Colegiul Economic FRANCESCO SAVERIO NITTI TIMISOARA

PROIECT
Calificarea profesionala: tehnician in activitati economice

Tema: Amortizarea

Indrumator proiect: Iordache Dorina 2011

Candidat: Szelei Anita

CUPRINS
ARGUMENT CAP.1 SURSE PROPRII DE FINANARE
1.1. Noiuni generale privind sursele proprii de finanare ale agentului economic 1.2. Amortizarea caracteristici 1.3. Metode de amortizare 1.4. Calculul amortizrii 1.5. Regimuri de amortizare

CAP.2 CONTABILITATEA AMORTIZRII IMOBILIZRILOR CORPORALE

2.1. Amortizarea imobilizrilor corporale

CAP.3 CONTABILITATEA AMORTIZRII IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. SILVICART S.R.L. BUCURESTI STUDIU DE CAZ CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Politica de finantare a ntreprinderii trebuie sa selecteze sursele de finantare a intreprinderii pentru a asigura buna sa functionare, performantele acesteia prezente si viitoare. Din punct de vedere al apartenentei fondurilor sursele de finantare pot fi: - finantari din fonduri proprii (autofinantarea, cresteri de capital); - finantari prin angajamente la termen (mprumuturi obligatare, credite bancare, credit-bail). Autofinantarea este cea mai raspndita forma de finantare si presupune ca ntreprinderea sa si asigure dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse o parte a profitului obtinut n exercitiul expirat si fondul de amortizare, urmarind att acoperirea necesarului de nlocuire a activelor imobilizate ct si cresterea activelor de exploatare. Autofinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate care vor ramne n mod permanent la dispozitia ntreprinderii pentru finantarea activitatii viitoare. Autofinantarea globala are doua componente: autofinantarea de mentinere si autofinantarea neta . Autofinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se realizeze n viitor cheltuielile pentru mentinerea potentialului productiv, respectiv pentru rennoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele surse de formare a autofinantarii de mentinere sunt amortizarile normale (ce corespund pierderii reale din valoarea imobilizarilor) si provizioanele.
Autofinantarea neta este partea din autofinantarea bruta din care se formeaza sursele proprii ale ntreprinderii peste necesarul cerut de refacerea capitalurilor investite avnd ca efect o crestere a patrimoniului. Autofinantarea neta se constituie n principal din profitul net repartizat pentru fonduri proprii, adica din profitul care ramne dupa participarea angajatilor la profit si remunerarea asociatilor sau actionarilor. Partea din fondul de amortizare care depaseste deprecierea reala a imobilizarilor poate constitui de asemenea o sursa a autofinantarii nete.

Trebuie precizat ca amortizarea are o influenta neutra asupra autofinantarii : marind costurile cu amortizarea se micsoreaza profitul si invers, astfel nct nu se poate conta pna la urma dect pe resursele generate din exploatare. n schimb, prin politica de amortizare practicata exista posibilitatea ntreruperii sau ncetinirii ritmului de amortizare, apare posibilitatea constituirii anuale a unui fond de amortizare mai mic sau mai mare n functie de nevoile ntreprinderii. Principalele avantaje oferite de autofinantare sunt: - constituie un mijloc sigur de finantare, o sursa independenta si stabila de fonduri; - autonomia financiara asigurata prin autofinantare permite ntreprinderii independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit;

