UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti

Specialitatea Contabilitatea siInformatica de Gestiune
Centru ID Zalau

PROIECT DE CERCETARE

Coordonator: Student:
Prof. Univ dr. Ioan Gaf-Deac Bente Mocan N. Florica
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti
Specialitatea Contabilitatea siInformatica de Gestiune
Centru ID Zalau

ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT

LA S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU

Coordonator: Student:
Prof. Univ dr. Ioan Gaf-Deac Bente Mocan N. Florica

1
 CUPRINS
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

1.1 Cadrul legal în vigoare cu privire la impozitul pe profit.........................................................................3

1.2 Reforma fiscala.......................................................................................................................................4
1.2.1 Sistemul general al impozitului pe profit, în condiţiile Legii nr. 12/1991...................................4
1.2.2 Dezavantajele impozitării, conform Legii nr. 12/1991...................................................................5
1.2.3 Impozitul pe profit, conform Ordonanţei Guvernamentale nr. 70/1994.........................................5
1.2.4 Deficienţele O.G. nr. 70/1994:.............................................................................................................6
1.3 Subiecţii impunerii în cadrul imozitului pe profit...................................................................................6
1.4 Baza impozabilă………………………………………………………………………………………..7
1.5 Creditul fiscal…………………………………………………………………………………………..10
1.6 Evolutia cotei de impunere…………………………………………………………………………....11
1.7 Venituri neimpozabile şi scutiri de impozit…………………………………………………................13
1.8 Indicatorii economico–financiari de apreciere a rezultatelor financiare.................................................16
1.9 Repartizarea profitului............................................................................................................................17
1.10 Contabilitatea impozitului pe profit......................................................................................................18

CAPITOLUL II
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU

2.1 Prezentarea generala S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU.........................................................19

2.2 Factorii care influenţează mărimea şi dinamica ratei profitului..............................................................22
2.3 Calculul profitului la 31.12.2005 in „ Contul de profit şi pierderi”.......................................................22
2.4 Analiza sistemului informational folosit de “ ART UNIVERSUM” ZALAU......................................23.

CAPITALUL III
ANALIZA PROFITULUI LA SC”ART UNIVERSUM”SRL IN PERIOADA 2003 –2006

3.1 Evolutia impozitului pe profit in perioada 2003-2006..............................................................................25

3.2. Analiza datoriilor prin intermediul ratelor de pasiv pe baza bilanţului.la S.C.”ART UNIVERSUM”
S.R.L. ZALAU ...............................................................................................................................................26
3.3 Analiza mărimii şi structurii impozitelor şi taxelor datorate statului..................................................28
3.4 Influenţa datoriilor asupra solvabilităţii firmei SC”ART UNIVERSUM”SRL...................................29
CONCLUZII SI PROPUNERI......................................................................................................32
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................34
ANEXE
Anexa 1 Bugetul activitatii generale 2006.....................................................................................................35
Anexa 2 Repartizarea profitului 2005............................................................................................................36
Anexa 3 Contul de profit si pierdere 2005.....................................................................................................37

2
 CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
IMPOZITUL PE PROFIT

1.1 Cadrul legal în vigoare cu privire la impozitul pe profit

 ORDONANŢA GUVERNULUI NR.70/1994 privind impozitul pe profit (republicată în M.O.

nr. 40 din 12 martie 1997 ) , ale cărei prevederi se aplică de la 1 ianuarie 1997.
 Legea nr.73/1996 pentru aprobarea ORDONANŢEI GUVERNULUI nr.70/1994 privind
impozitul pe profit ( publicată în M.O. nr. 174 din 2 august 1996)
 ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.83 din 23 decembrie 1997 pentru modificarea şi completarea
O.G. nr.70/1994 privind impozitul pe profit (publicată în M.O. nr. 375 din 24 decembrie 1997)
 ORDONANŢA nr.40 din 30 ianuarie 1998 pentru modificarea şi completarea O.G. nr.70/1994
privind impozitul pe profit ( publicată în M.O nr.43 din 30 ianuarie 1998)
 Legea nr.106 din 26 mai 1998 pentru aprobarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ A
GUVERNULUI nr.83/1997 pentru modificarea şi completarea O.G nr.70/1994 prind impozitul
pe profit ( publicată în M.O nr.250 din 29 mai 1998)
 Legea nr.249 din 28 decembrie 1998 privind aprobarea O.G nr.40/1998 pentru modificarea şi
completarea O.G. nr.70/1994 privind impozitul pe profit ( publicată în M.O nr.511 din 30
decembrie 1998)
 Legea bugetului de stat pe anul 1999, nr.36 din 8 martie 1999 ( publicată în M.O nr.97 din 8
martie 1999)
 ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.47/20.04.1999 pentru completarea art.4 din O.G nr.70/1994
privind impozitul pe profit, publicată în M.O. nr.166/20.04.1999.
Alte modificari ale impozitului pe profit
Prin Legea nr. 73/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit au fost
adoptate şi unele modificării şi completări ale prevederilor ordonanţei respective. Este vorba de
renunţarea la gruparea contribuabililor din punct de vedere fiscal în contribuabili mici şi mari.
De la republicarea acestei ordonanţe în Monitorul Oficial nr. 40 din 12 martie 1997 şi până în
2000 ea a fost modificată şi completată prin:
· Legea nr. 105 din 24 iunie 1997

3
 · O.U.G. nr. 83 din 23 decembrie 1997
· Legea nr. 106 din 26 mai 1998 ( pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/1997)
· O.G. nr. 40 din 30 ianuarie 1998
· Legea nr. 249 din 28 decembrie 1998
· Legea nr. 47/1999
· O.G. nr. 217/1999, O.G. nr. 139/2000, O.G. nr. 246/2000.
Legii nr. 414/2005,

1.2 Reforma fiscala

1.2.1 Sistemul general al impozitului pe profit, în condiţiile Legii nr. 12/1991

Reforma fiscală, componentă a reformei economice şi sociale, urmăreşte constituirea unui

sistem fiscal coerent, echilibrat şi eficient pentru a putea face faţă cerinţelor tranziţiei la economia de
piaţă.
Printre cele mai importante măsuri de constituire a unui sistem fiscal s-a numărat şi adoptarea
Legii privind impozitul pe profit (Legea nr. 12 din 30 ianuarie 1991, publicată în Monitorul Oficial
nr.25 din 31 ianuarie 1991). Instituirea acestui impozit a devenit necesară pentru a se crea un cadru
juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. Anterior intrării în vigoare a
legii, agenţii economici persoane juridice erau supuşi unui sistem fiscal diferenţiat.
Impozitele datorate de persoanele juridice erau diferite nu numai din punct de vedere al
categoriilor de cote de impunere, dar şi în ceea ce priveşte nivelul acestor cote, baza impozabilă,
calculul impozitului şi alte elemente ale impunerii. În consecinţă, la acelaşi nivel de profit obţinut,
agenţii economici din diverse domenii de activitate datorau un impozit în cuantum diferit.
Legea numărul. 12/1991 asigură participarea tuturor agenţilor economici persoane juridice la
formarea veniturilor bugetului public în raport cu mărimea profitului obţinut. Prin modul în care s-a
reglementat impozitul pe profit s-a realizat şi o simplificare legislativă. Astfel, au fost abrogate
numeroase reglementări anterioare, fiind adoptată o lege care aducea prevederi noi, bazată pe
legislaţiile fiscale moderne. De asemenea, reglementarea a fost mai elaborată atât în ceea ce priveşte
stabilirea clară a subiecţilor impozabili şi a bazei impozabile, precum şi cu privire la stabilirea unor
facilităţi fiscale relativ stimulative.
În consecinţă, s-a instituit impozitul pe sumele obţinute din vânzarea activelor societăţilor
comerciale cu capital de stat (H.G. nr.782/1991, dată în baza autorizării prevăzute prin Legea nr.

4
56/1991. Hotărârea a fost abrogată şi înlocuită prin Legea nr. 54/1992. La rândul ei Legea nr.
54/1992 a fost abrogată prin O.G. nr. 70/1994).

1.2.2 Dezavantajele impozitării, conform Legii nr. 12/1991

În condiţiile Legii nr. 12/1991, ponderea impozitului pe profit în produsul intern brut a scăzut
în mod simţitor, de la 5,3% în anul 1991 la 3,6% în anul 1993. De asemenea, s-a apreciat că a fost
favorizată proliferarea scutirilor de impozit pe profit, a lipsit un sistem de ajustare neutră, în raport
cu evoluţia inflaţiei, a activelor şi pasivelor societăţilor comerciale, în scopuri fiscale, ceea ce a avut
drept consecinţă erodarea bazei de impunere.
Rezultatul practic al acestei politici a fost că firmele private şi cele mixte aproape că nu au
plătit impozit, fapt care a costat bugetul ţării sume reprezentând 3% din produsul intern brut. În plus,
din dorinţa de a atrage investiţii străine, prin Legea nr. 35/1991, s-a acordat un tratament fiscal
discriminatoriu faţă de investitorii autohtoni.
Consecinţa acestor facilităţi discriminatorii, acordate investiţiilor străine, a determinat
proliferarea societăţilor comerciale cu participare străină având un aport străin redus la capitalul
social. Aceste societăţi au obţinut profituri foarte mari care au fost transferate în străinătate fără a fi
impozitate în ţara noastră, ceea ce echivalează, în realitate, cu export de produs naţional. În ultimii
ani, sarcina fiscală a persoanelor juridice a crescut simţitor, odată cu întroducerea unor
contribuţii pe care erau obligate să le plătească pentru alimentarea unor fonduri speciale cum sunt,
spre exemplu, cele pentru fondul de cercetare – dezvoltare, fondul de învăţământ, fondul de sănătate,
fondul de risc, fondul pentru pensii de asigurări sociale a agricultorilor.

