TRAIAN SILIVESTRU

MONEDA SI CREDIT

MANUAL UNIVERSITAR
pentru
învăţământul la distanţă

PETROŞANI
2009
Cuprins
Cuprins............................................................................................................................................2
CUVÂNT ÎNAINTE..........................................................................................................................3
Tema nr. 1........................................................................................................................................4
PRINCIPALII INDICATORI MONETARI SI SISTEMUL MONETAR...........................................4
1.2 Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor.............................................................................8
Tema nr. 2......................................................................................................................................14
MODUL DE REALIZARE A CREATIEI MONETARE.................................................................14
1.1 Creatia monetara..................................................................................................................15
1.2 Dimensionarea cantitatii de bani.........................................................................................17
1.3 Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei...................................................20
Tema nr. 3......................................................................................................................................23
SISTEMUL MONETAR NATIONAL AL ROMANIEI....................................................................23
Teorii monetare..........................................................................................................................27
Tema nr. 4......................................................................................................................................30
CREDITUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ.........................................................................30
1.2 Dobanda...............................................................................................................................40
TEST AUTOEVALUARE I.............................................................................................................44
Tema nr. 5......................................................................................................................................48
SISTEMUL BANCAR....................................................................................................................48
1.2 Bancile centrale...................................................................................................................52
1.3 Bancile specializate (Institutii speciale de credit) si de afaceri...........................................53
1.4 Profitul bancar, performante si riscuri.................................................................................56
Tema nr. 6......................................................................................................................................58
POLITICI FINANCIARE...............................................................................................................58
Pietele creditului........................................................................................................................61
Tema nr. 7......................................................................................................................................64
SUPRAVEGHEREA BANCARA....................................................................................................64
1.2 Competenta institutionala in supravegherea bancara..........................................................67
Tema nr. 8......................................................................................................................................70
INFLATIA IN ECONOMIA CONTEMPORANĂ...........................................................................70
1.2 Depreciera si apreciera monetara.........................................................................................74
1.3 Devalorizarea si revalorizarea monetare.............................................................................76
1.4 Stabilizarea monetara...........................................................................................................78
TEST DE AUTOEVALUARE II.....................................................................................................80
 CUVÂNT ÎNAINTE

Prezentul manual se adresează studenţilor de la Facultatea de Economie şi

Administrarea Afacerilor, la forma de învăţmânt la distanţă (.I.D.), ţintind spre dezvoltarea
gândirii economice a acestora atât la nivel micro şi macro cât şi la nivel mondo-economic.
Studierea problematicii cuprinse în programa analitică a disciplinei “Monedă şi credit”
facilitează înţelegerea schimbărilor ce se produc în prezent atât pe plan intern cat şi pe plan
extern pe piaţa monetară şi de credit. Pe parcursul studierii disciplieni studenţii vor reuşi să îşi
insuseasca cunoştinţe legate de modul de organizare al sistemului monetar, dezvoltarea relaţiilor
de credit, nivelul de dezvoltare si stabilitatea circulaţiei monetare, importanţa dobânzii şi a
politicilor monetare precum si o serie de aspect care pot fi valorificate pentru interpretarea în
mod ştiinţific a deciziilor ce se iau la nivel macro şi microeconomic. Ca viitori angajaţi ai unor
societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt aceştia vor trebui să dovedească
capacitatea de a asocia termini de specialitatein situaţiilor care se ivesc pentru a acţiona cu
promptitudine şi eficienţă atât în relaţiile cu partenerii de afaceri, instituţiile de credit cât şi
organismele financiare ale statului.
Fiind destinat studentilor de la forma de Învatamânt Deschis la Distanta (IDD),
manualul prezinta anumite particularitati, în sensul ca pentru fiecare capitol sunt stabilite
obiective didactice, sunt definite notiuni cheie, sunt explicate mecanisme. Cu toate acestea cartea
poate fi folosita cu succes de oricine interesat în dobândirea de cunoştinşe generale despre
domeniul monetar şi de credit.
Lucrarea permite atingerea graduală a scopului propus, cititorul reuşind să asimileze
pas cu pas multitudinea şi complexitatea noţiunilor şi tehnicilor necesare unui specialist care să
asigure, prin competitivitatea sa, ca parte a unui sistem complex, competitivitatea întregului
sistem.

Autorul
 Tema nr. 1

PRINCIPALII INDICATORI MONETARI SI SISTEMUL MONETAR

Unităţi de învăţare :
• Circulaţia monetară si masa monetară

• Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor

• Sistemul monetar

Obiectivele temei:
• cunoaşterea conceptelor de circulaţia monetară, masa monetară, viteza de circulaţie si de
rotaţie a banilor ;
• intelegerea si determinarea vitezei de circulaţie
• cunoaşterea categoriile de monedă care circulă in cadrul sistemului monetar ;
• prezentarea şi intelegerea conceptului de convertibilitate a bancnotei
• intelegerea princiilor care guvernează operaţiile de decontare

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Roxana-Daniela Paun, Drept monetar european, Editura Fundatiei Romaniei de Maine,
Bucuresti, 2006.
• Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

1.1 Circulaţia monetară şi masa monetară

Circulaţia monetară = miscarea pe care reproducţia sociala o imprima banilor într-o anumită
perioadă şi care se concretizează în final într-un anumit volum de
încasări şi plăţi în economie, volum care formează rulajul bănesc.

Îmbracă trei forme:

a) circulaţia banilor în conturi sau a monedei scripturale;

b) circulaţia numerarului sau a monedei manuale

c) circulaţia banilor electronic

Reglementarea cu privire la folosirea banilor într-o formă sau alta trebuie să se facă nu prin
măsuri administrative, ci prin avantajele pe care le oferă o formă sau alta, deţinătorii de bani
fiind singurii în măsură să hotărască modul de păstrare a banilor şi de folosire a lor.

Masa monetară = totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment
dat, sau în medie pe o anumită perioadă. Nivelul masei monetare se stabileşte
pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după ce
se deduc în prealabil o serie de operaţiuni duble între diferite bănci.

Criterii de structurare a masei monetare:

Din punctul de vedere al a) bani în cont (moneda scripturală)

sferei pe care o deserveşte
masa monetara se imparte in b) numerar (moneda manuală)

a) mijloace băneşti ale sectorului

Din punct de vedere al public (de stat);
naturii social-economice a
deţinătorilor de bani b) mijloace băneşti ale sectorului
privat

a) mijloace băneşti cu
Din punct de vedere al circulaţie curentă;
rotaţiei
b) mijloace băneşti
economisite;

c) alte mijloace băneşti

clasificare preluată de Statistica

Fondului Monetar Internaţional cu
următoarea denumire:

a) bani (money) - numerarul aflat

în afara sistemului bancar+
banii de cont;

b) cvasibani (quassi money) -

depuneri pe termen scurt a
agenţilor şi a populaţiei la
bănci;

c) alte mijloace (other items) -

 Din punct de vedere al a) lichidităţi primare;
lichidităţii b) lichidităţi secundare;
Agregatul monetar = ansamblu de active monetare; c) lichidităţi
Sistemul terţiare
Contabilitatii Nationale (în
România) defineste agregatul monetar ca o parte constitutiva a masei
monetare, parte autonomizata prin functiile ei, prin agentii specializati
care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile bancar-
financiare care le gestioneaza, prin fluxurile economice pe care le
mijloceste

Criteriul de includere al activelor în agregatele monetare cel al lichiditatii, al usurintei

transformarii în bani lichizi.

Analiza economica distinge trei categorii principale de lichiditati:

M1 – regrupeaza toate M2 – lichiditatile secundare M3 – lichiditatile tertiare sunt

mijloacele baneşti cu circulaţie
curentă
M1 reprezinta masa monetara
în sens restrâns;
sunt constituite din active constituite din active cu un grad
care pot fi transformate foarte mai mic de lichiditate.
rapid în lichiditati primare
fara riscul de a pierde capital,
adica sunt monetizabile. M2
desemneaza masa monetara
în sens larg

cuprind cuprind cuprind

• numerarul în afara
sistemului bancar (bancnote,
monede divizionare)
• disponibilităţi la vedere
• M1
• depozitele la vedere
neoperabile prin cecuri,
• depozitele la casele de
economii,
• depozitele la termen aflate
în gestiunea bancilor,
• actiuni ale fondurilor de
ajutor reciproc
• M2
• valorile mobiliare private
(actiuni si obligatiuni)
• valori mobiliare publice
(împrumuturi ale statului,
colectivitati publice sau
întreprinderi publice

In SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci componente:

• M1 = numerar în circulaţie în afara sistemului bancar şi banii în cont rezultaţi din

depunerile la vedere la bănci;
• M2 = M1 + depunerile pe termen la băncile comerciale americane;
 •
M3 = M1 + depunerile pe termen la casele de economii, la cooperativele de credit şi la
casele de ajutor reciproc;
• M4 = M2 + certificatele de depozit negociabile;
• M5 = M2 + certificatele de depozit de valori mari.
TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin circulaţie monetară?

Răspuns:

Circulaţia monetară reprezinta miscarea pe care reproducţia sociala o

imprima banilor într-o anumită perioadă şi care se concretizează în final
într-un anumit volum de încasări şi plăţi în economie, volum care formează
rulajul bănesc. Ea imbraca trei forme derulandu-se în două sfere: sfera
numerarului: circulaţia numerarului sau a monedei manuale si sfera banilor
de cont : circulaţia banilor în conturi sau a monedei scripturale si circulaţia
banilor electronici

2. Explicati conceptul de agregat monetar, cu exemplificare pe SUA

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. In structura agregatului M1 sunt incluse urmatoarele elemente:

a) numerar din afara sistemului bacar
b) conturi curente ale populaţiei + lichidităţi secundare
c) valori mobiliare publice
d) economii ale populaţiei + depozite in valuta ale rezidenţilor
e) disponibilitaţi la vedere

De rezolvat:

2. Ce reprezintă masa monetară?

a) volum de încasări şi plăţi în economie
 b) bani în cont (moneda scripturală) + numerar (moneda manuală)
c) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat
d) ansamblu de active monetare
e) nici una din cele de mai sus

1.2 Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor

Viteza de circulaţie a banilor = numărul de acte de vânzare-cumpărare mijlocite de un semn

bănesc de o anumita valoare, intr-o anumita perioada (când
Indicator banii îndeplinesc funcţia lor de mijloc de circulaţie) şi numărul
inlocuit de plăţi consecutive mijlocite de un semn banesc de o anumita
in valoare intr-o anumita perioada (când banii indeplinesc functia
practica lor de mijloc de plata).
cu

Viteza de rotaţie a banilor = frecventa cu care banii se reintorc la banca

se calculează in doua feluri:

a) ca si coeficient: b) ca durata in zile a unei rotatii:

K=R/M dz=Dp/K=(M*Dp)/R
unde:
K= numarul de rotaţii ;
R= rulajul banesc;
M = masa monetara medie dintr-o perioada (an, trimestru, etc)
Dp= durata perioadei (365, 90 etc. zile)

Factori ce actioneaza asupra vitezei de rotatie:

in conditiile circulatiei a) modul in care activele circulante ale agentilor

banilor in cont economici isi desavarsesc rotatia trecând dintr-o forma
in alta pana cand ajung in forma băneasca;
b) modul in care se realizeaza veniturile si cheltuielile
bugetului de stat;
c) modul cum se veniturilor
a) marimea realizeaza si folosesc si
populatiei resursele de
finantare a investitiilor;
b) frecventa obtinerii veniturilor
d) modul cum de
c) gradul se realizeaza
coincidentadecontarile fara numerar
intre termenele de incasare
a veniturilor si termenele de utilizare a lor
d) schimbari in structura cererii de consum
in conditiile circulatiei e) unele masuri organizatorice pe care le ia organul
numerarului de emisiune monetara - legate de esalonarea
platii salarilor;
f) modul in care este organizat procesul
economisirii (al depunerilor bancare) si al
actiunii de plasare a disponibilitatilor banesti
g) volum, structura si calitatea serviciilor puse la
dispozitia populatiei
TEST DE EVALUARE

1. Cum poate fi definită viteza de circulaţie?

Răspuns:

Viteza de circulaţie a monedei reprezintă numărul de acte de

vânzare-cumpărare mijlocite de un semn bănesc de o anumita
valoare, intr-o anumita perioada

2. In cate feluri poate fi calculată viteza de rotaţie si care sunt acestea?

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Factorii care acţionează asupra vitezei de rotaţie in condiţiile circulaţiei banilor în

cont sunt:
a) marimea veniturilor populatiei
b) modul in care se realizeaza veniturile si cheltuielile bugetului de stat
c) modul cum se realizeaza decontarile fara numerar
d) volum, structura si calitatea serviciilor puse la dispozitia populatiei
e) frecventa obtinerii veniturilor

De rezolvat:

2. Viteza de rotaţie a banilor calculată ca si coeficient se exprima cu ajutorul formulei:

a) K=M/R
b) K=R/M*100
c) K=R/M
d) dz=Dp/K
e) K=(M*Dp)/R
 1.3 Sistemul monetar

Sistemul monetar = mod de organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr-o tara pe

baza de legi speciale

Elementele sistemului monetar sunt:

a – Baza sistemului monetar (Sistemele ce au la baza metalul monetar se numesc sisteme
metaliste, iar cele ce au la baza puterea de cumparare se numesc sisteme nemetaliste sau sisteme
putere de cumparare);
b – Categoriile de moneda ce urmeaza sa circule
c - Modul de realizare a creatiei monetare;
d – Dimensiunea cantitatii de bani necesara circulatiei,
e – Modul de rezolvare a problemei relatiilor monetare ale tarii respective cu strainatatea
f – Asigurarea stabilitatii sistemului monetar;

Categoriile de monedă care circula in cadrul sistemului monetar

Moneda cu valoare Din punct de vedere al modului de apariţie se

integrala (intrinseca)
intalnesc 2 feluri de monede:
a) moneda efectiva (moneda semn) sau
numerarul : imbraca urmatorale forme
Moneda etalon are putere circulatorie şi
putere liberatorie nelimitata. Este batuta din metal
pretios sau este confectionata din hartie
Moneda de bilon are putere circulatorie
si liberatorie restransa la o anumita banca si
functioneaza numai in cadrul granitelor nationale
ale tarii care a batut-o. A fost confectionata din
matarial (metal) pretios in aliaj cu alte metale
Moneda divizionara este acea moneda
confectionata din metale ieftine, avand putere
circulatorie si liberatorie limitata
Moneda facultativa se intalneste atunci
cand situatia monetara a unei tari nu este stabila,
iar cetatenii tarii respective puteau primii la plata
in locul monedei nationale o moneda straina
b) moneda de banca (scripturala de cont)