- asigura ntreprinderii un mare grad de libertate privind dezvoltarea investitiilor, cu conditia realizarii unor investitii utile, profitabile; - permite frnarea ndatorarii si implicit reducerea cheltuielilor financiare; - permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilitatii financiare (autofinantarea neta / capitalul propriu); - reprezinta factorul hotartor n asigurarea accesului pe piata de capital si atragerea de noi capitaluri din afara ntreprinderii. Cu toate aceste avantaje oferite de autofinantare, nu trebuie exagerat n aceasta directie deoarece n situatia n care rentabilitatea economica a ntreprinderii este superioara ratei dobnzii practicata pe piata financiara, cu ct raportul dintre capitalul mprumutat si capitalul propriu este mai mare, cu att randamentul financiar al ntreprinderii creste. Decizia de autofinantare si nivelul acesteia sunt adesea influentate de factori externi cum sunt fiscalitatea, restrictiile privind accesul pe piata de capital si diverse constrngeri juridice. Capacitatea de autofinantare reprezinta un surplus monetar care se obtine ca rezultat al tuturor operatiilor de ncasari si plati efectuate de ntreprindere ntr-o perioada de timp, avnd n vedere si incidenta fiscala. Pentru determinarea capacitatii de autofinantare se au n vedere att variabile economice ct si variabile financiare, punctul de plecare fiind excedentul brut din exploatare (EBE). CAFp = EBE (1 IP /100) + A * IP /100 CAFr = CAFp Dividende Participatii la profit. Marimea autofinantarii degajata de o ntreprindere joaca un puternic rol de semnalizare a performantelor acesteia. Ea indica potentialilor investitori ai ntreprinderii daca aceasta este capabila sa utilizeze eficient capitalurile ncredintate si sa le asigure o remunerare atragatoare.

CAP.1 SURSE PROPRII DE FINANARE

1.1. Noiuni generale privind sursele proprii de finanare ale agentului economic.
Capitalurile proprii reprezint sursele proprii de finanare ale agenilor economici formate prin aporturile acionarilor sau asociailor, dar i prin autofinanare, respectiv din alte surse proprii, cum ar fi profitul obinut. Sursele proprii constituie cea mai sigur surs de finanare i determin autonomia financiar a societii. Acestea sunt nerambursabile i se utilizeaz conform legislaiei n vigoare asigurnd finanarea permanent a ntreprinderii.

Sursele proprii sunt utilizate pentru finanarea proprie a bunurilor economice i au urmtoarea structur: a) Capital social b) Prime de capital c) Rezerve din reevaluare d) Rezerve e) Rezultatul exerciiului f) Rezultatul reportat g) Amortizarea h) Autofinanarea i) Aportul la capital

1.2. Amortizarea- caracteristici

Ca interpretare generala, amortizarea reprezint alocarea valorii amortizabile a unei imobilizri pe durata sa de utilizare previzionat. Existand numeroase conceptii privind amortizarea, ca interes pentru contabilitate sunt de retinut urmtoarele trei: - amortizarea ca proces de corecie al valorii imobilizrilor. Amortizarea este constatarea contabil a pierderii de valoare suferit de ctre activele imobilizate ca urmare a deprecierii n timp, a uzurii fizice (generat de funcionarea tehnic i mecanic precum i de influena factorilor naturali) sau uzurii morale (cauzat de evoluia rapid a tehnicii, de apariia a noi maini cu performane mai ridicate). Pornind de la aceast interpretare amortizarea are rolul de a corecta valoarea activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiat de realitate.

- amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costului imobilizrilor asupra cheltuielilor exerciiului. Discutat ca proces de alocare, amortizarea reprezint resursa controlabil provenit din trecut care produce beneficii viitoare2. Alocarea sau transferul valorii se face pe perioada economic de utilizare a activului amortizabil. De aceea, fraciunea de valoare etalat n timp asupra rezultatului exerciiului trebuie s reprezinte o mrime raional nscris n principiile i regulile imaginii fidele. - amortizarea ca surs de finanare a rennoirii imobilizrilor. Reconstituirea capitalului impune abordarea simultan a amortizrii ca o problem de recuperare a investiiei i ca o surs de finanare a rennoirii imobilizrilor. Prin mecanismul amortizrii investiia iniial este recuperat i rentregit n mod ealonat n ciclul de exploatare, devenind o resurs de autofinanare pentru o nou investiie.

1.3. Metode de amortizare

ntreprinderile din Romnia sunt obligate s amortizeze imobilizrile corporale i necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale i necorporale utiliznd unul din regimurile: a)amortizarea liniar; b) amortizarea degresiv; c)amortizarea accelerat. a)Amortizarea liniar const n calcularea i alocarea uniform a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toat durata normal de funcionare exprimat n ani. n varianta nominal amortizarea se calculeaz raportnd valoarea amortizabil la durata normal de utilizare.