1.2.3 Impozitul pe profit, conform Ordonanţei Guvernamentale nr. 70/1994

Tranziţia la economia de piaţă şi dobândirea calităţii de membru asociat al Uniunii Europene

au impus restructurarea sistemului fiscal, inclusiv a impozitului pe profit şi armonizarea legislaţiei
fiscale cu principiile şi procedurile adoptate de membrii Uniunii, ca o condiţie a obţinerii de către
România a calităţii de membru cu toate drepturile aferente.
Ţinând seama, printre altele, de neajunsurile de mai sus ale reglementărilor din Legea nr.
12/1991 şi Legea nr. 35/1991, a apărut necesară perfecţionarea cadrului juridic al impozitării
profitului. În acest scop, a fost adoptată O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, intrată în

5
vigoare la 1 ianuarie 1995. Noua reglementare a adus şi schimbări în concepţia de impunere a
profitului dintre care se pot menţiona următoarele:
- baza de impunere poate fi corectată în raport de nivelul inflaţiei;
- scutirile de impozit au fost eliminate, atât cele aplicabile investitorului român, cât şi cele
care favorizau investitorii străini;
- la determinarea impozitului se ia în considerare creşterea patrimoniului net într-un an
fiscal, care include atât profiturile realizate din activităţile efectuate de contribuabili, cât şi din
creşterile de capital;
- se reglementează accelerată a mijloacelor fixe;
cota de impozit s-a redus de la 45% la 38%, iar pentru agricultură la 25%.
Veniturile provenite din dividende distribuite de societăţile comerciale, au rămas în
continuare impozitate distinct, potrivit Legii nr. 40/1992.
În schimb, impozitul pe sumele din vânzarea activelor societăţilor comerciale cu capital de
stat a fost desfiinţat, ca urmare a abrogării Legii nr. 54/1992, prin O.G. nr. 70/1994. Ca atare, sumele
obţinute din vânzarea activelor societăţilor comerciale cu capital de stat sunt incluse în veniturile
societăţilor respective ca orice venit şi deci li se aplică impozitul pe profit.

1.2.4 Deficienţele O.G. nr. 70/1994

Astfel, gruparea din punct de vedere fiscal, a contribuabililor în mari şi mici, numai cu scopul
de a aplica metodologii diferite pentru determinarea profitului impozabil, era nejustificată. Se crea o
diferenţiere artificială de regim fiscal, cu consecinţă că, cei peste 2400 de contribuabili mari să
plătească impozitul în funcţie de creşterea patrimoniului net actualizat la inflaţie, iar restul de cca.
500.000 contribuabili mici în raport de diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, fără actualizare la
inflaţie. Prin această soluţie, sporea foarte mult activitatea de evidenţă prin ţinerea de evidenţe duble
(fiscale şi contabile), prin întocmirea de două bilanţuri (unul fiscal şi unul contabil), se impozitează
venituri neîncasate, practic se instituie blocajul financiar. Gruparea în cele două categorii de
contribuabili apare ca o anomalie, fiind bazată pe criterii arbitrare şi nu de natură economică sau
fiscală.
1.3 Subiecţii impunerii în cadrul imozitului pe profit

6
 În funcţie de forma de organizare, de sursa impozabilă, rezidenţa şi sediul sau, după caz,
Legea nr. 73/1996 grupează subiecţii impunerii impozitului pe profit în patru categorii, după cum
urmează:
a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din
România cât şi din străinătate;
b) persoanele juridice străine, care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România
pentru profitul impozabil aferent acestui sediu permanent;
c) persoane juridice şi fizice străine care desfăşoară activităţi în România ca partener într-o
asociere ce nu dă naştere unei persoane juridica , pentru toate veniturile rezultate din activitatea
desfăşurată în România;
d) asocierea dintre persoane fizice române şi persoane juridice române care nu dau naştere
unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atât în românia cât şi în străinătate . În acest caz,
impozitul datorat se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică.
Persoane exceptate de la plata impozitului.
Sunt exeptate de la plata impozitutui pe profit a două grupe de persoane şi anume:
 trezoreria statului pentru operaţiunile din fondurile publice, derulate prin contul
general al trezoreriei;
 instituţiile publice pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile
extrabugetare şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 72/1996 privind
finanţele publice.
1.4 Baza impozabilă

Baza de impunere, ca sumă asupra căreia se aplică cota de impunere pentru a se stabili
impozitul datorat de contribuabil, o constituie profitul impozabil.
Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se determină ca diferenţă între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a
bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate şi lucrări
executate, inclusiv din câştiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
dintr-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Schimbarea sistemului de impozitare de la încasare la livrare (facturare) are o bază obiectivă
şi nu constituie o “inovatie” a finanţiştilor. S-a încercat astfel remedierea rupturii între impozitul pe
profit şi sistemul contabil, potrivit căruia veniturile sunt înregistrate în contabilitate pe baza
documentelor care atestă livrarea produselor, iar cheltuielile pe baza documentelor în care sunt
7
consemnate acestea. În aceste condiţii nu mai este nevoie de a calcula acei coeficienţi K pentru a
determina cât din profitul contabil este aferent facturilor încasate, care presupunea destule calcule şi,
mai grav, devenise, “un mijloc legal” de evaziune.
Profit contabil = (venituri din exploatare + venituri financiare + venituri excepţionale) –
(cheltuieli din exploatare + cheltuieli financiare + cheltuieli excepţionale).
Profitul fiscal = Profit contabil +cheltuieli nedeductibile – cheltuieli deductibile.
În condiţiile Legii nr. 12/1991, se impuneau numai veniturite încasate, deci nu toate
veniturile la care avea vocaţie contribuabilul. Ca atare, sumele din facturile emise şi neîncasate în
cadrul anului fiscal nu erau incluse în veniturile contribuabilului, ceea ce reprezenta într-adevăr, o
evaziune fiscală legală.
Potrivit noii reglementări, se procedează la cuprinderea în veniturile contribuabilului a
contravalorii producţiei realizată şi facturată, indiferent de data încasării efective a sumei aferente. În
acelaşi timp, în condiţiile Legii nr. 12/1991 “câştigurile”, cum sunt spre exemplu cele de capital, nu
erau incluse în veniturile supuse impozitului pe profit. Această situaţie a fost înlăturată prin noua
reglementare, deoarece “câştigurile” din orice sursă” reprezintă venituri obţinute ce intră în profitul
impozabil. Astfel de câştiguri, pot fi, spre exemplu, cele rezultate din vânzarea de mijloace fixe, din
valorificarea materialelor obţinute în urma scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe.
Cheltuielile deductibile pentru determinarea profitului impozabil, ca regulă generală, sunt
numai cele aferente realizării veniturilor şi cele considerate deductibile conform prevederilor legale.
Mai mult, se prevede, că dacă o cheltuială este aferentă mai multor activităţi, ea se repartizează pe
activitaţile respective. Un exemplu de prevederi legale care consideră deductibile anumite cheltuieli
îl reprezintă:
Legea privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit
(Legea nr. 109/1996, publicată in M.Of. nr. 252 din 18 octombrie 1996).
Astfel potrivit articolului 164, alineatul 2, din lege, sunt considerate deductibile la calculul
impozitului pe profit sumele pentru acţiunile socialcultural-sportive, de protocol, de reclamă şi
publicitate, de formare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului etc.
Legea bugetului de stat pe anul 1997 (Legea nr. 72 din 29 aprilie 1997), publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 29 aprilie 1997. La articolul 47 se precizează că:
"Regiite autonome şi societăţile comerciale pot efectua, anual, în limita unei cote de până la 1,5%
aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli care sunt deductibile la calculul profitului
impozabil, pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea
acestora, potrivit legii, şi anume: grădinile, creşe, dispensare, carntine, baze sportive etc."

