Proiect la disciplina

Tema: Tratamentul contabil al amortizării

 CUPRINS

1. Introducere
2. Definiţia amortizării
3. Tipuri de amortizare
4. Imobilizări supuse amortizării
5. Amortizarea fiscală
6. Amortizarea contabilă
7. Studiu de caz : Contabilitatea amortizării imobilizărilor corporale la
C.E.C.
8. Concluzii
9. Bibliografie

2
 1. Introducere

În general, prin amortizare se întelege alocarea sistematică, pe cheltuieli de

exploatare, a valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economică a acestuia.
Rezultatele profitabile ale unei întreprinderi ce îşi desfăşoară activitatea în condiţiile
liberei iniţiative sunt determinate, într-o mare măsură, de prestaţiile profesionale ale
economiştilor. Aceştia trebuie să fie capabili să fundamenteze decizii care să orienteze ferm
întreprinderile către eficienţă. Măsura eficienţei, împreună cu măsura calităţii produselor sau
serviciilor care fac obiectul de activitate al firmei, reprezintă elementele cele mai importante
prin care se verifică viabilitatea şi forţa fiecărei întreprinderi.
Una dintre deciziile importante pe care trebuie sa le ia economiştii din cadrul unei
firme este alegerea surselor de finanţare a activităţii : a celor proprii sau a celor împrumutate.
Printre sursele proprii de finanţare, o importanţă deosebită o are amortizarea activelor
imobilizate.
Astfel, putem afirma că amortizarea are rolul de resursă pentru finanţarea investiţiilor,
pentru reînnoirea activelor uzate, iar în calitate de element al costurilor influenţează evoluţia
rezultatelor financiare ale firmei. Aceasta, deoarece amortizarea se deduce din baza de calcul
a impozitului pe profit. De aceea este necesară realizarea programării amortizării aferentă
perioadei care urmează, pe baza căreia se fundamentează deciziile privind managementul
financiar al întreprinderii.
Pentru ca dimensionarea amortizării anuale să fie făcută corect, este necesară
utilizarea sistemului de amortizare cel mai potrivit pentru fiecare grupă de mijloace fixe,
alegerea corectă a duratelor normale de funcţionare, precum şi recorelarea permanentă între
valorile înregistrate în contabilitate şi preţurile în continuă schimbare existente pe piaţă a
mijloacelor fixe prin reevaluarea periodică a imobilizărilor.
În lucrarea de faţă se urmăreşte analiza eficienţei dimensionării amortizării activelor
imobilizate şi influenţele sale asupra activităţii financiare a unei întreprinderii. De asemenea,
sunt prezentate şi câteva modalităţi de îmbunătăţire a dimensionării amortizării în cadrul
firmei studiate, în funcţie de specificul activităţii şi de activele existente în patrimoniul
acesteia.

3
 2. Definiţia amortizării
Prin amortizare se întelege recuperarea treptată a cheltuielilor făcute cu achiziţionarea
capitalului fix, prin includerea unei părţi din aceste cheltuieli în costul produselor la a căror
fabricare participă, în funcţie de durata lui de utilizare. Este o alocare convenţională,
matematică, strâns legată de principiul continuităţii activităţii ce nu reflectă nici uzura fizică a
utilajelor şi nici scăderea valorii de piaţă a acestora. Amortizările în general sunt elemente
rectificative care corectează celorlalte structuri bilanţiere, reprezentând prin definiţie ieşiri de
resurse care afectează beneficiile economice.
Toate amortizările sunt considerate ca un cont de contra-activ şi asimilate conturilor de
pasiv. Amortizarea reprezintă constatarea şi consemnarea pierderii definitive a beneficiilor
economice asociate activelor imobilizate (această precizare a fost necesara deoarece există şi
deprecieri temporare ale activelor imobilizate, pentru care se constituie provizioane (reduceri)
privind deprecierea, conform principiului prudenţei). Programul de Dezvoltare a Contabilităţii
din România precizează prin IAS4 că amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a
unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimate1.

