CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU

1.1 PEZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

COMERCIALE

Societatea Comerciala CERBUL CARPATIN IMPEX SRL

cu sediul in Municipiul ZALAU, str. Unirii nr.15, judetul Salaj; telefon
0260/615720, fax 0260/617718;este persoana juridica romana , avand forma
juridica de societate cu raspundere limitata. In toate actele, facturile,
amanand de la societate denumirea societatii este urmata de inscrisul
Societate cu raspundere limitata sau de initialele S.R.L.
S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL Zalau a fost
inregistrata in Registrul Comertului al Judetului Salaj sub nr. J
31/18/28.02.1994 si are codul fiscal R 7662552, avand un capital social de
30.000.000 lei.
Emblema societatii s-a depus la Camera de Comert si
Industrie Salaj.
Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor.
Activitatea salariatilor se desfasoara in baza contractului
colectiv de munca, care se incheie anual, intre conducerea societatii si
reprezentantii salariatilor societatii. Salariatii au incheiate contracte de
munca individuale, salariile sunt platite la zi iar contributia la fondul de
pensii, de asigurari sociale si de somaj sunt virate la termen.
Obiectul principal de activitate este aprovizionarea si
desfacerea cu amanuntul a marfurilor alimentare si nealimentare, produselor
complementare.
Obiectul de activitate al societatii (conform codificarii CAEN) este
urmatorul :
H 5211 - Comert cu amanuntul in magazine nespecializate de
produse alimentare, bauturi, tutun;
H 5212 - Alte tipuri de comert cu amanuntul in magazine
nespecializate;
H 5221 - Comert cu amanuntul cu legume si fructe;
1
 H 5222 - Comert cu amanuntul cu produse lactate, oua;
H 5223 - Comert cu amanuntul cu carne si produse din carne;
H 5224 - Comert cu amanuntul cu peste, crustacee si moluste;
H 5225 - Comert cu amanuntul cu paine, produse de patiserie si
zaharoase;
H 5226 - Comertul cu amanuntul cu bauturi;
H 5227 - Comertul cu amanuntul cu tutun;
H 5228 - Alte tipuri de comert cu amanuntul al produselor ;
alimentare, bauturilor si tutun;
H 5233 - Comert cu amanuntul cu produse cosmetice si de
toaleta;
H 5241 - Comert cu amanuntul de textile;
H 5242 - Comert cu amanuntul cu imbracaminte;
H 5243 - Comert cu amanuntul cu incaltaminte si articole din

piele;
H 5244 - Comert cu amanuntul cu mobila, articole de iluminat
si alte articole de uz casnic;
H 5245 - Comert cu amanuntul cu articole de uz casnic;
H 5246 - Comert cu amanuntul cu articole de fierarie,
vopsitorie, sticla si articole din sticla;
H 5247 - Comert cu amanuntul cu carti, jurnale si papetarie;
H 5262 - Comert cu amanuntul prin standuri in piete;
I 5530 - Restaurante
I 5541 - Cafenele si baruri fara spectacole;
I 5542 - Cafenele si baruri cu spactacole;

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA

Organigrama de structura a societatii este redata mai jos.

In aceasta organigrama este cuprins intregul personal al
societatii . In concordanta cu organigrama s-a emis ROF, precum si
atributiunile de serviciu pe posturi.
Conducerea societatii este realizata de catre administratorul
societatii.
Numarul de salariati existenti la 30.06.2004 a fost 21, pe
diverse calificari, in functie de natura locului de munca. Din cifra totala , 3
reprezinta personal de administratie si 18 personal operativ.
Intreaga activitate se desfasoara cu personal angajat prin contract individual
de munca incheiat pe o perioada nedeterminata .
2
 Ordinea si disciplina la locul de munca sunt stabilite prin
Regulamentul de organizare interioara si Fisa postului.
Suprafata comerciala totala a spatiilor este de 489 mp.
Activitatea de comert cu amanuntul cu produse alimentare si
nealimentare se desfasoara prin intermediul celor 5 magazine alimentare
specializate.
Cifra de afaceri obtinuta din activitatea de comert la data de
31.12.2004 este de 45.702.500 mii lei .

1.3 ORGANIZAREA CONTABILITATII LA SC

CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU

Activitatea contabila in unitatea S.C. CERBUL CARPATIN

IMPEX SRL este organizata in cadrul compartimentului financiar-
contabilitate care este impartit pe sectoare astfel:
Biroul financiar-contabilitate , prelucrarea automata a
datelor;
Biroul financiar-contabil are in componenta 4 persoane, din
care 1 persoana se ocupa cu contabilitatea marfurilor, ele facând si
confruntarea lunara cu Registrul de gestiune tinut de fiecare gestionar, o
persoana se ocupa cu activitatea de productie (receptie materie prima,
consum materie prima, obtinute produs finit, vanzare produs finit, facturare
si confruntarea lunara cu gestionarii), o alta persoana se ocupa cu
contabilitatea imobilizarilor corporale si necorporale si contabilitatea
cheltuielilor si veniturilor.
Un contabil tine contabilitatea trezoreriei-casă, bancă,
credite, avansuri de trezorerie, un altul contabilitatea tertilor-datoriile si
creantele unitatii in relaţiile cu furnizorii, clienţii, bugetul statului, iar altul
se ocupa cu calculul salariilor, contabilitatea datoriilor si creanţelor unitaţii
in relaţiile cu personalul, asigurarile sociale, bugetul statului(impozite
preluate de la personal), diverşi creditori (retineri rate, garanţii, etc.).
Directorul economic efectueaza inchiderea lunara a conturilor
de venituri si cheltuieli , stabilirea profitului impozabil si analiza
economico-financiara a rezultatelor obtinute de societate.
Inventarierea marfurilor, ambalajelor din fiecare gestiunese
face de catre o comisie de inventariere numita prin decizie de cel putin 2
ori pe an si inventarierea anuala a celorlalte elemente ale patrimoniului
societatii.