Amortizarea liniar se poate calcula i prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Exemplu: Mod de calcul al amortizarii liniare SC. Aurora SA. a achizitionat in luna martie 2005 un strung, pentru care se cunosc urmatoarele date: valoarea de intrare 19.600 lei; durata normala de functionare, conform Catalog pozitia 1.1.5.2.8. 12 ani. Cota anuala de amortizare se va calcula astfel:

CA(%) = 100/12 = 8,33% Aa = 8,33% x 19.600 = 16.327 lei Al =16.327 /12 = 1.360 lei

b)Amortizarea degresiv const n multiplicarea cotelor liniare corespondente cu un coeficient care variaz potrivit duratei de via curent admis pentru bunul respectiv. Calculul amortizrii are la baz regula fiscal care presupune corectarea ratei liniare cu coeficienii multiplicativi stabilii prin Legea 15/1994: 1,5 pentru durata de via ntre 2-5 ani; 2 pentru durata de via ntre 5-10 ani; 2,5 pentru durata de via mai mare de 10 ani

Exemplu: Mod de calcul al amortizarii degresive SC Constructia SA a achizitionat si a pus in functiune, in luna mai 2006, o masina de debitat metale, despre care se cunosc urmatoarele date: Ani valoarea de intrare 150.000 lei; durata normala de functionare, conform Catalog: 10 -12 ani. Se opteaza pentru 10 ani; cota anuala de amortizare degresiva 20%. Modul de calcul Amortizare anuala degresiva(lei)
Valoarea ramasa (lei)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

150.000 x 20% 120.000 x 20% 96.000 x 20% 76.800 x 20% 61.440 x 20% 49.150 x 20% !

30.000 24.000 19.200 15.360 12.280 9.830 9.830 9.830 9.830 9.830

120.000 96.000 76.800 61.440 49.150 39.320 29.490 19.660 9.830 0

! 20% x 49.150 = 49.150 /5

c)Amortizarea accelerat, const n calcularea i includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile de exploatare, a unei amortizri de pn la 50% din valoarea de intrare a activului fix respectiv. Amortizrile anuale pentru exerciiile financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la numrul de ani de utilizare rmai. Metoda nsumrii anilor de via, este tot o metod degresiv de amortizare, care presupune alocarea costului iniial n funcie de gradul de utilizare a activului (sau producia obinut). Valoarea contabil a activului este ponderat cu un indice calculat prin nsumarea anilor de funcionare sau produciei anuale estimate. Amortizrile descresc proporional cu ordinea numeric invers a anilor sau producia anual estimat. Exemplu : ntreprinderea a achiziionat utilajul la 1 ianuarie N, la valoarea de 60.000.000 lei. Durata estimat de via util 4 ani, valoarea rezidual 2.000.000 lei. Suma numrului anilor de utilizare: 1+2+3+4 =10. Procentul de amortizare pentru anul: N 4/10 N+1 3/10

N+2 2/10 N+3 1/10

1.4. Calculul amortizarii

Amortizarea este un element foarte important ce se regsete n calculul capacitii de autofinanare. Capacitatea de autofinanare a unei ntreprinderi este surplusul monetar potenial generat de activitatea acesteia. Ea reprezint o contribuie esenial a activitilor curente la variaia fondului de rulment global. Se poate calcula fie plecnd de la excedentul brut din exploatare, fie de la profitul net :
Metoda substractiv : permite s se realizeze legtura dintre contul de profit i pierdere i tabloul de finanare. Conform acestei metode, CAF se calculeaz plecnd de la excedentul brut din exploatare, indicator stabilit n cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune : Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare (cu excepia veniturilor din reluri de provizioane); - Alte cheltuieli de exploatare (cu excepia cheltuielilor de exploatare cu amortizrile i provizioanele); + Venituri financiare (cu excepia veniturilor din provizioane); - Cheltuieli financiare (cu excepia cheltuielilor financiare cu

amortizrile i provizioanele);

+ Venituri extraordinare (cu excepia veniturilor din cedarea activelor, a cotei pri a subveniilor pentru investiii virate la venituri, a veniturilor extraordinare din provizioane);
- Cheltuieli extraordinare (cu excepia valorii nete contabile a imobilizrilor cedate, a cheltuielilor privind amortizrile i provizioanele); - Impozit pe profit = Capacitatea de autofinanare.

