de alarma(declansatoare manuale de alarma in caz de incendiu), panouri repetoare de semnalizare
si/sau comanda in caz de incedndiu;
Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie sa functioneze permanent. Acesta va fi realizat cu corpuri
de iluminat autonome min 2h; timpul de punere in functiune max 5s
Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor interiori - cf. art. 7.23.11 este destinat
iluminatului pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu. Acesta se amplaseaza in afara
hidrantului(alaturi sau deasupra) la maximum 2m si poate fi comun cu unul din corpurile de iluminat de
securitate(evacuare, panica) cu conditia ca nivelul de iluminare sa asigure identificare indicatoarelor de
securitate aferente lui. Acesta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome min 1 ora; timpul de
functionare max 5s.
Iluminat de securitate portabil; realizat cu lampi prevazute cu autonomie proprie (acesta se va prevedea
in cadrul camerei centralei de detectie semnalizare incendiu, camera pompe incendiu si camera tabloului
electric general).
Iluminatul de siguranta va fi realizat cu corpuri de iluminat autonome(executate conform SR EN

60598-2-22) si acestea vor fi alimentate pe circuite din tablourile de distributie pentru receptoare
normale. Iluminatul de securitate impotriva panicii, Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului,
Iluminatul de securitate pentru interventii se vor alimenta de pe circuite comune cu corpurile de iluminat
pentru iluminatul normal.
Iluminatul de securitate pentru evacuare si Iluminatul de securitate pentru marcarea hidrantilor
interiori se vor alimenta de pe circuite distincte de corpurile de iluminat pentru iluminat normal.
Alimentarea corpurilor de iluminat de siguranta se va realiza cu cabluri cu intarzire la propagarea
focului, tip CYY-F(conform cu SR EN 50266)
Pentru iluminatul zonei competitionale se va folosi o sursa de alimentare centralizata si anume UPS-ul de
siguranta de 20kVA cu autonomie de 1h; cablurile de alimentare vor fi rezistente la foc tip NHXH
E90/FE180. Pentru iluminatul de siguranta din spatiile tehnice si spatiile comune se vor folosii corpuri
echipate cu surse de alimentare locale (kit de emergenta).
INSTALATII DE PRIZE SI FORTA
Circuitele de prize si forta vor fi separate de cele pentru alimentarea corpurilor de iluminat.
Se vor prevede prize alimentate din cadrul consumatorilor normali cu back-up din cadrul grupurilor
electrogene de interventie rapida si prize alimentate din cadrul unui UPS tampon grupului electrogen de
interventie rapida.
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt protejate cu disjunctoare diferentiale, astfel
incat orice defect sa realizeze scoaterea de sub tensiune a lor. Pe circuitele de prize este prevazuta o putere
instalata de 2000 W, in conformitate cu prevederile normativului I7/2011. In zonele tehnice cat si in zonele
exterioare se vor prevedea prize cu grad de protectie sporit tip IP44, cu capac de protectie, in restul zonelor
fiind de tip IP 20.
Racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta (pe circuite de
siguranta la incendiu, pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal).
Pentru protecţia la curentii de scurt-circuit şi suprasarcina a circuitelor vor fi utilizate întreruptoare
automate. Circuitele au fost stabilite astfel incat distantele traseelor de cabluri sa fie cat mai mici, iar
pierderile de tensiune sa se incadreze in limitele admise.
Toate echipamentele de forta sunt achizitionate cu panou propriu de automatizare si control, astfel incat in
sarcina proiectantuilui de instalatii electrice este doar alimentarea pe partea de forta a ehipamentelor.
Legaturile intre unitatile interioare si cele exterioare ale diverselor echipamente se vor realiza de catre
furnizorul de echipamente.
Alimentarea echipamentelor de siguranta la foc se va face in cablu rezistent la foc NHXH E90/FE180.
Echipamentele de siguranta la foc se compun din: ventilatoare de desfumare (folosite si la evacuarea
monoxidului de carbon din parcaj); ventilatoare presurizare; auxiliare desfumare; auxiliare presurizare;
centrala detectie incendiu; surse detectie incendiu; pompe hidranti; auxiliare statie pompare incendiu; si
orice alte echipamente cu rol de siguranta la incendiu. Se va realiza actionarea automata a diverselor
echipamente cu rol de siguranta la foc prin intermediul centralei de detectie si semnalizare incendiu in
cazul unui semnal de la senzorii de fum sau manual de la butoanele de incendiu.
In caz de incendiu, toate echipamentele de ventilare normala vor fi deconectate automat.
Numarul cablurilor precum si sectiunea lor este adaptata puterii consumatorului. In mod analog sunt alese
si aparatele din tablourile electrice.
INSTALATIA DE PARATRASNET
DESCRIERE
Instalatia contracareaza efectele trasnetului asupra constructiei: incendierea materialelor combustibile,
degradarea structurii de rezistenta datorita temperaturilor ridicate ce apar ca urmare a scurgerii curentului
de descarcare, inducerea în elementele metalice a unor potentiale periculoase. Instalaţia are de asemenea
rolul de a capta si scurge spre pamant sarcinile electrice din atmosfera pe masura aparitiei lor.
Instalatia de paratrasnet este de nivel I si este compusa din doua dispozitive electronice de captare tip PDA
montate pe terasa obiectului 1 respectiv obiectului 2 pe cate o tija de 6.0m la minim 2m inaltime peste orice
obstacol.
Pentru fiecare instalatie de captare se vor prevede minim 2 coborari la priza de pamant cu conductor rotund
OL-Zn 10mm diametru. Fiecarei coborari ii va corespunde o piesa de separatie montata la 2.0m fata de cota
terenului amenajat.
Conductorul de coborare se executa de preferinta dintr-o bucata fara imbinari. In cazul in care nu se poate,
numarul imbinarilor trebuie redus la minimum, iar imbinarile se realizeaza prin sudare, lipire, suruburi sau
buloane.
Fiecare conductor de coborare va fi prevazut cu o priza de pamant formata din 3 electrozi, legati intre ei cu
platbanda. Fiecare priza de pamant va fi prevazuta cu o cutie de vizitare si piesa de control pentru a permite
masuratorile necesare.
La proiectarea si executarea instalatiei de protectie împotriva trăsnetului (IPT) se au în vedere cerintele
normativului I7/11, asigurandu-se o conceptie optima tehnic, economic si echipamente agrementate.
DE PAMANT
Schema de legare la pamant pentru aceasta instalatie va fi TNS – cu 5 conductoare. Mentiunea TNS
inseamna ca la aceasta instalatie exista conductoare independente PE + N. Impamantarea si conductorul de
nul sunt separate, PE ( impamantarea de protectie ) este galben/verde iar N ( nulul de protectie ) este
albastru. In acest caz , conductorul de neutru face parte din cablu si cuprinde intotdeauna conductorii de
faza.
Dupa trecerea la TNS , conductorul PE nu se poate conecta din nou la conductorul de nul de lucru.
Priza de pamant este aferenta intregului ansamblu, este de tip natural, realizata prin dispunerea unei
platbande OL-Zn 40x4 in fundatia cladirii.
Rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica de 1 ohm, fiind o priza comuna atat pentru instalatia de
protectie impotriva socurilor electrice cat si pentru instalatia de paratrasnet.
In zona de subsol aceasta priza de pamant se va scoate in interior prin piese de separatie si se vor conecta
atat centurile interioare realizate cu platbanda OL-Zn 25x4 din camerele tehnice cat si orice alt echipament
metalic (pat cabluri, echipamente de ventilare, echipamente de climatizare etc.) prin intermediul unor BEP-
uri (bara de egalizare potential). In cazul in care rezistenta de dispersie nu este mai mica de valoarea
impusa de normativul I7/11 se va realiza suplimentarea prizei de pamant cu electrozi verticali si orizontali,
pana la obtinerea valorii impuse.
MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNILOR DIN RETEA SAU DE NATURA

ATMOSFERICA
Pentru protectia echipamentelor alimentate electric impotriva supratensiunilor din retea (de comutatie) sau
de natura atmosferica, pe intrarea tabloui general cat si a tablourilor secundare se vor prevede descarcatoare
de supratensiunI, coordonate pe nivele de supratensiuni, care se vor lega direct la priza de pamant.
MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII

Masuri impotriva atingerii directe: protectia se asigura prin izolari, carcasari, separari, protectie
diferentiala, conform prevederilor normativului I7/11.
Masuri impotriva atingerilor indirecte: protectia de baza se asigura prin legarea la conductorul de protectie
PE, prin al treilea, respectiv al cincilea conductor din componenta circuitelor de alimentare ale tablourilor
sau receptoarelor.
Ca masura suplimentara se prevede protectia diferentiala 30mA pe circuitele de prize din locurile
periculoase din punct de vedere electric. Schema de protectie impotriva electrocutarilor este de tipul TN-S
(cu neutrul izolat pe parcursul intregii scheme. Se va urmari ca N si PE sa nu fie in contact pe toata
distributia electrica.
La priza de pamant se vor lega toate echipementele metalice, tablourile electrice, structura metalica, tevi,
tubulaturi metalice etc. Se interzice legarea in serie a maselor materialelor si echipamentelor legate la
conductoare de protectie intr-un circuit de protectie.
EXIGENTE DE CALITATE
Rezistenta si stabilitate se realizeaza prin:
- Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei la eforturile exercitate in timpul utilizarii
- Numarul minim de manevre mecanice si electrice asupra aparatelor electrice si a corpurilor de ilminat,
care nu produc deteriorari si uzura
Siguranta la foc se realizeaza prin:
- Adaptarea instalatiei electrice corespunzator rezistentei la foc a elementelor de constructie
Siguranta in exploatare se realizeaza prin:
- Protectia utilizatorului impotriva socurilor electrice, prin atingere directa, sau indirecta
- Securitatea instalatiei electrice la functionarea in regim anormal: protectia la suprasarcina si la
scurtcircuit
Protectia mediului se realizeaza prin:
- Evitarea riscului de producere sau favorizare a dezvoltarii de substante nocive sau insalub
Instalatia de alimentare cu gaze naturale