3. Tipuri de amortizare
a) Metoda de amortizare liniară
În cadrul acestei metode, amortizarea este de mărime constantă pe toată durata normală
şi se stabileşte prin aplicarea normei liniare la valoarea de amortizat.
Amortizarea proporţională are la bază procesul economic obiectiv de uzare la care sunt
supuse activele şi care trebuie reflectată în valoarea produselor pe măsura producerii ei.
Valoarea de amortizat este reprezentată de valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
programate să funcţioneze în întreprindere în perioada respectivă. Motivul pentru care se
foloseşte o mărime medie în calculul amortizării este acela că normele sunt, la rândul lor,
mărimi medii anuale, iar valoarea mijloacelor fixe exploatate de firmă este variabilă datorită
intrărilor şi ieşirilor din funcţiune.
Vmat  Vi  Vmi  Vme

Unde : Vi - valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente la începutul anului,

1
Accesat la linkul: http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-amortizarea.html

4
 Vmi - valoarea medie a mijloacelor fixe ce urmează a fi puse în funcţiune în cursul

anului,
Vme -valoarea medie a mijloacelor fixe ce urmează a fi scoase din funcţiune în cursul
anului.
Valoarea medie a mijloacelor fixe ce urmează a intra sau iesi din funcţiune se
calculează după următoarele relaţii :

Vi1 xL f Vi 2 xLn f
Vmi  respectiv Vme 
12 12

Unde : Vi 1( 2 ) - valoarea de inventar a mijloacelor fixe prevăzute a intra în (a fi scoase

din) funcţiune,
L f ( Ln f ) - numărul lunilor de funcţionare (nefuncţionare) pe parcursul anului de programare

a mijloacelor fixe, stabilit începând cu luna următoare intrării în (ieşirii

din) funcţiune.
Amortizarea în sistem liniar are avantajul că atenuează tendinţa de ocolire a fiscalitătii.
Sistemul de amortizare liniară prezintă, în acelaşi timp, avantaje şi dezavantaje, astfel :
• avantajul că simplifică calculele, grevează în mod uniform costurile de exploatare pe toată
durata de amortizare.
• dezavantajul că în cazul uzurii morale, unitatea poate înregistra pierderi considerabile
datorită nerecuperării unei părţi a investiţiilor, cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile cresc,
ceea ce va determina majorarea pe ansamblu a cheltuielilor de exploatare şi, în consecinţă,
diminuarea profitului2.
Pentru a evidenţia modul de calcul al amortizării prin sistemul liniar, se impune realizarea
următorului exemplu :
Denumire mijloc fix : Clădire industrială
Cod de clasificare conform Catalogului : 1.1.1.
D.N. = 50 Ani
Valoare de intrare =1.200.000.000 lei
100
Cota de amortizare în sistem liniar = =2%
50

2
Accesat la adresa: www.scribd.ro

5
 Ani Amortizarea anuală Valoarea rămasă
1 1.200.000.000*2%=24.000.000 1.176.000.000
2 24.000.000 1.152.000.000
3 24.000.000 1.128.000.000
4 24.000.000 1.104.000.000
5 24.000.000 1.080.000.000
…..

……

……
…..

…..
50 24.000.000 0

Tabel nr. 1.1. Exemplu de calcul pentru sistemul liniar de amortizare

b) Metoda de amortizare degresivă

Acestă metodă presupune că mărimea valorii recuperate a mijloacelor fixe descreşte de
la an la an, pe măsura parcurgerii duratei normale de funcţionare. Amortizarea degresivă se
calculează prin multiplicarea cotelor cotelor medii de amortizare cu unul din coeficienţii
prevăzuţi în legislaţie, obţinându-se cotele de amortizare degresive corespunzătoare :
- 1,5 - pentru mijloacele fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 2 şi 5 ani,
- 2 - pentru mijloacele fixe cu durata normală de utilizare cuprinsă între 5 şi 10 ani,
- 2,5 - pentru mijloacele fixe cu durata normală de utilizare mai mare de 10 ani.
Regimul de amortizare regresivă se aplică în două variante, determinate de data de
intrare în funcţionare a mijlocului fix, astfel :
- pentru mijloace fixe intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1998 se foloseşte
sistemul degresiv de amortizare fără luarea în considerare a uzuriimorale, variantă
numită AD1 ;
- pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune după 31 decembrie 1998 se utilizează regimul
de amortizare degresiv cu influienţa uzurii morale ( varianta AD2).

Calculul amortizării degresive în varianta AD1

Amortizarea anuală degresivă pentru primul an de funcţionare se calculează aplicând

asupra valorii de intrare ( valorii rămase actualizate) a mijlocului fix, cota de amortizare
degresivă corespunzătoare. Aceasta rezultă prin multiplicarea cotei de amortizare liniară cu
unul din cei trei coeficienţi amintiţi mai sus( 1,5; 2 sau 2,5), în funcţie de durata normală de
funcţionare a mijlocului fix amortizat.