Din punct de vedere al importanţei in cadrul

sistemului monetar si al aparitiei lor in timp se
disting:

Moneda cu valoare integrala;

Moneda fara valoare integrala;
Bani de hartie emisi de stat;
Bacnota sau bilet de banca
Bani de cont sau moneda scriturala
 Moneda fara valoare
integrala (intrinseca)

Moneda de hartie Statul emite aceasta categorie de moneda in

emisa de stat conditiile in care are de acoperit o serie de
cheltuieli legate de activitatea pe care o
desfasoara
Miscarea ei este numai intr-un singur sens
Functioneaza si in cadrul sistemului monetar
actual si este cunoscuta sub denumirea de
bonuri de tezaur

Bancnota sau biletul de banca Aparitia ei ca si tip de moneda a

avut loc pe doua cai:
- cea a certificatului de depozit;
- cea a circulatiei cambiale

Caracteristici:
• a aparut in procesul indeplinirii de catre bani a
functiei lor de mijloc de plata
• este emisa de catre banci
• este emisa in scopul satisfacerii nevoilor de
creditare ale productiei si circulatiei marfurilor
• are o miscare circulara completa (bani-marfa-
bani) in sensul ca ea revine la emitent in virtutea
calitatii sale, odata cu rambursarea creditelor
• are stabilitate in comparatie cu banii de hartie
care sunt instabili. Stabilitatea se realizează prin:
- calea emiterii sale in exclusivitate pe
baza de credit creandu-se premisele intoarcerii sale
la emitent (rambursarea creditului);
- calea acoperirii bancnotei (datoria
Forme de acoperire bancii de a detine un stoc de metal pretios) -
echivaleaza cu garantarea ei de catre emitent;
- calea convertibilitatii acesteia;
- prin luarea de masuri de prevenire si
eliminarea falsificaii bancnotei
Acoperirea metalica – Acoperirea in Acoperirea Acoperirea in Acoperirea
presupunea detinerea portofoliu comercial - in devize sau valori in marfuri
de catre banca emitenta acoperire suplimentara mijloace de mobiliare este -interpretata
a C unui procent (peste cea in aur, plata straine o acoperire ce diferit de la
Convertibilitatea
considerat minim ca bancnotei
formata- reprezinta
din cambiiinsusirea
pe legala a unei monede de a putea fi schimbata
nu corespunde o tara la alta
stoc de aur sau argint pe altceva,
termen scurt) pana la in mod liber pe piata, necesitand restrictii
continutului ininfunctie
ce de
din volumul emisiunii priveste
nivelul intregii marimea sumei schimbate, scopul
bancnotei schimbarii si
particularitat
de bancnote sau al emisiuni calitatea celui care efectueaza schimbul (rezident sau
ile nationale
angajamentelor la nerezident)
vedere
- cunoaste 2 forme: Convertibilitate
metalica corespunde
sistemului monetar cu
etalon aur

Convertibilitate in
valuta singura ce se
practica azi; prin ea se
asigura stabilitatea unui
sistem monetar

Masuri ce se cer luate pentru prevenirea si eliminarea efectelor falsificarii bancnotei:

- confectionarea dintr-o hartie speciala cu un anumit format;
- filigramarea hartiei (tridimensional );
- semnarea bancnotei de catre emitent;
- complicarea desenelor de pe bancnota;
- alegerea de culori pentru desene, care sa nu se poata
reproduce;
- inscrierea bancnotelor dupa reguli stiute numai de emitent;
- insertia in hartie a unui fir metalic de siguranta.

Banii de cont sau moneda scripturala Reflecta disponobilitatile banesti

ale titularilor de conturi bancare
Caracteristici:
- indeplinesc functia banilor
de mijloace de plata si de circulatie

- se muliplica prin credit

- pot fi transferati dintr-un

cont in altul (decontari fara
numerar)
Principiile care stau la baza organizarii decontarilor

Efectuarea
platilor la
termene
exigibile
Pastrarea Consimtamantul Limitarea Alegerea
disponibilitatilor platitorului si platilor in cont formelor si
banesti in perceperea de la marimea instrumentelor
conturi comisioane si disponibilitatilor de decontare
speze bancare existente
Formele de decontare = modul de organizare a operatiei de decontare, mod privit prin prisma:

a) asigurarii cu anticipatie a platilor - in cadrul acesteia se cuprind

Acreditivul -forma de Scrisoarea de garantie Vinculatia - forma de

decontare prin care
platitorul separa o suma
din disponibilitatile sale
si o trece intr-un cont de
depozit bancar deschis
la banca furnizorului. Pe
masura livrarii marfii de
catre furnizor si a
depunerii la banca sa a
documentelor
doveditoare (factura),
banca furnizorului
transmite suma aferenta
din contul sau in contul
furnizorului
bancara - forma de
decontare bancara prin care
furnizorul cere bancii
platitorului sa-i elibereze o
asemenea scrisoare si prin
care sa-i asigure cu
anticipatie platile prin
rezervarea nu de
disponibilitati banesti, ci a
unor drepturi la credite ale
platitorului pentru o perioada
viitoare
decontare constand in
expedierea marfii de catre
vanzator la adresa unei banci.
La primirea marfii banca il
avertizeaza pe cumparator,
punandu-i marfa la dispozitie,
dupa ce acesta achita
furnizorului suma de bani
cuvenita, remitandu-i
furnizorului suma incasata de
la cumparator

b) neasigurarii cu anticipatie a platilor - se numeste acceptare, ea

presupunand consimtamantul platitorului – consimtamant dat fie
prin emiterea unor documente de decontare (ordine de plata, cec)
din initiativa sa, fie prin admiterea la plata a unor documente de
decontare emise de beneficiarul sumei de plata

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt categoriile de moneda care circulă in cadrul sistemului monetar?

Răspuns:
Categoriile de moneda care circulă in cadrul sistemului monetar cuprind:
moneda cu valoare integrala, moneda fara valoare integrala, bani de hartie
emisi de stat; bacnota sau bilet de banca; bani de cont sau moneda scriturala

2. Care sunt formele de acoperire ale bancnotei?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Ce este acreditivul?
a) monedă de hârtie emisă de stat
b) o modalitate de plată
c) o măsura de eliminare a falsificării bancnotei
d) o formă de acoperire a bancnotei
e) o tehnică de plata care oferă garantie celor implicati (exportator, importator, banci)
in legatura cu apararea intereselor acestora in procesul efectuarii platii

De rezolvat:

2. Care sunt caracterisiticile bancnotei sau ale biletului de banca ?

a) este instabila
b) este emisa de catre stat
c) este emisa de catre banci
d) este emisa in scopul satisfacerii nevoilor de creditare ale productiei si circulatiei
marfurilor
e) nu are o miscare circulatorie completa

Tema nr. 2

MODUL DE REALIZARE A CREATIEI MONETARE

Unităţi de învăţare :
• Creaţia monetară

• Dimensionarea cantitătii de bani

• Balanta veniturilor si cheltuielilor bănesti ale populatiei

Obiectivele temei:
• cunoaşterea conceptelor de creaţie monetară, casa de circulatie, fond de rezervă ;
• cunoaşterea factorilor care acţionează asupra cererii de bani ;
• prezentarea metodelor de dimensionare a cantitatii de bani necesare circulaţiei;
• intelegerea importantei balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populaţiei

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Avram V. – Monedă, Credit, Bănci, Editura Radical, Timisoara, 2000
• Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)
• *** Buletine trimestriale BNR

1.1 Creatia monetara

Creatia monetara = reprezinta o actiune de schimbare a unui activ nemonetar (valori imobiliare
si mobiliare) detinut de agentii economici cu un activ monetar pe care
bancile il creaza

= se concretizeaza in moneda suplimentara fata de cea existenta in circulatie

la un moment dat. Ea apartine bancilor si se realizeaza in favoarea tuturor
agentilor economici din tara respectiva (producatori si consumatori)

vizează

Bancnota Banii de cont

si

Modalitati tehnice de realizare a creatiei monetare:

a) modalitatea tehnica de creatie monetara temporara – 2 feluri

Imprumuturile acordate de banci
1. are la baza creditarea agentilor economici
agentilor economici au drept garantie
valori exprimate in diferite titluri de
credit (cambii, variante) ce atesta ca
la baza miscarii creditelor stau valori
materiale ce se misca.
O asemenea creatie monetara se
stinge o data cu rambursarea
creditului la scadenta, ea are cea mai
mare pondere in tarile cu economie
de piata, fiind cel mai favorabil mod
de realizare a creatiei monetare

In acest caz la baza imprumutului

2. are la baza creditarea statului statului, drept garantie stau titlurile de
stat – o asemenea creatie monetara
distrugandu-se atunci cand statul va
prelua de la banci aceste titluri in
schimbul cedarii unor cantitati de
moneda ce se afla in conturile
trezoreriei, aceste nevoi sunt perpetue
 b) modalitatea tehnica de creatie monetara definitiva - apare in stransa legatura cu
operatiunile de comert exterior si are loc cand tara are o balanta comerciala si de plati
activa (exporturile sunt mai mari decat importurile). Se distruge cu ocazia vanzarii
devizelor importatorilor contra monedei nationale

Regimuri de creatie monetară:

Creatie monetara Creatie monetara Creatie monetara universala –

descentralizata - in care
moneda suplimentara este
creata printr-un sistem de
banci libere - acest regim
este concurential
centralizata – in care
intreaga creatie se realizeaza
de o singura banca (de
regula banca centrala) fapt
ce determina si caracterul
national al monedei – acest
regim este neconcurential
practicata in prezent; in cadrul ei
moneda este impusa de guvern,
avand un curs fortat dar legal.
Creatia monetara este un atribut
propriu al bancilor si prin ea
insasi nu poate schimba
echilibrul economic general

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt modalităţile de realizare a creaţiei monetare?

Răspuns:
Modalităţile de realizare a creaţiei monetare cuprind modalitatea
tehnica de creatie monetara temporara care poate avea la baza fie
creditarea agentilor economici fie creditarea statului şi
modalitatea tehnica de creatie monetara definitiva

2. Ce intelegeti prin creatie monetară universală?

Răspuns:

3.
 Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Creaţia monetară :
a) este un atribut exclusiv al bancii centrale
b) apartine bancilor
c) se realizeaza in favoarea tuturor agentilor economici dintr-o tară
d) apare in stransa legatura cu operatiunile de comert exterior
e) are loc cand tara are o balanta comerciala si de plati activa

De rezolvat:

2. Modalitatea de creatie monetară ce are la baza creditarea agentilor economici

a) este o modalitate tehnica de creatie monetara definitiva
b) este cel mai favorabil mod de realizare a creatiei monetare
c) se distruge cu ocazia vanzarii devizelor importatorilor contra monedei nationale
d) in cadrul ei moneda este impusa de guvern
e) este o modalitatea tehnica de creatie monetara temporara

1.2 Dimensionarea cantitatii de bani

Factori care actioneaza asupra marimii cererii de bani:

a) Factori ce tin de procurarea mijloacelor banesti (marimea veniturilor, marimea

averii);

b) Factori ce tin de preturile relative ale diferitelor forme de avere (dobanda);

c) Factori ce tin de avantajele specifice pe care le confera detinerea de bani

Cererea de bani - determinata pe 2 segmente:

Cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor Cererea de bani ca forma de detinere a

economice (partea activa) depinde de : volumul
tranzactiilor efectuate cu ajutorul banilor ( factor
direct ); o serie de factori indirecti interdependenta
dintre incasarea veniturilor si cheltuirea
veniturilor; cheltuieli implicate de detinerea
banilor; incertitudinile cu privire la incasarile si
platile viitoare
averii depinde de marimea si structura
averii agentului economic; marimea
existenta si asteptata a veniturilor;
randamentul asteptat al diferitelor forme
de avere, etc
Dimensionarea cantitatii de bani necesara circulatiei ridica 2 mari probleme :

1. – cea a structurii cantitatii de bani bani in conturi

- mijloace in conturi cu circulatie
curenta, care indeplinesc frecvent
functia de mijloace de plata si de
circulatie;
- alte -mijloace banestiinin conturi
numerar caseriile
numerar in circulatie
agentilor economici si
institutii publice;
- numerar in casele de
circulatie ale bancilor;
• mijloace banesti cu circulatie
format din : - numerar la populatie (are
curenta
ponderea cea mai ridicata)
• mijloace banesti reprezentand o
rezerva de casa
• mijloace banesti reprezantand
economii de scurta durata
• mijloace banesti reprezentand o
cerere solvabila nesatisfacuta
2. – cea a metodelor folosite in dimensionare bani in conturi – 2 metode

1. se pleaca de 2. se ia in considerare
la volumul volumul decontarilor
P.I.B. fara numerar din
perioada precedenta
numerar la populatie

Metoda Metoda Metoda Metoda Metoda

clasica calculelor input – romburilor corelatiei
normative Metoda
output a lui corelatiei – are la baza
corelatia dintre fondul de
Leontieff
cumparare al populatiei si fondul
de marfuri si servicii.
Rationamentul metodei: -daca
concordanta dintre cantitatea
Metoda clasica abordeaza numerarului in economie la un
rulajul banesc ca aferent moment dat si nevoile obiective
marfurilor, cheltuielilor totale
de bani ale economiei,
ale populatiei si aferent
veniturilor. Calcularea determina si asigura schimbul
rulajului banesc plecand de la monetar, atunci inseamna ca
veniturile populatiei – este masa de numerar in economie
cea mai indicata metoda corespunde unui necesar
obiectiv; acesta presupune
realizarea unor balante de
venituri si cheltuieli banesti ale
populatiei si grafice de incasari
si plati
TEST DE EVALUARE

1. Care sunt factorii de care depinde cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor
economice?

Răspuns:

Factorii de care depinde cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor

economice se impart in factori directi (volumul tranzactiilor efectuate cu
ajutorul banilor si factori indirecti (interdependenta dintre incasarea
veniturilor si cheltuirea veniturilor; cheltuieli implicate de detinerea
banilor; incertitudinile cu privire la incasarile si platile viitoare)

2. Care sunt metodele de dimensioanre a numerarului la populatie?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Factori care actioneaza asupra marimii cererii de bani sunt:

a) dobanda
b) factori politici
c) marimea veniturilor, marimea averii
d) factori de productie
e) comportamentul de consum

De rezolvat:
 2. Numerarul in circulatie cuprinde:
a) mijloace in conturi cu circulatie curenta
b) numerar in caseriile agentilor economici si institutii publice
c) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat
d) numerar la populatie
e) nici una din cele de mai sus

1.3 Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei

Necesitate si importanta 1. instrument care reda toate veniturile

banesti ale populatiei
2. permite cunoasterea structurii si
volumului cheltuielilor populatiei
3. verificarea echilibrului monetar in
sfera veniturilor si cheltuielilor populatiei
4. asigurarea unei circulatii banesti
normale
5. permite rezolvarea unor probleme de
baza ale economiei
6. permite determinrea in mod indirect a
cantitatii de numerar necesare circulatiei

Continut 3 parti venituri - apar pe principalele surse de

provenienta: salarii, alocatia de stat
pentru copii, veniturile taranimii din
valorificarea produselor agricole,
venituri din pensii, ajutoare, burse

modul de utilizare a veniturilor - se reflecta in: cheltuieli pentru impozite, taxe,

contributii, cotizatii; cresterea
disponibilitatilor populatiei; fondul
de cumparare al populatiei

modificarea numerarului in
circulatie - permite stabilirea acestuia
la nivelul unui intreg an

Graficul de incasari si plati al B.N.R. – instrument de reglare operativa a numerarului in

circulatie
Necesitatea - are caracter de instrument financiar
- are un caracter de instrument operativ :
elaborarea lui pe perioade scurte (trimestre, luni);
aprobarea sa de Consiliul de Ad-ministratie al
B.N.R.; urmarirea riguroasa a modului in care se
 Structura 3 parti partea de incasari - redate pe surse de
provenienta
partea de plati - redate pe destinatii
partea de echilibru

Elaborarea fond de informatii - organisme judetene prefecturi, uniuni

de la judetene ale cooperativelor
mestesugaresti, directii de statistica,
directia de posta, directii ale finantelor
publice;
- sucursalele B.N.R.
- sucursalele judetene a celorlalte banci
comerciale vizand operatiile cu
numerar ale clientilor lor

Are loc la nivelul Centralei B.N.R. pe intreaga economie si

este aprobat de Consiliul de Administratie al B.N.R. pe
intregul trimestru si pe luni, capatand astfel caracter de
directiva

Modul de stabilire in graficul de incasari

Dată de alimentarea casei de
si plati a partii de echilibrare circulatie din fondul de
rezerva sau de trecerea de
numerar din casa de
circulatie in fondul de
rezerva

Este reprezentata de o anumita

cantitate de numerar existenta in
Este reprezentat de o anumita
casieria unitatii bancare operative
cantitate de numerar existenta in
si care este considerata ca numerar
tezaurul unitatii bancare, care este
in circulatie
considerata ca fiind scoasa din
circulatie
Relatia casa de circulatie - fond de rezerva genereaza operatiuni de punere sau
retragere a numerarului din circulatie
Executarea graficului de cuprinde
incasari si plati in numerar
• repartizarea graficului aprobat;
• masurile ce trebuie luate in
vederea executarii lui;
• controlul privind miscarea
numerarului in circulatie,
evidenta si raportarea executarii
lui

TEST DE EVALUARE

1. Ce este casa de circulatie?

Răspuns:

Casa de circulatie reprezinta o anumita cantitate de numerar existenta in

casieria unitatii bancare operative si care este considerata ca fiind numerar
in circulatie

2. Care este continutul balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Graficul de incasari si plati al BNR:

a) are 3 componente
b) are caracter de instrument financiar
c) nu este un instrument operativ
d) este aprobat de Ministerul Finantelor
e) nu permite urmarirea riguroasa a modului de realizare a indicatorilor

De rezolvat:
 2. Balanta de venituiri si cheltuieli banesti ale populatiei:
a) reda veniturile si cheltuielile populatiei
b) mai poarta denumirea de grafic de incasari si plati
c) permite rezolvarea unor probleme de baza ale economiei
d) nu permite determinarea cantitatii de numerar necesare circulatiei
e) cuprinde doua parti: modul de utilizare a veniturilor si modificarea numerarului in
circulatie

Tema nr. 3

SISTEMUL MONETAR NATIONAL AL ROMANIEI

Unităţi de învăţare :
• Formarea si caracteristicile sistemului monetar national al Romaniei

• Teorii monetare

Obiectivele temei:
• intelegerea modului de formare si a caracteristicilor sistemului monetar natioal al
Romaniei
• cunoaşterea momentelor importante care au marcat evolutia sistemului monetar national ;
• prezentarea stadiilor si caracteristicilor teoriei monetare
• cunoasterea conceptului de teorie monetara

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Silviu Cerna, Moneda şi teoria monetară. Ed. Mirton, Timişoara, 2000
• Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• ROSE P., Money and capital markets, McGraw-Hill, Boston, 2000
• Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)
• *** www.bnr.ro

1.1 Formarea si caracteristicile sistemului monetar national al Romaniei

Bazele sistemului monetar national al Romaniei - puse in 1867 (cand s-a infaptuit o reforma
monetara).
Caracteristici:
- primul nostru sistem monetar
- bimetalist in varianta monedei duble (aur, argint)
- leul era impartit in 100 de bani fata de situatia dinainte de
1867 in care leul era impartit in 40 de parale
- legea monetara stabileste cupiurile monedelor de aur si de
argint si monedele cupiurilor de arama; pentru monedele de
arama se stabileste si cantitatea si valoarea lor
- legea monetara dadea voie la circulatie pe teritoriul Romaniei
la monedele de aur si argint ale tarilor Uniunii Monetare
Latine (Franta, Belgia, Italia, Elvetia, Grecia) ca moneda
legala a tarii;
- baterea monedei aur si argint nu mai avea la baza principiul
baterii libere
Concluzii : 1. primul sistem monetar a fost in intregime metalist;
2. el a functionat de facto ca sistem monometalist argint ca
urmare a legii lui Gresham ;
3. pana in 1877 Romania a batut moneda de aur doar in
cantitati simbolice , valoarea lor fiind de 102.000 lei,
reprezentand 0,38 % din totalul pieselor batute;
4. Romania a adoptat bimetalismul intr-o perioada cand erau
vizibile neajunsurile unui asemenea sistem.

Momente importante in evolutia sistemului monetar national:

• Infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.)

• Trecerea la monometalism – aur – in 1890 si renuntarea la bimetalism
• Unificarea monetara din 1920 – 1921 in 2 etape: a) cea de declansare a bancnotelor
straine (coroane austro–ungare, ruble de Lwov, rubla Romanov) si a leilor emisi de Germania
(ca bani de razboi ); b) cea de schimbare propriu-zisa a acestora cu bancnote ale B.N.R.
• Solutia de deflatie – devalorizare din 1925
• Reforma monetara de stabilizare din 1929
- s-a realizat pe calea devalorizarii
- se modifica procentul metalic de aur si
devize libere convertibile la 35 %
- se reintroduce convertibilitatea
bancnotei B.N.R. la purtator si la vedere
- se consacra pentru prima oara diparitia
monedei de aur si argint din circulatie
 • Perioada 1947 – 1952 s-au produs o serie de schimbari in economia romaneasca si
anume: (masa monetara a crescut in ritmuri superioare cresterii indicatorilor economici;
preturile pe piata taraneasca au crescut de 3 ori in timp ce preturile produselor
industriale au ramas neschimbate, proasta calitate a semnelor monetare (falsificari)
toate acestea au dus la legiferarea in 26 ianuarie l952 la o noua reforma monetara

- s-a infaptuit pe calea revalorizarii leului

- s-a admis la schimb intraga masa monetara in circulatie, dar s-a diferentiat raportul de
schimb in functie de marimea sumei schimbate si calitatea celui ce schimba
- disponibilitatile intreprinderilor in conturi preturile, salariile, pensiile,etc., au fost
recalculate la raportul 20: 1
- s -au introdus 3 categorii de semne monetare: bancnote ale B.N.R. (10; 25; 100 lei); bilete
de tezaur ale Ministerului de Finante (1; 3; 5 lei) ; moneda divizionara (1; 3; 10 si 25 bani)

• Reforma monetara din 1947 - s-a format pe calea devalorizarii

leului
- obligatia B.N.R. privind acoperirea
bancnotei de a detine un stoc de aur de
minim 25 % din volumul
angajamentelor sale la vedere
- reforma s-a infaptuit prin schimbarea
leilor vechi cu lei noi la raportul
invariabil de: 20.000: 1

• In 1963 se renunta la categoria de bani “ bilete de tezaur “ ele fiind inlocuite cu

bancnote ale B.N.R. de aceleasi cupiuri

TEST DE EVALUARE

1. Explicati pe scurt caracteristicile reformei monetare din 1929 din Romania?

Răspuns:

Reforma monetara din 1929 a fost o reforma de stabilizare monetară

menita să rezolve problema inflatiei. Acest lucru s-a realizat pe calea
devalorizarii, continutul in aur al leului a fost stabilit la 10 mg aur iar
convertibilitatea bancnotei a fost limitată operand potrivit sistemului etalon
aur-devize. In circulatie raman numai bancnotele si monedele din metal
obisnuit cele din aur si argint fiind eliminatedin circulatie

2. Prezentati bazele sistemului monetar naţional al Romaniei

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Primul sistem monetar national al Romaniei

a) s-a infaptuit o data cu reforma monetara din 1850
b) a fost un sistem complet metalist
c) avea la baza un sistem zecimal de impartire a leului
d) avea la baza principiul baterii libere
e) nu s-a supus legii lui Gresham

De rezolvat:

2. Cand a fost infiinatata Banca Nationala a Romaniei BNR

a) 1920
b) 1880
c) 1790
d) 1990
e) nici una din cele de mai sus
 Teorii monetare

Teoria monetara = parte a stiintei economice care are ca obiect reliefarea legaturilor existente
intre moneda (privita fie ca masa monetara in circulatie, fie ca si cantitate
de bani necesara circulatiei) si o serie de variabile reale (P.I.B., P.N.B.,
gradul de folosire a resurselor capitalul existent)
In obiectul teoriei monetare intra :

natura, functiile valoarea crearea cantitatea de bani modul de asigurare si

si rolul banilor
Caracteristici: acestora banilor necesara realizare a echilibrului
a. - nu exista o teorie monetara unica, ci o diversitate circulatiei
de teorii monetare; monetar
b. - teoria monetara reprezinta o combinatie de elemente micro si macroeconomice;
c. - in cadrul teoriei monetare se realizeaza combinatii specifice de elemente cantitative si
calitative ce prezinta o dinamica rapida;
d. - teoria monetara are un caracter relativ si variabil datorita :
- variabilitatii obiectului sau
- metodele de abordare a fenomene-lor monetare
- diferitele variabile endogene si exogene luate in studiu
- premisele sale ca numar si structura
- implicatiile pe care le are teoria monetara

Principalele teorii

Teoria banilor ca instrument Teza acestei teorii este aceea ca banii

tehnic de schimb sunt considerati ca rezultat al unei
conventii intre oameni pentru depasirea
dificultatilor trocului; ea a fost sustinuta
de Aristotel si dezvoltata de clasicii
economiei politice engleze Adam Smith
si David Ricardo

Teoria metalista a banilor

Aparitia ei este legata de perioada
acumularii primitive a capitalului,
printre initiative se numara Thomas
Mun, Colbert; ea sustine ca pentru a
- aindeplini
aparut cafunctii
o reactie la teoria
specifice metalista
banilor
- amoneda
avut 2 curente:
trebuie sa aiba o baza metalica,
• curentul
iar stabilitatea functionalist
monetara este de (al lui
Menger),
neconceput fara existentape
care pune accentul aptitudinile
monedei de
monedei de argint
aur sau a fi schimbata printr-o cantitate
de bunuri si servicii
• curentul nominalist propriu-
Teoria nominalista zis (a lui Knapp, Müller, Schumpter). Care
contesta ideea ca moneda trebuie sa aiba
neaparat o baza metalica; considera ca banii
sunt doar un nume , un simbol; puterea de
cumparare a banilor ar fi exclusiv
conventionala
 Teoria cantitativa a banilor
- cunoaste mai multe faze :
a) faza clasica;
b) faza keynesista;
c) faza monetarista a lui M. Friedman;
d) faza teoriei cantitative a monedei ca
forma a averii a lui J. Tobin.
- este cea mai importanta teorie monetara;
- are o raspandire foarte larga;
- a fost si este cea mai dinamica teorie
monetara
- are un grad pronuntat de complexitate
Sta la baza politicii monetare a mai multor
state.Ea considera ca preturile sunt
influentate nemijlocit de modificarile ce
intervin in cantitatea de bani din circulatie

Teoria marxista a banilor Karl Marx ocupandu-se de problematica

Legea cantitatii de bani -
spune ca: la o viteza data a
circulatiei banilor fie ca
mijloc de circulatie, fie ca
mijloc de plata, suma totala
a banilor care circula intr-o
perioada de timp va fi
determinata de suma
preturilor marfurilor ce
urmeaza sa se realizeze,
plus suma totala a platilor
scadente in acea perioada,
minus platile care se sting
reciproc prin compensare
complexa a banilor, a formulat pentru
circulatia acestora 3 legi:
a. - legea cantitatii de bani;
b. - legea valorii reale a sumelor
banesti neconvertibile;
c. - legea circulatiei bancnotelor
- a fost formulata pentru -presupune ca, conditiile
banii de harti si spune ca: emisiunii cuprind si
in timp cantitatea de aur conditiile reintoarcerii
aflata in circulatie depinde lor la banca emitenta
de pretul marfurilor,
valoarea biletelor de
hartie aflata in circulatie
depinde, exclusiv de
propria lor cantitate; o
data intrate in circulatie
banii de hartie cad sub
puterea legilor ei, valoarea
banilor depinde de
cantitatea in care ei se afla
in circulatie
TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin teorie monetară?