Traseul instalației de alimentare cu gaze naturale este poziționat prin exteriorul clădirii pâna la intrarea în zona
consumatorilor.
Instalațiile interioare proiectate sunt cele de alimentare cu gaze naturale: alimentare centrală termică.
Obiectivul investiției prevede o soluție optimă, fiabilă și economică, obținându-se astfel, avantaje de ordin tehnico-
economic.
La elaborarea proiectului, s-au avut în vedere atât datele de temă, precum și propunerile și preferințele beneficiarilor.
Toate materialele, armăturile și echipamentele puse în operă, vor corespunde prevederilor proiectului de execuție și
vor fi însoțite de agremente și certificate de calitate care să confirme atestarea parametrilor prevăzuti. Certificatele de
calitate se vor păstra pentru cartea tehnică a construcției.
Pentru spaţiile, unde avem consumatori de gaze naturale, se vor monta detectoare pentru gaze naturale cu prag de
sensibilitate 2% și vana electromagnetică pe circuitul de alimentare cu gaze.
Instalația de detectare și semnalizare incendii va fi interconectată cu detectoarele de gaz. Acestea vor
comanda închiderea electrovanelor montate pe traseul de alimentare cu gaz.
Solutii constructive si de finisaj

Sistemul constructiv
La baza solutiei prezentate a stat implementarea tehnologiilor moderne si inovative pentru asigurarea de
inalte standarde functionale, de confort si siguranta in conditiile optimizarii consumurilor energetice si a
costurilor de intretinere si operare in faza de exploatare. Proiectul impune fiabilitatea tehnica si capacitatea
materialelor, a sistemelor si solutiilor tehnice de a fi utilizate in conditii de efort si costuri de operare
reduse.
Infrastructura
Infrastructura este deja realizata in mare parte, cu exceptia zonei dinspre nord, care urmeaza a fi realizata.
Suprastructura
Arena sportiva:
- Stalpi din beton armat

- Scoperis din structura metalica (ferme si pane)
- Acoperis terasa din placa si grinzi din beton armat in unele zone
Corp de legatura

- Acoperis terasa din placa si grinzi din beton armat
Corp destinat antrenamentelor si initierii in inot

- Acoperis din structura metalica (ferme si pane)
Spatiile verzi din prezentul proiect au fost amenajate cu pante transversale si longitudinale,
urmarindu-se indepartarea apelor meteorice de limita de proprietate si limitele exterioare ale platformelor.
3.3. Costurile estimative ale investiţiei:

- Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiţii, cu luarea în considerare a costurilor unor
investiţii similare, ori a unor standarde de cost pentru investiţii similare corelativ cu caracteristicile tehnice
şi parametrii specifici obiectivului de investiţii;
Proiectant,
Arcadia Engineering SRL

DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investiţii
REAUTORIZARE COMPLEX SPORTIV DE NATATIE OTOPENI ‐ AMENAJARI EXTERIOARE
curs 31.12.2014 1Euro= 4,4834
(denumirea obiectivului de investiţii)
Valoare fără Valoare cu Valoare cu
Nr. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor TVA
TVA TVA TVA
crt. de cheltuieli
lei lei lei Euro
1 2 3 4 5 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00
1.2 Amenajarea terenului 0,00 0,00 0,00 0,00
Amenajări pentru protecţia mediului şi
1.3 0,00 0,00 0,00 0,00
aducerea terenului la starea iniţială
Cheltuieli pentru relocarea/protecţia
1.4 0,00 0,00 0,00 0,00
utilităţilor
Total capitol 1 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
2.1 0,00 0,00 0,00 0,00
necesare obiectivului
2.2 0,00 0,00 0,00
2.3 0,00 0,00 0,00
Total capitol 2 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 0,00 0,00 0,00 0,00
3.1.1. Studii de teren 0,00 0,00 0,00 0,00
3.1.2. Raport privind impactul asupra
0,00 0,00 0,00 0,00
mediului
3.1.3. Alte studii specifice 0,00 0,00 0,00 0,00
Documentaţii‐suport şi cheltuieli pentru
3.2 obţinerea de avize, 0,00 0,00 0,00 0,00
acorduri şi autorizaţii
3.3 Expertizare tehnică 0,00 0,00 0,00 0,00
Certificarea performanţei energetice şi
3.4 0,00 0,00 0,00 0,00
auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 135,758.66 25,794.15 161,552.81 187,346.96
3.5.1. Temă de proiectare 0,00 0,00 0,00 0,00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0,00 0,00 0,00 0,00
3.5.3. Studiu de
fezabilitate/documentaţie de avizare a
0,00 0,00 0,00 0,00
lucrărilor de
intervenţii şi deviz general
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare
în vederea obţinerii 0,00 0,00 0,00 0,00
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare
în vederea obţinerii 0,00 0,00 0,00 0,00
avizelor/acordurilor/autorizaţiilor
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a
proiectului tehnic şi a 0,00 0,00 0,00 0,00
detaliilor de execuţie
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de
135,758.66 25,794.15 161,552.81 187,346.96
execuţie
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0,00 0,00 0,00
3.7 Consultanţă 0,00 0,00 0,00 0,00
3.7.1. Managementul de proiect pentru
0,00 0,00 0,00 0,00
obiectivul de investiţii
3.7.2. Auditul financiar 0,00 0,00 0,00 0,00
3.8 Asistenţă tehnică 98,206.43 18,659.22 116,865.65 26,066.30
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea
98,206.43 18,659.22 116,865.65 26,066.30
proiectantului
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a
0,00 0,00 0,00 0,00
lucrărilor
3.8.1.2. pentru participarea
proiectantului la fazele incluse în
programul de control al lucrărilor de 0,00 0,00 0,00 0,00
execuţie, avizat de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii
3.8.2. Dirigenţie de şantier 0,00 0,00 0,00 0,00
Total capitol 3 233.965,09 44.453,37 278.418,46 62.099,85
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii
4.1.1 ‐Lucrari Drumuri 4.764.023,66 905.164,50 5.669.188,16 1.264.484,13
4.1.2 ‐ Instalatii electrice 1.620.588,54 307.911,82 1.928.500,36 430.142,38
4.1.3 ‐ Instalatii Sanitare ‐ Retele
2.352.421,82 446.960,15 2.799.381,97 624.388,18
exterioare
4.1.4 ‐ Instalatii Sanitare ‐ Gospodarie
68.324,26 12.981,61 81.305,87 18.134,87
incendiu
4.1.5 – Instalatii Retea gaze incinta 36,464.35 6,928.23 43,392.58 9,678.50
Montaj utilaje, echipamente
4.2 0,00 0,00 0,00
tehnologice şi funcţionale
Utilaje, echipamente tehnologice şi
4.3 0,00 0,00 0,00
funcţionale care necesită montaj
Utilaje, echipamente tehnologice şi
4.4 funcţionale care nu necesită 978.820,00 185.975,80 1.164.795,80 259.801,89
montaj şi echipamente de transport
4.5 Dotări 0,00 0,00 0,00
4.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00
Total capitol 4 9.820,642,64 1.865.922,10 11.686.564,74 2.606.574,25
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 0,00 0,00 0,00 0,00
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii
aferente organizării de 0,00 0,00 0,00
şantier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării
0,00 0,00 0,00
şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 0,00 0,00 0,00 0,00
5.2.1. Comisioanele şi dobânzile
aferente creditului băncii 0,00 0,00 0,00
finanţatoare
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru
controlul calităţii lucrărilor de 0,00 0,00 0,00
construcţii
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru
controlul statului în amenajarea
0,00 0,00 0,00
teritoriului, urbanism şi pentru
autorizarea lucrărilor de construcţii
5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a
0,00 0,00 0,00
Constructorilor ‐ CSC
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize
conforme şi autorizaţia de 0,00 0,00 0,00
construire/desfiinţare
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli pentru informare şi
5.4 0,00 0,00 0,00
publicitate
Total capitol 5 0,00 0,00 0,00 0,00
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00
6.2 Probe tehnologice şi teste 0,00 0,00 0,00
Total capitol 6 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL GENERAL 10.054.607,73 1.910.375,47 11.964.983,20 2.819.987,51
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 +
8.805.358,28 1.673.018,07 10.478.376,35 2.337.149,56
5.1.1)
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:
- studiu topografic;
Nu s-a realizat in aceasta faza de proiectare studiul topographic.
- studiu geotehnic şi/sau studii de analiză şi de stabilitate a terenului;

Conform strudiului geotehnic efectuat de catre S.C. Geosolution Expert S.R.L. Bucuresti stratificatia medie
a ternului evidentiata in cele 7 foraje executate este urmatoarea:
‐ 0.00÷0.30m Strat de sol vegetal
‐ 0.30÷1.70m Argila bruna tare
‐ 1.70÷3.00m Argila prafoasa galbuie tare la plastic vartoasa
‐ 3.00÷4.00m Argila cafeniu caramizie plastic consistenta
‐ 4.00÷5.00m Argila cenusiu galbuie cu calcar degradat, plastic consistenta la plastic vartoasa.
‐ 5-00÷7.20m Argila galbuie cu zone cenusii si negre, plastic consistenta.
‐ 7.20÷12.00m Argila caramizie, plastic consistenta.
‐ 12.00÷18.50m Argila galbuie cu zone cenusii, caramizii, cafenii, si puncte negre cu calcar degradat,
(sub 13.0m apar bolovani de calcar)
‐ 18:50÷20.00m Argila slab nisipoasa, cenusie cu zone galbui, plastic consistenta.
Nivelul de apa subterana a fost interceptat la 4.70m (NHD) adancime fata de cota terenului natural din
amplasament fiind raportat ca nivel stabil la 4.70m (NHS). Presiunea conventionala de baza este de
250kPa.
Conform aceluiasi studiu geotehnic se recomanda excavarea terenului cu cel putin 25-50cm sub cota de
fundare proiectata, realizarea prin compactare sub sistemul de fundare a unui terasament din material
coeziv, aducerea la cota a terenului se va realizarea prin asternerea de straturi cu grosimea de maxim 25cm
si compactarea acestora cu mijloace adecvate in straturi avand grosimea de 10-20cm.
- studiu hidrologic, hidrogeologic;

- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată pentru creşterea
performanţei energetice;
- studiu de trafic şi studiu de circulaţie;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiţii

ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiţii care se referă la amenajări spaţii verzi şi
peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;

- studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei.