Metoda aditiv : permite s se calculeze capacitatea de autofinanare plecnd de la rezultatul exerciiului, corectat cu cheltuielile i cu veniturile care nu au inciden asupra trezoreriei :
Rezultatul exerciiului + Cheltuieli cu amortizrile + Cheltuieli cu provizioanele (din exploatare, financiare i extraordinare) - Veniturile din amortizare i provizioane (din exploatare, financiare i extraordinare) + Valorile contabile ale activelor cedate (ieite din patrimoniu) - Veniturile din vnzarea imobilizrilor - Subveniile pentru investiii virate la venituri = Capacitatea de autofinanare

1.5. Regimuri de amortizare

Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba la data punerii in functiune: amortizarea liniara; amortizarea degresiva; amortizarea accelerata. cota de Amortizarea se determina prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare amortizare a mijloacelor fixe. Cota de amortizare se determina prin impartirea cifrei 100 la durata normala de functionare stabilita prin Catalog. Pentru mijloacele fixe existente in patrimoniu, se poate calcula amortizarea, dupa regula de mai sus, prin oricare dintre cele trei regimuri de amortizare, la punerea in functiune. utilizarea Regimurile de amortizare se pot utiliza concomitent, pentru mijloace fixe diferite, respectand principiul permanentei metodei si regulile stabilite pentru fiecare regim de amortizare: Regimul de amortizare liniara: Utilizarea regimului de amortizare liniara consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu durata normala de functionare a mijlocului fix. Amortizarea liniara se determina utilizand regula de baza privind calculul amortizarii, respectiv prin aplicarea cotei anuale de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe. Mijloacele fixe de natura constructiilor se amortizeaza utilizand numai regimul de amortizare liniara. Competenta de aprobare a utilizarii regimului de amortizare liniara revine consiliului de administratie al contribuabilului.

Regimul de amortizare degresiva: Utilizarea regimului de amortizare degresiva consta in multiplicarea cotei de amortizare liniara cu urmatorii coeficienti stabiliti in functie de durata normala de utilizare a mijlocului fix, astfel: si 5 ani; si 10 ani; ani. Competenta de aprobare a utilizarii regimului de amortizare degresiva revine consiliului de administratie al contribuabilului. Calculul amortizarii prin utilizarea amortizarii degresive presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. in primul an de functionare, amortizarea anuala se determina prin aplicarea cotei de amortizare degresiva asupra valorii de intrare a mijlocului fix; 2. in anii urmatori se aplica aceeasi cota de amortizare, dar de fiecare data asupra valorii ramase neamortizate a mijlocului fix; 3. in anul in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala liniara, se trece la amortizarea liniara, pana la expirarea duratei normale de utilizare. Regimul de amortizare accelerate: Utilizarea regimului de amortizare accelerata consta in includerea in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei cote de amortizare care nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Primul an de functionare inseamna 12 luni consecutive, incepand cu luna urmatoare punerii in functiune. Valoarea ramasa dupa primul an de functionare se recupereaza prin includerea in cheltuielile de exploatare, in regim liniar, in functie de durata normala de functionare ramasa. Regimul de amortizare accelerata se poate aplica numai pentru mijloacele fixe noi, achizitionate si puse in functiune. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice, respectiv grupa a doua, subgrupa 2.1, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata. 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este cuprinsa intre 2 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este cuprinsa intre 5 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10

CAP.2. CONTABILITATEA AMORTIZRII IMOBILIZRILOR CORPORALE 2.1. Amortizarea imobilizrilor corporale