Răspuns:

Teoria monetara este o parte a stiintei economice care al carui obiect il

reprezintă reliefarea legaturilor existente intre moneda (privita fie ca masa
monetara in circulatie, fie ca si cantitate de bani necesara circulatiei) si o
serie de variabile reale (P.I.B., P.N.B)

2 . Prezentati pe scurt teoria cantitativa a banilor

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Teoria nominalista :
a) este cea mai importanta teorie monetara
b) a aparut ca o reactie la teoria metalista
c) a avut 2 curente
d) a fost sustinuta de Aristotel si dezvoltata de clasicii economiei politice engleze
e) aparitia ei este legata de perioada acumularii primitive a capitalului
De rezolvat:

2. Teoria cantitativa:
a) considera ca banii sunt doar un nume , un simbol
b) este cea mai importanta teorie monetara
c) sustine ca moneda trebuie sa aiba o baza metalica
d) are la baza legea circulatiei bancnotelor
e) considera ca preturile sunt influentate nemijlocit de modificarile ce intervin in cantitatea de bani din
circulatie

Tema nr. 4

CREDITUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Unităţi de învăţare :
• Creditul

• Dobanda

Obiectivele temei:
• insusirea de notiuni cheie : credit, functiile creditului, forme ale creditului, dobanda,
cererea si oferta de moneda, dobanda simpla si dobanda compusa, scont, calcul dobanda ;
• stabilirea diferentelor intre formele creditului
• cunoaşterea conceptelor privind dobanda
• analiza tipurilor de dobanda existente
• calcularea dobanzii pentru diferite forme ale creditului

Timpul alocat temei : 4 ore

Bibliografie recomandată :
• Basno C., Dardac N. , Operaţiuni bancare. Ed. Didactică şi Pedagocică 2001
• Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Dardac Nicolae, Vâşcu Teodora, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Dedu Vasile, Gestiunea bancara, EDP, 1996
• Mishkin, F. S., The Economics of Money, Banking, and Financial Markets, Seventh
Edition, Addison-Wesley / 2004
***www.bnr.ro
***www.ecb.int
***www.imf.org

1.1 Creditul
Conceptul de credit in literatura de specialitate este abordat din 2 puncte de vedere

a) juridic
creditul exprima o conventie intre creditori si
debitori si care serveste procesului de
productie si de circulatie a marfurilor

b) economic
creditul exprima relatii de repartitie a unei parti
din produsul national brut sau din venitul
national in vederea satisfacerii unor anumite
nevoi de capital .

Necesitatea creditului - natura obiectiva – determinate de necesitatile suplimentare de capital pe

de o parte, care nu au alte posibilitati de acoperire, decat prin credit, iar pe de alta parte in cadrul
aceluiasi proces apar si resurse disponibile de capital

mobilizeaza
Functiile creditului : Functia de repartitie 2 laturi mobilizare si
(distributiva) redistribuie
redistribuire 3 mari
categorii de
resurse

Capitalurile
disponibile Capitalurile Economiile si
degajate rentierilor veniturile
temporar din diferitelor
circuit clase si paturi
sociale

Functia de control

Functia de emisiune capacitatea creditului de a crea

noi mijloace de plata in
economie, pe langa cele
mobilizate si redistribuite prin
functia de repartitie
 Limite: - marimea rezervei de lichiditate
retinuta de banci;
- structura masei monetare din
circulatie (cat M1 si M2)
- modul de organizare a sistemului
bancar national
- modul de realizare a creatiei
monetare
- ritmul cresterii economice
• permite egalizare a ratei profitului
Rolul creditului • intensifica procesului de concentrare a capitalului - procesul
acumularii capitalului este favorizat prin credit
• intensifica procesului de centralizare a capitalului - accesul la
credit este permis mai mult firmelor puternice
• favorizeaza speculatiile cu hartii de valoare - prin credit se
pot cumpara asemenea hartii de valoare pentru a le revinde la
cursuri superioare
• contributia creditului la ridicarea nivelului de trai al
populatiei - prin credit se pot procura bunuri de valoare mare si
folosinta indelungata

Abordarea sistematica a creditului - elemente principale • functiile creditului

• datele de intrare
• rezultatele obtinute
• ordinea de desfasurare a
activitatii
• conditiile de desfasoare a
activitatii de creditare
• modul de functionare a
sistemului informational in
unitatile economice si in banci
• metodele folosite (de lucru)
in vederea realizarii activitatii de
Formele creditului creditare

Din punct de vedere al Creditul

calitatii creditorului
• participantii sunt intreprinzatori
comercial
active care se imprumuta reciproc
• obiectul - transmiterea de capital
de imprumut sub forma de marfa
• miscarea creditului comercial este
paralela cu miscarea capitalului
industrial - daca creste volumul
capitalului industrial cresc si
posibilitatile de acordare a creditului
si invers

Din punct de vedere al
calitatii debitorului
Creditul bancar
Credit acordat particularilor
ca persoane fizice
• subiectii sunt bancile si agentii
economici si persoane fizice
• obiectul - transmiterea de capital
de imprumut sub forma baneasca
• poate servi la redistribuirea
capitalului in orice directie
• poate duce la sporirea capitalului
real (daca vizeaza obiective de
investitie) sau numai servind
Credit
miscarea de trezorerie
capitalului sau
(reprezentand
pentru facilitarea
doar imprumuturi de simplede casa sume
banesti)
Credit pentru consum

Credit personal

Credit pentru locuinte

Creditul acordat
Credit de exploatare
intreprinzatorilor
Credit de mobilizare

Credit de
prefinantare

Credit de echipament

Credit de leasing

Din punct de vedere al Credit privat

calitatii debitorului si creditorului
Credit public

Credit de exploatare
productie
In functie de
scopul acordarii
investitii
Credit de
circulatie speculatie

Credit de consum

Dupa obiectul creditului Credit in bunuri sau marfuri (credit

comercial)

Credit in bani ( numerar sau efecte de

comert)

Credit in credit - obiectul creditului :

raspunderea ce si-o asuma o anumita
persoana pentru debitor ca acesta isi va
onora obligatiile

Dupa modul de garantare Credit real

Credit
personal

Din punct de vedere al Credit acordat prin conturi separate de

tehnicii de acordare imprumut

Credit acordat prin cont curent

Credit de acceptiune - cand o persoana

juridica (de regula o banca) preia obligatia
debitorului initial de a rambursa imprumutul
la scadenta

Din punct de vedere al Credit denuntabil - creditorul isi rezerva

intinderii drepturilor creditorului dreptul ca oricand inainte de scadenta
 Credit nedenuntabil - dreptul creditorului de
a cere rambursarea opereaza numai la
scadenta

Credit legat sau directionat - acordarea

creditului este conditionata de folosirea sa
numai in anumite scopuri

Dupa modul de rambursare Credit amortizabil - rambursarea se face in

rate egale sau neegale care pot cuprinde sau
nu si dobanda

Credit neamortizabil - rambursarea se face

integral la scadenta

Din punct de vedere al Credit pe termen scurt - perioada < de 1

marimii perioadei an, in occident este 2 ani

Credit pe termen mijlociu - perioada 5 –

7ani

Credit pe termen lung – perioada

depaseste 5 - 7 ani

Problemele de baza ale creditului

Probleme de principiu - Probleme concrete, tehnice -

legate de capacitatea postura clientului ; scopul si
clientului de a restitui destinatia imprumutului;
imprumutul marimea sumei imprumutate,
etc

Conceptii privind creditul in economia de piata

 Teoria naturalista
a creditului Creditul = un mijloc de
transmitere a banilor de la un
posesor la altul
Fondatorii: Adam Smith si
David Ricardo

Teoria expansionista
a creditului Creditul = creator de capital si
factor de prim ordin al
dezvoltarii economiei de piata
Fondatorii: John Law si
McLeod

Teoria creditului
Creditul poate sa genereze o
reglementat
sporire a cererii de marfuri
limitand crizele ciclice si
somajul cronic
Adeptii acestei teorii se numara
John Keynes - tentatia spre
consum este mai mica decat
cresterea veniturilor.

Probleme de baza ale creditarii in economia Romaniei :

Reconsiderarea modului de stabilire Corelarea creditelor pe categorii

a necesitatilor de credit si de corelare a lor
cu indicatorii masei monetare -
necesitatea asigurarii si realizarii
lichiditatii bancare, (asigurarea
unui echilibru (corelatie) intre
caracterul si durata de folosire a
creditelor si caracterul resurselor
de creditare)

cu privire la
Calitatea juridica a
acestora (persoana
fizica sau juridica)
 Introducerea anumitor conditii ce trebuie
indeplinite de agentii economici creditati

Calitatea activitatii
economice desfasurate

Garantii
Diversificarea sistemului de garantii materiale

Gajul propriu- Gajul ipotecar Cesiunea de Scrisoare de Gajul

zis: de rangul I creanta garantie bancara general
- cu deposedare
- fara deposedare

Garantii morale

Negocierea creditelor intre Concretizata in

agentii economici si banci contractul de credite

Reintroducerea creditelor Acordate pe baza planului de trezorerie in

de trezorerie care se stabileste deficitul sau excedentul
de trezorerie:
NCf= (Si + Chp) - (CSAC + Ra + Ip )
NCf > C0 = deficit de trezorerie concretizat
in acordari de noi credite;
NCf < C0 = excedent de trezorerie,
concretizat in rambursari de credite, in
NCf = necesar credite la sfarsitul
perioadei;
Si = stocurile de la inceputul perioadei
Chp = cheltuieli aferente productiei CSAC
= capital social aferent activelor circulante
Ra = resursele atrase din ultimul bilant;
Ip = incasarile din realizarea productiei
pentru perioada previzionata;
C0 = credite acordate anterior si reflectate
in bilant ca solduri
Forme si modalitati de creditare folosite in Romania

Forma de creditare = modul general de organizare a operatiunilor de creditare in economia

nationala

Forma creditarii pe stoc de valori Forma creditarii pe rulaj sau pentru

materiale sau pe sold de cheltuieli efectuarea platilor

Modalitate de creditare = rezolvarea concreta de catre banci, din punct de vedere a tehnicii de
lucru, a actiunii de acordare si evidentiere a creditelor

Contul curent Conturi simple de imprumut

Indicatorii folositi in creditare

Angajamentele din credite = datoriile clientilor bancii catre aceasta

Necesarul de credite = parte din stocuri de valori materiale si solduri de

cheltuieli ce urmeaza a fi acoperite pe seama
creditului

Plafoanele de credite = indicatori ai programului trimestrial de creditare, aprobat

de centrala fiecarei banci

Verificarea garantiei creditelor

Din punct de vedere a modalitatilor Faptica - prin
constatari la fata
locului Metoda
bilantiera
Scriptica - pe baza de
bilant, balanta de
verificare Metoda
nebilantiera

Din punct de vedere al etapei desfasurate Prealabila - desfasurata

cu ocazia stabilirii
necesitatii de credite

Ulterioara - desfasurata
dupa acordarea
creditelor

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt functiile creditului in economia de piată?

Răspuns:

Literatura de specialitate atribuie creditului trei functii: functia de

repartitie, functia de control si functia de emisiune.

2. Enumerati formele de creditare folosite in Romania

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:
 1. Creditul comercial se caraczerizează prin următoarele aspecte:
a) conduce la transmiterea de capital de imprumut sub forma banească
b) se prezintă sub forma liniei de credit confirmate
c) consta in vanzarea bunurilor de consum cu plata in rate
d) constituie o forma a creditului contractat de stat pentru a finanta deficitele bugetare
e) se manifestă sub forma creditului de cumpărător si vanzător

De rezolvat:

2. Teoria expansionista a creditului

a) consideră creditul un mijloc de transmitere a banilor de la un posesor la altul
b) consideră creditul creator de capital si factor de prim ordin al dezvoltarii economiei de
piata
c) consideră că tentatia spre consum este mai mica decat cresterea veniturilor
d) printre fondatori se numără Adam Smith si David Ricardo
e) crizele ciclice si somajul sunt limitate prin credit

1.2 Dobanda

Concepte Conceptul clasic elaborat de David Ricardo si A. Marshall

Dobanda = reglementata Dobanda = pretul

de rata profitului ce poate platit pe o piata
fi obtinut prin folosirea oarecare pentru
capitalului folosirea capitalului

Conceptul neoclasic elaborat de Hayek si Irving Fischer

Modificarea ratei Dobanda = pretul

dobanzii se poate banilor de azi
identifica cu exprimat in banii de
modificarile relative maine
ale preturilor bunurilor
de consum si / pentru
investitii
 Conceptul Keynes-ist
Dobanda = o recompensa
pentru renuntarea la lichiditate
pe o anumita perioada de timp,
recompensa pentru asteptare

Coreleaza dobanda cu masa

monetara

Conceptul marxist Dobanda = o parte din plus

se exprima prin produs care si-o insuseste
creditorul pentru cedarea
Dobanda rata dobanzii D = dobanda
rd temporara
= ( D * 100a capitalului
)/C platita
imprumutat C = suma
imprumutata

se formeaza in functie de raportul dintre cererea si oferta de

capital de imprumut

Oferta de capital de imprumut - depinde de

• volumul • fazele • marimea capitalurilor

productiei si ciclice ale rentierilor si a
circulatiei productiei economiilor diferitelor

Cererea de capital de imprumut - depinde de

• volumul • fazele ciclice • caracterul • marimea nevoilor statului

productiei si ale productiei sezonier al privind acoperirea unor deficite
circulatiei activitatii bugetare prin imprumuturi
economice
Tipuri de dobanzi Taxa oficiala a scontului
dobanda cu care banca centrala
resconteaza cambiile prezentate
de bancile comerciale si acorda
imprumuturi celorlalte banci
Taxa privata a scontului
dobanda cu care bancile comerciale
sconteaza cambiile prezentate de
intreprinzatori si cu care acestea
acorda alte credite intreprinzatorilor
(dobanda pietii)
 Dobanda practicata intre intreprinzatori are nivelul cel mai mare
din economie (dobanda
practicata la vanzarea
marfurilor pe datorie)

Dobanda bonificata la depunerile

nivel - inferior
dobanzii percepute la
creditele bancare
Dobanda practicatade diferite institutii speciale de credit

Dobanda practicata la efectele guvernamentale si la alte efecte

emise de societati comerciale pe termen scurt

Dobanda la efecte guvernamentale si cele emise de societati

comerciale pe termen mijlociu si lung (obligatiuni)

Calcul dobanda 3 posibilitati la depuneri

2 modalitati
la credite de calcul

la conturile curente
3 metode

metoda metoda metoda in scara

directa indirecta ( hamburgheza)

Calculul dobanzii simple - Calculul dobanzii compuse -

depunerile si creditele au o perioada perioada de creditare este
de pana la un an: mai mare de un an :
D = ( C * nz*rd ) / ( 360*100) D = Cf - Ci = Ci*k^-C
D = dobanda in suma absoluta D = dobanda perceputa sau
C = capitalul imprumutat bonificata
nz = numarul de zile pentru care se Cf = capitalul fructificat;
realizeaza creditarea Ci = capitalul initial
rd = rata dobanzii K = coeficientul de
fructificare (1-rd)
n = numarul de ani cat
dureaza depunerea sau
creditarea
TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi taxa privată a scontului?