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico-economic(e) propus(e)
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea

scenariului de referinţă
Perioada de referinta
Perioada de analiza sau orizontul de analiza reprezinta numarul de ani pentru care sunt furnizate
previziuni in analiza cost – beneficiu. Previziunile proiectelor ar trebui sa includa o perioada apropiata de
durata de viata economica a acestora si destul de indelungata pentru a cuprinde impacturile pe termen lung.
Durata de viata variaza in functie de natura investitiei.
In tabelul nr.4 Este indicata perioada maxima de referinta pe sector, in conformitate cu anexa nr.2 a
Ordinului nr. 863 al MDLPL din 2 iulie 2008 . In aceasta anexa sunt prezentate principiile metodologice
privind realizarea analizei cost beneficiu, elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor.
Perioada de referinta pe sector

Sector
Perioada de referinta (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 30
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15
In aceste conditii, orizontul de timp luat in considerare pentru acest proiect este de 30 ani, perioada de
analiza fiind intre anii 2017 –2047.
Proiectul « COMPLEX SPORTIV DE NATATIE ‐ OTOPENI » urmeaza sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii

obiectivelor destinate practicarii sportului, aceasta nefiind in conformitate cu normele europene privind
accesibilitatea populatiei la facilitati pentru practicarea sporturilor, iar starea tehnica a unitatilor existente a
suferit in ultimii ani o degradare pronuntata ca urmare a lipsei fondurilor pentru intretinere si reparatii.
Obiectivul General al proiectului il reprezinta dezvoltarea infrastructurii obiectivelor destinate practicarii

sportului Prin construirea acestui complex se doreste edificarea unui centru sportiv de natatie modern si
dotat cu echipamente performante, care sa poate sustine logistic si spatial competitii interne si
internationale la standardele actuale.
Proiectul propune realizarea unei constructii care va avea ca functiune principala o arena sportiva pentru
competitii, dedicata sporturilor pe apa, iar ca functiune complementara un corp destinat antrenamentelor si
initierii in inot. Cele doua zone se delimiteaza atat functional, cat si volumetric si sunt separate prin
intermediul unui corp de legatura.
Obiectivul acestui complex este de a permite organizarea de competitii interne si internationale de natatie,
inclusiv sarituri in apa si de a genera activitati comerciale in jurul sau, considerandu-se ca aceasta investitie
poate dinamiza intreaga zona din punct de vedere sportiv si economic.
Proiectarea urmareste un concept riguros din punct de vedere al functionalitatii, precum si o echipare la
standarde internationale. „ COMPLEX SPORTIV DE NATATIE - OTOPENI”, dotate conform tuturor
cerintelor federatiilor internationale in domeniu, precum si atragerea de importante competitii
internationale prin oferirea unui complex cu un nivel superior de echipare, dorindu-se ca, in timp, sa se
creeze un centru olimpic de antrenament.
Printre Obiectivele Specifice, concepute in vederea atingerii obiectivului general, proiectul isi propune:
- Realizarea infrastructurii edilitare si a infrastructurii rutiere in incinta viitorului Complex de

Natatie;
- Amenajarea de locuri de parcare in incinta complexului;
- Realizarea unui complex sportiv modern si comfortabil va favoriza audienta si retetele potentiale,
ducand la crearea unui pol de parteneri;
- Realizarea de spatii de primire si deservire asociate tribunelor cat si integrarea de puncte de vanzare
care vor putea fi valorificate si in afara zilelor de competitii sportive;
- Activitati permanente care vor favoriza animatia cotidiana a locului: restaurant, sala de conferinte,
centru comercial articole sportive si Sali fitness, bazine de recreere si de scolarizare;
- Sesizarea oportunitatilor de dezvoltare economica a zonei ca urmare a investitiilor in infrastructura
zonei.
Rezultatele prin intermediul carora se poate cuantifica masura in care obiectivele propuse au fost realizate
sunt urmatoarele:
- Monitorizarea numarului competitiilor sportive din cadrul Complexului;

- Dezvoltarea economica a zonei ca urmare a implementatii proiectului;
- Animarea zonei si cresterea duratei de viata a locuitorilor;
- Numarul de IMM-uri atrase ca urmare a implementarii proiectului propus;
- Numarul de locuri de munca nou create, rezultat direct sau indirect al investitiei;
Investitia de capital
In conformitate cu devizul general elaborat, valoarea investitiei, inclusiv TVA, se ridica la suma de
2.819.987,51 euro = 11.964.983,20 ron (inclusiv TVA).
Perioada de referinta
Perioada de analiza sau orizontul de analiza reprezinta numarul de ani pentru care sunt furnizate previziuni
in analiza cost – beneficiu. Previziunile proiectelor ar trebui sa includa o perioada apropiata de durata de
viata economica a acestora si destul de indelungata pentru a cuprinde impacturile pe termen lung. Durata de
viata variaza in functie de natura investitiei.
In tabelul nr.4 Este indicata perioada maxima de referinta pe sector, in conformitate cu anexa nr.2 a
Ordinului nr. 863 al MDLPL din 2 iulie 20081. In aceasta anexa sunt prezentate principiile metodologice
privind realizarea analizei cost beneficiu, elaborate de Ministerul Economiei si Finantelor.
In aceste conditii, orizontul de timp luat in considerare pentru acest proiect este de 10 ani pentru operarea
investitiei si 2 ani pentru implementarea investitiei.
In aceste conditii, perioada de analiza este 2015 –2026.

Perioada 2015 – 2016 reprezinta perioada de implementare a proiectului iar perioada 2017 si 2026
reprezinta anii de exploatare a structurii nou create prin acest proiect.
Perioada de referinta pe sector

Sector
Perioada de referinta (ani)
Energie 15-25
Apa si mediu 30
Cai ferate 30
Porturi si aeroporturi 30
Drumuri 25-30
Industrie 10
Alte servicii 15
Analiza optiunilor;
In cadrul analizei optiunilor au fost luate in considerare urmatoarele scenarii:
Scenariul inertial:
Acest scenariu reprezinta “scenariul inertial”. In cadrul acestui scenariu optiunea este de a nu
investi nimic din punctul de vedere al infrastructurii edilitare si rutiere, de a lasa aceasta parte a investitiei
din investitia mare, reprezentata de realizarea intregului Complex de Natatie neefectuata.
In primul rand acest scenariu are impact semnificativ asupra investitiei, in integralitatea ei. Nu este posibil
un Complex De Natatie fara infrastructura edilitara, fara infrastructura de aces si circulatii in interiorul
acestuia.
Acest lucru implica faptul ca an de an, din ce in ce mai multi turisti romani trec granitele in tarile
invecinate, pentru simplul motiv ca infrastructura este mult mai bine dezvoltata, dar si din ce in ce mai
multi investitori straini decid anual impotriva investirii in anumite zone ale tarii noastre, zone cu potential
economic dar fara infrastructura dezvoltata.
In practica acest scenariu presupune edificarea unui obiectiv care nu mai indeplineste prevederile
legale referitoare la siguranta in constructii datorita modificarilor intervenite dupa anul 2008 in legislatia
specifica cat si datorita modificarilor cerute de federatiile de resort prin modificarea Manualului FINA
Handbook 2005-2009 cu FINA Hanbook 2013-2017 care aduce modificari de substanta referitoare la
capacitatea unei astfel de arene sportive cat si a modului de organizare functionala.
Scenariul propus:
In acest scenariu autorul prezentului Studiului de Fezabilitate implementeaza toate cerintele Normelor si
Normativelor de proiectare in vigoare la data prezentei cat si cerintele Manualului FINA Handbook astfel,
aceasta investitie putand fi omologata in conformitate cu toate cerintele specifice la data punerii in
functiune.
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiţia
Facorii de risc care ar putea sa afecteze investitia sunt atat interni, cat si externi. Riscurile interne sunt
direct legate de proiect si pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei de implementare. Factorii de rist externi
se afla intr-o stransa legatura cu mediul socio-economic, cel politic, precum si conditiile de mediu, avand o
influenta considerabila asupra proiectului propus.
Riscuri interne Riscuri externe
executarea necorespunzatoare a unora

dintre lucrarile de constructii; Deteriorarea infrastructurii cauzata de o
intretinere si/sau exploatare
Riscuri tehnice nerespectarea graficului de executie; necorespunzatoare;
nerespectarea clauzelor contractuale a
unor contractanti/ subcontractanti.
Poluarea factorilor de mediu, pe durata Deteriorarea obiectului de investitie

Riscuri de mediu
lucrarilor de constructii; cauzata de calamitati (ex: seism);
Valoare subdimensionata a lucrarilor de Scaderea numarului de beneficiari sub

executie si de intretinere si/sau aparitia valoarea prognozata;
unor cheltuieli neprevazute; Cresterea inflatiei si/sau deprecierea
Riscuri financiare Lipsa capacitatii financiare a monedei nationale;
beneficiarului de a suporta costurile Cresterea preturilor la materiile prime si
operationale energie;
Cresterea costurilor fortei de munca.

Organizarea deficitara a fluxului Nefunctionalitatea aranjamentelor
informational intre diferitele entitati institutionale pentru exploatarea si
Riscuri implicate in implementarea proiectului; intretinerea corespunzatoare a
institutionale investitiei;
Riscuri legale:
Nu este cazul (sunt riscuri de tip extern).
Modificari legislative in domeniul

administratiei publice care pot afecta si
reorganiza activitatea consiliilor locale.
Restructurarea unor compartimente,
Riscuri legale modificarea sarcinilor si atributiilor
personalului etc.;
Potentiale modificari ale prescriptiilor

tehnice (legate de solutia tehnica etc) si
standardelor de calitate.
In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa –
cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea
unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. – riscurile externe sunt dificil de
anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect
(beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:
- Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;

- Solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

Bransament alimentare cu curent electric
a. Alimentarea cu curent electric
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare de 1600 KVA si
un generator de 900KVA prin panourile de distributie amplasate intre axele 3 si C ale cladirii.
Pentru alimentarea de rezerva in cazul intreruperii alimentarii de la retea se prevede o sursa de rezerva, un
grup electrogenerator de 400KVA.
Tablourile generale se vor realiza in dulapuri prefabricate si testate de tip conform standard IEC 60439-1, si
vor fi de forma 4B din punct de vedere al separarii de protectie impotriva contactelor directe cu partile sub
tensiune.
Se prevad 2 tablouri generale de consumatori normali TGN 1, TGN2 si 2 tablouri de consumatori salvati
TCV 1, TCV 2. Pentru transformator se va prevedea o baterie automata pentru compensarea factorului de
putere pana la o valoare minima egala cu factorul de putere neutral, egal cu 0,92.
Protectia cladirii impotriva loviturilor de trasnet se va realiza cu ajutorul unei instalatii de paratrasnet, cu
captatori activi, conectata la aceeasi priza de pamant ca si instalatia de protectie impotriva tensiunilor de
atingere. Se vor respecta prevederile cuprinse in normativul I20/2000.
Bransament alimentare cu apa si racord canalizare menajera si pluviala
b. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa rece a cladirii se va face prin doua bransamente la reteaua publica de alimentare cu apa
rece, dupa cum urmeaza: un bransament prin camin de apometru complet echipat, ce va deservi totate
armaturile si consumatorii aferenti vestiarelor si anexelor, cat si alimentarii cu apa a circuitelor aferente
centralei termice si rezervorului de acumulare apa calda menajera iar cel de-al doilea bransament va
deservi, tot prin intermediul unui camin de apometru, alimentarea bazinelor cu apa.
c. Instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda

Aceste instalatii asigura alimentarea armaturilor obiectelor sanitare din grupurile sanitare si agregatelor
aferente cladirii.
Prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui schimbator de caldura cu rezervor de acumulare
avand o capacitate de 2500 l cu serpentina de agent termic, amplasat in camera centralei iar pomparea apei
calde se va face cu o pompa cu debitul de 10 mc/h si cu inaltimea de pompare de 10 mCA.
Traseul principal de distributie al apei reci va fi montat la plafonul fals de unde va urca sau va cobora catre
fiecare armatura in parte.
Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi din polipropilena tip PP-R.
Conductele vor fi izolate impotriva producerii condensului cu armaflex avand grosimea de 9 mm.
d. Instalatia de canalizare menajera si pluviala

Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere provenite de la
obiectele sanitare.
Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare, sunt evacuate gravitational prin curgere libera la
caminele de canalizare amplasate in incinta si de aici la reteaua publica de colectare a apelor uzate
menajere.
Apele menajere provenite din zona de bucatarii ale restaurantului din incinta vor fi trecute in prealabil
printr-un separator de grasimi si apoi deversate la reteaua publica.
Apele uzate menajere de la coloanele verticale vor fi colectate si canalizate la caminele de canalizare prin
intermediul unui sistem conducte orizontale.
Apele meteorice de pe acoperis sunt colectate cu ajutorul receptorilor de terasa amplasati in jgheaburi, fiind
apoi evacuate prin intermediul unei retele de conducte catre caminele de canalizare din incinta si de aici la
canalizarea publica.
Instalatiile se executa din:
- Pentru instalatiile interioare de canalizare menajera (peste cota 0.00): tuburi si piese de legatura din
PP;
- Pentru instalatiile interioare de colectare a apelor pluviale: tuburi si piese de legatura din PP;
- Pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare la coloane: tuburi si piese de legatura din
polipropilena PP- R;
- Pentru instalatiile exterioare de canalizare menajera (sub cota 0.00): tuburi si piese de legatura din
PVC-KG;
Bransament alimentare cu gaze
Alimentarea cu gaz a centralei termice se va face printr-un bransament din reteaua oraseneasca de transport
gaz, dotat cu o statie de reglare si masurare, amplasata la limita de proprietate. Conductele de gaz ce
alimenteaza cazanele vor fi executate in conformitate cu „Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si
exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”.
Consumul maxim orar de gaze pentru Centrala Termica este:
Instalatii termice – consum de gaze naturale:
- Consum mediu zilnic (iarna) – 8337 Nmc/zi
- Consum mediu annual - 1.439.071 Nmc/an
Situatia existenta a locuri de parcare si a circulatiei rutiere spre si in incinta viitorului Complex de
Natatie
In prezent nu exista locuri de parcare amenajate si circulatia rutiera este inexistenta.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a) impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;

Egalitatea de sanse: prin realizarea investitiei in extinderea retelei edilitare si rutiere in cadrul
complexului, egalitatea de sanse este respectata in felul urmator:
Acordarea de venituri egale pentru munca de valoare egala;

Informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare, specializare si
recalificare profesionala;
Permiterea alegerii ori exercitarii libere a unei profesii sau activitati;
Angajarea in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei
profesionale;
Promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
Conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform prevederilor
legislatiei in vigoare;
Acordarea de beneficii, altele decat cele de natura salariala, precum si la sistemele publice si private
de securitate sociala;
Se ofera o solutie facila care necesita eforturi reduse din persoanelor cu handicap in ceea ce priveste
accesul in Complex.
Impactul social si cultural

Lipsa infrastructurii şi scăderea calităţii forţei de muncă pot transforma România într-o ţară invizibilă pe
harta Europei.
Globalizarea si cresterea economica, dezvoltarea sociala si procesul tehnologic au un impact direct asupra
elementelor structurale. Astfel, impactul social si cultural poate fi masurat prin:
- Crearea unei zone cu potential pentru investitori;
Impactul asupra oamenilor
Temporar in perioada executarii lucrarilor, cetatenii cu resedintele langa caile de acces vor resimti cresterea
traficului rutier cu implicatii directe de cresterea nivelului de zgomot si cresterea emisilor de gaze de
esapament ce nu vor depasii valoriile maxime admise, mai ales ca executarea lucrariilor va avea o durata
de4-5 ÷luni, cu perioade de minima si maxima intenitate.
b) estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de
operare;
Personalul necesar in faza de execuţie este de 10 persoane. Asigurarea acestuia rămâne în sarcina societăţii
care va executa lucrarea, beneficiarul neavând nevoie de personal suplimentar în această fază.
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate, după
caz;
Prin realizarea obiectivului, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.
• Sursele de impurificare a atmosferei datorate circulatiei autovehiculelor pentru realizarea

obiectivului vor avea un impact redus, atat in amplasamentul sau, cat si in zonele cu
receptori sensibili (populatie si vegetatie).
• Sursele de impurificare a atmosferei datorate proceselor tehnologice, care au o durata
limitata, sursele fixe de ardere, sursele mobile de ardere care se vor desfasura pe
amplasamentul analizat vor avea un impact redus in zonele cu receptori sensibili (populatie
si vegetatie) din zona existenta.
• Concentratiile de poluanti in atmosfera obtinute in urma modelarii matematice generate de
sursele aferente obiectivului se vor situa sub valorile limita pentru CO, SO2, particule in
suspensie si cu depasiri ale valorilor limita pe termen scurt (orare) pentru NOx – cazul
ipotetic al functionarii simultane a tuturor vehiculelor din amplasament.
• Impactul peisagistic este pozitiv, amenajarea incadrandu-se in aspectul general al zonei.
Pe perioada executiei lucrarilor
Impactul principal asupra zonelor in care se realizeaza proiectul se produce in timpul executiei lucrarilor si
este cauzat mai ales de sursele de poluanti ai aerului si de zgomotul suplimentar indus de utilajele in
functiune.
Circulatia utilajelor de constructie la punctele de lucru, devierea si restrictionarea temporara a circulatiei

rutiere, efectuarea sapaturilor pentru fundatiile cladirii, vor constitui surse de disconfort pentru populatia
locuitoare sau care activeaza in zona de lucru.
Urmatoarele activitati pot cauza un impact nedorit:
- O crestere a traficului, in special acolo unde lucrarile de constructie implica transportul unei
importante cantitati de material excavat, dand nastere la intarzieri in traficul local si nivele ridicate
ale poluarii aerului;
- Natura traficului crescut: de exemplu, incarcaturi mai grele si vehicule mai mari decat cele ce sunt
prezente in mod normal in zona respectiva, care pot afecta drumurile sau, prin vibratii, proprietatile;
- Echipamentul de constructie si procesele generatoare de zgomote inalte si vibratii cu nivel ridicat;
Pentru evitarea impactului negativ asupra locuitorilor, se propun urmatoarele masuri:
- Lucrarile se vor semnaliza inainte de zona santierului cu panouri de avertizare obligand

conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona.
- Se vor stabili itinerare pentru diverse categorii de transporturi, iar accesul la santier va fi amplasat
cat mai eficient cu putinta. Pentru circulatia pietonala vor fi amenajate drumuri in locul celor
afectate, aceste drumuri fiind separate fizic de drumurile de santier.
- Se vor lua masuri de mentinere curata a partii carosabile si a acostamentelor prin curatirea rotilor
autovehiculelor si a strazilor.
- Sapaturile deschise vor fi semnalizate corespunzator.
- Activitatea de santier se va limita numai la lucrul pe timpul zilei.
In timpul executiei lucrarilor, vor fi utilizate unele substante toxice si periculoase, in special produse
petroliere al caror regim de depozitare, manipulare si utilizare va trebui sa se conformeze prevederilor
reglementarilor in vigoare.
Pe perioada executiei lucrarilor propuse se va monitoriza zilnic starea de functionare a utilajelor si
masinilor de transport pentru a reduce riscul de poluare.
Dupa finalizarea lucrarilor de executie, se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a
fost organizarea de santier. In cazul in care se constata o degradare a acestuia vor fi aplicate masuri de
reconstructie ecologica.
Pe perioada operarii obiectivului

Protectia calitatii apelor
Apele uzate provenite de la grupurile sanitare precum si apele pluviale colectate de pe cladire se vor
deversa in reteaua de canalizare menajera si pluviala oraseneasca. Apele meteorice din zona de drum si de
parcare vor fi colectate si trecute printr-un separator de hidrocarburi.
Instalatia de canalizare se va proiecta in conformitate cu Normativul I 9-94, STAS 1795-89 si toate
standardele la care acestea fac referire si este compusa in principal din:
Instalatia interioara de canalizare ape uzate menajere.
Reteaua exterioara de canalizare
Protectia aerului
Concentratiile de poluanti din gazele de ardere, S02, CO, NOx, pulberi, etc. se vor incadra sub limitele
admise de legislatia si normativele in vigoare.
Protectia la zgomot si vibratii

S-au luat masuri pentru limitarea nivelului de zgomot produs de echipamentele si armaturile instalatiilor
sanitare in exploatare:
• viteze maxim admise;
• asigurarea caracteristicii functionale debit-presiune a armaturilor;
• limitarea nivelului acustic al armaturilor din instalatiile sanitare la max. 35Db.
Protectia impotriva radiatiilor.