6
 Amortizarea anuală pentru următorii ani se calculează prin aplicarea aceleiaşi cote de
amortizare degresivă asupra valorii rămase de recuperate până în anul de funcţionare în care
amortizarea anuală rezultată este mai mică sau egală cu amortizarea determinată ca raport
între valoarea rămasă de recuperat şi numărul anilor de funcţionare rămaşi
În continuare, din acel an, se aplică regimul de amortizare liniară, până la expirarea
duratei de funcţionare normală.
Amortizarea medie anuală liniară se va obţine ca raport între valoarea rămasă de
recuperat şi numărul anilor rămaşi.
Pentru a evidenţia mai bine modul de calcul al amortizării prin metoda AD 2, se impune
realizarea următorului exemplu :

Denumire mijloc fix : Maşină de ţesut

Cod de clasificare conform Catalogului : 2.1.11.3.
D.N. = 11 Ani
Valoare de intrare = 25.000.000 lei
100
Cota de amortizare în sistem liniar = = 9,09 %
11
Cota de amortizare în sistem degresiv = 9,09*2,5 = 22,72%

Ani Valoare Amortizare anuală Explicaţii

rămasă
1 32.000.000 22,72%*25.000.000=5.681.250
2 19.318.750 22,27%*19.318.750=4.390.000 19.318.750/9=2.146.527
2.146.527<4.390.000
3 14.298.750 22,27%*14.298.750=3.324.633 14.298.750/8=1.787.344
1.787.344<3.324.633
4 10.974.117 22,27%*10.974.117=2.433.936 10.974.117/7=1.567.731
1.567.731<2.433.936
5 8.540.181 22,27%*8.540.181=1.901.898 8.540.181/6=1.423.363
1.423.363<1.901.898
6 6.638.283 22,27%*6.638.283=1.478.346 6.638.283/5=1.327.566
1.327.566<1.478.346
7 5.159.937 22,27%*5.159.937=1.149.118 5.159.937/4=1.289.984
1.289.984>1.149.118
se trece la sistemul
liniar
7 5.159.937 1.289.984

7
 8 3.869.953 1.289.984
9 2.279.969 1.289.984
10 1.289.984 1.289.984
11 - 1.289.984

Tabel nr. 1.2. Exemplu de calcul pentru sistemul degresiv de amortizare, varianta AD1

Calculul amortizării degresive în varianta AD 2

În utilizarea acestei variante se ţine cont de uzura morală care acţionează asupra
mijloacelor fixe şi determină o amortizare a acestora într-o perioadă mai scurtă decât durata
normală de utilizare. De aceea agenţii economici nu au obligaţia scoaterii din funcţiune a
mijloacelor fixe amortizate înaintea expirării duratei normale prevăzută în catalog, iar pentru
perioada ce exprimă uzura morală nu se mai calculează amortizarea.
Pentru mijloacele fixe cu durata normală de până la 5 ani, nu se calculează influenţa
uzurii morale, amortizarea medie anuală stabilindu-se în funcţie de numărul de ani de utilizare
în regim degresiv şi numărul anilor de utilizare în regim liniar. În consecinţă, durata normală
de funcţionare este egală cu durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea
inegală.
Principalele operaţiuni care se efectuează în calcularea amortizării prin varianta AD2
sunt următoarele :
 calcularea normei de amortizare în sistem liniar, cu ajutorul relaţiei :
100
N. a. =
Durata _ normala

 stabilirea normei de amortizare degresivă prin înmulţirea normei liniare cu unul din
cei trei coeficienţi (1,5; 2; 2,5), în funcţie de durata normală a mijlocului fix respectiv;
 recalcularea duratei de amortizare în sistem liniar, în funcţie de norma de amortizare
degresivă cu relaţia :
100
Durata recalculată =
norma _ de _ amortizare _ deg resiva
 stabilirea duratei în care se amortizează integral mijlocul fix ca diferenţă între durata
normală şi durata recalculată;
 determinarea duratei de amortizare în sistem degresiv, ca diferenţă între durata
normală şi durata recalculată;

8
  calcularea duratei de utilizare în sistem liniar, ca diferenţă între durata în care mijlocul
fix se amortizează integral şi durata de amortizare în sistem degresiv;
 calcularea duratei aferente uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizare
ca deferenţă între durata normală şi durata în care se realizează amortizarea integrală.