8
 "În limita cotei prevăzute la alineatul anterior, unităţile menţionate pot aloca şi sume pentru
acoperirea unei părţi din cheltuielile ocazionate de: procurarea unor daruri pentru copiii salariaţilor,
acoperirea parţială a biletclor de tratament sau de odihnă etc."
Sunt stabilite concret, cheltuielile pentru care nu se admite deducerea şi anume:
 Impozitul pe profit datorat, precum şi impozitul pe venitul realizat din străinătate;
 amenzile sau penalităţile datorate către autorităţile române sau străine;
 cheltuielile pentru protocol, reclamă şi publicitate care depăşesc limitele prevăzute de
legea bugetară anuală. În Legea Bugetului de Stat pe 1996 se preconizează că "agenţii
economici plătitori de impozit pe profit pot efectua cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate în limita unei cote de 3% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor încasate şi al chettuielilor aferente inclusiv accizele". Datorită faptului că
această cotă se aplica asupra diferenlei dintre veniturile încasate şi cheltuieli se
ajungea astfel la o diminuare a valorii cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate
deductibile la calculul profitului impozabil.
 sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi provizioanelor peste
limita legală, cu exceptia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor
acordate şi a fondului de rezervă, a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi
reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum şi a fondului de
rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până ce acesta va atinge a cincea
parte din capitalul social;
 cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale şi circulante ale
contribuabililor;
 discounturile, remizele sau alte reduceri de preţ acordate clienţilor, pentru care nu s-
au întocmit documente;
 orice eheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor;
 cheltuielile de delegare, de detaşare şi de deplasare în cadrul localităţii, în interesul
serviciului, precum şi cele pentru deplasări în străinătate pentru îndeplinirea unor
misiuni cu caracter temporar, care depăşesc plafoanele prevăzute pentru salariaţii
instituţiilor publice şi ai regiilor auţonome cu specific deosebit;
 cheltuielile de conducere şi cheltuielile de administrare înregistrate de un sediu
permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, indiferent de faptul

9
 că s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, care
depăşesc 3% din veniturile totale realizate în România, etc.
Profitul impozabil se determină ca diferenţă dintre totatul veniturilor şi cheltuielilor la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile. În continuare se vor prezenta categoriile de venituri şi cheltuieli
care se au in vedere la determinarea profitului impozabil.
Venituri:
venituri din exploatare: respectiv din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate, lucrări
executate şi din alte activităţi, din producţia stocată etc.
venituri financiare: respectiv venituri din participaţii, titluri de plasament, acţiuni, diferenţe
de curs valutar (acestea ar trebui evidenliate separat deoarece nu constituie un stimul pentru cei care-
şi repatriază valuta), dobânzi;
venituri excepţionale: respectiv din operaţiuni de gestiune (din despăgubiri şi penalităţi), din
operaţiuni de capital (subvenţii pentru investiţii virate la venituri, venituri din cedarea activelor) şi
altele.
Cheltuieli:
 cheltuieii de exploatare: respectiv cheltuieli cu materii prime, materiale, mărfuri,
cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuielile de personal, cheltuieli cu impozitele
şi altele;
 cheltuieli financiare: respectiv cheltuielile privind dobânzile, titlurilor de plasament,
etc.;
 cheltuieli excepţionale: respectiv cheltuieli privind operaţiunile de capital şi cele din
operaţiuini de gestiune:
- cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune se identifică cu: valoarea
pierderilor din calamităţi, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din
evidenţă, valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor, donaţiilor şi subvenţiilor acordate;
- cheltuieli excepţionale privind operaţiile de capital sunt ocazionate de pierderile
determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni, cheltuieli determinate de încetarea unor activităţi şi
altele.
 cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat.

1.5 Creditul fiscal

În doctrina fiscală, noţiunea de credit fiscal este definită ca fiind “permisiunea unei
deduceri din său o directă scădere din suma impozitului datorat”. (conform International Tax
10
Glossary, International Bureau of Fiscal Documentation, Amsterdam). Creditul fiscal poate fi definit
ca suma tuturor facilităţilor fiscale (scutiri, reduceri, evitarea dublei impuneri).
În practica convenţională internaţională creditul fiscal este utilizat ca o metodă pentru
evitarea dublei impuneri. În acest sens şi practica convenţională a României, respectiv in unele din
cele peste 50 de convenţii pentru evitarea dublei impuneri internaţionale, se utilizează metoda de
evitare a dublei impuneri prin creditul fiscal. O.G. nr. 70/1994 aplică în relaţiile externe creditul
fiscal, ca o măsură unilaterală de evitare a dublei impuneri internaţionale. În acest sens, se prevede
că persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit, datorat în România,
o sumă echivalentă cu impozitul pe venit din sursa externă plătit direct sau prin reţinere la sursă în
străinătate, pe bază de documente care atestă plata, confirmată de autorităţile fiscale străine.

1.6 Evolutia cotei de impunere

Anterior Legii nr. 12/1991
Nivelul cotelor de impozit asupra beneficiilor persoanelor juridice era foarte diferit anterior
întrării în vigoare a Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit. Astfel, spre exemplu, unităţile
economice de stat datorau impozitul pe beneficiu cu cota minimă de 54% şi cea maximă de 97%,
cooperativele meşteşugăreşti erau impuse cu cote între 25% şi 90%, iar cele de consum şi de credit
cu 25%, Casa de Economii şi Consemnaţiuni datora 70%, Loto 100%, societăţile mixte datorau 30%
etc.
Legea nr. 12/1991
Iniţial, Legea nr. 12/1991 stabilea cote de impozit pe tranşe de venit, cuprinse între 5% şi
77%. Forma de impunere era cu cote progresive, pe tranşe de venit, fiind stabilite 77 de trepte de
impozitare. Numărul mare de trepte de impozitare a creat multiple dificultăţi de aplicare, iar forma
de impunere progresivă nu încurajează agenţii economici în obţinerea de profituri mari. Pentru a
simplifica operaţiunile implicate de calcularea şi încasarea impozitului şi a stimula realizarea de
profituri cât mai mari, prin H.G. nr. 804/1991, s-a introdus forma de impunere în cote proporţioale,
iar numărul acestora a fost redus numai la 2 şi anume:
 30% pentru profitul impozabil de până la 100 ron (1.000.000 lei);
 45% pentru partea din profitul impozabil care depăşeşte 100 ron (1.000.000 lei). În
acest fel, nivelul maxim al cotei de impozit pe profit a fost redus.
Ordonanţa Guvernamentală numărul 70/1994

11
 În locul celor două cote de impozit, de 30% şi 45%, s-a introdus o singură cotă de 38%, drept
cotă generală de impozitare. Nivelul acestei cote este mai redus în paport cu cota maximă aterioară
de 45%. Renunţându-se însă, la scutirile de impozit anterioare, impactul noii cote reduse nu s-a
reflectat favorabil mai ales pentru agenţii economici care beneficiau de scutirea pe 3 ani sau 5 ani, în
realitate exact contribuabilii din sectoarele şi ramurile care ar fi meritat să fie sprijiniţi şi
stimulaţi. Contribuabilii cu perioade reduse de exceptare, cum sunt spre exemplu cei din domeniul
comercial, au fost mai puţin defavorizaţi de renunţarea la scutire, cu toate că societăţile din acest
domeniu realizează frecvent profituri nemeritate.
Este adevărat că nivelul de 38% al cotei de impozit din ţara noastră este mai mic decât al
unor state foste comuniste, cum este cazul Bulgariei - 52% pentru întreprinderile de stat şi 49%
pentru sectorul particular, Polonia şi Ungaria cu 40%. In acelaşi timp, cota de 38% este numai cu
câteva procente mai mare, ca şi cea a unor state europene dezvoltate economic, cum sunt Franţa cu
34%, Italia cu 36%, Olanda cu 35%. Dar trebuie să se ţină cont şi de specificul fiecărei ţări în parte,
astfel că nivelul procentelor în sine nu este întotdeauna edificator, totuşi pentru condiţiile din ţara
noastră se poate aprecia că 38% este o cotă prea mare. Singura ramură care a obţinut un sprijin mai
consistent, prin nivelul cotei de impunere şi ulterior prin suspendarea impozitului, a fost agricultura.
Iniţial, cota era de 25%, în cazul contribuabililor care realizau anual cel puţin 80% din veniturile din
agricultură.Astfel este bine venită soluţia unei cote adiţionale de impozit de 22%. Într-adevăr, plata
unei cote adiţionale se justifică pentru contribuabilii care obţin venituri şi din domeniul jocurilor de
noroc, baruri cu program de noapte. Cota adiţională se aplică asupra părţii din profitul impozabil,
care corespunde ponderii veniturilor realizate din aceste activităţi în volumul total al veniturilor. De
altfel, nivelul cotei adiţionale putea fi chiar mai mare, în cazul în care profitul depăşeşte o anumită
cotă valorică, deoarece nu ne aflăm în domcnii a căror dezvoltare necesită stimulare din partea
statului. Se prevede, în acelaşi timp, o cotă de impozit de 80%, în cazul Băncii Naţionale a
României, cotă care se aplică asupra veniturilor rămâse după scăderea cheltuielilor deductibile şi a
fondului de rezervă.
În sfârşit, o altă cotă adiţională de impozit pe profit de 6,2% este prevăzută pentru profitul
impozabil al unei persoane juridice străine realizat printr-un sediu permanent în România. Dar, ca o
părere, această cotă adiţională nu trebuie instituită în condiţiile în care România are nevoie stringentă
de investiţii şi tehnologii avansate din exterior. Desigur, se pot aduce explicaţii teoretice privind
instituirea acestei cote şi anume că investitorii străini sunt interesaţi în primul rând de stabilitate
economică şi politică şi în al doilea rând de gradul de fiscalitate, dar în realitate orice investitor
urmăreşte un nivel al profitului net cât mai ridicat, ceea ce este şi normal.

12
Cotele de impozitare actuale
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%
Cota de impozit pe profit este de 16% conform Codului fiscal nr. 571/2004.