Nu este cazul.
Protectia solului si subsolului

Impactul asupra solului si subsolului este minim, in faza de proiectare luandu-se masuri pentru:
• Evitarea poluarii apelor subterane si a solului cu ape provenite din precipitatii;
• Stabilirea conditiilor de descarcare a apelor uzate in canalizarea proprie.
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Lucrarea de fata nu afecteaza ecosistemele terestre sau acvatice.
Apele uzate vor fi evacuate precum s-a mentionat mai-sus.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Nu este cazul.
Gospodarirea deseurilor
Asigurarea igienei zonelor si spatiilor de colectare si depozitare:
- se vor amplasa, rezerva si dota corespunzator, astfel incat sa se impiedice;
- emisia de mirosuri dezagreabile;
- prezenta insectelor si animalelor;
- poluarea aerului, apei sau solului;
- crearea focarelor de infectie.
Colectarea deseurilor menajere se va face prin intermediul a doua euro-pubele de 120 litri amplasate in
imediata apropiere a caselor de scari, pe fiecare nivel.
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.
Lucrari de Reconstructie Ecologica

Vor fi prevazute spatii verzi, cu arbusti si iarba pe zonele afectate de santier, acolo unde spatiu afectat
obiectivului nu depaseste limita de proprietate.
Prevederi Pentru Monitorizarea Mediului

Nu s-au prevazut dotari speciale pentru monitorizarea mediului.
d) impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se

integrează, după caz.
În contextul presiunior antropice moderne, România trebuie să promoveze activ măsuri de stopare a
declinului biodiversității prin asigurarea unui management corespunzător al reţelei Natura 2000 și ariilor
naturale protejate, precum și prin protecţia biodiversităţii în afara ariilor naturale protejate, atât prin
refacerea ecositemelor degradate, cât și prin promovarea infrastructurii verzi ca măsură orizontală ce
asigură integrarea biodiversității în celelalte politici (inclusiv la nivelul investițiilor în infrastructură
promovate prin POIM).
Principalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate
a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere la cerintele de dezvoltare a localitatii, cu efecte
benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunitatii. Implementarea planului, in conditiile protectiei
mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.
Impacte directe asupra ecosistemului

- Ocuparea unui teren cu flora si fauna existente
- Realizarea santurilor pentru canalizarea manajera
- Modificarea categoriei terenului utilizat
Impacte indirecte asupra ecosistemului
- Scaderea calitatii aerului
- Probleme cu cantitatea si calitatea apelor
- Cresterea nivelului de zgomot
- Efecte climatice
Consecintele rezultate din impact
- Impactul asupra ecosistemului dat de realizarea santurilor necesare pozarii conductelor poate fi
redus prin impiedicarea cresterii buruienilor si prin refacerea florei de dinaintea executarii
lucrurilor.
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
Principalele previziuni legate de piata investitiilor in infrastructura sportiva sunt urmatoarele:

1. Piața regională, în care este inclusă și România, va înregistra un ritm susținut al investițiilor, astfel încât
piața investitiilor in infrastructura sportiva va fi influențată pozitiv.
2. Tranzactiile de investitii vor înregistra cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. Sursa tranzactiilor de
investitii de investitii in 2017 acopera deja mai mult de 65% din volumul total de tranzactii din 2016.
Crearea de avantaje de natura infrastructurii nu face decat sa accentueze apetitul investitorilor straini.
3. Piața sportiva va deveni tot mai competitivă.
4. Lucrările la infrastructură vor aduce noi investitori și vor influența cererea de spații industriale,
rezidentiale si de birouri.
5. Segmentul rezidențial se va deplasa în sfera de influență a marilor dezvoltări de birouri
Zonele rezidentiale ce se vor dezvolta în 2017 vor fi influențate de zonele de birouri din apropiere, în
special în partea de nord a orașului, pentru a reduce timpul petrecut spre serviciu al tinerilor corporatiști.
6. Piata terenurilor va fi orientata catre segmentele de retail si rezidential.
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
Scopul analizei financiare este de a calcula rentabilitatea definitivă a proiectului. Rata rentabilităţii
proiectului exprimă randamentul global al proiectului şi facilitează analiza variantelor de proiect sub aspect
tehnic.
Pentru proiectul de faţă vom folosi analiza bazată pe actualizare. Această metodă se bazează pe
variabilitatea valorii in timp a banilor investiţi, considerand că o unitate monetară are astăzi o valoare
diferită faţă de valoarea pe care o are peste un an sau după o perioadă indelungată de timp.
Viabilitatea financiară a proiectului poate fi apreciată prin calculul următorilor parametri:
- Venitul net actualizat (VNA)
- Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF)
Venitul net actualizat (VNA) = surplusul de numerar generat de proiect.
Un proiect este rentabil cand VNA > 0.
VNA reflectă rentabilitatea unui proiect dar nu este asociat valorii investiţiei necesare, de aceea
pot să existe situaţii cand proiecte cu acelaşi VNA pot necesita sume de investiţii diferite.
Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF)

RIRF reprezintă rata de actualizare pentru VNA = 0. Metoda bazată pe RIRF este folosită pentru aprecierea
viabilităţii financiare a unui proiect.
Orizontul de timp
Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fac prognoze. Pentru majoritatea
proiectelor de infrastructură acest orizont de timp este de cel puţin 30 ani. In prezenta documentaţie am ales
un orizont de timp de 30 ani.
Valoarea reziduală
Valoarea reziduală a investiţiei este un element de venit care se introduce in calcule la finalul orizontului de
timp. Pentru lucrări de infrastructură se recomandă in literatura de specialitate o valoare reziduală de 50%
din valoarea iniţială a investiţiei.
Evoluţia prezumată a costurilor de operare:

Costurile de operare cuantificabile conţin in principal costurile de intreţinere curentă a construcţiilor
rutiere, costurile de exploatare a reţelelor de apă şi de canalizare, costurile de exploatare a sistemului de
iluminat public.
Pentru Varianta 1 – Fara investitie (fără proiect, corespunzand situaţiei actuale), pentru teren extravilan
arabil cu destinatia terenuri cu destinatie agricola si pentru terenurile intravilan arabil cu destinatia terenuri
aflate in intravilan nu exista momentan nici un cost de operare.
Pentru Varianta 2 – Realizarea investitiilor in infrastructura rutiera si edilitara din cadrul complexului se
estimează că anual incepand cu anul dării in exploatare a lucrărilor totalul costurilor de operare se ridică la
cca. 57.183,94 RON / an.
Defalcarea costurilor este prezentată mai jos:
- Costuri pentru reparaţii carosabil şi suprafeţe pietonale:

18.485,97 mp x 2,00 RON / mp x an = 36.971,94 RON / an
- Costuri pentru intervenţii şi reparaţii la reţeaua de alimentare cu apă:
1805 ml x 2,00 RON / ml x an = 3.610,00 RON / an
- Costuri pentru intervenţii şi reparaţii la reţeaua de canalizare menajeră:
- Costuri pentru intervenţii şi reparaţii la reţeaua de canalizare pluvială:
- Costuri pentru intervenţii şi reparaţii la reţeaua de iluminat public:
250 ml x 1,00 RON / ml x an = 250,00 RON / an
- Costuri legate de consumul de curent pentru iluminatul public:
22 corpuri x 100 W x 10 ore / zi x 365 zile x 0,40 RON / Kwh = 3.212,00 RON / an
- Costuri legate de consumul de curent pentru pompare ape pluviale:
200 ore / an x 30 Kw x 0,40 RON / Kwh = 2.400,00 RON / an
Evoluţia prezumată a veniturilor:

a). In cazul Varianta 1 – In scenariul fara investitie nu se genereaza venituri.
b). In cazul Varianta 2 – Realizarea extinderii in infrastructura edilitara urbana vom lua in considerare
următoarele venituri:
1). Venituri din reducerea cheltuielilor pentru refacerea sănătăţii riveranilor

2). Venituri din consumul de apă potabilă
3). Venituri din utilizarea canalizării menajere
4). Venituri din impozitul pe salarii pentru locurile de muncă nou create
Trebuie să precizăm în acest loc că veniturile de mai sus sunt venituri care nu intră în totalitate la bugetul
local al Orasului Otopeni ci sunt venituri ce vor fi realizate de societate.
De asemenea, veniturile previzionate nu vor fi considerate venituri ale investitorului, cel care realizeaza in
intregime investitia in extinderea retelei edilitare urbane.
Având în vedere că investiţia nu se va realiza din bugetul local si totusi se vor crea premisele pentru taxe şi
impozite percepute de la populaţie şi că se creeaza condiţii sporite de viaţă şi de sănătate, considerăm
ipotezele de calcul ca şi justificate.
1). La capitolul venituri din reducerea cheltuielilor pentru refacerea sănătăţii riveranilor plecăm de la
următoarele ipoteze:
- număr de riverani: 100
- cheltuieli pentru refacerea sănătăţii in condiţii de insalubritate: 100 x 6,00 lei / lună x 12
luni = 7.200 lei / an
- cheltuieli pentru refacerea sănătăţii in condiţii salubre: 100 x 2,00 lei / lună x 12 luni =
2.400 lei / an
-------------------------------------------
diferenţa: 7.200 - 2.400 = 4.800,00 lei / an
2). La capitolul venituri pe consumul de apă potabilă s-a plecat de la următoarele ipoteze:
- numărul mediu anual de persoane consumatoare din reţeaua de apă: 3.500
- consumul mediu pe cap de locuitor: 55 l / zi
- preţul de furnizare a apei potabile: 4,09 lei / mc (fără TVA)
Venituri medii anuale: 3.500 consumatori x 0,055 mc / zi x 183 zile x 4,09 lei / mc = 144.804,75 lei / an
3). La capitolul venituri din utilizarea canalizării menajere s-a plecat de la următoarele ipoteze:
- numărul mediu anual de persoane racordate la reţeaua de canalizare menajeră: 3.500
- cantitatea de apă deversată in canalizare pe cap de locuitor: 35 l / zi
- costuri pe utilizarea canalizării menajere: 3,63 lei / mc
Venituri medii anuale: 3.500 locuitori x 0,055 mc / zi x 183 zile x 3,63 lei / mc = 127.875,83 lei /an
4). La capitolul venituri din impozitul pe salarii plecăm de la următoarele ipoteze:

- numărul mediu anual al locurilor de muncă nou create in faza de operare: 150
- salariul mediu brut lunar: 3131 lei / lună
- impozitul pe salarii: 16%
Venit mediu anual din impozitul pe salarii: 150 x 2131 lei / lună x 12 luni x 16% = 613.728,00 lei /an
Veniturile estimate in cazul scenariului cu realizarea extinderii, venituri generate atat pentru autoritatile
locale cat si pentru operatorii importanti din zona insumeaza:
4.800,00 lei / an + 144.804,75 lei /an + 127.875,83 lei /an + 613.728,00 lei /an = 891.208,58 lei / an.
Evoluţia prezumată a veniturilor pentru cele două alternative determinate pentru perioada de referinţă (de
30 ani) a proiectului este prezentată in tabelul de mai jos:
Printre beneficiile şi costurile economice şi sociale non-cuantificabile, respectiv greu cuantificabile

enumerăm:
 Dezvoltarea socio-economică locală
 Dezvoltarea micilor afaceri locale
 Imbunătăţirea factorilor de mediu
 Imbunătăţirea confortului de circulaţie.
Raportul dintre venituri si costuri
Cheltuieli Venituri Cheltuieli actualizate Venituri actualizate Flux actualizat anual Flux actualizat
0 8.106.681,62 0,00 7.720.649,14 0,00 -7.720.649,14 -7.720.649,14
1 3.814.909,00 0,00 3.460.234,93 0,00 -3.460.234,93 -11.180.884,07
2 57.183,94 891.208,58 49.397,64 769.859,48 720.461,84 -10.460.422,23
3 57.183,94 891.208,58 47.045,37 733.199,50 686.154,13 -9.774.268,09
4 57.183,94 891.208,58 44.805,11 698.285,25 653.480,13 -9.120.787,96
5 57.183,94 891.208,58 42.671,54 665.033,57 622.362,03 -8.498.425,93
6 57.183,94 891.208,58 40.639,56 633.365,30 592.725,74 -7.905.700,19
7 57.183,94 891.208,58 38.704,34 603.205,04 564.500,70 -7.341.199,49
8 57.183,94 891.208,58 36.861,28 574.481,00 537.619,72 -6.803.579,77
9 57.183,94 891.208,58 35.105,98 547.124,76 512.018,78 -6.291.560,99
10 57.183,94 891.208,58 33.434,27 521.071,20 487.636,93 -5.803.924,05
11 57.183,94 891.208,58 31.842,16 496.258,29 464.416,13 -5.339.507,93
12 57.183,94 891.208,58 30.325,86 472.626,94 442.301,07 -4.897.206,85
13 57.183,94 891.208,58 28.881,78 450.120,89 421.239,12 -4.475.967,74
14 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -4.074.787,62
15 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -3.673.607,51
16 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -3.272.427,40
17 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -2.871.247,28
18 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -2.470.067,17
19 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -2.068.887,06

20 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -1.667.706,94
21 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -1.266.526,83
22 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -865.346,71
23 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -464.166,60
24 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 -62.986,49
25 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 338.193,63
26 57.183,94 891.208,58 27.506,45 428.686,57 401.180,11 739.373,74

13.351.189,12 22.280.214,50 11.998.182,83 12.737.556,57 739.373,74
Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument care poate ajuta la asigurarea utilizarii eficiente a
resurselor de investitii in sectoare in care beneficiile sunt dificil de exprimat monetar (sa li se confere o
valoare).
Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale caror beneficii sunt foarte dificil, daca nu
imposibil, de evaluat in termeni monetari, in timp ce costurile pot fi estimate cu mai multa siguranta.
Pentru infrastructura beneficiile sunt foarte dificil de estimat, in termeni monetari. Ele sunt, in general,
referitoare la bunastarea grupurilor tinta.
Optiunile, asa cum au fost definite si analizate in prima parte a studiului sunt:
Variante de scenarii de interventie:
 Varianta 1 – Scenariul fara investitie

 Varianta 2 – Aprobarea realizarii investitiei in realizarea lucrarilor de instalatii si retelelor rutiere,
precum si locuri de parcare;
Pentru fiecare dintre cele doua scenarii au fost exprimate beneficiile de natura sociala, acestea fiind luate in
calcul la alegerea variantei de investitie. In acest capitol am analizat cele doua scenarii din punct de vedere
monetar, pentru a putea analiza daca rezultatele analizei cost – eficacitate sunt conforme cu analiza
optiunilor si rezultatul este acelasi.
In acest sens am calculat ACE, definind raportul ACE sub forma de costuri pentru o persoana din
grupul-tinta, folosind CUD (Costul Unitar Dinamic) pentru calcularea raportului ACE, costul per persoana
ar putea fi cel mai bun indice pentru compararea proiectelor sau optiunilor alternative pentru acelasi
proiect.
Costurile investitionale:
Varianta Ron Sursa
Varianta 1 (scenariul 0) 0,00 Nerealizarea investitiei
Varianta 2 (maximala) 11.964.983,20 Asumarea realizarii investitiei
Costurile operationale pentru fiecare optiune analizata in parte includ costuri precum cele exemplificate
mai sus, in cadrul analizei financiare:
Situatia comparativa este prezentata mai jos:
Varianta Ron Sursa
Varianta 1 (scenariul 0) 0,00 Nerealizarea investitiei
Varianta 2 (maximala) 635.292,00 Asumarea realizarii investitiei
*Mentionam ca aceste costuri au fost calculate pentru o perioada de 25 ani.
Grupul-tinta.
Pentru Optiunea 1 si Optiunea 2 grupul tinta este reprezentat de intreaga populatie a ariei de influenta.
Populatia orasului Otopeni se ridica la 13.861 de locuitori, in crestere fata de recensamantul anterior din
2002, cand se inregistrasera 10.215 locuitori.
Rezultatele calculate ale analizei cost eficacitate sunt:
VAN costuri VAN grup tinta Raportul ACE

totale
Optiunea 1_Varianta 1 (scenario 0) 0,00 43.635,23 0,00
Optiunea 2 _ Varianta 2 (scenariul

635.292,00 43.635,23 14,56
cu investitie)
Si in acest caz, Varianta 2 (maximala) – Realizarea investitiei in realizarea lucrarilor de instalatii si

retelelor rutiere, precum si locuri de parcare este cea recomandata.
4.5. Analiza de senzitivitate*3)
Urmatoarele variabile au fost selectate pentru a fi testate in analiza financiara:
- Cererea de apa a consumatorilor rezidentiali si cererea de apa a consumatorilor non – rezidentiali;

- Costurile de operare, intretinere si administrare;
- Tariful mediu cumulat pentru apa si apa uzata.
A rezultat din analiza de senzitivitate ca VANF/C este foarte sensibila la tariful mediu cumulat pentru apa
si apa uzata si moderat sensibila la schimbarile costurilor de operare, intretinere si administrare si a cererii
de apa a consumatorilor rezidentiali si non – rezidentiali.
1.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
Principalele riscuri ce pot interveni in derularea proiectului sunt:

Riscuri interne
Riscurile interne sunt acele riscuri direct legate de proiect si care pot aparea in timpul si/sau ulterior fazei
de implementare:
 Riscuri tehnice:
o Executarea necorespunzatoare a unora dintre lucrarile de constructii;
o Nerespectarea graficului de executie;
o Nerespectarea clauzelor contractuale a unor contractanti/ subcontractanti.
 Riscuri de mediu:
o Poluarea factorilor de mediu, pe durata lucrarilor de constructii;
 Riscuri financiare:
o Valoare subdimensionata a lucrarilor de executie si de intretinere si/sau aparitia unor cheltuieli
neprevazute;
o Lipsa capacitatii financiare a beneficiarului de a suporta costurile operationale
 Riscuri institutionale:
o Organizarea deficitara a fluxului informational intre diferitele entitati implicate in implementarea
proiectului;
 Riscuri legale:
o Nu este cazul (sunt riscuri de tip extern).
Riscuri externe
Riscurile externe sunt acele riscuri aflate in stransa legatura cu mediul socio-economic si cel politic,
precum si cu conditiile de mediu, avand o influenta considerabila asupra proiectului propus:
 Riscuri tehnice:
o Deteriorarea infrastructurii cauzata de o intretinere si/sau exploatare necorespunzatoare;
 Riscuri de mediu:
o Deteriorarea obiectului de investitie cauzata de calamitati (ex: seism);
 Riscuri financiare:
o Scaderea numarului de beneficiari sub valoarea prognozata;
o Cresterea inflatiei si/sau deprecierea monedei nationale;
o Cresterea preturilor la materiile prime si energie;
o Cresterea costurilor fortei de munca.
 Riscuri institutionale:
o Nefunctionalitatea aranjamentelor institutionale pentru exploatarea si intretinerea corespunzatoare a
investitiei;
 Riscuri legale:
o Modificari legislative in domeniul administratiei publice care pot afecta si reorganiza activitatea
consiliilor locale. Restructurarea unor compartimente, modificarea sarcinilor si atributiilor
personalului etc.;
o Potentiale modificari ale prescriptiilor tehnice (legate de solutia tehnica etc) si standardelor de
calitate.
In timp ce riscurile interne pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa –
cum ar fi: selectarea adecvata a companiei de constructii, intocmirea unui contract clar si strict, selectarea
unui Inginer cu experienta in domeniu si cu o reputatie excelenta etc. – riscurile externe sunt dificil de
anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect
(beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.
- Planuri de contingenta – planuri de rezerva care vor fi puse in aplicare in momentul aparitiei
riscului.
Tip actiune
Tip de risc Elementele riscului Metoda Eliminare
Corectiva
Riscul de aparitie a unui

eveniment care conduce la
Semnarea unui contract cu
Riscul constructiei imposibilitatea finalizarii Eliminare
termen de finalizare fix
acesteia la timp si la costul risc
estimat
Riscul de aparitie a unui
Semnarea unui contract cu
eveniment care genereaza
Riscul de clauze de garantii extinse
costuri suplimentare de Eliminare
intretinere astfel incat aceste costuri sa
intretinere datorita risc
fie sustinute de executant
executiei lucrarilor
Beneficiarul impreuna cu
Riscul ca solutiile tehnice proiectantul vor studia
Solutiile tehnice sa nu fie corespunzatoare Eliminare amanuntit documentatia
din punct de vedere risc astfel incat sa fie aleasa
tehnologic solutia tehnica cea mai buna
Riscul ca oamenii sa nu Realizarea unei promovari

Grad de
aprecieze sistemul nou intense a investitiei in zona si
atractivitate
creat, chiar sa vandalizeze Eliminare corelarea acestei investitii cu
scazuta a
si astfel sa nu se realizeze risc alte proiecte de imbunatatire
investitiei
beneficiile urmarite a infrastructurii publice
Semnarea unui contract de