Exemplu de calcul a amortizării degresive în varianta AD2, pentru un mijloc fix :

Denumire mijloc fix : Mobilier
Cod de clasificare conform Catalogului : 3.1.1.
D.N. = 8 Ani
Valoare de intrare = 150.000.000 lei
100
Cota de amortizare în sistem liniar = = 12,5 %
8
Cota de amortizare în sistem degresiv = 12,5*2 = 25 %
100
Durata recalculată(D.r.) = = 4 ani
25
Durata de utilizare în cadrul căreia = D.N. – D.r = 8 – 4 = = 4 ani
se realizează amortizarea integrală (D.i.)
Durata de amortizare în sistem degresiv(D.d.) = D.i. – D.r. = 4 – 4 = 0 ani
Durata de utilizare în sistem liniar (D. l.) = D.i. - D.d. = 4 – 0 = 4 ani
Durata aferentă uzurii morale pentru care nu se mai calculează amortizare :
= D.N. – D.i. = 8 – 4 = 4 ani

Ani Valoarea rămasă de amortizat Amortizare anuală

1 150.000.000 150.000.000 /4=37.500.000
2 112.500.000 37.500.000
3 75.000.000 37.500.000
4 37.500.000 37.500.000
5
6
Uzura morală
7
8

Tabel nr. 1.3. Exemplu de calcul pentru sistemul degresiv de amortizare, varianta AD2

9
 c) Metoda de amortizare accelerată
Această metodă de amortizare se realizează prin calcularea şi includerea în primul an de
funcţionare metodă de amortizare se realizează prin calcularea şi includerea în primul an de
funcţionare, în cheltuielile de exploatare, a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de
intrare a mijlocului fix respectiv, iar în exerciţiul următor, calcularea amortizării se face după
regimul liniar, prin raportarea valorii rămase la numărul de ani e utilizare rămaşi.
Interesul fiscal al acestui tip de amortizare se manifestă în măsura în care, în primul an,
cheltuielile cu amortizarea sunt foarte mari, iar în următorii ani, cheltuielile sunt minime.
Deci, pentru a beneficia de avantajele fiscale ale acestui regim de amortizare, este preferabil
să fie utilizat pentru imobilizări cu o durată de viaţă normală foarte scurtă sau când se renunţă
la ele imediat după primul an de funcţionare.
Pentru a evidenţia modul de calcul al amortizării în sistemul accelerat, se recurge la
următorul exemplu :
Denumire mijloc fix : Aparatură birotică
Cod de clasificare conform Catalogului : 3.2.4.
D.N. = 5 Ani
Valoare de intrare = 60.000.000 lei
100
Cota de amortizare în sistem liniar = = 25%
4
Ani Amortizare anuală Valoare rămasă
1 60.000.000*50%=30.000.000 30.000.000
2 7.500.000 22.500.000(30.000.000*25%)
3 7.500.000 15.000.000
4 7.500.000 7500000
5 7.500.000 0

Tabel nr. 1.4. Exemplu de calcul pentru sistemul de amortizare accelerată

4. Imobilizări supuse amortizării

Sunt supuse amortizării imobilizările necorporale şi corporale. Nu sunt supuse
amortizării imobilizările financiare şi cele în curs.
Imobilizările corporale cuprind:

10
  terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora;
 construcţiile;
 instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile;
 mobilierul, aparatura birotică, echipamentul de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi alte active corporale.
Pentru calcularea amortizării imobilizărilor trebuie avute în vedere următoarele
elemente:
 valoarea amortizabilă (valoarea de intrare);
 durata de viaţă utilă (durata de utilizare normală);
 regimul de amortizare (metoda de amortizare).
Imobilizarile necorporale se amortizeaza astfel :
-cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare se amortizeaza
intr-o perioada de cel mult 5 ani ;
-brevetele,licentele, know-how-ul, marcile de fabrica si de comert subscrise ca
aport sau achizitionate se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre
detinator.
-programele informatice create sau achizitionate se amotizeaza in functie de
durata probabila de utilizare care inse, nu poate depasi 5 ani.