Amortizarea unei imobilizri corporale depinde de trei parametri: a)baza amortizrii; b) durata amortizrii; c) regimul de amortizare ales. a) Baza de evaluare a amortizrii imobilizrilor corporale : Limita de amortizare a unei imobilizri amortizabile este costul istoric sau alt valoare care a nlocuit costul istoric cu valoarea contabil de intrare (valoare rmas actualizat, costul de achiziie, costul de producie, valoarea de pia, valoarea de aport), mai puin valoarea rezidual. Ca sistem de referin pentru delimitarea limitei de amortizare privind valoarea rmas actualizat i reevaluarea activelor corporale se face apel la prevederile Standardului de Contabilitate Internaional 16 Imobilizri corporale. Potrivit acestui standard, reevaluarea, ca modalitate de atenuare a efectelor fiscalitii n lipsa unei contabiliti de inflaie, are la baz urmtoarele reguli: - reevaluarea nu trebuie s aib ca rezultat creterea valorii nete contabile cu o valoare superioar valorii sale actuale;

- cnd reevaluarea imobilizrilor corporale conduce la o majorare a valorii nete contabile, amortismentele anterioare reevalurii nu trebuie s fie trecute la rezultate. Un alt aspect legat de valoarea amortizabil este reprezentat de valoarea rezidual, care reprezint valoarea net pe care o ntreprindere estimeaz c o va obine pentru un activ, la sfritul duratei de via util, dup deducerea prealabil a costurilor de cesiune previzionate (IAS 16). Concret, determinarea valorii reziduale se face prin compararea cu active similare, aflate la sfritul duratei de via sau pe baza prevederilor contractuale (n cadrul contractelor de leasing). O accepiune nou capt valoarea amortizabil care se determin prin scderea din valoarea contabil a costului a valorii reziduale estimat.

b)Durata de amortizare a imobilizrilor corporale: Durata de amortizare exprim perioada n care o imobilizare corporal se ateapt s fie utilizat din punct de vedere economic, sau numrul de uniti de producie sau similare care se ateapt a fi obinute din utilizarea imobilizrilor corporale. Duratele normelor de utilizare luate n calculul amortizrii, n principiu, trebuie s coincid cu durata util, adic durata n care bunul poate asigura ntreprinderii o structur a costurilor, serviciilor care s o fac competitiv n faa concurenei. O perioad prea scurt nseamn ncorporarea n costuri a unei pri mai mari dect necesarul de amortizat, deci o povar consimit pentru costuri care diminueaz competitivitatea ntreprinderii pn la anulare. c) Regimul de amortizare a imobilizrilor corporale: Prin regim de amortizare se nelege un ansamblu corelat i coerent de reglementri normative ale unei ri privind modul de calcul al amortizrii capitalului imobilizat n active corporale i necorporale, precum i a condiiilor concrete de aplicabilitate a acestora.

CAP.3 CONTABILITATEA AMORTIZRII IMOBILIZARILOR CORPORALE LA S.C. SILVICART S.R.L. BUCURESTI STUDIU DE CAZ
Prezentarea generala a S.C. SILVICART S.R.L
- RLS
Informatii generale Adresa: Telefon: Fax: Pagina web: Nr inregistrare R.C.: CF: Drumul Balta Arin, nr. 4, sector 3, Bucuresti 0742.088.718; 0742.088.744; 0742.710.888; www.silvcart.ro J40/7589/1999 RO 12078267

Analiza datelor generale n 2007 Informatii actiuni emise: Capital social Valoarea nominala Nr. actiuni 20.000 lei 1.000 lei/actiune 20

Obiectul principal de activitate al S.C. SILVCART S.R.L. consta n producerea si comercializarea de ambalaje din carton ondulat. Societatea a fost infiintata n anul 1999 si a reusit sa se impuna cu rapiditate pe piata romaneasca de ambalaje datorita inaltului grad de profesionalism si a calitatii deosebite a produselor sale.