3
 Pentru inregistrarea operatiilor patrimoniale in contabilitate,
unitatea S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX S.R.L. foloseste forma de
inregistrare “ pe jurnale”.
Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu in care
se inregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic, operatiile
patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de
intocmire sau intrare in unitate.
Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi
recapitulate intr-un document centralizator care sta la baza inregistrarii in
registrul jurnal.
Registrul jurnal poate fi prezentat sub forma unui registru
jurnal general sau sub forma unor registre jurnal auxiliare pentru operatii
patrimoniale de aceeasi natura.
Principalele registre jurnal auxiliare sunt:
-Registrul jurnal nr. 1 pentru operatiile de casa
-Registrul jurnal nr. 3 pentru operatiile prin banca
-Registrul jurnal nr. 4 pentru marfuri si ambalaje
-Registrul jurnal nr. 7 pentru cheltuieli cu materiale
-Registrul jurnal nr. 8 pentru productie
-Registrul jurnal nr. 9 pentru diverse
Lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in
registrul jurnal general.
La sfarsitul lunii se face inchiderea conturilor de cheltuieli si
se face balanta sintetica.
Un sistem informational contabil integrat, bazar pe
prelucrarea automata a datelor, include in structura sa: colectii de date (baze
si fisiere de date), proceduri automate de gestionare a colectiilor de date,
proceduri automate si de interfata privind dialogul utilizatori-colectii,
produse-program de solutionare a problemelor manageriale si de marketing.
S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL utilizeaza sistemul
de prelucrare automata a informatiilor contabile. Potrivit art. 23 din Legea
contabilitatii nr. 82/1991 unitatea are obligatia sa asigure respectarea
normelor contabile, stocarea, pastrarea sub forma suportilor tehnici si
controlul datelor inregistrate in contabilitate.
Organizarea sistemului de prelucrare automata a datelor asigura toate
informatiile necesare unui eventual control.
La sfarsitul fiecarei luni se fac pentru fiecare program salvari pe
discheta. Dupa ce toate datele sunt corecte se listeaza si se pastreaza in
bibliorafturi.
Programele informatice utilizate pentru prelucrarea
informatiilor contabile sunt:
1.NIR- intrarea in unitate a materiilor prime, materialelor consumabile
4
 si a marfurilor.
2 .FURNIZORI- evidenta facturilor primite de la furnizori
3 .CLIENTI- evidenta livrarii marfurilor
4 .MICRO- evidenta productiei (stoc materii prime si stoc produse
finite)
5 .FACT- emiterea facturilor catre clienti pentru marfa livrata
6 .CARTO- evidenta platilor efectuate catre furnizori
7 .CONTAB- pentru evidenta jurnalelor, balantei de verificare si a
contului de profit si pierderi
8 .MIFIX- evidenta mijloacelor fixe
9 .SALAR- evidenta salariilor
10 .COSTURI- evidenta cheltuielilor
11 .CASA
12 .BANCA
13 .NIR
14 .NIR CARNE
15 .MONETARE

S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU prelucrarea

informatiilor contabile automat in proportie de 95% si manual in proportie
de 5%.

5
 CAPITOLUL 2

BALANTA DE VERIFICARE A CONTURILOR LA

S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU

2.1. NOTIUNEA, CONTINUTUL SI FUNCTIILE

BALANTEI DE VERIFICARE

Operatiile economice ce se realizeaza zi de zi intr-o unitate

patrimoniala se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii
economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor
patrimoniale: existemtele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile,
totalul micsorarilor cumulate de la inceputul anului, existentele finale.
Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor
patrimoniale impugn generalizarea si prezentarea intr-un tablou de ansamblu
a intregii activitati desfasurate.
Metoda contabilitatii impune ca periodic si in mod
obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii
inregistrarilor facute in contabilitate. Verificarea se refera ata la respectarea
principiului dublei inregistrari a operatiilor economice in contabilitate, cat si
a calculelor efectuata cu acazia determinarii rulajelor, sumelor totale si
soldurilor conturilor.
Balanta de verificare sau balanta cunturilor este un procedeu
specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii
inregistrarii operatiilor economice in conturi sintetice si conturi analitice,
precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii
tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati
structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor.
Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde
provine si denumirea de “balanta”.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o
unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele
perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru
care se incheie balanta respective.

6
 Legea contabilitatii nr.82/1991 prevede la articolul 22 ca
“pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se
intocmeste lunar balanta de verificare”.
Functiile balantei de verificare rezulta din definitia prezentata
mai sus si anume:

a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor

economice in conturi
Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de
inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care
trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul
unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor
operatii econopmice ca urmare a nerespectatrii principiului dublei
inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul
Cartea Mare si de aici in balanta, efectuatea unor calcule gresite in formulele
contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor
determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu
ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de
control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada
existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.
Desi in conditiile utilizarii calculatoarelor electronice in
munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a
balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la
prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare automata a datelor.

b)Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant

Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate
conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se
concretizeaza in faptul ca datele din bilantul annual reprezinta soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate
conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale
conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul annual, potrivit
principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care
trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c)Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de
verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se
desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza
concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si
conturile sale analitice.
7
 d)Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si
transformarilor elementelor patrimoniale
Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu
ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a
cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura
patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor
desfasurate etc.
Cuprinzand, centralizate, toate datele privitoare la existentele
si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturi sintetice si
analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura
compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la
sfarsitul ei si cu alte perioade expirate. Astfel se pot stabili schimbarile
produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii
resurselor.

e)Functia de analiza a activitatii economice

Balanta de verificare are un rol deosebit de important in
analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in
intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care
furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor
patrimoniale. Aceasta analiza are anumite limite comparative cu analiza care
se poate realize pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de
verificare se obtine un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

2.2.CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii.

a) Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante
de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale
conturilor analitice.
Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe
baza datelor preluare din conturile sintetice si cuprind toate conturile
sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o
anumita perioada de gestiune.
Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc
inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din
conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru
fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante
se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau ssecundare. Spre
8
deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice care este una singura
pe intreprindere numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice
depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice.
b)Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind , balantele
de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o
egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei
egalitati si balnte de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o
singura varianta sau in doua variante, astfel:
Balanta de verificare cu o serie de egalitati se intocmeste
grafic sub forma tabelara, si se prezinta din punct de vedere al continutului
in doua variante si anume: fie ca balanta de sume, cuprinzand doua coloane
de sume debitoare si creditoare, al caror total trebuie sa fie egal; fie ca
balanta de solduri, cuprinzand doua coloane de solduri, debitore si
creditoare, care, de asemenea trebuie sa fie egale intre ele.
Balanta de verificare cu doua serii de egalitati, se intocmeste grafic sub
forma tabelara si se prezinta din punct de vedere al continutului intr-o
singura varianta; rezultand din combinarea balantei de sume cu balanta de
solduri. Ea cuprinde patru coloane, doua de sume, debitoare si creditoare, si
doua de solduri, debitoare si creditoare, ceea ce permite stabilirea a doua
serii de egalitati intre totalul coloanelor perechi.
Balanta de verificare cu trei serii de egalitati, care se
prezinta din punct de vedere al continutului intr-o singura varianta, ca
balanta de rulaje si solduri initiale si finale, din punct de vedere graphic, ea
se prezinta in doua variante, si anume: fie sub forma tabelara cu sase
coloane, din care doua pentru solduri initiale, debitoare si creditore, doua
pentru rulaje, debitoare si creditoare, si doua, pentru solduri finale, debitoare
si creditoare, ceea ce permite stabilirea a trei serii de egalitati intre totalul
coloanelor perechi; fie sub forma unui tablou intocmit dupa principiul
matriceal, care contine aceleasi egalitati, dar la intretaierea randurilor cu
coloanele si in care rulajele din perioada curenta sunt redate prin formule
contabile (corespondente de conturi). Aceasta poarta denumirea de balanta-
sah, deoarece, are forma unei table de sah.
Balanta de verificare cu patru serii de egalitati se prezinta
sub aspectul continutului si a formei grafice de intocmire, intr-o singura
varianta sub forma unui table cu opt coloane, din care doua pentru sumele
din lunile precedente debitoare si creditoare, doua pentru rulajele lunii
curente, debitoare si creditoare, doua pentru sumele totale, debitoare si
creditoare si doua de solduri finale, debitoare si creditoare, ceea ce permite
stabilirea a patru serii de egalitati intre totalurile coloanelor perechi.
In ceea ce priveste balantele de verificare analitice, acestea
se clasifica dupa felul soldului pe care il prezinta conturile pentru care se
intocmesc la sfarsitul perioadei, in: balante de verificare analitice pentru
9
conturi nonfunctionale si balante de verificare pentru conturi bifunctionale.
In continuare, balantele de verificare analitice pentru conturile
nonfunctionale se clasifica dupa numarul etaloanelor de evidenta utilizate in:
balante de verificare analitice pentru conturi cu un singur etalon de evidenta
(banesc) si balante de verificare analitice pentru conturi cu doua etaloane de
evidenta (natural si banesc).