5.Amortizarea fiscală
Codul fiscal (art 7. alin (33)) defineste valoarea fiscala pentru mijloace fixe amortizabile
şi terenuri ca find costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul
contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz.

Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;

b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul
public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada
contractului de concesionare sau închiriere, după caz3;
3
Accesat la linkul: http://www.contzilla.ro/2009/09/amortizarea-fiscala-2/

11
c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau
luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe
durata normală de utilizare, după caz;

d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o

perioadă de 10 ani;

e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde,

carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă
de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte
utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă se calculează pe
unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.

f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul

de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1
ianuarie 2004;

g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul

corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;

h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în

calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea
din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, care
reprezintă valoarea fiscală de intrare a mijloacelor fixe, diminuată cu amortizarea fiscală.
Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003
amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare
rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la această dată.

Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de

muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, pot
deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune
sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare.

12
 6. Amortizarea contabilă

Trebuie facută distincţie între amortizarea contabilă şi cea fiscală. Astfel, în situaţia în
care la data punerii în funcţiune a mijlocului fix s-a dedus fiscal 20% din valoarea acestuia,
amortizarea fiscală se calculează raportând valoarea rămasă, respectiv 80%, la durata normală
de utilizare; amortizarea contabilă se calculeaza liniar, luând în calcul toată valoarea de intrare
şi durata normala de utilizare4.

Este evident că, lunar, amortizarea contabilă este mai mare decât amortizarea fiscală, iar la
calculul profitului impozabil, amortizarea contabilă este nedeductibilă fiscal, în timp ce
amortizarea fiscală este deductibilă.

7. STUDIU DE CAZ: CONTABILITATEA AMORTIZARII

IMOBILIZARILOR CORPORALE LA C.E.C.

1.C.E.C achiziţionează un imobil în bulevardul Unirii nr. 57 în luna decembrie 2010

conform contract de vânzare–cumpărare nr. 253/19.12.2001 în valoare de 1102 ron, la aceeaşi
dată se întocmeşte procesul verbal de recepţie finală a lucrării în urma căruia se evidenţiază în
contabilitate acest sediu ca mijloc fix atribuindu-se un număr de inventar.
Înregistrările contabile vor fi:
a) achiziţionare imobil
% = 462 3742
231 1102
4426 264
b) evidenţierea ca mijloc fix, conform proces verbal de recepţie finală a lucrării
212 = 462 3742
Durata normală de functionare:40-60 ani –50 ani.
c) calculul şi înregistrarea amortizării în luna ianuarie 2010:

4
Accesat la linkul: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Anaf/faq/evid_cont/evid_8iun.htm

13
 metoda de amortizare: liniară
calculul ratei amortizării liniare: 100 / 50 ani = 2%
amortizarea anuală: 3742 x 2% = 74,84
amortizarea lunară: 3742/ 12 = 312
6811 = 2812 312

C.E.C. modernizează spaţiul din B-dul Unirii nr. 57 cu ochiuri mobile în peretele
cortină conform contract de prestări servicii nr. 25/.09.2010 încheiat cu societatea comercială
ALUMINIUM CO S.R.L. şi factura fiscală nr 2675461/08.12.2010 în valoare 600 ron.
Înregistrările contabile vor fi:
a) înregistrare contravaloare lucrare execuţie şi montaj ochiuri mobile în peretele
cortină la sediul din B-dul Unirii nr.57conform factura fiscală nr.2675461/08.12.2002:
462 = 5121 600
b) înregistrarea ca modernizare la sediul Unirii nr. 57conform procesului de recepţie la
terminarea lucrărilor nr. 4673/08.12.2010:
212 = 462 600
Urmare acestei modernizării valoarea de inventar a sediului din B-dul Unirii nr.57 va
fi de 1108 ron la data de 08.12.2010.
c) calculul şi înregistrarea amortizării în luna ianuarie 2010:
amortizarea anuală: 1108 x 2% = 22,16
amortizarea lunară: 22,16 / 12 = 1,84
6811 = 2812 1,84

În luna decembrie 2011 C.E.C. reevaluează imobilizările corporale.