Riscul ca preturile executie ferm cu durata mai
Preturile
materialelor sa creasca Diminuare mica de 1 an de zile si
materialelor
peste nivelul contractat risc urmarirea realizarii
programului conform grafic
Dupa cum se poate observa, riscurile de realizare a investitiei sunt destul de reduse, iar gradul lor de
impact nu afecteaza eficacitatea si utilitatea investitiei.
5. Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
In cadrul analizei optiunilor au fost luate in considerare urmatoarele scenarii:
- Scenariul 1 – Scenariul analizeaza situatia fara realizarea investitiei;
- Scenariul 2 – Implementarea proiectului privind Realizarea investitiei in realizarea lucrarilor de instalatii

si retelelor rutiere, precum si locuri de parcare.
CARACTERISTICILE SCENARIULUI 1
Acest scenariu reprezinta “scenariul inertial”. In cadrul acestui scenariu optiunea este de a nu investi nimic
in zona adiacenta Complexului Sportiv Otopeni, investitie deja realizata, de a lasa zona adiacenta in aceeasi
stare ca si pana in prezent.
Acest lucru implica faptul ca an de an, din ce in ce mai multi turisti romani trec granitele in tarile
invecinate, pentru simplul motiv ca infrastructura este mult mai bine dezvoltata, dar si din ce in ce mai
multi investitori straini decid anual impotriva investirii in anumite zone ale tarii noastre, zone cu potential
economic dar fara infrastructura dezvoltata.
Am analizat in continuare principalele aspecte care au fost luate in considerare la respingerea acestui
scenariu:
- Costurile investitionale
In acest scenariu, costurile investitionale sunt zero, luand in considerare cele mentionate la punctul anterior.
- Costurile de operare si intretinere
Scenariul inertial nu presupune costuri de exploatare, deasemenea luand in considerare cele mentionate
anterior.
- Crearea de noi locuri de munca
Varianta fara investitie nu presupune crearea de locuri de munca.
Acest lucru, tinand cont de problema acuta cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste somajul, este
primul mare dezavantaj al acestui scenariu.
Daca la punctele anterioare am evidentiat faptul ca acest scenariu nu presupune costuri, acum scoatem in
evidenta dezavantajul prezentat de mentinerea ratei somajului la nivelul actual.
- Cresterea accesibilitatii zonei
Acest scenariu nu contribuie la cresterea accesibilitatii zonei, ci mentine costurile asociate intarzierilor,
accesului impropriu al turistilor, precum si al altor echipaje de interes public care tranziteaza zona, in
special pentru persoanele care fie sunt in trecere, fie sunt in concedii in zona.
Din acest motiv acest scenariu nu este o solutie pentru dezvoltare, deoarece suntem mult in urma
tarilor vecine din punctul de vedere al turismului cu toate ca dispune de resurse naturale care ar
putea face din Romania o destinatie de top a turistilor.
CARACTERISTICILE SCENARIULUI 2
Acest scenariu se refera la aprobarea realizarii investitiei in lucrarilor de instalatii si retelelor rutiere,
precum si locuri de parcare.
Beneficiile generate de implementarea Scenariului 2 sunt in mare masura de ordin economico – social,
precum ar fi:
- Dezvoltarea infrastructurii edilitare,

- Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
- Utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată
a zonelor construite;
- Asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat.
Oprtunitatea realizarii acestei investitii
- Cresterea investitiilor in zona si oportunitatea de a atragemai multi investitori in zona;

- Existenta unui investitor care doreste realizare acestui proiect, fara presiune pentru bugentul local,
pentru acesta generandu-se venituri;
- Crearea de oportunitati pentru micii intreprinzatori locali, cat si stimularea micilor intreprinzatori
locali.
Comparatie intre Caracteristicile Scenariului 1 si Scenariului 2
Pe baza descrierii alternativelor, s-a procedat la stabilirea unor criterii de analiza, relevante in raport cu
strategia promotorului proiectului si cu nevoile utilizatorilor finali ai infrastructurii nou create, aceste
criterii sunt:
ꞏ Costurile investitionale;
ꞏ Costurile de operare si intretinere;
ꞏ Crearea de noi locuri de munca;
ꞏ Cresterea accesibilitatii zonei
Pentru fiecare din criteriile mentionate mai sus, s-a acordat un punctaj cuprins intre 1 (cea mai slaba
performanta) si 5 (cea mai buna performanta) si s-a stabilit un anumit grad de importanta, reprezentat ca
pondere procentuala (suma procentajelor ce indica gradul de importanta este 1).
In continuare, prezentam evaluarea alternativelor pentru fiecare criteriu in parte - evaluare de tip „judecata
de merit”, pe baza careia se va construi analiza multicriteriala (modelul matematic):
Concluzie:
In urma analizei beneficiilor generate de ambele scenarii, a caracteristicilor tehnice, functionale,
economice, se poate trage concluzia ca Scenariul 2 satisface mult mai bine interesele ariei de influenta in
ceea ce priveste necesitatea primordiala referitoare la zona studiata: Dezvoltarea infrastructurii in vederea
atragerii de investitori straini si locali, precum si in vederea facilitarii accesului turistilor la mare.
Prin urmare, scenariul recomandat este acela de a se aproba realizarea Extinderii retelelor de utilitati
urbane implementeaza toate cerintele Normelor si Normativelor de proiectare in vigoare la data prezentei.
ANALIZA Comparativa a Optiunilor
Pe baza descrierii alternativelor, s-a procedat la stabilirea unor criterii de analiza, relevante in raport cu
strategia promotorului proiectului si cu nevoile utilizatorilor finali ai infrastructurii nou create, aceste
criterii sunt:
ꞏ Costurile investitionale;
ꞏ Costurile de operare si intretinere;
ꞏ Crearea de noi locuri de munca;
ꞏ Cresterea accesibilitatii zonei
Pe baza acestor criterii s-a acordat un punctaj de la 1 – 10, in vederea stabilirii criteriului care satisface
cel mai bine interesele populatiei ariei de influenta:
Criteriu de analiza / Optiune Scenariul 1 Scenariul 2
Costurile investitionale; 10 8
Costurile de operare si intretinere; 10 8
Crearea de noi locuri de munca; 2 8
Cresterea accesibilitatii zonei 2 9
TOTAL 24 33
Concluzie:
In urma analizei beneficiilor generate de ambele scenarii, a caracteristicilor tehnice, functionale,

economice, se poate trage concluzia ca Scenariul 2, scenariul care presupune o investitie moderata in
raport cu necesitatile, satisface mult mai bine interesele ariei de influenta in ceea ce priveste necesitatea
referitoare la zona studiata:
- Dezvoltarea Serviciilor de baza si oferirea de infrastructura edilitara urbana si terenurilor din
extravilanul Municipiului Constanta si Atragerea de investitori in zona care sa dinamizeze
economic si social aria care face obiectul studiului
Prin urmare, scenariul recomandat este acela de a se aproba realizarea extinderii retelei de utilitati urbane,
asa caum a fost ea propusa.
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obţinerea şi amenajarea terenului;
Pe terenul in suprafata de 53 604.38 mp (52 523.00 m² din masuratorile cadastrale) se propune construirea
unui complex de natatie compus din doua corpuri de cladire – corpul principal si corpul destinat
antrenamentelor si initierii in inot. Regimul de inaltime al celor doua corpuri de cladire este S+P+1.
Proiectul se desfasoara pe un teren cu suprafata totala de 53 604.38 m² din acte (52 523.00 m² din
masuratorile cadastrale) Terenul face parte din domeniul privat al orasului Otopeni, conform actelor de
vanzare-cumparare autentificate cu nr 2438/24.10.2002, 1579/03.10.2003, 1336/24.06.2003,
1541/29.11.2001, 988/30.06.2003, 1540/29.11.2001, a contractului de schimb autentificat cu nr
1431/28.11.2002 si a actului de alipire autentificat cu nr 2144/13.10.2008.
Terenul se afla in intravilanul localitatii Otopeni.
Din tot acest teren in continuare vom studia doar o suprafata de 33 438.22 m².
Folosinta actuala a terenului: infrastructura pentru complex sportiv de natatie.
Folosinta propusa: sport, servicii, parcare.
In prezent accesul se realizeaza din str. Oasului.
Terenul este delimitat de trei strazi: str. Oasului la sud, str. Maramuresului la nord si str. Drumul Garii.la
est.
Propunem ca accesul auto si pietonal pe teren sa realizeze atat din str. Oasului, cat si din str. Drumul Garii.
Drmul care va strapunge str. Drumul Garii se va numi Aleea Tolea Grintescu
Str. Garii Otopeni, al carui prospect, in prezent, este de 7m carosabil si trotuare de cate 1 m, este propusa
prin PUG Otopeni spre largire la un profil de 21 m (trotuare de 2 m, spatiu verde de 1.5 m,carosabil 2 benzi
pe sens).
Cele doua strazi adiacente, str. Maramuresului si str. Oasului sunt propuse de asemenea spre largire la un
profil de 12 m (1.5 m trotuar, 1 m spatiu verde, 7 m carosabil)
Parcajele se vor realiza la nivelul solului.