1.7 Venituri neimpozabile şi scutiri de impozit

Pentru a se elimina impozitarea repetată a dividendelor primite de o persoană juridică română

de la o altă persoană juridică română, s-a reglementat neimpozitarea acestor venituri cu impozitul pe
profit (O.G. nr. 70/1994). Se precizează că dividendele primite de o persoană juridică românâ de la o
altă persoană juridică română nu se includ în profitul impozabil. În schimb, dividendele primite de o
persoană juridică, română de la o persoană juridică strâină se includ în profitul impozabil. De
asemenea, dividendele plătite de o persoană juridică română către orice persoană juridică străină se
impozitează în conformitate cu O.G. nr. 26/1995 privind impozitul pe dividendele cu o cotă de 10%.
Această cotă se aplică şi în cazul plăţii de dividende către persoane fizice române sau străine. Ar fi
indicat ca neimpozitarea să se extindă şi la dividendele distribuite acţionarilor sau asociaţilor
persoane fizice rezidente pentru a se evita integral dubla impunere internă.
Aşezarea impunerii
În noţiunea de aşezare a impunerii se includ toate operaţiile necesare pentru stabilirea sumei
de ptată cu titlu de venit public, adică pentru determinarea concretă a obligaţiei fiscale. În
consecinţă, aşezarea impunerii implică identificarea subiectului impunerii, determinarea obiectului
venitului public şi a bazei impozabile, a cotei legale de impunere, a înlesnirilor legale şi constituirea
titlutui de creanţă fiscală (în virtutea raporturilor juridice care apar între plătitori şi stat, în baza
obligaţiei fiscale, pentru acesta din urmă se naşte în mod implicit creanţa fiscală).
Plata impozitului
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni
din trimestrul următor cu excepţia Băncii Naţionale a României şi a societăţilor bancare care
efectuează plăţi lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează
impozitul.
Declaraţia de impunere
Practic, contribuabilii au de depus două categorii de declaraţii de impunere. Astfel, o primă
categorie o reprezintă declaraţia de impunere până la termenul de plată, respectiv trimestrial, până la
data de 25 a primei luni din trimestrul următor, cu excepţia B.N.R. şi societăţilor bancare care depun
lunar până la data de 25 ale lunii următoare. A doua categorie de declaraţie de impunere este cea
13
pentru anul fiscal expirat, care se depune până la termenul prevâzut pentru depunerea bilanţului
contabil.
Stabilirea impozitului de către organul fiscal
În ipoteza în care, organul fiscal apreciază că stabilirea impozitului pe profit nu a fost făcută
în conformitate cu prevederile legale, se poate efectua un nou calcul al impozitului, având obligaţia
să comunice în scris contribuabilului modul de stabilire al acestuia comunicarea se face printr-o
înştiinţare de plată, în care se indică şi suma obligaţiei de plată.
Plata impozitului pe profit se face în moneda naţională, leu. În situaţiile în care, plata
veniturilor către beneficiarul de venit se face în valută, plata impozitelor, taxelor, amenzilor se face
în lei proveniţi din schimb valutar la cursul în vigoare la data plăţii.
Evolutia majorărilor de întârziere
 nivelul cotei majorării de întârziere, în forma iniţială a O.G. nr. 70/1994, era cu două
procente peste rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale (această cotă a funcţionat pe perioada 1
ianuarie - 31 august 1995);
 de la data de 1 septembrie 1995 se aplică cota fixă de 0,12% pentru fiecare zi de
întârziere;
 potrivit O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare cota majorărilor de
întârziere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor corelat cu
rata dobânzii de referinţă a B.N.R., la care se adaugă cel mult 10 procente.
În acest sens prin H.G. nr. 291/1996 (privind stabilirea cotei majorărilor de întârziere), cota
majorărilor de întârziere s-a stabilit la 0,12% pe zi de întârziere.
Şi organele fiscale sunt obligate la plata unor majorări de întârziere, în cazul când sumele
plătite în plus sub formă de impozit nu sunt restituite contribuabililor care le-au solicitat în termenul
prevăzut de lege şi anume după expirarea a 30 de zile de la depunerea cererii de către contribuabilul
în cauză.
Potrivit O.G. nr. 13/1996 privind acordarea unor înlesniri referitoare la majorările de
întârziere, majorările de întârziere datorate până la data de 31 decembrie 1995, pentru neplata la
termen a sumelor datorate bugetului, se amână la plată până la data de 31 decembrie 1997.
 majorările de întârziere se scutesc integral dacă debitele restante la 31 decembrie 1995 se
achită pânâ la 31 decembrie 1996;
 majorările de întârziere se reduc cu 50% dacă debitele restante la 31 decembrie 1995 se
achită în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 1997.

14
 Se poate considera că această măsură a favorizat agenţii economici cu capital de stat rău
platnici, cu datorii fiscale foarte mari. Această măsură a condus la o slăbire a disciplinei financiare.
Restituirea sau compensarea
Contribuabilul care a făcut o plată peste nivelul impozitului datorat poate face o cerere de
restituire, în cadrul termenului de prescripţie (5 ani).
Organul fiscal poate compensa suma plăţii peste nivelul impozitului datorat, inclusiv
majorarea de intârziere aferentă cu alte obligaţii fiscale ale contribuabilului respectiv. În lipsa altor
datorii scadente ale contribuabilului, pe
baza cererii primite, organul fiscal urmează să dispună restituirea sumelor plătite în plus, împreună
cu majorările de întârziere aferente. Compensarea sau restituirea poate fi făcută şi din oficiu de
organele fiscale, fără o cerere prealabilă de restituire, caz în care nu se mai datorează majorării de
întârziere.
Articolul 28 din O.G. nr. 70/1994 prevede 4 căi de atac:
1) cererea de revizuire la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de
Stat;
2) contestaţie la Ministerul Finanţelor (dacă nu este de acord cu decizia D.G.F.P.C.F.S.);
3) contestaţie la Curtea de Apel (împotriva deciziei Ministerului Finanţetor);
4) recurs la Curtea Supremă de Justiţie (împotriva hotărârii Curţii de Apel).
Conform Legii nr. 105/1997 căile administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau
anularea, după caz, a impozitelor, taxelor, a majorărilor de întârziere, etc. sunt următoarele:
obiecţiunile, contestaţiile şi plângerile.
Contravenţii fiscale
Constituie contravenţii fiscale următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt
considerate infracţiuni:
a) depunerea cu intârziere de până la 30 de zile, inclusiv a declaraţiei de impunere, se
sancţionează cu amendă egală cu 1 % din impozitul datorat;
b) depunerea declaraţiei de impunere peste termenul prevăzut la litera a) precum şi
nefurnizarea informaţiilor necesare pentru a determina obligaţia fiscală, se sancţionează cu amendă
egală cu 2% din suma impozitului datorat;
c) neplata în întregime a impozitului stabilit la data prevăzută se sancţionează cu amendă
egală cu 3% din impozitul neplătit. Impozitul neplătit înseamnă diferenţa dintre obligaţia fiscală şi
suma impozitului plătit la data la care contribuabilul era obligat să o facă;

15
 d) neplata impozitului stabilit prin reţinere la sursă se sancţionează cu amendă de 100% din
impozitul ce trebuie reţinut şi vărsat;
e) nedepunerea în termenul prevăzut de ordonanţă a declaraţiei de impunere, în cazul
contribuabililor care nu inregistrează profit, se sancţionează cu amendă de 0,1% din cifra de afaceri
aferentă perioadei pentru care nu s-a depus declaraţia.
Destinaţia impozitului
Impozitul pe profit, majorările de întârziere şi amenzile prevăzute de O.G. nr. 70/1994, cu
modificările şi completările ulterioare, reprezintă venit al bugetului de stat.
Executarea creanţelor bancare
Creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume care reprezintă venituri
publice, potrivit Legii privind finanţele publice, sunt creanţe bugetare care se execută.
Titlul de ceranţă este actul prin care, potrivit legii, se constată şi se individualizează obligaţia
de plată privind creanţele bugetare.
EXECUTAREA SILITĂ. În cazul în care debitorul nu-şi achită obligaţiile de plată, organul
de executare îi va trimite o înştiinţare de ptată prin care i se notifică acestuia suma de plată datorată.
În termen de 15 zile debitorul urmează să-şi achite obligaţiile restante sau să facă dovada achitării
acestora.
Înştiinţarea de plată este actul premergător executării silite. Dacă debitorul nu a efectuat plata
în termenul prevăzut în înştiinţarea de plată, organul de executare va începe executarea silită prin
comunicarea unei somaţii, prin care îi va face cunoscut debitorului că, în termen de 15 zile, este
obligat să efectueze plata sumelor datorate.
Executarea silită a creanţelor bugetare poate fi pornită numai în termenul unui titlu
executoriu emis de organul competent potrivit legii, ori al unui alt înscris căruia legea îi recunoaşte
caracterul de titlu executoriu.