Răspuns:

Taxa privata a scontului este dobanda cu care bancile comerciale sconteaza

cambiile prezentate de intreprinzatori si cu care acestea acorda alte credite
intreprinzatorilor (dobanda pietii)
2. Prezentati factorii de influentă ai cererii capitalului de împrumut

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Care sunt factorii care determina diferenta dintre cererea de capital de imprumut si
oferta de capital de împrumut?
a) volumul productiei si circulatiei marfurilor
b) fazele ciclice ale productiei
c) caracterul sezonier al activitatii economice
d) marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin
imprumuturi
e) marimea capitalurilor rentierilor si a economiilor diferitelor clase si paturi sociale

De rezolvat:

2. Taxa oficială a scontului, ca formă a dobânzii reprezintă:

a) dobanda cu care banca centrala resconteaza cambiile prezentate de bancile comerciale si
acorda imprumuturi celorlalte banci
b) dobânda practicată pentru titlurile emise şi achiziţionate de agentii economici
c) diferenta dintre valoarea nominală a cambiilor detinute de bancile comerciale si valoarea
acordată de banca centrală
 d) dobânda aferentă obligatiunilor
e) ansamblu de active monetare

TEST AUTOEVALUARE I

1. Acoperirea masei monetare se realizează, în economiile contemporane, astfel:

a) în totalitate, în aur monetar;
b) în stocul de aur monetar + devize şi valute;
c) în contravaloarea bunurilor şi serviciilor din economie;
d) în valoarea creditelor acordate statului;
e) aur + valute + devize + credite acordate economiei

2. Care sunt principalii indicatori monetari:

a) circulatia monetara
b) masa monetara
c) inflatia
d) deflatia
e) viteza de circulatie a banilor

3. Convertibilitatea bancnotei poate fi:

a) convertibilitate metalica
b) convertibilitate in valuta
c) convertibilitate prin credit
d) convertibilitate prin acoperire in marfuri
e) nici una din cele de mai sus

4. Biletul de bancă reprezintă:

a) titlul de credit emis de agenţii economici şi prezentat spre scontare la bancă;
b) un înscris emis de bancă, prin care se certifică echivalentul într-o anumită
cantitate de metal preţios;
c) cupiurile de hârtie (bancnote) emise recent de banca centrală, pentru a compensa
retragerea din circulaţie a altor bancnote;
d) moneda creată de către stat, în scopul acoperirii deficitelor bugetare;
e) monedă de hârtie reprezentativă, fără acoperire în metal monetar.

5. În evoluţia sistemului monetar naţional al României, principalele momente pot fi

enumerate astfel:
a) 1880 – înfiinţarea BNR;
 b) 1867 – instituirea primului sistem monetar naţional;
c) 1889 – adoptarea bimetalismului;
d) 1880 – emisiunea primelor bancnote de către BNR;
e) 1929 – realizarea de operaţiuni de „open – market” de către BNR

6. Creditul comercial se caracterizează prin următoarele aspecte:

a) se manifestă sub forma vânzării de mărfuri cu plata amânată;
b) se prezintă sub forma liniei de credit confirmate;
c) constă în vânzarea unor bunuri de consum cu plata în rate;
d) constituie o formă a creditului contractat de stat pentru a finanţa deficitele bugetare;
e) se manifestă sub forma creditului de cumpărător şi de vânzător.

7. Oferta de monedă, ca variabilă endogenă presupune că:

a) oferta de monedă depinde de comportamentul agenţilor economici care solicită monedă;
b) oferta de monedă nu este autonomă în raport cu cererea de monedă;
c) rolul băncii centrale este pasiv;
d) oferta de monedă este fixată în afara sistemului economic, de către autoritatea monetară;
e) este stabilită în funcţie de nivelul cererii de monedă şi al ratei de dobândă

8. Creatia monetara vizeaza:

a) intregul sistem monetar
b) bani de cont si bancnota
c) numai bancile centrale
d) numai agentii economici
e) nici una din cele de mai sus

9. Teoria marxista a banilor:

a) are la baza 3 legi pentru explicarea circulatiei banilor
b) cunoaste mai multe faze : faza clasica, faza keynesiana, faza monetarista a lui M. Friedman,
faza teoriei cantitative a monedei ca forma a averii a lui J. Tobin
c) sta la baza politicii monetare a mai multor state
d) are un grad pronuntat de complexitate
e) initiatorul ei este Karl Marx

10. In dimensionarea banilor in cont se folosesc urmatoarele metode:

a) metoda clasica
b) metoda romburilor
c) metoda care ia in considerare volumul decontarilor fara numerar din perioada precedenta
d) metoda Leontieff
e) nici una din cele de mai sus

11. Functiile credtului sunt:

a) functia de repartitie
b) functia de economie
c) functia de control
d) functia de mijloc de plata
 e) functia de emisiune

12. Creditul bancar:

a) este o forma a creditului commercial
b) implica o relatie contractual intre banca si agentii economici si personae fizice
c) are ca obiect transmiterea de capital de imprumut sub forma de marfa
d) implica o relatie contratuala intre doi agenti econmici
e) nici una din cele de mai sus

13. Teoria expansionist a creditului:

a) a fost elaborate de Adam Smith
b) considera creditul creator de capital si factor de prim ordin al dezvoltarii economiei de piata
c) considera creditul un mijloc de transmitere a banilor de la un posesor la altul
d) considera creditul un instrument de diminuare a efectelor inflatiei
e) nu exista o asemenea teorie

14. Indicatorii folositi in creditare sunt:

a) indicatori scriptici
b) angajamentele din credite
c) indicatori bilantieri
d) rulajul contului
e) plafoanele de credite

15. Din punct de vedere a modalitatilor de realizare verificarea garantiei creditelor poate
fi:
a) faptica
b) scriptica
c) prealabila
d) ulterioara
e) extrabilantiera

16. Prin ce se exprima marimea dobanzii:

a) prin caracterul sezonier al activitatii economice
b) prin raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut
c) prin volumul productiei si circulatiei marfurilor
d) prin rata dobanzii
e) indicele de consum

17. Taxa privata a scontului, ca forma a dobânzii:

a) indica dobanda cu care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori
si cu care acestea acorda alte credite intreprinzatorilor
b) indica marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin imprumuturi
c) are nivelul cel mai mare din economie
d) este dobanda pietei
e) se formează pe piata primară
18. Conceptul de credit in literatura de specialitate este abordat :
a) din punct de vedere economic si juridic
b) din punct de vedere economic, social si juridic
c) din punct de vedere economic si social
d) din punct de vedere politic si social
e) nici un raspuns nu este corect

19. Functia de repartitie a creditului are douza laturi:

a) de emisiune si control
b) de multiplicare si emisiune
c) de mobilizare si redistribuire
d) de redistribuire si control
e) de economisire si distributie

20. Creditul acordat persoanelor fizice poate fi:

a) credit de trezorerie
b) credit comercial
c) credit pentru consum
d) credit de prefinantare
e) credit de echipament

21. Dupa modul de garantare creditul poate fi:

a) credit in bunuri sau marfuri
b) credit real
c) credit personal
d) credit privat
e) credit public

22. Conceptul neoclasic asupra dobanzii :

a) coreleaza dobanda cu masa moneatra
b) a fost elaborat de Adam Smith si Karl Marx
c) a fost elaborat de Hayek si Ivring Fischer
d) consideră dobanda o parte din plus produs care si-o insuseste creditorul pentru cedarea
temporara a capitalului imprumutat
e) nu exista un asemena concept asupra dobanzii

23. Oferta de capital de imprumut depinde de:

a) marimea ratei dobanzii
b) rata inflatiei
c) volumul productiei si circulatiei marfurilor
d) garantii mobiliare
e) bonitatea clientului

24. Dobanda practicata intre intreprinzatori are urmatoarele caracteristici:

a) este dobanda pietei
b) este cea mai mare dobanda din economie
 c) este inferioara dobanzii percepute la creditele bancare
d) depinde de capacitatea intreprinzatorilor de a-si indeplini obligatiile contractuale
e) este dobanda la care se resconteaza cambiile

25. Cererea de capital de imprumut depinde de:

a) volumul productiei si circulatiei marfurilor
b) masa monetara
c) marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin imprumuturi
d) creatia monetara
e) indicele preturilor de consum
Tema nr. 5

SISTEMUL BANCAR

Unităţi de învăţare :
• Bănci comerciale

• Bănci centrale

• Bănci specializate si bănci de afaceri

• Profitul bancar, performante si riscuri

Obiectivele temei:
• cunoaşterea conceptelor de banca comerciala, banca centrala, banca specializata, banca
de afaceri ;
• intelegerea concetului de profit, performanta si risc bancar
• cunoaşterea tipurilor de banci prezente in economie
• intelegerea operatiilor desfasurate de catre banci
• prezentarea şi intelegerea modului de calcul al indicatorilor de preformanta si risc bancar

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Cerna Silviu, Economie monetară şi financiară internaţională. Ed. Mirton, Timişoara,
1997
• Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Diaconescu Mariana, Bănci, sisteme de plăţi şi riscuri. Ed. Economică 2000
• Isărescu Mugur, Reflecţii economice – Pieţe, bani, bănci. Academia Română – Centrul
Român de Economie Comparată şi Consensuală, Ed. Expert, Bucureşti, 2001
• Niţu Ion, Managementul riscului bancar. Ed. Expert, Bucureşti, 2000
• Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

1.1 Bancile comerciale

 dupa modul
de constituire
Continut Banci private - capitalul propriu se
formeaza prin suscrieri realizate de un
numar restrans de persoane fizice

Bancile pe actiuni - capitalul este

format prin emiterea de actiuni si
vanzarea lor pe piata hartiilor de
valoare (Bursa de valori)
Operatiuni
Operatiuni pasive Constituire si completare
(de procurare de a capitalului propriu
resurse)
Depunere la vedere si la
termen

Imprumut de la banci
mai mari ca: operatiuni
de rescont, de imprumut
pe gaj de cambii, de
pensiune a cambiilor

Alte operatiuni pasive

Operatii de credit: cambiale, de

Operatiuni active
(de plasamente bancare)
imprumut pe gaj de marfuri si
documente, de imprumut pe gaj
de actiuni si efecte publice,
avansuri in cont curent, credit
personal, imprumut pentru
investitii

Operatiuni comerciale: de
cumparare de aur si devize,
operatiuni cu marfuri, de
cumparare de actiuni si efecte
publice, operatiuni de report

Operatiuni de comision Operatiuni de

remitere de sume prin
banci
 Operatiuni de
incasare

Operatiuni de
acreditiv

Operatiuni de mandat

Lichiditatea bancilor comerciale = capacitatea bancilor comerciale de a face fata in orice

moment pretentiilor clientilor lor privind restituirea
depozitelor anterior constituite

se exprima cu ajutorul
urmatorilor indicatori:

Coeficientul lichiditatii Coeficientul de utilizare a Alti indicatori:

bancare:
KLB = ( Al + Aum ) /
Av
Al = active lichide
(numerar in casierie, bani
in cont, la banca
centrala);
Aum = actine usor
mobilizabile (aur, devize,
hartie de valoare);
Av = angajamente la
vedere a bancii fata de
deponentii pe termen
scurt
resurselor stabile:
- ponderea activelor
Kurs = ( CTM + CTL ) / lichide in total active;
Rs - raportul dintre active
curente si pasive curente
CTM = credite pe termen
mediu;
CTL = credite pe termen
lung;
Rs = resurse stabile
(capital propriu +

KLB > 1 - grad ridicat de

lichiditate; nu se asigura
un profit mare;
KLB < 1 - lichiditate
necorespunzatoare
TEST DE EVALUARE

1. Ce este lichiditatea bancilor comerciale?

Răspuns:

Lichiditatea bancilor comerciale este capacitatea bancilor

comerciale de a face fata in orice moment pretentiilor clientilor lor
privind restituirea
2. Care depozitelor anterior
sunt operatiunile constituite
practicate de bancile comerciale?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Bancile private sunt:

a) bănci al căror capitalul propriu se formeaza prin suscrieri realizate de un numar
restrans de persoane fizice
b) banci care efecturează doar operatiuni active si pasive
c) bănci al căror capital este format prin emiterea de actiuni si vanzarea lor pe piata hartiilor
de valoare
d) banci care efectureză operaţiuni active, pasive si de comision
e) banci cu grad ridicat de lichiditate

De rezolvat:

2. Operatiunile active pot fi:

a) constituire si completare a capitalului propriu
b) operatiuni de rescont
c) operatii de credit si operatiuni comerciale
d) operatiuni de incasare
e) operatiuni de acreditiv
 1.2 Bancile centrale

Caracteristici
• banci ale statului
• calitatea de banci ale bancilor, pentru ca toate
celelalte banci din economie isi pastreaza
resursele disponibile la banca centrala
• organizeaza si regleaza circulatia monetara;
• promoveaza in numele statului diferite politici
monetare si de credit

Functii • păstrarea rezervelor băncilor comerciale

si ale altor institutii de depozit
• ofera facilitati pentru colectarea rapida
a titlurilor comerciale (rescontare)
• reglementează oferta de bani din
economie pentru urmarirea obiectivului
principal de mentinere a stabilitatii preturilor

