Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument 2
Referinte bibliografice 15
ARGUMENT
2
În schimb, prin politica de amortizare practicată, există posibilitatea întreruperii sau
încetinirii ritmului de amortizare, apare posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare
mai mic sau mai mare în funcţie de nevoile întreprinderii.
Principalele avantaje oferite de autofinanţare sunt:
constituie un mijloc sigur de finanţare, o sursă independentă şi stabilă de fonduri;
autonomia financiară asigurată prin autofinanţare permite întreprinderii independenţa
de gestionare faţă de organismele financiare şi de credit;
asigură întreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investiţiilor, cu
condiţia realizării unor investiţii utile, profitabile;
permite frânarea îndatorării şi implicit reducerea cheltuielilor financiare;
permite măsurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilităţii
financiare(autofinanţarea netă / capitalul propriu);
reprezintă factorul hotărâtor în asigurarea accesului pe piaţa de capital şi atragerea de
noi capitaluri din afara întreprinderii.
Cu toate aceste avantaje oferite de autofinanţare, nu trebuie exagerat în această direcţie
deoarece în situaţia în care rentabilitatea economică a întreprinderii este superioară ratei dobânzii
practicată pe piaţa financiară, cu cât raportul dintre capitalul împrumutat şi capitalul propriu este
mai mare, cu atât randamentul financiar al întreprinderii creşte.
Decizia de autofinanţare şi nivelul acesteia sunt adesea influenţate de factori externi cum
sunt fiscalitatea, restricţiile privind accesul pe piaţa de capital şi diverse constrângeri juridice.
Capacitatea de autofinanţare reprezintă un surplus monetar care se obţine ca rezultat al
tuturor operaţiilor de încasări şi plăţi efectuate de întreprindere într-o perioadă de timp, având în
vedere şi incidenţa fiscală.
Pentru determinarea capacităţii de autofinanţare se au în vedere atât variabile economice,
cât şi variabile financiare, punctul de plecare fiind excedentul brut din exploatare (EBE).
CAFp = EBE (1 - IP /100) + A * IP /100
CAFr = CAFp - Dividende - Participaţii la profit
3
CAPITOLUL 1.
4
Excedentul brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare (cu excepţia veniturilor din reluări de provizioane);
- Alte cheltuieri din exploatare (cu excepţia cheltuielilor cu amortizarea şi provizioanele);
+ Venituri financiare (cu excepţia veniturilor din provizioare);
- Cheltuieli financiare (cu excepţia cheltuielolor financiare cu amortizările şi
provizioanele);
+ Venituri extraordinare (cu excepţia veniturilor din cedarea activelor, a cotei părţi a
subvenţiilor pentru investiţii virate la venituri, a veniturilor extraordinare din
provizioane);
- Cheltuieli extraordinare (cu excepţia valorii nete contabile a imobilizărilor cedate, a
cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele);
- Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinanţare.
Metoda aditivă: permite să se calculeze capacitatea de autofinanţare plecând de la
rezultatul exerciţiului, corectat cu cheltuielile şi veniturile care nu au incidenţă asupra
trezoreriei:
Rezultatul exerciţiului
+ Cheltuieli cu amortizările
+ Cheltuieli cu provizioanele (din exploatare, financiare şi extraordinare);
- Veniturile din amortizare şi provizioane (din exploatare, financiare şi extraordinare);
+ Valorile contabile ale activelor cedate (ieşite din patrimoniu);
- Venituri din vânzarea imobilizărilor
- Subvenţii pentru investiţii viriate la venituri
= Capacitatea de autofinanţare.
5
Întreprinderile din România sunt obligate să amortizeze imobilizările corporale şi
necorporale, potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporle, utilizând unul din regimurile:
Amortizarea liniară;
Amortizarea degresivă;
Amortizarea accelerată.
A. Amortizarea liniară constă în calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile de
intrare a activelor imobilizabile pe toată durata normală de funcţionare exprimată în ani. În
varianta nominală, amortizarea se calculează raportând valoarea amortizabilă la durata normală
de utilizare.
Amortizarea liniară se poate calcula şi prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la
valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
Amortizarea liniară se termină utilizând regula de bază privind calculul amortizării,
respectiv prin aplicarea cotei anuale de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe de natura construcţiilor se amortizează utilizând numai regimul de
amortizare liniară.
Competenţa de aprobare a utilizării regimului de amortizare liniară revine consiliului de
administraţie al contribuabilului.
Exemplu: SC. ANITA S. A a achiziționat în luna februarie 2021 un frigider, pentru care
se urmăresc urmatoarele date:
Valoare de intrare = 24.500 lei
Durata normală de funcţionare, conform Catalog = 10 ani
Cota anuală de amortizare se va calcula astfel:
Cota de amortizare (%)=100/10=10 %
Amortizarea liniară = 10% x 24.500= 2.450 lei
Amortizarea liniară = 2450/10= 250 lei
6
Competenţa de aprobare a utilizării regimului de amortizare degresivă revine consiliului
de administraţie al contribuabilului.
Calculul amortizării prin utilizarea amortizării degresive presupune parcurgerea
următoarelor etape:
1. În primul an de funcţionare, amortizarea anuală se determină prin aplicarea cotei de
amortizare degresivă asupra valorii de intrare a mijlocului fix;
2. În anii următori, se aplică aceeaşi cotă de amortizare, dar de fiecare dată asupra valorii
rămase neamortizată a mijlocului fix;
3. În anul în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât
amortizarea anuală liniară, se trece la amortizarea liniară până la expirarea duratei
normale de utilizare.
7
respectiv. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate că valoarea
rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.