2.2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice

2.2.1.1. Balantele de verificare cu o serie de egalitati

a)Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua

coloane-pereche, totalul sumelor debitore (T.S.D.) si totalul sumelor
creditoare (T.S.C.) ale conturilor din cartea-mare, intre care trebuie sa existe
egalitatea:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
( ∑Tsd ) ( ∑Tsc)
Daca nu rezulta aceasta corelare inseamna ca exista o eroare
de inregistrare a operatiilor economice. Deci, aceasta balanta indeplineste
functia de control al exactitatii inregistrarilor effectuate. Totodata, balanta
sumelor indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor
contabilitatii curente, permitand prin aceaste conducerii intreprinderii sa
cunoasca inteaga situatie economico-financiara la data respective.

BALANTA DE VERIFICARE A SUMELOR

Simbolul conturilor Denumiea conturilor Total sume

Debitoare Creditoare
1
2
.
.
.
N
* TOTAL T.S.D. T.S.C.

b)Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu

balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane
perechi de sume, cuprinde doua coloane perechi de solduri, una pentru
soldurile finale debitoare (S.F.D.) si alta pentru soldurile finale creditoare
(S.F.C.); intre care prin totalizare trebuie sa rezulte egalitatea:
10
Totalul sumelor finale = Totalul sumelor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

Prin egalitatea respective, aceasta balanta satisface cerintei

functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata,
prezentand situatia economico-financiara a intrprinderii la un moment dat
prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta
la baza intocmirii bilantului si permite cunoasterea rezultatelor activitatii la
scurte perioade de timp, respective, la intervalul dintre doua bilanturi.

BALANTA DE VERIFICARE A SOLDURILOR

Simbolul conturilor Denumirea conturilor Solduri finale

Debitoare Creditoare
1
2
.
.
.
N
* TOTAL T.S.D. T.S.C.

2.2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati

Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din

combinarea balantelor sumelor cu balanta soldurilor.
Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor
debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si
creditoare.
Egalitatile ei sunt:
1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
(∑Tsd) (∑Tsc)
2) Totalul sumelor finale = Totalul sumelor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)

11
 2.2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati

Se caracterize aza prin separarea soldurilor initiale de rulajele

lunii curente.
Ea se intocmeste in doua variante:
 balanta tabelara
 balanta de verificare sah
Balanta de verificare cu trei serii de egalitati a fost conceputa
pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una
si cu doua serii de egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:
1) Totalul soldurilor initiale = Totalul soldurilor initiale
debitoare (∑Sid) creditoare (∑Sic)
2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
(∑Rd) (∑Rc)
3) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale
debitoare (∑Sfd) creditoare (∑Sfc)
In plus, cu ajutorul acestei balante de verificcare se poate
stabili si urmatoarea corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare
trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul
Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei serii
de egalitati in forma tabelara, fata de balanta cu doua serii de egalitati, ea
prezinta si urmatorul neajuns: desi reda volumul valoric al activitatii
desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor
efectuate.

BALANTA DE VERIFICARE CU TREI SERII DE

EGALITATI

Simbolul Denumirea Solduri initiale Rulaje Solduri

conturilor conturilor finale

Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi-

toare Toare Toare Toare Toare toare
1
2
3
.
.
.
n
* TOTAL Sid Sic Rd Rc Sfd Sfc

12
 Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de
verificare cu trei serii de egalitati in forma sah. Acesta permite si redarea
corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiunile economice in
functie de continutul lor economic.
Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de
sah, intocmita dupa principiul matricial.Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei
serii de egalitati, cu deosebirea ca aceste egalitati nu se mai obtin intre
totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in
care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

BALANTA DE VERIFICARE – SAH (MODEL)

Conturi SOLD Contul1 Contul2 Contul3 * * Contul TOTAL SOLD

debitoare INITIAL n RULAJ FINAL
Conturi DEBITOR DEBITOR DEBITOR
creditoare (Sdi.D) (T.R.D.) (Sd.F.D)

Sold initial creditor TOTAL Sd. C.1 Sd. C.2 Sd. C.3 Sd. * *
(Sd.i.C) SOLDURI C.n
INITIALE
Contul 1 Sd. C1 T.R.D. TSd.f C.1
C.1
Contul 2 Sd. C2 T.R.D. TSd.f C.2
C.2
Contul 3 Sd. C3 T.R.D. TSd.f C.3
C.3
* *
* *
Contul n Sd. Cn T.R.D. TSd.f C.n
C.n
TOTAL RULAJ * T.R.C. T.R.C. T.R.C. T.R.C. TOTAL
CREDITOR(T.R.C.) C1 C2 C3 Cn RULAJE
FINALE
SOLD FINAL * T.Sd.f T.Sd.f T.Sd.f T.Sd.f TOTAL
CREDITOR C.1 C.2 C.3 C.n SOLDURI
Sd.F.C. FINALE

13
 2.2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

Aceasta balanta reprezinta o combinatie a balantei de sume si

solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. De aceea ea mai poarta
denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se
obtin urmatoarele egalitati:
1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
din balanta (perioada) din balanta (perioada)
precedenta (∑Tsdp) precedenta(∑Tscp)
2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
ale lunii curente (∑Rd) ale lunii curente(∑Rc)
3) Totalul sumelor debitoare la data = Totalul sumelor creditoare la
intocmirii balantei(∑Tsdf) data intocmirii balantei(∑Tscf)
4) Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale
(∑Sfd) creditoare(∑Sfc)

Balanta de verificare cu patru serii de egalitati se intocmeste

in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane,
astfel:
a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru serii de
egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar
egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor
initiale debitoare si creditoare.
b) La sfarsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane
contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si
creditoare.
Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte
balante de verificare, balanta conturilor cu patru serii de egalitati are
urmatorul neajuns si anume, nu reflecta rulajele conturilor din lunile
precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile lor initiale de la inceputul
anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realize prin intocmirea unei
balante de verificare cu cinci serii de egalitati.