Operatiuni
Operatiuni pasive: constituie si completeaza
capitalul propriu, depuneri bancare, emisiuni de
bancnote

Operatiuni active: operatiuni de credit (cambiale,

actiuni), operatiuni comerciale (cumparari de
aur si devize)

Alte operatiuni: operatiuni de compensare intre

bancile comerciale

TEST DE EVALUARE

1. Ce este o banca centrală ?

Răspuns:

Banca centrală este unicul agent care are dreptul legal de a emite
monedă si creditor de ultimă instantă (bancă a bancilor), indeplinind
o serie de functii
 2. Care sunt principalele functii ale bancii centrale?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Banca centrala este:

a) băncă a cărui capital propriu se formeaza prin suscrieri realizate de un numar restrans de
persoane fizice
b) bancă care efecturează doar operatiuni active si pasive
c) băncă al cărui capital este format prin emiterea de actiuni si vanzarea lor pe piata hartiilor
de valoare
d) bancă cu grad ridicat de lichiditate
e) bancă a băncilor care organizeaza si regleaza circulatia monetara

De rezolvat:

2. Operatiunile pasive ale băncii centrale pot fi:

a) constituire si completare a capitalului propriu
b) operatiuni de rescont
c) operatii de credit si operatiuni comerciale
d) operatiuni de incasare
e) operatiuni de acreditiv

1.3 Bancile specializate (Institutii speciale de credit) si de afaceri

Bancile ipotecare = realizeaza creditarea

Traditionale proprietarilor de pamant si imobile

Bancile de comert exterior = mijloceste operatiuni

de decontari privind import-export

Bancile de investitii = acorda imprumuturi

antreprenorilor de case si imobile

Noi
Bancile de factoring - preiau de la
creditori o serie de creante asupra
debitorilor pe care le achita.
Factoringul= tehnica prin care un
client, aderentul sau furnizorul,
transmite creantele sale unei societati
de factoring numita factor – institutie
de credit supusa regulilor Codului
monetar si financiar, care, în schimbul
unei remuneratii, se obliga sa le
recupereze de la debitori, garantând
executarea lor chiar în cazul
imposibilitatii de plata din partea
debitorului, si sa achite anticipat, în tot
sau în parte, creantele transferate
Bancile de afaceri = s-au desprins din bancile comerciale, ele implicndu-se direct ca detinatori
de capital in afaceri
Casele de economii = banci ale populatiei
Cooperativele de credit = banci ale micilor
producatori de la orase si sate
Bancile agricole = crediteaza exploatatiile
agricole
Bancile cu caracter international = Banca
Mondiala, Banca Reglementelor Internationale,
B.E.R.D
Leassingul imbraca o serie de
Bancile de leassing forme in functie de obiectul
inchirierii:
- leassing mobiliar se refera la
Bancile de factoring
inchirieri de bunuri materiale
fungibile;
- leassing imobiliar se refera
Bancile specializate
la inchirieri de imobile;
- leassing industrial se refera
la inchirieri de echipament
industrial
Bancile specializate in
creditarea vanzarilor cu
plata in rate, urmaresc
promovarea creditului
de consum
 ofera clientilor sprijin financiar
De tip american sub forma
direct prin participatie de
bancilor de investitii
capital, sau indirect prin
preluarea ferma a datoriilor sub
forma obligatara

Bancile de afaceri
de tip francez detin importante portofolii ale
intreprinderilor industriale

Rol 1. efectuarea operatiunilor de achizitii si fuziuni

2. rascumpararii integrale pentru managament, ca solutie financiara a
privatizarii

TEST DE EVALUARE

1. Ce este factoringul ?

Răspuns:

Factoringul este tehnica prin care un client, aderentul sau

furnizorul, transmite creantele sale unei societati de factoring
numita factor – institutie de credit supusa regulilor Codului monetar
si financiar, care, în schimbul unei remuneratii, se obliga sa le
recupereze de la debitori, garantând executarea lor chiar în cazul
imposibilitatii de plata din partea debitorului, si sa achite anticipat,
în tot sau în parte, creantele transferate

2. Ce sunt bancile specializate si cum se clasifica ele?

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Băncile ipotecare sunt:

a) bănci ale populatiei
b) bănci care creditează exploatatiile agricole
c) bănci care realizeaza creditarea proprietarilor de pamant si imobile
d) bănci cu grad ridicat de lichiditate
e) bănci care organizeaza si regleaza circulatia monetara

De rezolvat:

2. Băncile de afaceri pot fi:

a) comerciale si centrale
b) de tip american si francez
c) ipotecare si cu character international
d) centrale si de leassing
e) specializate si de factoring

1.4 Profitul bancar, performante si riscuri

Profitul bancar = mobilul infiintarii si functionarii unei banci; el apare ca diferenta intre
venituri si cheltuieli

• dobanzi • legate de
percepute la formarea (procurare)
creditele acordate de resurse
de banca • cheltuieli legate
• taxele si spezele de functionarea
bancare bancii

Performantele bancare - Indicatori

Rata veniturilor = raport
(dobanzile incasate –platite )
si activele valorificate
Rata profitului = raport
profitul net si venituri
 Rata rentabilitatii = raport
profitul net si capitalul
bancii

Riscurile bancare = fenomene ce pot sa se produca si care genereaza anumite implicatii asupra
activitatii bancare

Indicatorii de risc Riscul lichiditatii = raport

resurse usor mobilizate si depozite
bancare
Riscul ratei dobanzii = raport
active sensibile (credite cu dobanzi
flotante) si pasive sensibile
(depozite la vedere)

Riscul creditului = raport

imprumuturi calitate medie si
active banca

Riscul capitalului = masura in

care activele riscante sunt
acoperite de capital

TEST DE EVALUARE

1. Ce intelegeti prin profit bancar ?

Răspuns:

Profitul bancar reprezinta diferenta intre venituri si cheltuieli

inregistrate de catre o banca .

2. Care sunt indicatorii de risc ai unei banci?

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Riscul de lichiditate reprezinta:

a) raport profitul net si venituri
b) raport resurse usor mobilizate si depozite bancare
c) masura in care activele riscante sunt acoperite de capital
d) raport imprumuturi calitate medie si active banca
e) raport active sensibile pasive sensibile

De rezolvat:

2. Rata rentabilitatii arata raportul dintre:

a) imprumuturi calitate medie si active banca
b) activele riscante si capital
c) profitul net si capitalul bancii
d) activele valorificate si activele riscante
e) resurse usor mobilizate si pasive banca

Tema nr. 6

POLITICI FINANCIARE

Unităţi de învăţare :
• Politici monetare si de credit

• Pietele creditului

Obiectivele temei:
• cunoaşterea conceptelor de politica monetar, instrumente ale politicii monetare, politica
de open-market, manevrarea ratei oficiale a scontrului, manevrarea rezervei minime
obligatorii
• cunosaterea particularitătilor politicilor monetare
• intelegerea diferentelor existente pe diferite piete ale creditului
 • intelegerea princiilor care guvernează pietele creditului
• identificarea relatiilor care se stabilesc intre banca si client si importanta acestora

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Dufloux Claude Pieţe financiare. Ed. Economică, Bucureşti, 2002
• Paun Roxana-Daniela, Drept monetar european, Editura Fundatiei Romaniei de Maine,
Bucuresti, 2006.
• Roşca Teodor, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)
***www.bnr.ro

1.1 Politici monetare si de credit promovate de banci

Politica monetarista
• fundamentata mai intai ca teorie
monetarista de Milton Friedman
• considera ca stabilitatea monetara
poate fi atinsa printr-un control oficial al
masei monetare in circulatie
• adopta ideea de a stabili o crestere a
masei monetare in circulatie de cel mult
4-6% anual, apropiat de ritmul cresterii
economice

Politica de manevrare a
taxei oficiale a scontului • Norma
• scaderea
rezervelor de casa - stabilirea
taxei determina reducerea
unui anumit celorlalte
nivelului procent alcategorii
rezervelor dede casa
dobanzi
• Norma
• cresterea
lichiditatii - stabilirea
taxei oficiale unui pe
a scontului
dobanda cu care banca
raport
plancorespunzator
intern determinaintreo numerar, soldul
sporire a tuturor
centrala resconteaza
contului curent
celorlalte al bancii
categorii de deschis
dobanziladinbanca
cambiile bancilor
centrala (B.N.R.), hartii comerciale si de
economie
comerciale si dobanda
stat• pemodificarea
termen scurt detinute
marimii de banca
acestei taxesiare
cu care banca centrala
depozitele detinute de banca si depozitele
influenta si asupra capitalurilor straine
acorda imprumuturi
bancii
existente in tara
celorlalte banci
• Coeficientul de trezorerie - obligatia
fiecarei banci de a pastra in rezerva o
anumita cantitate de hartii de valoare ale
Politica normelor statului
rezervelor obligatorii • Norma rezervelor minime obligatorii -
obligatia stabilita de banca centrala dintr-
o tara pentru bancile comerciale din acea
tara, in sensul pastrarii in conturi deschise
la banca centrala a unei parti din
depunerile pe care clientii le-au realizat la
bancile comerciale
 Politica de open-market • este insotitoarea frecventa a politicii de
rescont
• consta in prezent in interventia bancii
centrale pe piata monetara
• instrumente de lucru : sunt titlurile
imprumutului de stat, in special bonurile
de tezaur

Politica de plafonare
a creditelor • consta in limitarea directa de catre
banca centrala a posibilitatilor de creditare
ale bancilor comerciale (se stabilesc niste
plafoane maxime pana la care pot ajunge
creditele, chiar daca o parte din resursele
bancilor raman neplasate in credite)

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin taxa oficiala a scontului?

Răspuns:

Taxa oficiala a scontului reprezinta dobanda cu care banca centrala

resconteaza cambiile bancilor comerciale si dobanda cu care banca
centrala acorda imprumuturi celorlalte banci
 2. Ce reprezintă norma rezervelor minime obligatorii?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Politica de open-market:
a) este insotitoarea frecventa a politicii de rescont
b) consta in limitarea directa de catre banca centrala a posibilitatilor de creditare ale
bancilor comerciale
c) are ca instrumente de lucru : titlurile imprumutului de stat
d) considera ca stabilitatea monetara poate fi atinsa printr-un control oficial al masei
monetare in circulatie
e) recomanda stabilirea unui anumit procent al rezervelor de casa

De rezolvat:

2. Prin politica de plafonare a creditului se urmareste:

a) interventia autoritatii monetare asupra costului monedei centrale
b) un control cantitativ direct asupra volumului creditelor prin plafonarea cresterii
volumului creditelor
c) o actiune directă asupra lichidităţii bancare şi asupra costului de finanţare
d) constituirea de depozite la banca centrală
e) nici una din cele de mai sus

Pietele creditului

Piete ale creditului = cadru organizatoric in care se deruleaza relatiile banci - agenti economici
• cadrul organizat in care se desfasoara zilnic
Piata monetara raporturile dintre banci in legatura cu
lichidarea soldurilor provenind din
operatiuni reciproce
• rol important - bancile centrale care
intervin diferentiat
- prin stabilirea zilnica a nivelului
dobanzii pentru imprumuturile reciproce dintre
banci
- prin stabilirea zilnica a volumului
 Caracteristici:
a) participantii : bancile
b) obiectul tranzactiilor: disponibilitatile in
moneda ale fiecarei banci pastrate la banca
centrala
c) operatiile sunt curente zilnice, termenele
de acordare a imprumuturilor sunt foarte
scurte
Piata creditului pe termen scurt d) creditele •acordate:
termene practicate
credite 1-2 ani
personale de (la
la
noi
banca la banca max. 1 an)
e) dobanzile• se resursele
stabilesc mobilizate
zilnic -
disponibilitatile curente a
persoanelor fizice si juridice
destinate acoperirii nevoilor
productiei si circulatiei
marfurilor
• rol important - bancile

Piata creditului pe termen mijlociu • termene < 7 ani (la noi < 5
ani)
• destinatia imprumuturilor :
procurarea de echipament
indistrial, alte dezvoltari,
finantarea importurilor si
exporturilor
• dezavantaj: presupune si o
emisiune monetara care in

Piata creditelor pe termen lung

• termene < 50 ani (la noi < 25
ani)
• destinatia imprumuturilor :
programe directi
• participantii ample de investitii
- bancile
productive,
autorizate precum si valutare
in operatiuni
constructii
(bancile de locuinte
centrale comerciale)
Piata eurodevizelor • resursele - provin de la exportatori
in S.U.A. si in alte tari, de la societati
Eurodevizele = creante in transnationale, bancile centrale si
moneda unei tari si uneori chiar de la bancile comerciale
utilizate in afara mai mari;
granitelor nationale ale • beneficiarii de credite: importatorii
respectivei tari din diferite tari, marile trusturi, o
serie de banci
Relatiile dintre bancher si client

privesc

Contractul Obligatia Opiniile pe care si Investigatiile ce le pot

dintre bancher si bancherului de a le poate formula face anumite persoane,
TEST DE
client EVALUARE pastra secretul un bancher legat clienti ai unei banci,
conturilor clientilor de situatia asupra conturilor altor
1. Ce este piata monetară? conturilor clienti ai aceleiasi banci
clientilor
Răspuns:

Piata monetară este cadrul organizat in care se desfasoara zilnic raporturile

dintre banci in legatura cu lichidarea soldurilor provenind din operatiuni
reciproce

2. Care sunt aspetele care guvernează piata eurodevizelor?

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Piata creditului pe termen scut se caracterizează prin:

 a) termene de 1-2 ani
b) limitarea directa de catre banca centrala a posibilitatilor de creditare ale bancilor
comerciale
c) are ca destinatia a imprumuturilor : programe ample de investitii productive, precum si
constructii de locuinte
d) participantii directi sunt bancile centrale
e) implica o emisiune monetara cu caracter inflaţionist

De rezolvat:

2. Relatia bancher client vizeaza:

a) obligatia clientului de a nu divulga identitatea bancherului
b) nu presupune perceperea nici unui comision bacar
c) se concretizeaza intr-un contract incheiat intre client si bancher
d) se stinge o data cu incetarea contractului, bancherul putand sa divulge identitatea si date
legate de contractul clientilor unor terte parti
e) se refera doar la contractele de credit