1.8 Indicatorii economico–financiari de apreciere a rezultatelor

financiare

Lichiditatea globală (generală) reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a

se transforma într-un termen scurt în lichidităţi, pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Se apreciază că o lichiditate globală este favorabilă atunci când are o mărime supraunitară
( între 2 şi 2,5 ).
Lichiditatea globală = Active circulante
Datorii curente

16
 Lichiditatea redusă ( intermediară ) :
Lichiditatea redusă trebuie să tindă spre o mărime unitară (cuprinsă între 0,5 şi 1 )

Lichiditatea redusă = Active circulante – Stocuri

Datorii curente
Lichiditatea imediată

L.i. = Trezorerie ( casă, dispoziţii bancare şi plasamente de scurtă durată )

Datorii pe termen scurt
Rata rentabilităţii economice – măsoară eficienţa mijloacelor materiale şi financiare
alocate:

R.e. = Profitul exploatării

Total active

Rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei inflaţiei, permiţând reînnoirea şi
creşterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă.

Rata rentabilităţii financiare - exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a aduce profit:

R.f. = Profit net = re + ( re – rd ) * D
Capitaluri proprii CPr

Rata autonomiei financiare ( rata generală a solvabilităţii ):

R.a.f. = Capital străin

Capital propriu

Rata profitului = Profitul brut * 100

Cifra de afaceri

Rotaţia stocurilor:

R.s. = Cifra de afaceri

Total stocuri – Facturi neîncasate

Productivitatea muncii:

P.m. = Cifra de afaceri

Nr.total personal

Ponderea salariilor în costuri :

P.s.c = Salarii directe * 100

Costuri directe de producţie

1.9 Repartizarea profitului

17
 La societăţile comerciale constituite pe acţiuni, profitul net are următoarea repartizare:

– pentru constituirea fondului de dezvoltare şi de cercetare ştiinţifică;

– pentru constituirea fondului de rezervă şi de risc economic şi rambursarea creditelor bancare;

– pentru constituirea fondului pentru acţiuni sociale;

– pentru sporirea fondului de rulment al societăţii;

– pentru formarea fondului de premiere a angajaţilor;

– plata dividentelor cuvenite acţionarilor, persoanelor fizice sau juridice;

– constituirea altor fonduri.

Rezervele constituite din profitul net se prezintă in bilanţul contabil sub mai multe forme şi
anume:

– rezerve legale;
– rezerve statutare sau contractuale;
– rezerve pentru reînscrierea activelor fixe;
– rezerve pentru reînoirea stocurilor de active circulante;
– rezerve pentru reevaluarea specială a activelor reale ale societăţii.

Dividentul este variabil ca şi profitul; există şi divident fix, în cazul aşa-numitelor acţiuni
preferenţiale, după cum dividentul poate fi provizoriu (repartizat înainte de încheierea bilanţului
contabil – în avans) sau definitiv, repartizat acţionarilor după încheierea anului financiar şi publi-
carea bilanţului.

1.10 Contabilitatea impozitului pe profit

Pentru înregistrarea operaţiilor privind impozitul pe profit se folosesc următoarele conturi specifice:
Contul 441 „impozitul pe profit”
Contul 691 „cheltuieli cu impozitul pe profit”

Contul 441 „impozit pe profit” ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind
impozitul pe profit.
Este un cont bifuncţional.
Se creditează cu sumele datorate de unitate bugetului statului, reprezentând impozitul pe
profit (691).
Se debitează cu sumele virate la bugetul statului, reprezentând impozitul pe profit.
Soldul final creditor reprezintă sumele datorate de unitate .
Soldul final debitor reprezintă sumele vărsate în plus.

18
 Contul 691 „cheltuieli cu impozitul pe profit” ţine evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe
profit.
Este un cont de activ.
Se debitează cu valoarea impozitului pe profit (441).
Se creditează cu închiderea contului de cheltuieli la sfârşitul lunii (121).
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

1. Se înregistrează impozitul pe profit astfel:

PBimp. = VT-Ch.T+Ch.ned- Elem.ded.
I/p= 16 %* PBimp

691 „cheltuieli cu impozitul pe profit” A(+)

441 „impozitul pe profit/venit” P(+) 691 „ch. cu I/p” = 441 „I/p”

2. Se inchide contul de cheltuieli privind impozitul pe profit

121 „profit şi pierdere” A(+) 121 „profit şi pierdere” = 691 „ch. cu I/p”
691 „cheltuieli cu impozitul pe profit” A(-)

3. La sfârşit de trimestru societatea are obligaţia de a plăti impozitul pe profit, urmând ca 441
să se închidă(sa se soldeze).
441 „impozit pe profit” A(+)
5121 „conturi la bănci în lei” A(-) 441 „I/p” = 5121 „C.C.B”

CAPITOLUL II
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA
S.C “ ART UNIVERSUM” ZALAU

2.1 Prezentarea generala a societatii comerciale “ ART UNIVERSUM”

ZALAU

S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU s-a constituit conform prevederilor legale in

vigoare. La baza infiintarii acestei unitati stau Statutul si Contractul de societate ,care stabilesc
modul de organizare si functionare a societatii si contin informatii privind forma juridica, obiectul de
activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia, modalitatea de
constituire, organele de conducere si administrare, dizolvarea si lichidarea societatii.
19
 Pentru stabilirea bazei legale de functionare a societatii , aceasta a obtinut Certificatul de
Inmatriculare de la Registrul Comertului, avand numarul de inregistrare J31/117/2003.
Dovada publicarii in Monitorul Oficial este Chitanta emisa de catre aceasta institutie.
Dupa eliberarea Certificatului de Inmatriculare, societatea a fost inscrisa in evidenta
Directiei Generale a Finantelor Publice si a Controlului de Stat,care i-a comunicat codul fiscal
R15251833. Forma juridica a societatii este de societate cu raspundere limitata, care functioneaza
potrivit legii romane si actelor de constituire ale societatii.
Obiectul principal de activitate al societatii este prestarii de servicii, concret activitatea
2126 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte
active corporale” Pe langa aceste activitati , conform nomenclatorului CAEN, firma desfasoara si
alte activitati.
Denumirea agentului economic este S.C.” ART UNIVERSUM” S.R.L.ZALAU. Este o societate
comerciala infiintata in anul 2002 cand a pornit cu 8 angajati ,ajungand la sfarsitul anului 2006 sa
cuprinda un numar de 34 de angajati.
Asociatii, au subscris si au varsat un capital social de 10.000 compus din 20 de parti sociale,
nominative si indivizibile, valoarea unei parti sociale fiind 500. lei, din care pana la data depunerii
cererii de autorizare la instanta competenta a fost depus in intregime.
Modul de repartizare si utilizare a beneficiilor, dupa constituirea fondului de rezerva si
plata taxelor si impozitelor legale,se va hotari de catre adunarea generala a asociatilor,fara a fi
obligatorie respectarea procentului de participare la capitalul social, respectarea acestora,daca legea
nu va permite altfel,este insa obligatorie in cazul suportarii pierderilor.
Sediul societatii este in ZALAU strada SIMION BARNUTIU, nr.59, bl 1, sc A, ap 1, judetul
SALAJ, ROMANIA.
SC”ART UNIVERSUM”SRL a evoluat in ceea ce priveşte indicatorii economico-financiari
astfel:

Anul 2003 2004 2005 2006

Cifra de afaceri 2028000 3027600 4260400 8912400
Număr angajaţi 8 14 20 34
Profit 52600 84200 166800 171200
Valoarea 92000 360000 470000 604000
mijloacelor fixe
Tabel nr 1: Evolutia CA,Nr de angajati si Profit in perioada 2003-2006
Sursa: Situatiile financiare 2003-2006 a SC” ”ART UNIVERSUM SRL

20
 SC ”ART UNIVERSUM SRL are relaţii cu 25 de furnizori şi 31 clienţi, cu care desfăşoară
operaţiuni de încasări şi plăţi cu numerar şi prin bancă. Ponderea cea mai mare o au operaţiunile fără
numerar derulate prin BCR, Raiffeisen Bank şi Bancpost.

Evolutia cifrei de afaceri

8912400

4260400
Cifra de afaceri
3027600
2028000

0
2003 2004 2005 2006

Grafic nr 1:Evolutia CA in 2003-2006

Sursa: Situatiile financiare 2003-2006 a SC” ”ART UNIVERSUM SRL

Organizarea activitatii la S.C. ”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU este destul de simpla
implicand in special efortul administratorului pentru indeplinirea obiectivelor intreprinderii.
La S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU princilalele deficiente organizatorice sunt:
- administratorul societatii foloseste in mica masura delegarea, ceea ce face ca el sa nu aiba
timp suficient pentru anumite sarcini devenite prestante.
-daca intr-o anumita perioada administratorul nu este disponibil pentru a solutiona anumite
probleme curente, societatea tinde sa fie “paralizata”
- uneori administratorul pierde din vedere problemele “cheie” ale societatii.

21
 Evolutia numarului de angajati

34
20
14 Numar angajati
8 Anul

2002 2003 2004 2005

Grafic nr 2 :Evolutia numarului de angajati in 2003-2006

Sursa: Situatiile financiare 2003-2006 a SC” ”ART UNIVERSUM SRL

2.2 Factorii care influenţează mărimea şi dinamica ratei profitului

Atat mărimea cât şi dinamica ratei profitului la S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU
sunt influenţate de numeroşi factori, dintre care:
– randamentul factorilor care influenţează volumul rezultatelor;
– preţul de vânzare şi costul, orice scădere a costurilor şi creştere a preţurilor de vânzare având
efecte pozitive asupra profitului;
– volumul, structura şi calitatea producţiei;
– viteza de rotaţie a capitalului.
Productivitatea muncii influeunţează reducerea costurilor şi, respectiv, creşterea profitului,
atât prin dimensionarea cheltuielilor fixe pe produs, ca: amortizarea, cheltuieli de reparaţii, iluminat
etc, cât şi prin modificarea ponderii salariilor în totalul cheltuielilor de producţie, ca urmare a
obţinerii unei producţii mai mari într-o unitate de timp de muncă.