14
 BALANTA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITATI

Simbolul Denumirea Sume precedente Rulaje Total sume Solduri finale

conturilor conturilor Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi- Debi- Credi-
Toare Toare Toare Toare Toare Toare Toare toare
1
2
3
.
.
.
n
* TOTAL T.Sp.D. T.Sp.C. T.Rc.D. T.Rc.C. T.S.D. T.S.C. T.Sd.D. T.Sd.C.
Egalitati: I II III IV

2.2.2. Balante de verificare ale conturilor analitice

In situatia in care conturile sintetice se desfasoara pe

analitice, este necesar sa se intocmeasca si balante de verificare analitice. Se
intocmeste cate o balanta analitica pentru fiecare cont sintetic, desfasurat pe
analitice.
Balantele de verificare analitice sunt un mijloc efficient
pentru stabilirea legaturii dintre evidenta analitica si evidenta sintetica,
motiv pentru care mai poarta denumirea de balante auxiliare sau secundare.
Totodata, balantele de verificare analitice sunt necesare cunoasterii detailate
in legatura cu existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale
intreprinderii.
Tehnica de intocmire a acestora consta in preluarea din
registrul cartea-mare dezvoltatoare a sumelor totale si a soldurilor tuturor
conturilor analitice, deschise pentru un cont sintetic, cu ajutorul lor se
stabilesc apoi o serie de corelatii si indicatori care difera de modul de
functionare a conturilor si de numarul de etaloane de evidenta utilizate in
cadrul conturilor analitice.

2.2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturi

nonfunctionale

Conturile nonfunctionale sunt acelea care la sfarsitul

perioadelor dr activitate au un singur fel de sold: fie numai debitor, fie
numai creditor. Prin urmare si conturile analitice deschise in cadrul lor, vor
avea un singur fel de sold, de acelasi fel cu soldul contului sintetic.

15
 2.2.2.1.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile
nonfuctionale cu un singur etalon de evidenta

Acestea se prezinta sub forma unui table cu o singura pereche

de coloane pentru sume (debitoare si creditoare) si o singura coloana pentru
sold. Spre deosebire de balanta de verificare sintetica, aceasta balanta
analitica nu are egalitati in cadrul sau, decat atunci cand conturile analitice
sunt soldate, adica atunci cand totalul coloanei sold este zero.
Exactitatea inregistrarilor facute in conturile analitice si cel
sintetic de care apartin, se verifica prin corelatiile intre datele acestei balante
si cel din contul sintetic, astfel: totalul sumelor debitoare al tuturor
analiticelor din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor debitoare ale
contului sintetic; totalul sumelor creditoare ale tuturor analiticelor din
balanta trebuie sa fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului sintetic;
totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal si
de acelasi sens cu soldul contului sintetic.

BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI

“CREDITORI”

Conturile Denumirea conturilor TOTAL SUME SOLD

analitice analitice Debitoare Creditoare
1
2
.
.
.
n
* TOTAL
* Contul sintetic creditori

2.2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor nonfunctionale

cu doua etaloane de evidenta

Acest tip de balanta se prezinta sub forma tabelara si contine

in plus fata de cea precedenta, coloane pentru cantitati intrate, cantitati iesite
si stoc. Ele sunt utilizate numai in verificarea conturilor de mijloace
economice cu continut material, care dupa functia contabila sunt intotdeauna
de active si au numai sold debitor.
Controlul se efectueaza prin intermediul corelatiilor care
trebuie sa existe intre datele din balanta si cele din contul sintetic respective,
corelatii care se stabilesc ca si la balnta precedenta.
16
 BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI
“MATERII PRIME”

Conturile Denumirea Felul CANTITATI TOTAL SUME SOLDURI

analitice conturilor etalonului
analitice natural Intrari Iesiri Stoc Debi- Credi-
toare toare
1
2
.
.
.
n
* * TOTAL
* Contul
sintetic
“Materii
prime”

2.2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile

bifunctionale

Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica a

conturilor bifunctionale cuprinde doua perechi de coloane: una pentru sume
debitoare si creditoare si alta pentru solduri debitoare si creditoare. Deci, ea
se aseamana cu balanta de sume si solduri, cu singura deosebire ca intre
totalul coloanelor perechi nu exista egalitati.
In ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si
soldurile analiticelor sale, acesta prezinta particularitatea ca in timp ce contul
sintetic are in orice moment un singur fel de sold, conturile analitice pot
avea, unele sold debitor, iar altele sold creditor. Ca urmare a acestui fapt
totalul soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor analitice pot fi egal
si de acelasi sens cu soldul contului sintetic respective, numai prin
insumarea lor algebrica.

17
 BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI
SINTETIC “DECONTARI INTRE UNITATE SI SUBUNITATI”

Simbolul conturilor Denumirea TOTAL SUME SOLDURI

analitice conturilor analitice Debi- Credi- Debi- Credi-
toare toare toare toare
1
2
.
.
n
* TOTAL
* Contul sintet:
“Decontari intre
unitate si subunitati”

2.3.INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE

Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori

este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor
economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil.
In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueaza
urmatoarele lucrari:
 se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul Jurnal)
in evidenta sistematica (Registrul Cartea Mare), pana la data cand
urmeaza a se intocmi balanta de verificare;
 se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si
se determina soldul lor;
 se transpun datele din conturi in formularul de balanta de
verificare;
 se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile
dintre coloanele perechi.
Pentru intelegerea modului de intocmire a balantei de
verificare a conturilor sintetice, se porneste de la deschiderea conturilor pe
baza bilantului initial, se continua inregistrarea operatiilor economice
effectuate intr-o luna in evidenta cronologica si evidenta sistematica si,
numai dupa aceea se va realize balanta conturilor.