Tema nr. 7

SUPRAVEGHEREA BANCARA

Unităţi de învăţare :
• Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare

• Competenta institutionala in supravegherea bancara

Obiectivele temei:
• cunoaşterea conceptului de supraveghere bancară
• intelegerea necesitătii si a obiectivelor supravegherii bancare
• cunoaşterea autoritatii de supraveghere bancara si a caracteristilor acesteia
• prezentarea şi intelegerea modelelor prin care se asigura supravegherea bancara
• intelegerea princiilor în materie de supraveghere bancară

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Basno Cezar, Nicolae Dardac, Riscurile bancare. Cerinţe prudenţiale de monitorizare,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
• Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Roxin Luminiţa, Gestiunea riscurilor bancare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1997
• Săvoiu Vasile, Banca Centrală şi sistemele de plăţi de interes naţional. Ed.
Enciclopedică, Bucureşti, 1998
 1.1 Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare

Supravegherea bancara = actiunea in cadrul careia se asigura functionarea bancilor intr-o

maniera neprimejdioasa si inteleapta in vederea mentinerii unui
sistem bancar viabil si stabil

a) reglementarea sau interzicerea anumitor operatiuni

se folosesc doua metode

Utilizata in economiile centralizate, in tarile in curs de

dezvoltare, chiar si in unele tari vestice. Dezavantaje ar fi:
nefructificarea unor oportunitati favorabile bancilor;
b) asigurarea unui
dezvoltarea management
unui prudentparalel si generarea unui
sistem financiar
flux de capital peste granitele tarii

Sustinuta de tarile membre a C.E.E., este apropiata de

traditia Anglo-Saxona. Potrivit acestei metode autoritatea
de supraveghere bancara din fiecare stat membru a emis o
serie de reglementari si standarde prudentiale prin care se
urmareste administrarea precauta a fiecarei institutii de
credit. Ea ofera mai multa libertate de actiune pentru
banci, stimuland competitia

reiese din
Necesitatea supravegherii bancare
• scadenta diferita a depozitelor
bancare cu cea a plasamentelor: 3 luni
depozit, plasament 1 an
• solvabilitatea bancilor depinde mult
de increderea publicului in banca
• lipsa de transparenta a activitatii
•bancilor
garantarea ca o banca nu va da
• falimentul bancar poate contamina si
faliment
•celelalte institutii
impunerea de de credit,in afecteaza
decizii numele
lichiditatea,societatii
conducerii rentabilitatea
bancare si
solvabilitatea altor participanti
• oprirea asumarii de catre banci a pe piata
riscurilor specifice acestora: risc de
creditare, risc de plasament, riscul ratei
Obiectivele supravegherii bancare dobanzii, risc valutar, risc de
concentrare
• interventia pe piata in scopul
influentarii competitiei
• impunerea politicilor monetare, de
credit si fiscale
TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin supraveghere bancară?

Răspuns:

Prin supraveghere bancară se intelege actiunea in cadrul careia se asigura

functionarea bancilor intr-o maniera neprimejdioasa si inteleapta in
vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil

2. Explicati necesitatea supravegherii bancare

Răspuns:

Exerciţii
Exemplu rezolvat:
 1. Supravegerea bancara este o activitate cu caracter prudenţial care se realizază prin:
a) reglementarea sau interzicerea anumitor operatiuni
b) asigurarea unui management prudent
c) implicarea centralelor bancilor comerciale ca autoritati de supraveghere in domeniu
d) controlarea volumului de incasari si plati în economie
e) promovarea descentralizarii sistemului bancar in vederea cresterii eficientei

De rezolvat:

2. Care sunt obiectivele urmarite prin asigurarea supravegherii bancare?

a) evitarea fraudelor
b) impunerea de decizii in numele conducerii societatii bancare
c) garantarea ca o bancă nu va da faliment
d) oferirea de solutii viabile de finantare in concordanta cu cerintele pietei
e) garantarea calitatii serviciilor oferite de catre bănci

1.2 Competenta institutionala in supravegherea bancara

Autoritatea de supraveghere bancara - Banca Centrala Dezavantaje:

• Separarea puterilor
• Confidentialitatea
• Responsabilitatea pentru daune
si impactul asupra credibilitatii
si prestigiului bancii centrale
de ce • Conflictele potentiale intre
deciziile de politica monetara si
cele de supraveghere
prudentiala
• Crearea si localizarea in afara
bancii centrale a unei autoritati
unice de supraveghere pentru
diferite segmente ale pietei
financiare

a. - supravegherea bancara reprezinta un flux de

activitati ce se intersecteaza cu activitatea curenta
a Bancii Centrale;
b. - existenta infrastructurii, a competentei si
profesionalismului in cadrul Bancii Centrale;
c. - interactiunea reciproca intre politica monetara
atribut a Bancii Centrale si supravegherea
bancara;
d. - schimbul util de informatii intre cele doua
departamente de specialitate in cadrul Bancii
Centrale
Modele de suraveghere bancara

Modele de supraveghere bancara prudentiala la nivelul

societatilor
bancare prin
la nivelul
autoritatilor
de
supraveghere

urmaresc inspectii sau si supraveghere pe

• verificarea exactitatii examinari la baza rapoartelor
rapoartelor prudentiale banci primite de banci
transmise autoritatii de
supraveghere
• asigurarea respectarii urmaresc
legilor si reglementarilor
cu caracter bancar
• confirmarea starii de
sanatate a bancilor • identificarea din timp a
problemelor pentru care
actiunea corectiva poate fi
eficace
• urmarirea continua a
situatiei financiare a
fiecarei banci, si a
intregului sistem bancar
• mobilizarea resurselor
umane limitate catre
 Principiile in materie de supraveghere bancara a B.N.R.

imprumuturile totalul imprumutu participare societatile infiintarea adecvarea

acordate de o pozitiei rile unei banci bancare de capitalului
societate bancara valutare riscante la capitalul trebuie sa reprezenta societatilor
unui singur deschise sunt social al mentina nte de bancare se
debitor nu pot unei banci acordate de unei firme cel putin catre face dupa
depasi, cumulate, la sfarsitul societatile nu poate 10% din bancilor regulile
20% din capitalul zilei nu bancare depasi 20% active in straine in Bancii
si rezervele poate depasi numai in din conturi la Romania, Reglement
respectivei 10% din conditiile capitalul vedere trebuie elor
societati bancare capitalul ei stabilite de firmei deschise notificata Internation
TEST
(expuneri DE EVALUARE
mari) B.N.R respective la B.N.R. de B.N.R. ale

1. Care sunt principalele motivaţii in nominalizarea Bancii Centrale a unei tări ca

autoritate de supraveghere ?

Răspuns:

Banca Centrala reprezintă autoritatea de supraveghere bancară a unei tări

din următoarele considerente:
- minimizarea sau evitarea conflictelor de interese, precum si a influentelor
politice
- supravegherea bancara este un flux de activitati ce se intersecteaza cu
activitatea curenta a Bancii Centrale;
- existenta infrastructurii, a competentei si profesionalismului in cadrul
Bancii Centrale;
- interactiunea reciproca intre politica monetara atributa Bancii Centrale si
supravegherea bancara;
- schimbul util de informatii intre cele doua departamente de specialitate
in cadrul Bancii Centrale

2. Care sunt princiile de supraveghere bancară practicate de BNR cu explicatii

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Modele de suraveghere bancara prudentiala :

a) vizează toate institutiile de credit
b) se desfăşoară la 2 niveluri: nivelul societatilor bancare si nivelul autoritatilor de
supraveghere
c) se realizează prin inspectii sau examinari la banci si pe baza de rapoarte
d) nu permit identificarea problemelor bancilor
e) nu permit evidentierea situatiei exacte a banilor pe piata

De rezolvat:

2. Supraveghere pe baza rapoartelor primite de banci :

a) urmăreşte verificarea exactitatii rapoartelor prudentiale transmise autoritatii de
supraveghere
b) urmăreşte identificarea din timp a problemelor pentru care actiunea corectiva poate fi
eficace
c) implica mobilizarea resurselor umane limitate catre activitati cu grad mare de risc
d) nu se face la nivelul societatilor bancare
e) nu implica urmarirea continua a situatiei financiare a fiecarei banci

Tema nr. 8

INFLATIA IN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Unităţi de învăţare :
• Inflatia

• Depreciera si apreciera monetara

• Devalorizarea si revalorizarea monetare

• Stabilizarea monetara

Obiectivele temei:
 • cunoaşterea conceptelor de inflatie, depreciere monetara, apreciera monetara,
devalorizare si revalorizare monetare;

• intelegerea factorilor care contribuie la aparitia inflatiei

• cunoaşterea modului de determinare a aprecierii si deprecierii monetare
• prezentarea şi intelegerea conceptelor de devalorizare si revalorizare
• intelegerea conceptului de stabilizare monetară si a modului de realizare a acesteia

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată :
• Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996
• Costica, Ionela, coord.; Bucsa, Dan Dumitru. Tintirea inflatiei versus tintirea agregatelor
monetare: strategii de politica monetara alternative in perspective aderarii la Uniunea
Europeana. Bucuresti: Editura ASE, 2005
• Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002
• Daianu, D. Funcţionarea economiei şi echilibrul extern, Bucureşti, Editura Academiei
Române, 1992
• Georgescu Goloşiu,-L. Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată,Editura ASE,
Bucureşti, 2003
• Roşca Teodor, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

*** B.N.R - raport asupra inflatiei. In: Tribuna economica, v. 17, nr. 9, p. 80-81, 2006
*** B.N.R.: raport asupra inflatiei. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 10, p. 85-87,2007
*** Tintim inflatia sau invers?. In: Piata financiara , p. 39-40, 2008

1.1 Conceptul de inflatie

Inflatia = un proces complex in care se manifesta multiple dezechilibre in economie, printre care
si dezechilibru monetar datorat creşterii mai rapide a banilor in circulatie fata de
creşterea productiei ; formandu-se astfel un dezechilibru major intre cerere şi oferta de
produse şi servicii

Trasaturi formarea in arterele circulatiei banesti a

unei cantitati excedentare de bani

cresterea preturilor in cadrul acestui proces

deprecierea banilor in cadrul procesului

inflationist rezultand din cresterea

mijloc de redistribuire suplimentara, pe cale

monetara a venitului national intre diferite
clase si paturi sociale
Factori care contribuie la inflatie 3 metode de
Deficitul bugetar
rezolvare • metoda
imprumuturilor
Expansiunea interne;
creditului • metoda
imprumuturilor
externe
Intrarea in circuit a unor • metoda
sume care anterior au fost creditarii
pastrate in rezerva deficitului
(metoda
bancara)
Reducerea productiei bunurilor
de consum in proportii mai
mari decat cele izvorate din
corelatia reproductiei

Tipuri de inflatie Importul de inflatie

Din punct de vedere al

Hiperinflatie = literatura economica occidentala
intensitatii sub care se
apreciaza ca ea ar incepe in luna in care cresterea
manifesta
preturilor fata de luna precedenta depasesc 50% si s-ar
termina in luna anterioara inregistrarii cresterii
preturilor sub aceasta limita, diferentierea acestui tip de
inflatie este de natura subiectiva

Megainflatia = se intalneste atunci cand rata inflatiei

este de cca 15% lunar

Inflatia taratoare = cand rata anuala este de 3-5%

Din punct de vedere a

Inflatia prin cerere = determinata de
cauzelor
excesul cererii globale fata de oferta
globala

Inflatia importata
Inflatia prin costuri= = cresc preturile
patrunde prin :
ca urmare a cresterii diferitilor factori
- importuri de produse si materii
de produictie:
prime salarii, dobanzi,
amortisment,
Inflatia impozite=incluse
structurala in
disparitia
costuri
mecanismelor
- variatiaobiective
cursurilordedereglare
schimba
economiei si introducerea unor
mecanisme subiective
- circulatia libera a capitalurilor
TEST DE EVALUARE

1. Care sunt trăsăturile inflatiei?

Răspuns:

Trăsaturile inflatiei sunt :

- formarea in arterele circulatiei banesti a unei cantitati excedentare de
bani;
- cresterea preturilor in cadrul acestui proces;
- deprecierea banilor
- inflatia reprezinta un mijloc de redistribuire suplimentara, pe cale
monetara a venitului national intre diferite clase si paturi sociale

2. Explicati caracerşiticile hiperinflatiei

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Din punct de vedere al intensitatii sub care se manifesta inflatia poate fi:
a) inflatia prin cerere
b) hiperinflatie
c) megainflatia
d) inflatia importata
e) inflatie interna

De rezolvat:

2. Ce reprezintă inflatia prin coşturi?

a) excesul cererii globale fata de oferta globala
b) cresterea preturilor ca urmare a cresterii diferitilor factori de produictie
c) disparitia mecanismelor obiective de reglare a economiei
d) rata inflatiei este de cca 15% lunar
e) este inflatia datorata circulatiei libere a capitalurilor intre tari

1.2 Depreciera si apreciera monetara

Deprecierea monetara = scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea

monedei pe plan extern

Reducerea cantitatii de marfuri si

servicii ce pot fi procurate cu o
unitate monetara data

Formule: Deprecierea interna % Dm = [ 1 - ( Ipo / Ipc )] * 100

% Dm = proportia deprecierii monetare

Ip0 = indicele pretului in perioada de
baza
Ipc = indicele pretului in perioada
urmatoare
 Deprecierea externa
% Dme = ( DC /Co ) * 100

DC = diferenta de curs
Co = cursul de schimb in perioada
precedenta

Aprecierea monetara = exprima o crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan intern

si o crestere a cursului de schimb pe plan extern

Formule: Aprecierea interna % Am = [ 1 - ( Ipo / Ipc )] * 100

% Ame = ( DC /Co ) * 100

Aprecierea externa

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin apreciere monetară?