Punctele de acces vor fi detaliate la sectiunea descriere functionala. Pozitionarea acceselor in cadrul
complexului sportiv multifuncional propus s-a facut tinand cont de fluxurile de circulatie.
Terenul, in forma poligonal neregulata are urmatoarele vecinatati:
- In partea de Nord: str. Maramuresului

- In partea de Sud: str. Oasului
- In partea de Vest: proprietate privata
- In partea de Est: str. Drumul Garii
Retrageri:
- Retragere fata de limita de proprietate Nord: aprox. 189.10m

- Retragere fata de limita de proprietate Sud: aprox. 40.40m
- Retragere fata de limita de proprietate Vest: aprox. 17.44m
- Retragere fata de limita de proprietate Est: aprox 19.97 m
b) asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;
In zona de studiu a prezentei documentatii exista urmatoarele tipuri de retele la care se poate realiza
ulterior bransamentul:
- Reteaua de alimentare cu energie electrica: se vor executa racorduri la reteaua existenta

- Reteaua de alimentare cu gaze naturale: se vor executa racorduri la reteaua de gaz natural
propusa, aflata in vecinatatea terenului
- Reteaua de alimentare cu apa potabila: se va realiza prin executarea unui racord la reteaua
propusa (in stadiu de proiect)
- Reteaua de canalizare a apelor uzate menajere: se va realiza prin racordarea la reteaua de
canalizare propusa (in stadiu de proiect) si care va deversa apele uzate in sistemul centralizat al
Orasului Otopeni
- Reteaua de canalizare a apelor pluviale: vor fi directionate catre canalul colector aflat in
vecinatatea strazii Maramuresului, propus pentru modernizare, precum si catre spatiile verzi
existente pe lot.
Descrierea racordurilor la aceste utilitati precum si detalierea instalatiilor exterioare si interioare a fost
detaliata la capitolul instalatii.
c) soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcţional-arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu
nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
d) probe tehnologice şi teste.
Nu este cazul.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiţii, exprimată în lei, cu TVA şi,
respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
Valoarea totala inclusiv TVA: 11.964.983,20 ron
Valoarea C+M: 10.478.376,36 ron
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliţi în funcţie de

specificul şi ţinta fiecărui obiectiv de investiţii;
Indicatori socioeconomici:
‐ Scaderea ratei somajului prin cresterea numarului de salariati, atat in perioada de executie a
lucrarilor cat si in perioada de operare a infrastructurii modernizate.
‐ Cresterea sperantei de viata la nivelul localitatii, in special prin implicarea tinerilor si copiilor
intr-o activitate constructiva, benefica lor atat fizic (miscarea este buna pentru sanatate), cat si
personal (disciplina, noi abilitati) si comunitar (incluziune, comunciare mai buna intre copii);
‐ Crearea unui cadru proprice pentru revitalizarea vietii la sat, a mestesugurilor si traditiilor
specifice zonei;
‐ Stimularea derularii de activitati de divertisment sau activitati cu caracter cultural si social in
corelare cu programele nationale de dezvoltare rurala;
d) durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni.
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice.
Nu este cazul
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal
constituite.
6. Urbanism, acorduri şi avize conforme
Nu este cazul
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Nu este cazul
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
Nu este cazul
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
Nu este cazul
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
Alimentarea cu energie electrica si racordarea la reteaua de cabluri telefonice se va realiza prin

bransarea la retelele existente in zona.
Toate aceste racorduri se vor realiza conform specificatiilor si conditiilor impuse de catre
detinatorii de retele cf. avizelor care urmeaza a fi emise.

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Nu este cazul
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi
care pot condiţiona soluţiile tehnice
Nu este cazul
7.Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
Entitatea responsabila cu implementarea investitiei este beneficiarul investitiei, si anume Primaria Orasului
Otopeni.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în

luni calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei
pe ani, resurse necesare
Strategia de implementare a investitiei in extinderea retelelor de utilitati urbane urmeaza a fi integrate in

proiectul mare, care urmeaza a fi dezvoltat, si anume: amenajarea unui complex de birouri care sa cuprinda
toate destinatiile necesare unei dezvoltari durabile:
‐ Centru sportiv de natatie modern si dotat cu echipamente performante;

‐ Spatii comerciale;
‐ Alimentatie publica;
‐ Echipamente publice;
‐ Loisir si locuri de joaca;
‐ Locuri de parcare;
Impreuna cu realizarea acestei investitii se vor crea si noi locuri de munca, necesare pentru cresterea
economica si sociala a municipiului.
7.3. Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
Asigurarea serviciului de furnizare si a calitatii acestuia sunt obiectivele principale ale tuturor operatorilor
de retele de utilitati. Eficienta furnizarii este esentiala pentru asigurarea suportabilitatii tarifului si pentru
atingerea obiectivelor economice ale operatorului si in acelasi timp al municipalitatii.
Procesul de proiectare, instalare şi dare în funcţiune a reţelelor reprezintă un proces vast ce necesită un
timp foarte mare de realizare. În beneficiul tuturor părţilor implicate (de la dezvoltator şi până la utilizator)
fiecare etapă/sarcină trebuie realizată într-o anumită ordine. Pentru a fi asigurată aceeaşi calitate şi a
aceleaşi formate este necesară colaborarea echipelor implicate şi respectarea unor norme şi standarde
impuse.
Reguli de operare a retelei de infrastructura urbana:

‐ Operatorul raspunde de realizarea la timp si in conditii de performanta a lucrarilor de intretinere si
reparatii curente ale instalatiilor de utilitate publica din incinta strandului municipal (instalatii de
alimentare cu apa, canalizare, gaze naturale, energie electrica).
‐ Operatorul se va ingriji de gospodarirea judicioasa a materiilor prime, materialelor, apei, energiei
electrice si termice, gazelor naturale, astfel incat sa nu se incarce artificial costurile de operare.
‐ Operatorul va verifica si urmari corectitudinea facturilor de plata a energiei electrice, apa-canal, gaze si
termoficare si raspunde de achitarea in termenele legale a respectivelor facturi.
‐ In cazul in care instalatiile de utilitate publica necesita reparatii capitale, operatorul de serviciu va
informa imediat autoritatea administratiei publice locale in vederea luarii masurilor necesare.
‐ Interventiile de intretinere sau reparatii curente pe care operatorul de serviciu este obligat sa le realizeze
asupra instalatiilor de utilitate publica din incinta strandului municipal se vor face numai de catre
personal specializat si autorizat.
Se va monitoriza permanent si se va reglementa daca este cazul:
‐ Degradarea sau deteriorarea instalatiilor de utilitate publica (instalatii de alimentare cu apa, canalizare,
gaze naturale, energie electrica si termica);
‐ Accesul in zonele de protectie ale apelor uzate menajere, precum si interventiile neautorizate la acestea;
7.4. Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
Capacitatea manageriala a conducatorilor reprezinta o competenta multidisciplinara care vizeaza

deprinderea de organizare a activitatii, forta si priceperea de a stabili fluxuri informationale moderne, de a
lua decizii corecte.
Profesia de manager presupune un set structurat de capacitati, cunostinte, tehnici, care le depasesc pe cele
specializate de plecare.
Unul dintre factorii de risc in derularea armonioasa a proiectelor este cel al managementului defectuosin
cadrul proiectului, care in conditiile aprobarii acestuia poate constitui chiar unul dintre cei mai importanti si
in acelasi timp periculosi factori de risc.
Principale motive intalnite ar putea fi legate de:
 Managerul de proiect nu are competence profesionale suficiente pentru a gestiona in conditii

optime proiectul
 Managerul de proiect nu respecta intru totul obiectivele proiectului sau activitatile preconizate
in cererea de finantare
 Managerul de proiect este incapabil sa gestioneze in mod eficient situatiile conflictuale in cadrul
Consortiului de parteneri sau a situatiilor de criza survenite in cadrul derularii proiectului
 Managerul de proiect isi asuma niste riscuri inacceptabile in derularea proiectului ce pot
conduce la falimentarea acestuia.
Toate aceste riscuri vor fi luate in considerare in momentul numirii managerului de proiect responsabil cu
investitia, si se vor gestiona in asa fel incat totul sa mearga corespunzator pentru proiect.
8. Concluzii şi recomandări
Se recomanda aprobarea trecerii terenurilor care fac obiectul analizei din extravila si arabil in intravilan in
vederea atragerii de investitori in zona si crearea conditiilor de dezvoltare durabila precum si:
‐ Utilizarea eficientă a spatiilor, în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a

zonelor construite;
‐ Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin eliminarea disfuncţionalităţilor, asigurarea accesului la
infrastructuri, servicii publice şi locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
‐ Asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat.
B. PIESE DESENATE
1. Plan de Situatie;
2. Detalii Structura;
3. Plan Instalatii Electrice – Retele Exterioare
4. Plan Instalatii Sanitare – Retele Exterioare
Data: Proiectant
14/07/2017 Arcadia Engineering SRL
Nistor Chinole Florin

Studiu de Fezabilitate HG 907 04-06-2018 Otopeni

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate HG 907 04-06-2018 Otopeni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

1.4. Beneficiarul investiţiei:

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire și date de identificare, cod CAEN

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

In prezent, obiectul documentatiei nu are bransament la retele de utilitati (alimentare cu apa,

În acest moment, există oportunitatea de a duce la îndeplinire investitia.

 Proiectul poate fi implementat din punct de vedere legislativ.

Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi

Toate acestea intra in viziunea planului de dezvoltare durabila a orasului Otopeni.

 Asigurarea unei dezvoltari spatiale echilibrate d.p.d.v. functional, in concordanta cu valorile si

2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

Situatia existenta a utilitatilor

- Solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

Bransament alimentare cu apa si racord canalizare menajera si pluviala

c. Instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda

d. Instalatia de canalizare menajera si pluviala

Având în vedere complexitatea și amploarea investiției, nivelul de performanță sportivă ce se va putea

 Mai bună imagine pentru oraş;

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice

Obiectivele generale urmarite sunt:

Promovarea si realizarea acestei Investitii va duce la cresterea gradului de comfort si implicit la

Beneficiarii directi ai proiectului, in integralitatea sa, vor fi:

- Populatia localizata in zona, prin beneficierea de accesul la infrastructura edilitara de o calitate

- Institutiile publice locale, ce vor beneficia de rezultatele investitiei propuse in proiect;

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice

Obiectul prezentei documentatii este reprezentat de Extinderea Retelelor de Utilitati Urbane si

Fezabilitatea si viabilitatea proiectului sunt evaluate sub doua scenarii separate:

Scenariul “cu investitie” – Realizarea extinderii retelei de utilitati urbane

3.1. Particularităţi ale amplasamentului:

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului, dimensiuni în

Date despre conditiile de fundare

1.1 Regim juridic

Terenul se afla in intravilanul localitatii Otopeni.

1.2 Regim economic

Folosinta propusa: sport, servicii, parcare.

1.4 Retele edilitare

1.5 Accese, vecinatati, retrageri

Parcajele se vor realiza la nivelul solului.

Terenul, in forma poligonal neregulata are urmatoarele vecinatati:

- In partea de Nord: str. Maramuresului

- Retragere fata de limita de proprietate Nord: aprox. 189.10m

1.7 Cadru natural

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

Sunt prevazute totemuri, astfel:

In conformitate cu Legea nr 10/1995, fazele determinante in executia lucrarii sunt:

Retele exterioare de alimentare cu apa

Statie de pompare ape uzate menajere

Statia de pompare va fi complet echipate cu:

Panou de control si automatizare avand:

Semnalizari luminoase si acustice la:

Bazin de retentie si statie de pompare ape pluviale

Retele de combatere a incendiilor cu hidranti interiori si exteriori

Instalatia de hidranti interiori

Instalatia de hidranti exteriori

Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Masuri de protectia muncii

Verificari, cerinte de calitate

Rezistenta mecanica si stabilitate;

Igiena, sanatate si mediu;

Protectie impotriva zgomotului; .