18
 Trebuie sa avem corelatia:
TOTAL RULAJE din balanta de verificare = TOTAL RULAJE din Registrul Jurnal
Exemplu: O societate comerciala are la 01.04 urmatoarele sume precedente
( cumulate pe patru luni):

Simbol cont SpD SpC

ct. 1012 - 12.000.000
ct. 121 7.000.000 8.000.000
ct. 212 20.000.000 -
ct. 2812 - 15.000.000
ct. 301 3.000.000 1.000.000
ct. 401 8.000.000 15.000.000
ct. 4111 10.000.000 4.000.000
ct. 5121 6.000.000 2.000.000
ct. 5311 4.000.000 1.000.000
ct. 601 2.000.000 2.000.000
ct. 6811 5.000.000 5.000.000
ct. 701 8.000.000 8.000.000
TSD = 73.000.000 TSpC = 73.000.000

 In timpul lunii se inregistreaza cronologic urmatoarele operatiuni

( in Registrul Jurnal):
- se inregistreaza amortizarea cladirii de 2.000.000 lei:
6811=2812 2.000.000 2.000.000
- se inregistreaza incasarea de la clienti a creantei in suma de 3.000.000
lei, prin cont:
5121 = 4111 3.000.000 3.000.000
- se inregistreaza plata prin caserie a unei datorii fata de furnizori de
2.000.000 lei
401 = 5311 2.000.000 2.000.000
- se inregistreza consum de materii prime de 1.000.000 lei
601 = 301 1.000.000 1.000.000
- se inchid conturile de cheltuieli prin contul 121:
121 = % 3.000.000
6812 2.000.000
601 1.000.000
 Se preiau sumele din Registrul Jurnal in Cartea Mare ( se
inregistreaza sistematic):

D 6811 C D 2812 C
19
 2.000.000 2.000.000 2.000.000
RD=2.000.000 RC=2.000.000 RC=2.000.000

D 5121 C D 411 C
3.000.000 3.000.000
RD=3.000.000 RC=3.000.000

D 401 C D 5311 C
2.000.000 2.000.000
RD=2.000.000 RC=2.000.000

D 601 C D 301 C
1.000.000 1.000.000 1.000.000
RD=1.000.000 RC=1.000.000 RC=1.000.000

D 121 C
3.000.000
RD=3.000.000

Pornind de la aceste date se intocmeste balanta de verificare

cu patru serii de egalitati:
1. ∑ Sid = ∑ Sic
2. ∑ Rd = ∑ Rc
3. ∑ Tsd = ∑ Tsc
4. ∑ Sfd = ∑ Sfc
Se preiau in balanta, total sume precedente si rulaj luna, se
calculeaza total sume si solduri finale.

Sim- Denumire Sume precedente Rulaj luna Total sume Sold final

20
bol cont D C D C D C D C
cont
1012 Capital social - 12.000.000 - - - 12.000.000 - 12.000.000
121 Profit-pierdere 7.000.000 8.000.000 3.000.000 - 10.000.000 8.000.000 2.000.000 -
212 Cladiri 20.000.000 - - - 20.000.000 - 20.000.000 -
2812 Amortizare - 15.000.000 - 2.000.000 - 17.000.000 - 17.000.000
cladiri
301 Materii prime 3.000.000 1.000.000 - 1.000.000 3.000.000 2.000.000 1.000.000 -
401 Furnizori 8.000.000 15.000.000 2.000.000 - 10.000.000 15.000.000 - 5.000.000
4111 Clienti 10.000.000 4.000.000 - 3.000.000 10.000.000 7.000.000 3.000.000 -
5121 Banca 6.000.000 2.000.000 3.000.000 - 9.000.000 2.000.000 7.000.000 -
5311 Casa 4.000.000 1.000.000 - 2.000.000 4.000.000 3.000.000 1.000.000 -
601 Cheltuieli 2.000.000 2.000.000 1.000.000 1.000.000 3.000.000 3.000.000 - -
materii prime
6811 Cheltuieli cu 5.000.000 5.000.000 2.000.000 2.000.000 7.000.000 7.000.000 - -
amortizarea
701 Venituri vanzari 8.000.000 8.000.000 - - 8.000.000 8.000.000 - -
prod. finite
TOTAL TSpD= TSpC= TRD= TRC= TSD= TSC= TSfD= TSfC=
73.000.000 73.000.000 11.000.000 11.000.000 84.000.000 84.000.000 34.000.000 34.000.000

Se observa respectarea egalitatilor:

TSpD = TSpC = 73.000.000
TRD = TRC = 11.000.000
TSD = TSC = 84.000.000 ( 73 mil. + 11mil. )
TSfD = TSfC = 34.000.000

Pentru confruntarea periodica a miscarii si soldului pentru

fiecare cont sintetic cu inregistrarile din toate conturile sale analitice se
folosesc balante de verificare ale conturilor analitice. Aceste balante
indeplinesc functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor
economice in conturile analitice precum si de legatura intre conturile
sintetice si conturile analitice. Spre deosebire de balantele de verificare a
conturilor sintetice care se bazeaza pe egalitati valorice intre totalurile
coloanelor perechi, balantele de verificare a conturilor analitice asigura
controlul exactitatii inregistrarilor prin urmatoarele corelatii valorice:
 totalul soldurilor initiale ( debitoare sau creditoare, dupa
caz ) ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu soldul
initial ( debitor sau creditor ) al contului sintetic respective;
 totalul rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa
fie egal cu rulajul debitor al contului sintetic;
 totalul rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie
sa fie egal cu rulajul creditor al contului sintetic;
 totalul soldurilor finale ( debitare sau creditoare ) ale
conturilor analitice trebuie sa fie egal cu soldul final
( debitor sau creditor ) al contului sintetic respective.
In cazul conturilor sintetice bifunctionale pot exista situatii in
care conturile analitice desfasurate au unele solduri debitoare iar altele
solduri creditoare. Ca urmare a acestei situatii, totalul soldurilor debitoare si
21
creditoare ale conturilor analitice pot fie gal si de acelasi semn cu soldul
contului sintetic, respective, numai prin insumarea lor algebrica.

2.4.ERORI DE INREGISTRARE, INDENTIFICABILE CU

AJUTORUL BALANTEI DE VERIFICARE

Balantele de verificare servesc si la identificarea erorilor de

inregistrare contabila care afecteaza egalitatile ce trebuie sa existe intre
coloanele perechi si corelatiile dintre ele.
Erorile de inregistrare contabila, dupa posibilitatile de
identificare, se impart in doua categorii:
a) erori de inregistrare contabila care pot fi identificate
prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor
de verificare tabelare ale conturilor sintetice;
b) erori de inregistrare contabila care pot fi identificate
prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de
verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de
verificare ale conturilor analitice.
2.4.1. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica
prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare
tabelare ale conturilor sintetice

Din aceasta grupa de erori fac parte:

 erori de intocmire a balantelor de verificare;
 erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor;
 erori de inregistrare in evidenta sistematica;
 erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta
cronologica.
Identificare si inlaturarea acestir erori de inregistrare
contabila se realizeaza in ordinea inverse celei in care s-au desfasurat
lucrarile de intocmire a balantei de verificare. De remarcat faptul ca toate
aceste erori pot sa apara in conditiile inregistrarii manuale a operatiilor
economice. Folosirea calculatoarelor electronice in munca de contabilitate
elimina erorile de inregistrare contabila ce pot fi identificate cu ajutorul
balantelor de verificare.
Erorile de intocmire a balantei de verificare se grupeaza
astfel:
 erori care se produc cu acozia adunarii coloanelor balantei de
verificare si care se identifica prin repetarea calculelor;
 erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor, rulajelor si soldurilor
conturilor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta de
22
 verificare. Aceste erori se identifica prin puncture, adica prin
confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de
verificare cu cele din evidenta sistematica.
Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se
datoreza unor calcule gresite, efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalul
sumelor si soldurilor conturilor. Identificarea si corectarea acestor erori se
face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte.
Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza
transcrierii gresite a unor sume din Registrul Jurnal in Registrul Cartea
Mare. Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre cele doua register.
Erori de stabilire a sumelor din formulele contabile se
datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe
in evidenta cronologica. Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor
formulelor contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu
documente care au stat la baza lor.