Urmare aprobării Consiliului de Administraţie al băncii a raportului de reevaluare,
întocmit de către comisia de evaluare a imobilizărilor corporale, se va modifica valoarea netă
a sediului din B-dul Unirii nr. 57. În urma acestei operaţiuni valoarea netă a clădirii va fi de
1310 ron.
Înregistrările contabile pentru evidenţierea reevaluării la sediul din B-dul Unirii nr. 57
vor fi următoarele:
a) stabilirea valorii contabile nete (diminuarea valorii contabile cu valoarea amortizării
cumulate)
2812 = 212 5052

14
 b) înregistrarea diferenţelor din reevaluare (diferenţa între valoarea stabilită de
evaluatori şi valoarea contabilă)
212 = 105 2020
c) calculul şi înregistrarea amortizării în urma reevaluării în luna ianuarie :
amortizarea anuală: 1310 x 2% =26.2
amortizarea lunară: 26.2 / 12 =2.18
6811 = 2812 2.18

2.C.E.C. achiziţionează în luna aprilie 2005 aparat de aer condiţionat în valoare de

5260 ron. Înregistrările în contabilitate se vor face pe baza facturii nr 7662/25.04.2010 şi a
procesului verbal de punere în funcţiune.
a) achiziţie aparat aer condiţionat:
%=461 6522
231 5260
4426 1262
b) evidenţierea ca mijloc fix, conform proces verbal de punere în funcţiune:

231 = 212 5260

d) calculul şi înregistrarea amortizării :
metoda de amortizare: liniară
calculul ratei amortizării liniare: 100 / 5 ani = 20%
amortizarea anuală: 5260x 20% = 1052
amortizarea lunară:1052 / 12 =87.66
6811 = 2811 87.66

3. C.E.C. vinde în luna mai 2010 un autoturism marca Mercedes, achiziţionat în iunie
2010 la un preţ de 780 lei (inclus TVA) cu o valoare de intrare de 930 lei şi o durată de
funcţionare de 5 ani , amortizat parţial.
Înregistrările în contabilitate se vor face pe baza facturii fiscale nr. 274/14.05.2010 şi a
procesului verbal de scoatere din funcţiune.
a) vânzarea autoturismului:
461 = % 967
722 780
4427 187

15
 b) scoaterea din funcţiune:
amortizat parţial
durata de utilizare: 47 luni
metoda liniară
rata anuală a amortizării: 100 / 5 = 20%
amortizarea anuală: 930 x 20% = 186
amortizarea lunară: 186 / 12 = 15.5
amortizarea cumulată: 15.5 x 47 = 728.5
6811 = 2133 930

CONCLUZII

Scăderea duratei normale de funcţionare, având în vedere ca aceasta reprezintă durata

de utilizare în care se recuperează, din punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a mijloacelor
fixe pe calea amortizarii, este un fapt incontestabil pozitiv. În condiţiile în care reprezintă un
element al costurilor de producţie, amortizarea are o consecinţă directă asupra profitului
societăţii. Asta, pentru ca nivelul amortizarii are un impact important asupra bazei impozabile
din care se calculează impozitul pe profit. Un nivel ridicat al amortizarii - creşterea
cheltuielilor de amortizare - generează reducerea profitului şi implicit a impozitului, în timp
ce un nivel scăzut al amortizării determină creşterea profitului şi un efect fiscal invers.
Alegerea metodei şi estimarea duratei de viaţă utilă a activelor se face pe baza
raţionamentului profesional. Prin urmare, prezentarea metodelor adoptate sau a duratelor de
viaţă utilă estimate şi a ratelor de amortizare oferă utilizatorilor situaţiilor financiare acele
informaţii de care aceştia au nevoie pentru a avea o imagine asupra deciziilor managementului
şi pentru a putea face comparaţii ce alţi agenţi economici. Din aceleaşi motive, este necesară
prezentarea amortizarii alocate perioadei, ca şi a amortizarii cumulate la sfârşitul acelei
perioade.

16
 Un agent economic trebuie să prezinte natura şi efectul unei modificari în estimările
contabile, dacă aceste modificari au un efect semnificativ în perioada curentă sau se estimează
că vor avea un efect semnificativ în perioadele ulterioare. Aceste informaţii pot apărea din
modificări în estimări referitoare la: valorile reziduale, costurile estimate de demontarea şi
mutarea activelor, şi de restaurarea amplasamentului, duratele de viaţă utilă şi metodele de
amortizare.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.contzilla.ro/2009/09/amortizarea-fiscala-2/
2. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Anaf/faq/evid_cont/evid_8iun.htm
3. www.scribd.ro
4. http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-amortizarea.html

17