Valoarea rămasă după primul an de funcţionare se recuperează prin includerea în
cheltuielile de exploatare, în regim liniar, în funcţie de durata normală de funcţionare rămasă.
Regimul de amoritzare accelerată se poate aplica numai pentru mijloacele fixe noi,
achiziţionate şi puse în funcţiune.
Amortizarea unei imobilizări corporale depinde de trei parametrii:
Baza amortizării;
Durata amortizării;
Regimul de amortizare ales.
Baza de evaluare a amortizării imobilizărilor corporale:.
Ca sistem de referinţă pentru delimitarea limitei de amortizare privind valoarea rămasă
actualizată şi reevaluarea activelor corporale, se face apel la prevederile Standardului de
Contabilitate Internaţională 16 ” Imobilizări corporale”. Potrivit acestui standard, reevaluarea, ca
modalitate de atenuare a efectelor fiscalităţii în lipsa unei contabilităţi de inflaţie, are la bază
următoarele reguli:
reevaluarea nu trebuie să aibă ca rezultat creşterea valorii nete contabile cu o valoare
superioară valorii sale actuale;
când reevaluarea imobilizărilor corporale conduce la o majorare a valorii nete contabile,
amortizările anterioare reevaluării nu trebuie să fie trecute la rezultate.
Durata de amortizare a imobilizărilor corporale:
Durata de amortizare exprimă perioada în care o imobilizare corporală se aşteaptă să fie
utilizată din punct de vedere economic, sau a numărului de unităţi de producţie similare, care se
aşteaptă a fi obţinute din utilizarea imobilizărilor corporale.
Duratele normale de utilizare luate în calculul amortizării, în principiu, trebuie să
coincidă cu durata utilă, adică durata în care bunul poate asigura întreprinderii o structură a
costurilor, serviciilor care să o facă competitivă în faţa concurenţei.
Regimul de amortizare a imobilizărilor corporale:
Prin regim de amortizare se înţelege un ansamblu corelat şi coerent de reglementări
normative ale unei ţări privind modul de calcul al amortizării capitalului imobilizat în active
coporale şi necorporale, precum şi a condiţiilor concrete de aplicabilitate a acestora.
8
CAPITOLUL 2.
FUNDAMENTAREA SUB ASPECT PRACTICAL LUCRĂRII
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii, potrivit Nomenclatorului CAEN : Domeniul principal
de activitate declarat: GA 46 ,,Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și
motociclete”.
Activitatea principală: GA 4643 ,,Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice de uz
gospodăresc, al aparatelor de radio și televizoarelor”.
9
reparaţii ce se produc prin folosirea bunurilor sau se vor suporta din veniturile societăţii aceste
cheltuieli.
Dispoziţii finale
Personalul necesar desfăşurării activităţii societăţii în bune condiţii se va angaja de către
reprezentantul legal al societăţii respectiv de administrator. În orice act ,scrisoare sau publicaţie
emanând de la societate pe lângă denumirea şi numărul de înmatriculare din Registrul
Comerţului se va indica forma juridică, sediul şi capitalul social.
Încadrarea salariaţilor la această societate comercială se face cu respectarea prevederilor
codului muncii şi a regimului asigurărilor sociale pe bază de contract de muncă .Salarizarea se
stabileşte prin liberul acord al părţilor cu respectarea limitelor minime de salarizare prevăzute de
lege.
12
Cota anuală de amortizare liniară se va calcula astfel:
CA(%) = 100/5= 20%
Aa = 20% x 25.000= 5.000 lei
Al = 5.000 /12= 416,66 lei/an
Cota de amortizare degresivă se va calcula astfel:
cota de amortizare degresivă: 30%
Anul Modul de calcul Amortizarea anuală Valoarea rămasă (lei)
degresivă (lei)
1. 25.000 x 30% 7.500 17.500
2. 17.500 x 30% 5.250 12.250
3. 12.250 x 30% ! 4.083,33 8.166,67
4. 4.083,33 4.083,34
5. 4.083,33 0
! 12.250/3= 4.083,33
Cota de amortizare accelerată se va calcula astfel:
Anul 1: 50% x 25.000= 12.500 lei
Al = 12.500/12= 1.041,66 lei
Anul 2-5: 40.000/5-1= 25.000/4= 6.250 => Al= 6.250/12= 520,83 lei
13
CA(%) = 100/5= 20%
Aa= 20% x 10.000= 2.000 lei
Al= 2.000 /12= 166,66 lei
Cota de amortizare degresivă se va calcula astfel:
cota de amortizare degresivă: 40%
Anul Modul de calcul Amortizarea anuală Valoarea rămasă
degresivă (lei) (lei)
1. 10.000 x 40% 4.000 6.000
2. 6.000 x 40% 2.400 3.600
3. 3.600 x 40% ! 1.200 2.400
4. 1.200 1.200
5. 1.200 0
! 3.600/3= 1.200
Cota de amortizare accelerată se va calcula astfel:
Anul 1: 50% x 10.000= 5.000 lei
Al = 5.000/12= 416,66 lei
Anul 2-5: 5.000/5-1= 5.000/4= 1.250 => Al= 1.250/12= 104,16 lei
BIBLIOGRAFIE
14
1. Victor Munteanu, Contabilitatea financiară a întreprinderilor, Ed.Lucman Serv –
București, 2006
2. Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe si gestiune financiară, Ed.Economica, București
2005
3. Dorel Mateș, Contabilitatea agenţilor economici - Aplicaţii practice, Ed. Ivan Krasko,
Timișoara, 2006
4. Mihail Epurean, Valeria Băbaiţă, Contabilitatea financiară in noul sistem contabil, Ed. de
Vest – Timișoara, 2005
15