2.4.2. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica

prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a
conturilor sintetice si a balntelor de verificare a conturilor analitice
Principalele categorii de erori sunt:
 omisiunile de inregistrare contabila;
 erorile de compensatie;
 erorile de imputatie;
 erori de inregistrare in evidenta cronologica.
Omisiunile de inregistrare contabila constau in faptul ca
anumite operatii economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta.
Astfel de erori se identifica prin: punctarea documentelor care au stat la baza
inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii
unitatii in legatura cu operatiile economice respective. Datorita acestor erori,
apar anumite anomalii in conturi, cum ar fi:
 solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi
de active;
 drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in
termenele stabilite.
Aceste erori pot fi descoperite si prin analiza logica a
corelatiilor valorice ce trebuie sa existe in cadrul balantelor de verificare ale
conturilor analitice.
Erori de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor
sume din documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea
Mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai
multor conturi si o alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in
23
aceeasi parte a altui cont sau a altor conturi. Pe total, cele doua categorii de
erori se compenseaza reciproc. Identificarea acestor erori este posibila
datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in
urma reclamatiilor primite de la terti.
Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume
exacte ca marime, din evidenta cronologica in evidenta sistematica, atat in
debit cat si in credit, insa nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute, ci in
alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei respective.
Aceste erori se identifica ca in cazul precedent.
Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc
datorita urmatoarelor cauze:
 stabilirea gresita a unor conturi corespondente;
 inregistrarea unei operatii economice de doua ori;
 inversarea formulei contabile;
 intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma.
Aceste erori pot fi indentificate cu ajutorul balantei de
verificare sah, care pe langa unele egalitati valorice, reda si corespondenta
conturilor. Se pot identifica astfel corespondentele eronate intre anumite
conturi, erorile de compensatie si erorile de imputatie.

CAPITOLUL 3
24
 MONOGRAFIA CONTABILA LA S.C.CERBUL
CARPATIN IMPEX S.R.L.

S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL PREZINTA LA 1

Martie 2005 urmatoarea situatie economico-financiara:

ACTIV PASIV
Denumirea Sume Denumirea Sume
posturilor posturilor
Cheltuieli de 12.000.000 Capital social 350.000.000
constituire subscris varsat
Alte imobilizari 30.000.000 Rezerve legale 22.000.000
necorporale
Utilaje 150.000.000 Rezultatul reportat 45.000.000
Mijloace de 140.000.000 Credite bancare 160.000.000
transport
Titluri de participare 28.000.000 Diferente de pret la 120.000.000
marfuri
Materii prime 80.000.000 Furnizori 220.000.000
Piese de schimb 45.000.000 TVA de plata 128.000.000
Marfuri 357.000.000 TVA neexigibil 57.000.000
Clienti 82.000.000
Conturi la banci 160.000.000
Casa in lei 18.000.000
TOTAL ACTIV 1.102.000.000 TOTAL PASIV 1.102.000.000

In cursul lunii Martie s-au efectuat urmatoarele operatii

economico-financiare:
1. S.C. Cerbul Carpatin Impex SRL hotaraste majorarea capitalului
social prin cooptarea de noi asociati, cu suma de 140.000.000 lei. Aportul
este adus astfel:
- un echipament tehnologic 60.000.000 lei
- disponibil in cont 70.000.000 lei
- numerar in caserie 10.000.000 lei

25
 2. Cheltuielile ocazionate de aceasta operatie au fost de 8.000.000 lei,
TVA 19%; acestea au fost achitate ulterior prin banca.
3. Se retrage un asociat care detine un capital in valoare de 20.000.000
lei, achitat prin banca.
4. Se achizitioneaza materii prime de la furnizori, cu factura fiscala,
valoare la pret de achizitie 45.000.000 lei, TVA 19%. Se achita prin banca
30.000.000 lei, iar pentru diferenta se emite o fila C.E.C.
5. S-au dat in consum materii prime in valoare de 25.000.000 lei pe
baza bonului de consum. S-au achizitionat marfuri pentru comertul cu
amanuntul in valoare de 90.000.000 lei, TVA 19% iar adaosul commercial
de 60%. Vanzarile de marfuri in luna martie prin magazine au fost de
119.000.000 lei inclusive TVA. S-a descarcat gestiunea marfurilor vandute.
6. S-a executat o lucrare catre un client in valoare de 250.000.000 lei,
TVA 19%; incaseaza de la clientul respective prin banca suma de
150.000.000 lei. Se depune numerar din caserie in contul de la banca, in
valoare de 115.000.000 lei. Se achita prin banca furnizorilor suma de
50.000.000 lei. De asemenea se achita prin banca furnizorilor cu numerar
suma de 5.000.000 lei.
7. Pe baza listei de avans chenzinal s-au acordat avansuri chenzinare
salariatilor in suma de 12.000.000 lei. Fondul total de salarii a fost de
30.000.000 lei; inregistrati fondul de salarii, retinerile legale (I/s=1.800.000)
Si celelalte contributii ale firmei la asigurari si protectia sociala.
8. Regularizarea TVA-ului.
9. Se achita suma de 15.000.000 lei prin banca reprezentand TVA de
plata datorat.
10. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
11. Calculul si inregistrarea impozitului pe profit, inchiderea contului
691.

REGISTRUL JURNAL
formulei

SUME

CONTURILE CORESPONDENTE
Nr.op.ec.

contabile

Debitoare Creditoare
Nr.

1 2 3 4 5
1 1 456”Decontari cu asociatii/ = 1011”Capital social 140.000.000 140.000.000
actionarii” subscris nevarsat”
2 % = 456”Decontarii cu 140.000.000

26
 2131”Echipamente tehnologice asociatii/actionarii” 60.000.000
5121”Conturi la banci in lei” 70.000.000
5311”Casa in lei” 10.000.000
3 1011”Capital social = 1012”Capital social 140.000.000 140.000.000
subscris nevarsat” subscris varsat”
2 4 % = 404”Furnizori de 9.520.000
201”Cheltuieli de imobilizari” 8.000.000
constituire”
4426”TVA deductibila” 1.520.000
5 404”Furnizori de = 5121”Conturi la 9.520.000 9.520.000
imobilizari” banci in lei”
3 6 1012”Capital social subscris = 456”Decontari cu 20.000.000 20.000.000
varsat asociatii/actionarii”
7 456”Decontari cu asociatii/ = 5121”Conturi 20.000.000 20.000.000
actionarii” curente la banci
in lei”