2.3 Calculul profitului la 31.12.2005 in „ Contul de profit şi pierderi”

Indicatorii financiari care stau la baza determinării profitului realizat la

31.12.2005(ANEXA 3):
1. Determinarea rezultatului din exploatare

22
 - venituri din vânzarea mărfurilor 6.593.741 lei;
- venituri din vânzarea activelor 15.035 lei.
Total venituri din exploatare 6.608.776
- cheltuieli cu materialele consumabile 212.213 lei;
- cheltuieli cu obiectele de inventar 42.278 lei;
- cheltuieli cu energia 5.674 lei;
- cheltuieli cu mărfurile 5.659.428 lei;
- cheltuieli cu salariile şi contribuţiile 106.736 lei;
- cheltuieli cu amortizarea 73.569 lei;
- cheltuieli cu impozite, taxe şi alte vărsăminte asimilate 6570 lei;
- cheltuieli cu activele cedate 20.034 lei;
- cheltuieli cu prestări externe 257.250 lei.
Total cheltuieli de exploatare 6.383.752

Rezultatul din exploatare ( profit ) = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare
= 6.608.776-6.383.752=225.024 lei

2. Determinarea rezultatului financiar

- venituri financiare din dobânzi 77 lei;
- venituri financiare din sconturi obţinute 127.171 lei.
Total venituri financiare 127.248

- cheltuieli financiare cu dobânzile 97.752 lei;

- cheltuieli financiare cu sconturi acordate 126.343 lei.
Total cheltuieli financiare 224.095

Rezultatul financiar ( pierdere ) = venituri financiare – cheltuieli financiare =

=127.248– 224.095 = 96.847 lei
3. Determinarea rezultatului curent al exerciţiului – Rc
Rc = ( V.expl. + V.fin. ) – ( C expl. + C fin. ) =
= (6.608.776 + 127.248 ) – (6.383.752 + 224.095 )
Rc = 128.177 – profit

4. Determinarea rezultatului extraordinar al exerciţiului

SC”ART UNIVERSUM”S.R.L.-ZALAU nu a înregistrat venituri sau cheltuieli
extraordinare.
Rezultatul extraordinar = 0

5. Determinarea rezultatului brut al exerciţiului – RB

RB = VT – CT unde: VT = venituri totale;
CT = cheltuieli totale.
VT = V expl. + V fin. + Vextr.
VT = 6.608.776 + 127.248 = 6.736.024
CT = C expl. + C fin + C extr.
CT = 6.383.752 +224.095 =6.607.847
RB = 6.736.024 – 6.607.847 = 128.177
6. Determinarea rezultatului net al exerciţiului - RN
RN = RB – IP unde: IP = impozitul pe profit.
RN = 1.154.976 – 298.810 = 856.166 lei.

23
 2.4 Analiza sistemului informational folosit de “ ART UNIVERSUM” ZALAU
S-au avut în vedere următoarele:
 Modul de organizare şi de conducere a companiei
 Obiectele principale de activitate
 Particularităţile proceselor desfăşurate în cadrul companiei
 Strategia şi tactica conducerii în realizarea sarcinilor de serviciu
 Principalele opţiuni pentru dezvoltarea activităţilor, a serviciilor oferite
 Principalele documente folosite
 Structurile funcţionale implicate
 Frecvenţele şi termenele de realizare a documentelor
 Dotarea existentă cu tehnică de calcul
 Posibilitatea de asimilare a acesteia în condiţiile imbunătăţirii sistemului informati
Evaluarea critică a sistemului informaţional existent a urmărit evidenţierea performanţelor şi
limitelor acestuia în raport cu cerinţele sistemului de conducere, punându-se un accent deosebit pe
aprecierea calităţii informaţiilor respectiv precizia şi frecvenţa de difuzare.
Din analiza preciziei informaţiilor la fiecare structură organizatorică s- au constat
următoarele:
- Documentele elaborate în cadrul structurilor organizatorice analizate nu respectă principiul
fidelităţii, necorelându-se cu sistemul de indicatori utilizaţi pentru conducerea, urmărirea şi controlul
activităţilor ce se desfăşoară în cadrul acestora.
- Abateri de la structuri informaţionale generate de insuficienţa mijloacelor de prelucrare şi a
personalului insuficient calificat.
- Timpul mare de răspuns datorat unor deficienţe majore în procesul operaţional al companiei, cauzat
de lipsa procedurilor scrise şi a necunoaşterii în detaliu a activităţilor efectuate.
- Ritmul de transmitere a informaţiilor către utilizatorii finali este lent, cauza fiind existenţa unor
deficienţe în organizarea proceselor informaţionale. Acest lucru determină apariţia unor frecvenţe
mari de răspuns, astfel informaţiile devenind insuficiente şi perimate.

Concluzii privind evaluarea critică a sistemului informaţional existent

- Nu există o concordanţă între nivelele structurilor organizatorice şi categoriile de informaţii

necesare fiecărui compartiment implicat.
24
- Cantitatea de informaţii vehiculată în cadrul fiecărui compartiment nu asigură o execuţie oportună
a activităţilor şi duce şi la lipsa de operativitate.
- Nu se acordă o importanţă majoră modernizării sistemului informaţional, in prezent având un
caracter static şi nu dinamic.
Propuneri privind imbunătăţirea sistemului informaţional

- Să crească gradul de dotare al companiei cu sisteme electronice de calcul pentru culegerea,

transmiterea, şi prelucrarea datelor
- Să crească gradul de folosire al tehnicii de calcul în prelucrarea datelor specifice activităţilor
aferente sistemului informaţional
- Să existe o preocupare permanentă din partea conducerii companiei în ceea ce priveşte pregătirea
profesională continuă a personalului cu funcţii implicate în sistemul informaţional.
- Să se urmărească concordanţa între dinamica volumului de informaţii vehiculate în sistemul
informaţional existent şi capacitatea maximă de prelucrare a echipamentelor de calcul existente sau
soluţii de achiziţionare a noi echipamente de calcul prin proiecte de investiţii anuale.
- Să se urmărească continuu gradul de fiabilitate a sistemului de echipamente şi măsura în care ele
sunt compatibile cu cerinţele informaţionale prezente.

CAPITALUL III
ANALIZA PROFITULUI LA SC”ART
UNIVERSUM”SRL IN PERIOADA 2003 –2006
Societatea, prin intermediul organelor sale de conducere, trebuie să acţioneze în vederea
diminuării cheltuielilor totale şi, în mod special, a celor financiare astfel încât să se poată obţine un
profit din ce in ce mai mare.

3.1 Evolutia impozitului pe profit in perioada 2003-2006

Aşa cum reiese din datele prezentate în anexe se observă o creştere de la an la an a rezul-
tatului brut al exerciţiului.Astfel, dacă în anul 2003, acesta înregistra o valoare de 480 mii lei, în anul
2004 a crescut la 576 mii lei, pentru ca în anul 2005 să ajungă la 115498 mii lei. si chiar la 126177
mii lei in 2006.Aceste creşteri sau datorat influenţei favorabile a activităţilor de exploatare şi
financiare, activitatea excepţională având o contribuţie nefavorabilă.

25
 Analizând activitatea de exploatare, pentru a constata o creştere semnificativă în anul 2004,
comparativ cu anul 2003, creştere care s-a realizat în mare măsură datorită sporirii volumului
producţiei vândute dar şi a volumului veniturilor obţinute din lucrările şi serviciile prestate. Şi
cheltuielile de exploatare au înregistrat o creştere de la un an la altul. Acestă creştere a cheltuielilor
de exploatare se poate explica prin sporirea consumurilor de materiale, obiecte de inventar, piese de
schimb, ceea ce a determinat creşterea costului mărfurilor vândute.
Cheltuielile cu impozite şi taxe sau majorat de la an la an, ca şi cheltuielile cu personalul,
deci s-a înregistrat o majorare la aproximativ toate cheltuielile ce se referă la ciclul de exploatare,
care cuprinde activitatea de producţie şi comercială.
La nivelul activităţii financiare ritmul de creştere al cheltuielilor a fost foarte mare, datorită
pierderilor foarte mari din diferenţe nefavorabile de curs valutar si a cheltuielilor cu dobanzi
inregistrate de firma in toata perioada analizata.