Răspuns:

Aprecierea monetara reprezinta un fenomen ce exprima o crestere a

preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si o crestere a cursului de
schimb pe plan extern. Pe plan intern cresterea puterii de cumparare este
determinata de reducerea preturilor; pe plan extern este determinata de
cresterea cursului de schimb

2. Cum se determină aprecierea internă si care este semnificatia indicatorilor

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Aprecierea monetară reprezintă:

a) scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea monedei pe plan extern
b) crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si o crestere a cursului
de schimb pe plan extern
c) poate fi internă sau externă
d) nu poate fi calculată
e) depinde de gradul de deschidere al pietei

De rezolvat:

2. Puterea de cumpărare a banilor reprezintă:

a) numerar din afara sistemului bacar
b) cantitatea de marfuri si servicii ce pot fi procurate cu o unitate monetara data
c) valoarea inscriptionata pe moneda metalica sau de hartie
d) disponibilitaţi la vedere
e) un indicator al aprecierii banilor

1.3 Devalorizarea si revalorizarea monetare

Devalorizarea = masura luata de stat fie in reducerea continutului de aur a unitatii monetare
(atunci cand moneda este definita in aur) fie in reducerea cursului schimbului
monedei respective fata de moneda altei tari (in prezent)

Efecte: cresterea pretului aurului

cresterea masei de moneda a tarii

respective

avantajeaza debitorii tarii respective in

sensul achitarii datoriilor cu un efort mai
mic

se incearca o stabilizare a sistemului

monetar, mai ales cand acesta a fost
afectat anterior de un proces inflationist

scaderea cursului fata de alte monede

Revalorizarea = masura pe care statul o ia fie pe linia cresterii continutului in aur a unitatii
monetare (cand a fost astfel definita) fie pe linia cresterii cursului schimbului
monedei tarii respective fata de monedele altor tari

Efecte:
scumpirea monedei respective fata de
moneda altor tari

micsorarea masei monetare a tarii

scaderea pretului aurului si respectarea

cursului celorlalte monede

dezavantajeaza debitorii tarii respective

in sensul ca la plati ei isi vor procura
moneda in conditii mai dificile
TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin revalorizarea monetară?

Răspuns:

Revalorizarea monetara reprezinta o masura pe care statul o ia fie pe linia

cresterii continutului in aur a unitatii monetare (cand a fost astfel definita)
fie pe linia cresterii cursului schimbului monedei tarii respective fata de
monedele altor tari

2. Explicati efectele devalorizării monetare

Răspuns:
 Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Devalorizarea monetară reprezinta:

a) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat
b) ansamblu de active monetare
c) masura luata de stat privind reducerea cursului de schimb a monedei respective fata
de moneda altei tari
d) crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan extern
e) masura pe care statul o pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare

De rezolvat:
2. Care sunt efectele revalorizarii?
a) scumpirea monedei respective fata de moneda altor tari
b) micsorarea masei monetare a tarii
c) scaderea cursului fata de alte monede
d) sunt avantajati debitorii tarii respective
e) se reduce continutul de aur pe unitatea monetară

1.4 Stabilizarea monetara

Stabilizarea monetara - presupune ca anterior sa fi avut loc fenomenul de instabilitate monetara,

ca urmare a manifestarii unui proces inflationist

3 cai de realizare :

Deflatie = actiune de retragere Devalorizarea partiala (a Calea repudierii = a

a unei anumite cantitati de bani
din circulatie in conditiile in
care acesta a devenit
suplimentarea nevoilor reale
de bani a economiei; prin
aceasta cale se ridica puterea
de cumparare a monedei
respective
conversiunii monetare) = se
aplica atunci cand procesul
de depreciere a banilor nu
este prea pronuntat
inlocuirii intregii cantitati de
bani din circulatie cu alte
semne banesti) se aplica in
cazul in care procesul de
depreciere a banilor este
foarte avansat
 forme

• se • retragerea din • vinder

reduce circulatie a ea
masa unor categorii aurulu
moneta de sume i de
ra din monetare care catre
circulat existau anterior banca
ie prin in circulatie, central
legata de a, prin
suprimarea aceast
puterii a
circulatorii a incerc
acestor sume andu-
monetare

TEST DE EVALUARE

1. Cand se manifestă fenomenul de stabilizare monetara?

Răspuns:

Stabilizarea monetară reprezintă o actiune in cadrul careia se incearcă să se

facă stabilă moneda unei tări. Actiunea de stabilizare presupune ca anterior
sa fi avut loc fenomenul de instabilitate monetară, ca urmare a manifestării
unui proces inflationist.

2. Explicati caile prin care se poate ajunge la stabilizare monetară

Răspuns:
Exerciţii
Exemplu rezolvat:

1. Deflatia reprezintă:
a) devalorizarea parţială a banilor
b) actiune de retragere a unei anumite cantitati de bani din circulatie
c) o modalitate de ridicare a puterii de cumparare a monedei respective
d) un proces de depreciere de depreciere a banilor putin pronuntat
e) un proces cu caracter inflationist

De rezolvat:

2. Care sunt căile de realizare a stabilitătii monetare?

a) devalorizarea si revalorizarea
b) aprecierea si deprecierea
c) deflatia, repudierea si devalorizarea partiala
d) aprecierea si revalorizarea
e) deprecierea si deflatia

TEST DE AUTOEVALUARE II

1. Dacă de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetară redefineşte, conţinutul
în metal monetar al monedei naţionale, de la:
1 leu = 0,3226 gr aur, la 1 leu = 0,148112 gr aur, atunci se poate aprecia că:
a) s-a produs o depreciere monetară;
b) s-a produs o apreciere monetară;
c) s-a produs o devalorizare a monedei;
d) s-a produs o revalorizare a monedei;
e) s-au produs fenomene inflaţioniste în economie

2. Băncile care efectuează toate tipurile de operaţiuni bancare, pe termen scurt, mediu şi
lung, asigurând o integrare a activităţilor bancare comerciale şi de afaceri (investiţii) sunt:
a) bănci de investiţii;
b) bănci de depozit;
c) bănci comerciale;
d) bănci de afaceri
e) nicio variantă nu este corectă

3. Care din urmatoarele elemente reprezinta instrumente ale politicii monetare:

a) multiplicatorul banilor de cont
b) taxa rescontului
c) variatia de ritm a dinamicii masei monetare
 d) rata dobanzii la refinantarea bancara
e) cota obligatorie a rezervelor bancilor comerciale

4. Riscul de faliment sau de credit este generat de o serie de factori dintre care:
a) conjunctura economică nefavorabilă pentru client
b) absenţa supravegherii bancare
c) constituirea sistematică de garanţii
d) punerea în aplicare a unui serviciu de centralizare a riscurilor;
e) determinarea stării de sănătate financiară a clientului

5. Care dintre caracteristicile următoare sunt valabile pentru activele monetare?

a) sunt emise ca rezultat al unui plasament pe termen scurt;â
b) nu produc dobândă;
c) au risc scăzut ( sunt mai sigure decat activele de capital);
d) sunt negociabile (au piaţă secundară);
e) au grad ridicat de lichiditate;

6. Coeficientul de lichiditate prudenţială

a) ia în considerare creanţele şi exigibilitatea pe o perioadă de cel puţin o lună
b) nivelul minim este de 100%
c) se calculează pentru fiecare lună pe seama elementelor disponibile în ultima zi a lunii
respective
d) valoarea coeficienţilor de ponderare variază de la 100% până la 25%
e) corespunde unui coeficient de lichiditate pe 5 ani

7. Inflaţia, ca formă a dezechilibrului monetar, se manifestă simultan prin:

a) creşterea preţurilor;
b) creşterea cantităţii de monedă;
c) devalorizare monetară;
d) creşterea ratelor de dobândă;
e) sporirea deficitului bugetar;

8. Operatiunile pasive ale unei banci cuprind:

a) depunere la vedere si la termen
b) imprumut pentru investitii
c) avansuri in cont curent
d) cumparare de actiuni
e) cumparare de obligatiuni

9. Operatiunile de comison ale bancilor comerciale sunt:

a) operatiuni active
b) operatiuni pasive
c) operatiuni de acreditiv
d) operatiuni imprumut
e) operatiuni de incasare
10. Operatiunile bancilor central se impart in:
a) operatiuni active, pasive si de commission
b) operatiuni active si pasive
c) operatiuni active, pasive si alte operatiuni de compensare intre bancile comeriale
d) operatiuni de scont si rescont
e) bancile central in calitatea lor de autoritati de supraveghere bancară nu realizează nici un fel
de operatiuni

11. Bancile ipotecare:

a) sunt banci ale populatiei
b) realizeaza creditarea proprietarilor de pamant si imobile
c) sunt banci specializate tarditionale
d) creditează exploataţiile agricole
e) nici un raspuns nu este corect

12. Bancile de afaceri:

a) sunt banci ipotecare
b) s-au desprins din bancile comerciale
c) sunt de tip american si francez
d) sunt de tip nipon si german
e) sunt banci axate pe creditul de consum

13. Bancile de factoring:

a) sunt banci de afaceri
b) acorda credite comerciale
c) acorda imprumuturi antreprenorilor de case si imobile
d) mijlocesc operatiuni de decontari privind import-export
e) nici un raspuns nu este corect

14. Performantele bancare se poate măsura cu ajutorul indicatorilor:

a) rata dobânzii la credite
b) profitul net
c) rata veniturilor
d) rata inflatiei
e) rata rentabilitatii

15. Veniturile unei banci provin din:

a) dobanzi percepute la creditele acordate de banca
b) depunerile populatiei
c) depunerile agentilor economici
d) taxele si spezele bancare
e) ajutoare acordate anual de Banca Centrala

16. Coeficientul de trezorerie reprezinta:

a) obligatia fiecarei banci de a pastra in rezerva o anumita cantitate de hartii de valoare ale
statului
 b) obligatia stabilita de banca centrala dintr-o tara pentru bancile comerciale din acea tara, in
sensul pastrarii in conturi deschise la banca centrala a unei parti din depunerile pe care clientii
le-au realizat la bancile comerciale
c) stabilirea unui raport corespunzator intre numerar, soldul contului curent al bancii deschis
la banca centrala (B.N.R.) si hartii comerciale
d) un instrument de lucru al politicii de open-market
e) un procent al lichiditatilor de casa

17. Participantii pe piata monetara sunt:

a) agentii economici si bancile
b) bancile
c) persoanele fizice si bancile
d) agentii economici si bancile central
e) casele de asigurari, agentii economici si bancile

18. Eurodevizele sunt:

a) devize in euro
b) moneda oficiala a Uniunii Europene
c) modalitati de concretizare a realtiilor dintre banca si client
d) depozitele constituite in euro de agentii economici rezidenti ai unei tari in tara respective
e) depozitele constituite in euro de agentii economici cu sediul social in Romania intr-o alta
tara care foloseste moneda euro

19. Ce reprezinta depreierea monetară:

a) o forma de deflatie
b) scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea monedei pe plan extern
c) o masură luata de stat care implică reducerea continutului de aur a unitatii monetare
d) actiune de retragere a unei anumite cantitati de bani din circulatie in conditiile in care
acesta a devenit suplimentarea nevoilor reale de bani a economiei
e) nici una din cele de mai sus

20. Supravegherea bancară:

a) este un atribut al bancilor comerciale
b) este un atribut al bancii centrale
c) este un atribut al Ministerului Finantelor
d) este un atribut al Guvernului
e) este un atribut al Bancii Centrale Europene

21. Principiile in materie de supraveghere bancara a B.N.R. stipulează:

a) imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate,
20% din capitalul si rezervele respectivei societati bancare (expuneri mari)
b) imprumuturile riscante sunt acordate de societatile bancare numai in conditiile stabilite de
bancile centrale ale acestora
c) participare unei banci la capitalul social al unei firme nu poate depasi 20% din capitalul
firmei respective
 d) totalul pozitiei valutare deschise unei banci la sfarsitul zilei nu poate depasi 15% din
capitalul ei
e) infiintarea de reprezentante a bancilor straine in Romania, nu trebuie notificata de B.N.R.

22. Factorii care contribuie la inflatie sunt:

a) deficitul bugetar si expansiunea creditului
b) banii trimisi in tara de persoanele aflate la munca in strainatate
c) intrarea in circuit a unor sume care anterior au fost pastrate in rezerva
d) circulatia monetara
e) masa monetara si viteza de rotatie a banilor in circulatie

23. Ce reprezinta revalorizarea:

a) masura pe care statul o ia fie pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare (cand a
fost astfel definita) fie pe linia cresterii cursului schimbului monedei tarii respective fata de
monedele altor tari
b) masura luata de stat fie in reducerea continutului de aur a unitatii monetare (atunci cand
moneda este definita in aur) fie in reducerea cursului schimbului monedei respective fata de
moneda altei tari (in prezent)
c) opusul valorizarii
d) cresterea preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si cresterea cursului de schimb
pe plan extern
e) scumpirea monedei respective fata de moneda altor tari

24. Devalorizarea partiala reprezinta o modalitate de realizare a stabilitatii monetare si :

a) se aplica atunci cand procesul de depreciere a banilor nu este prea pronuntat
b) se aplica in cazul in care procesul de depreciere a banilor este foarte avansat
c) presupune reducerea volumului creditelor din economie
d) implica suprimarea puterii circulatorii a unor sume monetare care existau anterior in
circulatie
e) ajuta la identificarea cauzelor aparitiei instabilitatii monetare

25. Inflatia prin costuri este:

a) cresterea preturilor ca urmare a cresterii diferitilor factori de produictie: salarii, dobanzi,
amortisment, impozite incluse in costuri
b) disparitia mecanismelor obiective de reglare a economiei si introducerea unor mecanisme
subiective
c) inflatie importata
d) hiperinflatie
e) acea inflatie care are rata anuala cuprinsa intre 3-5%
 RASPUNS TESTE

TEST AUTOEVALUARE 1 21 B, C
1 E 22 C
2 A, B, E 23 C
3 A, B 24 B
4 B 25 A, C
5 A, B
6 A, E TEST AUTOEVALUARE II
7 A, B, C 1 C
8 B 2 C
9 A, E 3 A, D, E
10 C 4 A, B, E
11 A, C, E 5 A, C, E
12 B 6 A, B, C, D
13 B 7 A, B, C
14 B, E 8 A
15 A, B 9 C, E
16 D 10 C
17 A, D 11 B, C
18 A 12 B, C
19 C 13 E
20 A, C 14 C, E
15 A, D
16 A
17 B
18 E
19 B
20 A, C
21 A, C
22 A, B, C
23 A
24 A
25 A