4 8 % = 401”Furnizori” 53.550.000
301”Materii prime” 45.000.000
4426”TVA deductibila” 8.550.000
9 401”Furnizori” = % 45.000.000
5121”Conturi curente la 30.000.000
banci in lei”
403”Efecte de platit” 15.000.000
5 10 601”Cheltuieli cu materiile = 301”Materii prime” 25.000.000 25.000.000
prime”
11 % = 401”Furnizori” 107.100.000
371”Marfuri” 90.000.000
4426”TVA deductibila” 17.100.000
12 371”Marfuri” = % 81.360.000
378”Diferente de pret la 54.000.000
marfuri”
4428”TVA neexigibila” 27.360.000
13 5311”Casa in lei” = % 119.000.000
707”Venituri din vanzarea 100.000.000
marfurilor”
4427”TVA colectata” 19.000.000
14 % = 371”Marfuri” 119.000.000
378”Diferente de pret 39.189.000
la marfuri”
4428”TVA neexigibila” 19.000.000
607”Cheltuieli cu marfurile” 60.811.000
6 15 4111”Clienti” = % 297.500.000
704”Venituri din lucrari exec. 250.000.000
si servicii prestate”
4427”TVA colectata” 47.500.000
16 5121”Conturi la banci in = 4111”Clienti” 15.000.000 15.000.000
27
 lei”
17 581”Viramente interne” = 5311”Casa in lei” 115.000.000 115.000.000
5121”Conturi la banci = 581”Viramente interne” 115.000.000 115.000.000
in lei”
18 401”Furnizori” = 5121”Conturi la banci in lei” 50.000.000 50.000.000
19 401Furnizori” = 5311”Casa in lei” 5.000.000 5.000.000
7 20 425”Avansuri acordate = 5311”Casa in lei” 12.000.000 12.000.000
personalului”
21 641”Cheltuieli cu salariile = 421”Personal-salarii 30.000.000 30.000.000
personalului” datorate”
22 421”Personal-salarii = % 18.900.000
datorate” 4312”Contributia perso- 2.850.000
nalului la asigurarile sociale”
4372”Contributia persona- 300.000
lului la fondul de somaj”
4314”Contributia angajatilor 1.950.000
pentru asigurarile sociale
de sanatate”
444”Impozitul pe venituri 1.800.000
de natura salariilor”
425”Avansuri acordate 12.000.000
personalului”
23 6451”Contributia unitatii = 4311”Contributia unitatii 6.600.000 6.600.000
la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”
24 6453”Contributia angaja- = 4313”Contributia angaja- 2.100.000 2.100.000
pentru asigurarile torului pentru asigurarile
sociale de sanatate “ sociale de sanatate”
25 6452”Contributia unitatii = 4371”Contributia unitatii 900.000 900.000
pentru ajutorul de somaj” la fondul de somaj”
26 6451”Contributia unitatii = 4311”Contributia unitatii 150.000 150.000
la asigurarile sociale” la asigurarile sociale”

27 635”Cheltuieli cu alte = 446”Alte impozite, taxe 225.000 225.000

impozite,taxe si varsaminte si varsaminte asimilate
asimilate”

8 28 4427”TVA colectata” = % 66.500.000

4426”TVA deductibila” 27.170.000
4423”TVA de plata” 39.330.000
9 29 4423”TVA de plata” = 5121”Conturi la banci in lei” 15.000.000 15.000.000
10 30 % = 121”Profit si pierdere” 350.000.000
704”Venituri din lucrari exec. 250.000.000
si servicii prestate”
707”Venituri din vanzarea 100.000.000
marfurilor”
31 121”Profit si pierdere” = % 125.786.000
28
 601”Cheltuieli cu materiile 25.000.000
prime”
607”Cheltuieli privind 60.811.000
marfurile”
641”Cheltuieli cu salariile 30.000.000
personalului”
6453”Contributia angaja- 2.100.000
torului pentru asigurarile
sociale de sanatate”
6452”Contributia unitatii 900.000
pentru ajutorul de somaj”
635”Cheltuieli cu alte 225.000
impozite,taxe si varsaminte
asimilate”
6451”Contributia unitatii 6.750.000
la asigurarile sociale”
11 32 691”Cheltuieli cu impozitul = 441”Impozitul pe profit/ 56.053.500 56.053.500
pe profit” venit”
33 121”Profit si pierdere” = 691”Cheltuieli cu impozitul 56.053.500 56.053.500
pe profit”