EVOLUTIA IMPOZITULUI PE PROFIT 2003-2006

Grafic nr3 :Evolutia valorii impozitului pe profit in 2003-2006

Sursa: Situatiile financiare 2003-2006 a SC” ”ART UNIVERSUM SRL

3.2. Analiza datoriilor prin intermediul ratelor de pasiv pe baza bilanţului

La S.C.”ART UNIVERSUM” S.R.L. ZALAU

Bilanţul patrimonial este folosit cu analize economice financiare pentru:

26
 - evaluării prealabile a unei societăţi în vederea vânzării sau lichidării;
- aprecierea solvabilităţii ei;
- analiza structurii financiare, etc.
Pentru redactarea bilanţului este necesară gruparea elementelor de activ în funcţie de lichiditatea lor
crescândă şi a elementelor de pasiv grupate în ordinea exigibilităţii descrescătoare.
Bilanţul simplificat al S.C SC”ART UNIVERSUM”SRL pentru 2006 poate fi structurat
astfel:

ACTIVE IMOBILIZATE CAPITAL PERMANENT

12.605.049 14.924.288
ACTIVE CIRCULANTE DATORII PE TERMEN SCURT
4.534.638 2.215.399
Capitalul permanent este structurat astfel:
- capitaluri proprii: 12.170.575 lei;
- datorii pe termen lung: 2.753.713 lei.
Ratele de structură a pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii, prin
punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.
a) rata stabilităţii financiare ( Rsf ) reflectă legătura dintre capitalul permanent şi
patrimoniul total.

RSF = = 100 = 87,07%

Societatea dispune de o stabilitate financiară ridicată.

b) rata autonomiei financiare globale (Rafg ) exprimă ponderea capitalului propriu în pasivul
total:

RAFG = = = 71%

Rata autonomiei la termen este mai semnificativă decât R afg deoarece permite o apreciere mai
exactă prin implicarea structurii capitalului permanent.

RAFT = = = 81,54%

Această rată trebuie să fie mai mare decât 50% pentru a se asigura autonomie
financiară.
c) Rata de îndatorare globală ( RÎG) exprimă ponderea obligaţiilor în patrimoniul firmei.
27
 RÎG = = = 28,89%

RÎGT = = = 22.64%

Valorile înregistrate prin calcularea ratelor de mai sus sunt redate în tabelul următor.

Denumirea ratei Relaţia de calcul Valoare (%)

1. Rata stabilităţii financiare 87,07
(%)
2. Rata autonomiei 71
financiare globale (%)
3. Rata autonomiei 81,54
financiare la termen (%)
4. Rata de îndatorare 28,89
globală (%)
5. Rata de îndatorare la 22,64
termen (%)
Tabel nr 2:Ratele de rentabilitate pentru 2006
Sursa: Situatiile financiare 2003-2006 a SC” ”ART UNIVERSUM SRL

SC”ART UNIVERSUM”SRL a înregistrat o stabilitate şi autonomie financiară ridicată

deoarece:
-capitalul permanent are o pondere ridicată în totalul pasivului 87,07%
- rata autonomiei financiare are o pondere mare 71%
- are un grad redus de îndatorare la termen 22,64% şi o posibilitate de îndatorire sporită.

3.3 Analiza mărimii şi structurii impozitelor

şi taxelor datorate statului

Legat de fiscalitate, se pot prezenta următoarea situaţie a impozitelor şi taxelor datorate de

SC”ART UNIVERSUM”SRL bugetului de stat pentru 2006:

Bugetul de stat ( 2007 ) 258.266

28
 - impozitul pe profit 123.835
- impozitul pe salarii 54.245
- TVA de plată 80.186

Plata obligaţiilor fiscale la bugetul de stat în total este de :

= = 5,19%

a) impozitul pe profit reprezintă:

= 2,495%

b) impozitul pe salarii reprezintă:

= 1,09%

c) taxa pe valoare adăugată deţine:

= 1,61%

Se poate observa ponderea scăzută a obligaţiilor fiscale.

3.4 Influenţa datoriilor asupra solvabilităţii firmei

SC”ART UNIVERSUM”SRL

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de-a face faţă obligaţiilor sale băneşti, respectiv
de a-şi onora plăţile la termenele scadente, deci o întreprindere este solvabilă dacă are disponibilităţi,
mijloace de plată.
Instrumentele la care recurge analiza financiară pentru determinarea solvabilităţii sunt:
fondul de rulment şi metoda ratelor.
1. Fondul de rulment
O întreprindere trebuie să dispună la fiecare scadenţă a unei obligaţii de disponibilităţii
suficiente pentru a le achita. Realizarea acestei cerinţe este dificil de realizat deoarece în timp ce
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt este certă, transformarea activului în disponibilităţi este

29
aleatoare, putând fi perturbată de o serie de factori economici, financiari şi de conjunctură. Această
asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve cunoscută sub numele de fond de rulment.
Fondul de rulment se poate determina în două moduri
1. FR = CP - AI
Fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent care depăşeşte valoarea
activelor imobilizate nete şi poate fi afectată finanţării activelor circulante.
2. FR = AC - DTS
Fondul de rulment este dat de excedentul activelor circulante peste datoriile pe termen scurt.
În cazul SC”ART UNIVERSUM”SRL pentru 2006 avem
Nr. Indicatori Valoare ( lei )
crt.
1. Activ imobilizat net 12.605.049
2. Activ circulant din care : 4.534.638
- stocuri 1.570.059
- creanţe 661.493
- disponibilităţii 2.303.086
3. TOTAL ACTIV 17.139.687
4. Capital propriu 12.170.575
5. Datorii pe termen lung 2.735.713
6. Capital permanent 14.924.288
7. Datorii pe termen scurt 2.215.399
8. TOTAL PASIV 17.139.68
9. FOND DE RULMENT 2.319.239

FR = CP – AI = 14.924.288.000 - 12.605.049.000 = 2.319.239.000

FR = AC – DST = 4.534.638.000 – 2.215.399.000 = 2.319.239.000
Întreprinderea este într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al solvabilităţii datorită unei
valori ridicate a fondului de rulment, valoare ce constituie premisa unei capacităţii sporite de plată.

2. Analiza solvabilităţii prin metoda ratelor.

Prin intermediul ratelor de solvabilitate se realizează o reportare a elementelor de activ la
datoriile exigibile în vederea determinării riscului de insolvabilitate.
Cele mai frecvent utilizate rate sunt:
30
 1. Rata solvabilităţii generale ( RSG )
Această rată compară ansamblu activelor circulante cu cel al obligaţiilor scadente sub un an.

RSG = = = 2,04

Datoriile pe termen scurt sunt acoperite de activele pe termen sub un an.

Echivalenta ratei solvabilităţii generale este rata fondului de rulment

RFR =

2. Rata solvabilităţii parţiale ( RSP )

Această rată exclude stocurile din active circulante deoarece acestea constituie un element
incert din punct de vedere al lichidităţii sale.

RSP =

Întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din creanţe şi
disponibilităţi.

3. Rata solvabilităţii imediate ( RSI )

RSI =

Se constată că datoriile pe termen scurt sunt sunt foarte mici şi pot fi achitate aproape din
disponibilităţii.

31
 CONCLUZII SI PROPUNERI
Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului cu
venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu şi permanent din categoria veniturilor fiscale.
Calculul bazei de impunere şi cotele de impozit s-au modificat de la o perioadă la alta
respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele.
Încasarea impozitului pe profit este prevăzută în aşa fel încât să accelereze intrarea veniturilor
fiscale respective în bugetul de stat. Acest obiect este obţinut prin vărsarea unui număr variabil de
avansuri în cursul fiecărui exerciţiu, urmată de achitarea, eventual a soldului cu ocazia reglementării
pe baza bilanţului contabil pentru anul expirat.
Reducerea cotei de impozitare de la 25% aplicată până în anul 2004 la 16% în anul 2005,
stimulează agenţii economici în utilizarea profitului rămas ca surse proprii de finanţare şi stimulare a
angajaţilor prin participarea la profit. În acelaşi timp, pentru a nu fi afectate veniturile bugetare
volumul profitului obţinut trebuie să crească, astfel ca nivelul impozitul pe profit vărsat la buget să
fie acelaşi sau mai mare.
SC a virat la buget pe anul 2004, 298.810 mii lei aplicând cota de 25%, profitul
impozabil fiind de 1.195.238 mii lei şi un profit brut de 856.165 mii lei. Pentru a fi vărsată aceeaşi
suma de impozit pe anul 2005 , baza de impunere ( profitul impozabil ) trebuie să crească la
1.867.562 mii lei cu 672.324 mii lei.
Pentru a obţine creşterea profitului şi a profitului impozabil propunem reducerea cheltuielilor
cu pondere mai mare în total cheltuieli. La 31.12.2004 ponderea principalelor categorii de cheltuieli
se prezintă astfel:
Categorii de cheltuieli Sume(mii lei) Pondere %
Cheltuieli totale din care: 41.809.10 100
7
- cheltuieli cu mărfurile 34.910.73 83,50
0
- cheltuieli cu materiale 2.369.844 5,66
auxiliare
- cheltuieli cu personalul 588.224 1,41
- cheltuieli cu prestaţii externe 6.822.770 16,32

Ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu mărfurile care s-ar putea reduce prin negocieri
de preţuri mai mici cu furnizorii, şi aprovizionarea de la furnizori mai apropiaţi pentru a reduce
cheltuielile cu transportul, cu combustibilul. Se pot reduce şi alte cheltuieli materiale, prin
economisirea acestora atât în depozite, cât şi în birouri.