Imobilizari corporale luate cu chirie S.C. SILVCART SRL nchiriaza o cladire pentru comercializarea produselor sale cu valoare contabila de 50000 lei, cu chirie lunara de 2500 lei, fara TVA. S.C. SILVCART SRL executa lucrari de modernizare a cladirii efectundu-se n acest scop urmatoarele cheltuieli care se amortizeaza pe o perioada de un an, cnd expira contractul de chirie: cheltuieli cu materiale auxiliare 2 000 lei; cheltuieli cu energia facturata de catre furnizor, care se achita ulterior n numerar 4000 lei plus TVA. - preluarea cladirii pe baza de proces verbal de predare- primire : D 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie - primirea facturii privind chiria lunara : % 612Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirie 4426TVA deductibila - achitarea cu ordin de plata a chiriei lunare: 401Furnizori = 5121 Conturi la banci n lei 2975 475 = 401 Furnizori 2975 2500 5 0000

- consum de materiale auxiliare : 6021 Chelt. cu mater.auxiliare - cheltuieli cu energia electrica: % = 401 Furnizori 4760 4000 760 = 3021 Materiale auxiliare 2 000

605 Cheltuieli privind energia si apa 4426 TVA deductibila

- achitarea facturii privind energia : 401Furnizori = 5311 Casa n lei 4760

- nregistrare productiei de imobilizari corporale : 231Imobil. corp.n curs = 722 Venituri din productia 6000 de imobilizari -receptia lucrarilor de modernizare : 212Constructii = 231 Imobilizari corporale n curs 6000

- amortizarea lunara 6000/12 luni = 500 lei 6811 Cheltuieli de exploatare = 2812 Amortizarea constructiilor privind amortizarea imobilizarilor - predarea cladirii pe baza de proces verbal de predre- primire: C 8031 Imobilizari corporale luate cu chirie 50 000 500

CONCLUZII

Felul in care intreprinderea isi amortizeaza activele sale imobilizate prezinta interes, deoarece amortismentul este sarcina deductibila din profitul impozabil. Acest statut fiscal al amortismentului reprezinta o variabila importanta a politicii sale financiare putand contribui la stimularea investitiilor. Rapiditatea amortizarii are o influenta dubla in gestiunea intreprinderii: creeaza la un nivel superior surse pentru investigatii si reduce impozitul pe profit pe care ar trebui sa-l plateasca intreprinderea. Efectul rapiditatii amortizarii apare in alegerea intre metoda liniara si cea degresiva de amortizare, prin nivelul valorii actualizate a degrevarii fiscale.

Rolul amortismentului ca reductor de impozit apare mai evident in cazul folosirii unui sistem accelerat de amortizare, intrucat suma dedusa din asieta impozitului pe profit este mai mare imediat dupa punerea mijlocului fix in functiune, contribuind la intarirea situatiei financiare a intreprinderii prin degrevarea de la o plata sigura. Mai mult utilizarea unei metode degresive de amortizare, in perioada de inflatie, conduce la realizarea unui castig pentru intreprindere, intrucat ea isi plateste impozitele pe profit viitoare, in moneda depreciata. Amortismentul accelerator al autofinantarii Amortismentul sta la baza unui fenomen remarcabil de amplificare a fluxurilor de autofinantare.

La activele cu o durata de viata mai mica, proportia de finantare a investitiilor din amortismente este mai mare si ea scade pe masura ce se lungeste durata de viata sau creste ritmul investitiilor. Efectul multiplicator al amortismentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi stabile, perioada in care intreprinderea inregistreaza o cerere permanenta pentru produsele sale si in care se reinvesteste permanent disponibilitatile banesti, obtinute pe seama amortizarii in echipamente de acelasi fel si cu acelasi pret. In perioadele de inflatie, intreprinderea va inregistra o decapitalizare, daca nu-si reevalueaza permanent activele imobilizate pentru cresterea sumei amortismentelor, nu-si constituie provizioane pentru depreciere sau nu-si actualizeaza amortismentul la inflatie pentru calcularea lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix. Consecintele amortismentului in gestiunea financiara a intreprinderii, de reducere a impozitului pe profit si de creare a surselorde autofinantare, sunt cu atat mai semnificative cu cat amortismentul detine o proportie de circa 6% din totalul cheltuielilor de exploatare la nivel de economie nationala, fiind mai ridicata in cazul proprietatii de stat, unde intreprinderile detin multe mijloace fixe, insuficient sau deloc utilizate.

BIBLIOGRAFIE

Bazele contabilitii, ***,

Ristea M., Clin O., Editura Economic - Bucureti 2004 www.referat.ro