BALANTA DE VERIFICARE LA 31 MARTIE 2005

29
Simb. Denumirea conturilor Solduri initiale Rulaje luna curenta Total sume Solduri finale
con-
turi- Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
lor
1011 Capital sub. nevarsat - - 140.000.000 140.000.000 140.000.000 140.000.000 - -
1012 Capital sub. varsat - 350.000.000 20.000.000 140.000.000 20.000.000 490.000.000 - 470.000.000
1061 Rezerve legale - 22.000.000 - 22.000.000 - 22.000.000 - 22.000.000
117 Rezultatul reportat - 45.000.000 - 45.000.000 - 45.000.000 - 45.000.000
121 Profit si pierdere - - 56.053.500 - 56.053.500 - 56.053.500 -
1621 Credite bancare pe termen... - 160.000.000 - 160.000.000 - 160.000.000 - 160.000.000
201 Cheltuieli de cons. 12.000.000 - 8.000.000 - 20.000.000 - 20.000.000 -
208 Alte imob. necorp. 30.000.000 - - - 30.000.000 - 30.000.000 -
2131 Echipamente tehnologice 150.000.000 - 60.000.000 - 210.000.000 - 210.000.000 -
2133 Mijloace de transport 140.000.000 - - - 140.000.000 - 140.000.000 -
261 Titluri de participare ….. 28.000.000 - - - 28.000.000 - 28.000.000 -
301 Materii prime 80.000.000 - 45.000.000 25.000.000 125.000.000 25.000.000 100.000.000 -
3024 Piese de schimb 45.000.000 - 45.000.000 - 45.000.000 - 45.000.000 -
371 Marfuri 357.000.000 - 171.360.000 119.000.000 528.360.000 119.000.000 409.360.000 -
378 Dif. de pret la marfuri - 120.000.000 - 54.000.000 - 174.000.000 - 174.000.000
401 Furnizori - 220.000.000 100.000.000 160.650.000 100.000.000 380.650.000 - 280.650.000
403 Efecte de platit - - - 15.000.000 - 15.000.000 - 15.000.000
404 Furnizori de imobilizari - - 9.520.000 9.520.000 9.520.000 9.520.000 - -
4111 Clienti 82.000.000 - 297.500.000 150.000.000 379.500.000 150.000.000 229.500.000 -
421 Personal-salarii datorate - - 18.900.000 30.000.000 18.900.000 30.000.000 - 11.100.000
425 Avansuri acordate person. - - 12.000.000 12.000.000 12.000.000 12.000.000 - -
4311 Contrib. unit. la asig. soc. - - - 6.750.000 - 6.750.000 - 6.750.000
4312 Contrib. pers. la asig. soc. - - - 2.850.000 - 2.850.000 - 2.850.000
4313 Contrib. angaj. pt. asig…. - - - 2.100.000 - 2.100.000 - 2.100.000
4314 Contrib. angaj. pt. asig…. - - - 1.950.000 - 1.950.000 - 1.950.000
4371 Contrib. unit. la fondul… - - - 900.000 - 900.000 - 900.000
4372 Contrib. pers. la fondul… - - - 300.000 - 300.000 - 300.000
441 Impozitul pe profit/venit - - - 56.053.500 - 56.053.500 - 56.053.500
4423 TVA de plata - 128.000.000 150.000.000 39.330.000 15.000.000 167.733.000 - 152.330.000
4426 TVA deductibila - - 27.170.000 27.170.000 27.170.000 27.170.000 - -
4427 TVA colectata - - 66.500.000 66.500.000 66.500.000 66.500.000 - -
4428 TVA neexigibila - 57.000.000 19.000.000 27.360.000 19.000.000 84.360.000 - 65.360.000
444 Imp. pe venit de nat. sal. - - - 1.800.000 - 1.800.000 - 1.800.000
446 Alte imp. taxe si varsam… - - - 225.000 - 225.000 - 225.000
456 Decont. cu asoc./actionari - - 160.000.000 160.000.000 160.000.000 160.000.000 - -
5121 Conturi la banci in lei 160.000.000 - 335.000.000 124.520.000 495.000.000 124.520.000 370.480.000 -
5311 Casa in lei 18.000.000 - 129.000.000 132.000.000 147.000.000 132.000.000 15.000.000 -
581 Viramente interne - - 115.000.000 115.000.000 115.000.000 115.000.000 - -
601 Ch. cu materiile prime - - 25.000.000 25.000.000 25.000.000 25.000.000 - -
607 Ch. privind marfurile - - 60.811.000 60.811.000 60.811.000 60.811.000 - -
635 Ch. cu alte imp. taxe… - - 225.000 225.000 225.000 225.000 - -
641 Ch. cu sal. personalului - - 30.000.000 30.000.000 30.000.000 30.000.000 - -
6451 Ch. privind C.A.S. - - 6.750.000 6.750.000 6.750.000 6.750.000 - -
6452 Ch. privind somajul - - 900.000 900.000 900.000 900.000 - -
6453 Ch. privind C.A.S.S. - - 2.100.000 2.100.000 2.100.000 2.100.000 - -
691 Ch. cu imp. pe profit - - 56.053.500 56.053.500 56.053.500 56.053.500 - -
704 V. din lucrari executate… - - 250.000.000 250.000.000 250.000.000 250.000.000 - -
707 V. din vanzarea marfurilor - - 100.000.000 100.000.000 100.000.000 100.000.000 - -
Total 1.102.000.0 1.102.000.0 2.510.378.0 2.510.378.0 3.512.378.0 3.512.378.0 1.497.380.0 1.497.380.0
00 00 00 00 00 00 00 00

30
 CAPITOLUL 4

Concluzii si propuneri

In lucrarea de fata am prezentat Balanta de verificare ca

procedeu al metodei contabilitatii.
Dupa cum stim, contabilitatea inregistreaza cronologic si
sstematic operatiunile economice care afecteaza patrimoniul societatii
comerciale.
Pentru acestea, foloseste o serie de documente de evidenta.
Unele documente au caracter primar, ele consemnand pentru prima data
fenomenul la data si la locul de producere.
Acestea sunt documente justificative ( Nota de receptie,
Factura fiscala, Bon consum, Stat de salarii etc.).
Dar, pentru a sintetiza informatiile pana la raportarea lor in
documente de sinteza (in bilantul contabil), documentele primare sunt
insuficiente.
Sunt necesare documente cu caracter complex, care sa
permita intocmirea situatiilor centralizate privind situatia patrimoniului.
Acestea sunt registrele contabile.
Dupa inregistrarea operatiunilor in conturi, apare necesitatea
unui instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a
informatiilor, pentru a le transpune in bilantul contabil. Acest instrument
este Balanta de verificare.
Deci, balanta de verificare asigura legatura dintre cont si
bilant.
In capitolul 1 am prezentat societatea comerciala Cerbul
Carpatin Impex S.R.L. Obiectul de activitate principal al acestei firme este
aprovizionarea si desfacerea cu amanuntul a marfurilor alimentare si
nealimentare a produselor complementare.
In capitolul 2 am prezentat Balanta de verificare ca metoda a
contabilitatii din punct de vedere teoretic.
Balanta de verificare este procedeul contabil ce asigura
preluarea sumelor din conturi in bilantul contabil.
Ea indeplineste functia de control a corectitudinii dublei
inregistrari.
Totusi, exista si tipuri de erori ce nu se pot identifica cu
ajutorul balantei, necesitand verificari suplimentare.
Balantele de verificare se pot clasifica dupa natura conturilor
si dupa numarul de egalitati pe care le contin.
31
 Acestea se intocmesc lunar, oferind informatii centralizate
asupra surselor, mijloacelor si procedeelor economice inregistrate in conturi.
In capitolul 3 am incercat sa prezint pe scurt esentialele
operatiuni care au avut loc in cursul unei luni la S.C.Cerbul Carpatin Impex
S.R.L.
In concluzie si mai ales in opinia mea contabilitatea zilelor
noastre are multe erori, din foarte multe puncte de vedere. Din punctual meu
de vedere ii lipsesc aspecte foarte importante aferente planului de conturi sau
a inregistrarii unor operatiuni, are multe lucruri care ii lipsesc, dar cum eu
sunt doar o eleva nu prea am ce comenta in aceasta privinta; cu toate ca unii
experti contabili mi-ar da dreptate.

32
 BIBLIOGRAFIE

1. *** Legea contabilitatii, nr. 82/1991

2. Ministerul Sistemul contabil al agentilor economici,
Finantelor Editura Economica, Bucuresti, 1994
3. Octavian Bazele contabilitatii, Editura Eficient,
Bojian Bucuresti, 1997
4. Octavian Contabilitatea intreprinderilor, Editura
Bojian Economica, Bucuresti, 1999
5. Mihai Epuran, Bazele contabilitatii, Editura de Vest,
Valeria Babaita Timisoara, 1994
6. Violeta Isai Contabilitatea financiara, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
7. Violeta Isai Aplicatii de contabilitate financiara,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
2000
8. Violeta Isai, Contabilitate – manual pentru clasa a X-a,
Gheorghe Editura All Educational, Bucuresti, 2000
Negoescu
9. Mihai Ristea Contabilitatea intreprinderii, vol.I, Editura
Margaritar, Bucuresti, 1997
10. Dumitru Visan Contabilitatea in comertul exterior, Editura
Economica, Bucuresti, 1999

33