32
 Baza de impunere a profitului poate fi modificată şi prin creşterea veniturilor din vânzarea
mărfurilor, aceasta realizându-se prin încheierea de contracte cu noi clienţi, şi respectarea termenelor
de livrare.
Prin reducerea cheltuielilor cu mărfurile de la 34.910.730 mii lei la 30.704.618 mii lei,
valoric cu 4.206.112 mii lei ar micşora ponderea cheltuielilor cu mărfurile de la 83,5% la 73,4%.
Această reducere ar majora profitul cu 4.206.112 mii lei, influenţând impozitul pe profit cu 772.978
mii lei. În acelaşi mod reducerile şi la celelalte categorii de cheltuieli pot influenţa creşterea
profitului şi a impozitului pe profit.
Dacă clasicii afirmau: „ omul este măsura tuturor lucrurilor” astăzi se mai poate adăuga în
domeniul economic: „contabilitatea este măsura tuturor valorilor”.
Reţeta succesului societăţilor comerciale :
 stabilitate
 fidelitate
 seriozitate
 personal calificat
 calitate superioară a produselor
 produse adaptate cerinţelor clienţilor
 confidenţialitate
 rapiditate
Propuneri efectuate în cadrul societăţii în vederea creşterii profitului

Având în vedere rezultatele financiare care au caracterizat activitatea SC”ART

UNIVERSUM”SRL în perioada analizată, este necesar să se ia următoarele măsuri:
– Renegocierea contractelor de aprovizionare în vederea reducerii perioadelor de stocare;
– Revederea normelor tehnice privind consumurile de materiale, combustibili şi energie, prin
măsuri de dimensionare raţională a lor;
– Stabilirea clară şi concretă a răspunderii fiecărui cadru de conducere şi luarea de mă-suri
disciplinare, materiale şi penalizarea celor care nu aplică şi nu respectă legislaţia în vigoare
în domeniul său de activitate;
– Analizarea în profunzime a clauzelor ce apar în momentul încheierii contractelor pe termen
lung (variaţia preţurilor, identificarea unor clienţi sau furnizori mai avantajoşi, evoluţia
pieţei);etc

33
 BIBLIOGRAFIE

1. Iosefina Morosan -,Analiza economico-financiara ,Editura Fundatiei Romania

de Maine,Bucuresti 2006.
2. Mircea Boulescu,Control financiar-fiscal, Editura Fundatiei Romania de
Maine,Bucuresti 2007,editia II
3. Luise Mladen,Gheorghe Manolescu- Buget si trezorerie, Editura Fundatiei
Romania de Maine,Bucuresti 2007.
4. Toma M., Alexandru F. – Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura
Economică, Bucureşti, 1998.
5. Legea contabilităţii Nr. 82/1991 republicată în anul 2002.
6.Legea Nr. 500/2002 privind finanţele publice. M.O.597/13.08.2002
7.Legea bugetului de stat pe anul 2005, Nr.511/2004.
8.Legea Nr.414/2002 privind impozitul pe profit.

34
 ANEXE

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE– anul 2006

ANEXA 1
Specificaţie Nr. Exerciţiul financiar
rd. Precedent Curent
(preliminat, Total din care:
realizat) 2005 2006 Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
A 0 1 2 3 4 5 6
I. VENITURI TOTALE 01 4050 4860 1140 1310 1310 1100
DIN CARE:
1. Venituri din exploatare, din 02 4050 4860 1140 1310 1310 1100
care:
a) subvenţii pe produse şi 03
activităţi
b) subvenţii pentru acoperirea 04
diferenţelor de preţ şi tarif
c) transferuri 05
d)prime acordate 06
producătorilor agricoli
e) alte venituri 07
2. Venituri financiare 08
3.Venituri extraordinare 09
II.CHELTUIELI TOTALE, 10 3570 4284 950 1140 1244 950
DIN CARE:
1. Cheltuieli pentru exploatare 11 3493 4116 940 1100 1136 940
totale, din care:
a) cheltuieli materiale 12 3287 3944 850 1100 1144 850
b) cheltuieli de personal 13 64 77 19 19 19 20
- salarii brute 14 42 51 13 12 13 13
- asigurări sociale şi protecţie 15 21 26 6 6 6 6
socială
c) cheltuieli de exploatare 16 71 85 21 21 21 22
privind amortizările şi
provizioanele
d) cheltuieli de protocol, 17 8 10 1 1 4 4
reclamă şi publicitate
2. Cheltuieli financiare 18 140 168 42 42 42 42
3.Cheltuieli extraordinare 19
III Rezultatul brut- 20 480 576 190 170 66 150
profit( pierdere)
4. Rezerve legale 21
5.Acoperirea pierderilor din 22
anii precedenţi
IV. Impozit pe profit 23 77 54 30 27 11 24
V. Rezultatul net al 24
exerciţiului

35
 REPARTIZAREA PROFITULUI – ANUL 2005 ANEXA 2

Specificaţie Nr. Exerciţiul financiar

rd. Precedent Curent
(preliminat, Total din care:
realizat) 2005 Tr.I Tr.II Tr.III Tr.IV
2004
A 0 1 2 3 4 5 6
I. PROFITUL DE 3600 4320
REPARTIZAT , din care:
1. fondul de participare a
salariaţilor la profit
2. Surse proprii de finanţare 3600 4320
3. Alte repartizări prevăzute
de lege
II. SURSE DE
FINANŢARE A
INVESTIŢIILOR, din
care:
1. Surse proprii
2. Alocaţii de la buget
3. Credite bancare
4. Alte surse
III. CHELTUIELI
PENTRU INVESTIŢII,
din care:
1. Investiţii, inclusiv
investiţii în curs la finele
anului
2. Rambursări de rate
aferente creditelor pentru
investiţii
IV. REZERVE
1. Rezerve egale
2. Rezerve statutare
3. Alte rezerve
(denumirea şi baza legală)

36
 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE LA 31.12.2005

ANEXA 3

Indicatori Nr. Exerciţiul financiar

rd. Precedent Încheiat
(31.12.2003 ) (31.12.2004 )
A B 1 2
1.Cifra de afaceri netă (rd.02 la 04) 01 4228338 6593741

Producţia vândută (ct.701+702+703+704 0 0

705+706+708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 03 4228338 6593741
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 04 0 0
nete (ct.7411)
2. Variaţia stocurilor (ct.711) Sold C 05 0 0
Sold D 06 0 0
3. Producţia imobilizată (ct.721+722) 07 166953 0
4. Alte venituri din exploatare ( ct.7417+758) 08 0 15035
VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL (rd.01+05- 09 4395291 6608776
06+07+08)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 10 136984 212213
(ct.601+602-7412)
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 11 29660 42278
b) Alte cheltuieli din afară ( cu energie şi apă) ( ct.605- 12 2972 5674
7413)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 13 3491073 5659428
6. Cheltuieli cu personalul ( rd.15+16) 14 58822 106736
a) Salarii ( ct.621+641-7414) 15 44394 80334
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială ( ct.645- 16 14428 26402
7415)
7. a) Amortizări şi provizioane pentru deprecierea 17 79122 73569
imobilizărilor corporale şi necorporale ( rd.18-19)
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 79122 73569
a.2) Venituri (ct.7813+7815) 19 0 0
b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22) 20 0 0
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 21 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 22 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26) 23 382277 283854
8.1Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 215748 257250
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+6
28-7416)
8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 25 822 6570
(ct.635)
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 26 165707 20034
(ct.658)
Ajutări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 27 0 0
(rd.28-29)
- Cheltuieli (ct.6812) 28 0 0

37
 - Venituri (ct.7812) 29 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL ( rd.10 la 30 4180910 6383752
14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE – Profit (rd.09-30) 31 214381 225024
- Pierdere (rd.30-09) 32 0 0
9. Venituri din interese de participare 33 0 0
(ct.7613+7614+7615+7616)
- din care, în cadrul grupului 34 0 0
10. Venituri din alte investiţii financiare şi creanţe care fac 35 0 0
parte din activele imobilizate ( ct.7611+7312)
- din care, în cadrul grupului 36 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct.766) 37 144 77
- din care, în cadrul grupului 38 0 0
Alte venituri financiare 39 60792 127171
(ct.762+763+764+765+767+768+7617)
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.33+35+37+39) 40 60936 127248
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor 41 0 0
financiare deţinute ca active circulante (rd.42-43)
- Cheltuieli (ct.686) 42 0 0
- Venituri (ct.786) 43 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 44 110287 97752
- din care, în cadrul grupului 45 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 46 49532 126343
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd.41+44+46) 47 159819 224095
REZULTATUL FINANCIAR - Profit (rd.40-47) 48 0 0
- Pierdere (rd.47-40) 49 98883 96847
14. REZULTATUL CURENT - Profit (rd.09+40-30-47) 50 115498 128177
- Pierdere (rd.30+47-09-40) 51 0 0
15. Venituri extraordinare (ct.771) 52 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 53 0 0
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit (rd.52-53) 54 0 0
- Pierdere (rd.53-52) 55 0 0
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 4456227 6736024
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 4340729 6607847
18. REZULTATUL BRUT - Profit (rd.56-57) 58 115498 126177
- Pierdere ( rd.57-56) 59 0 0
19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct.691) 60 291400 298810
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de 61 0 0
mai sus (ct.698)
21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI - Profit 62 29881 21573
(rd.58-59-60-61)
- Pierdere 63 85617 106604
(rd.59+60+61-58)

38
39