Sunteți pe pagina 1din 20

Curs: Prof.univ.dr.

Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 1


Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu

PARTEA I Abordare teoretica
Concepte de baza despre produse si servicii bancare, solutii de
economisire si plasament, Carduri bancare, Aplicatii

Produsele i serviciile bancare se difereniaz fa de celelalte produse i servicii, deoarece: sunt imateriale, sunt condiionate de
reglementri bancare, ofera acces la moneda sau asigura transferurile banesti intre participanti, se valorifica (de regula, exceptii
francizarea serviciilor bancare) prin reeua proprie de uniti bancare si doar intre clientii bancii (politica de cunoastere a clientelei).

Produse bancare: garanii bancare, credite pe termen scurt, mijlociu i lung, produse derivate, carduri, certificate de depozite, depozite la
termen, depozite la vedere, custodie, credite sindicalizate

Servicii bancare: transferuri inter/intrabancare, plati inter/intrabancare, casa schimb valutar, incasari si plati in numerar, pastrare valori,
plati prin canale electronice, brokeraj (piete financiare), transferuri internationale de bani (Western Union, MoneyGram), private banking /
wealth management, Cash Management, consultanta bancara

Tipologia produselor si serviciilor bancare in functie de natura clientelei
1
:

PERSOANE FIZICE
- Retail Banking
o Conturi, instrumente de plata si consiliere:
Conturi curente lei / valuta
Carduri:
- Charge Cards: American Express (Green, Blue, Gold, Platinum, Centurion)
- Carduri de credit:
o Visa Electron, Classic, Gold, Platinum, Infinite
o Mastercard / Eurocard: Maestro, Mastercard, Gold, Platinum /Black, World
Elite (fostul World Signia)
o American Express: Blue, Green, Gold
- Carduri debit: Visa Electron, Classic, Gold / Maestro, Mastercard, Mastercard Gold
Internet Banking, Phone Banking, Self Banking, Platforme de tranzactionare (piata monetara,
valutara respectiv piata de actiuni BVB/Sibex)
o Economii / Investitii in lei sau valuta:
Conturi de economii
Depozite la termen (1s,1m,3m, 6m, 9m, 12m, 18m, 24m, 36m, 48m sau cu scadenta la alegere)
Fonduri de investitii (monetare, mixte, actiuni, valutare, investitii alternative)
Produse de investitii (actiuni, valute, instrumente cu venit fix, instrumente ale pietei monetare,
produse structurate, marfuri si derivative pe cursul de schimb sau rata dobanzii)
Pensii private
Asigurari de viata
o Finantare:
Credite de nevoi personale (lei/valuta)
Credite auto
Credite pentru investitii imobiliare / credite ipotecare (ex. Prima Casa), credite punte
Credite pentru refinantare
o Asigurare si protectie:
Asigurari de viata, auto, casa, bunuri
Casete de valori

- Premium / Personal Banking: produse si servicii similare celor oferite categoriei de clientele retail, acestea diferentiindu-
se doar prin rate ale dobanzilor, costuri mai competitive si conditii de acordare personalizate (negociate) in parte in
functie de profilul clientului. De regula se refera la produsele si serviciile premium amintite mai sus. Categoria de clientela
vizata sunt persoanele fizice cu active/pasive intre 50.000 EUR 250.000 EUR sau cele care reprezinta un interes
strategic pentru afacerile bancii (angajati directori ai unor companii / institutii care la randul lor sunt clienti in banca iar o
buna gestionare a relatiei cu conducerea acestor companii / institutii este vitala in derularea afacerilor cu companiile ca si
clienti persoane juridice (cross selling)).


1
Mai multe detalii despre o oferta completa se pot gasi la adresa: www.bcr.ro
ASE - FABBV An 2 Pagina 2
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii
- Private Banking / Wealth Management:
o Conturi curente, carduri de debit si credit (Visa Platinum, Visa Infinite, Mastercard Platinum, Mastercard
WorldElite)
o Produse de economisire si investitii dedicate:
Depozite, Titluri de stat, obligatiuni, instrumente ale pietei monetare
Fonduri de investitii locale si straine
Depozite si produse structurate
Actiuni, instrumente financiare derivate, perechi valutare, marfuri, investitii alternative
o Metale pretioase cu livrare fizica sub forma de monezi sau lingouri respectiv metale sau cu livrare in cont

PERSOANE JURIDICE:
o Profesiuni liberale (medicale, juridice, economico-financiare, arhitecti, tehnicieni, informaticieni, comunicare & media,
alte profesii liberale):
o Conturi curente
o Conturi de economii, depozite si alte plasamente
o Carduri de debit si carduri de credit
o Internet Banking, Phone Banking, Info Alert (SMS)
o Credite capital curent sau investitii
o Companii mici si mijlocii (Antreprenoriat / Business Banking) respectiv Corporatii:
o Operatiuni bancare:
Conturi curente lei/ valuta
Internet banking, Phone Banking, Direct Debit, Standing Order, Servicii si incasari multivalute,
trasferuri rapide de bani, pachet de semnatura electronica, plati externe, ATM/EFTPOS, E-
Commerce
Colectare si transport numerar
Carduri de debit / credit
o Finantarea afacerii:
Overdraft
Credit pe obiect
Facilitate de credit multiprodus multivaluta
Credite pentru investitii
Credite imobiliare / ipotecare: ccesarea fondurilor europene: linii de credit cu dobanda
subventionata (Kogalniceanu), cofinantare pre-finantare, MARR, Phare, APIA, etc
Operatiuni leasing
o Trade Finance:
Scrisori de garantie
Scrisori de confort
Scrisori de bonitate
Avalizare cambii si bilete la ordin
Incasso
Acreditive documentare
Operatiuni de scontare cambii, bilete la ordin, acreditive de export cu plata la termen
Credite pe documente de livrare
Factoring intern
Factoring de export
Operatiuni de forfetare
o Plasarea lichiditatilor
Conturi de economii
Depozite la termen in lei / valuta cu dobanda fixa sau variabila
Depozite Overnight
Depozite colaterale
Fonduri de investitii
Plasamente in actiuni, instrumente monetare si cu venit fix
o Produse si servicii de trezorerie gestiunea riscurilor valutare si de dobanda:
- Forward pe cursul de schimb
- Swap pe cursul de schimb
- Contracte swap pe rata dobanzii
- Optiuni pe cursul de schimb
- Optiuni pe rata dobanzii
- Depozite structurate
o Protejarea afacerii:
Asigurari obligatorii (stocuri,mijloace fixe, cladiri, pierderi)
Asigurari optionale (raspundere civila legala, raspundere transport
o Loializarea angajatilor
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 3
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu
Carduri, instrumente de plata pentru angajati precum si oferirea de produse si servicii bancare retail
pentru angajati in conditii preferentiale (overdraft, comisioane reduse si dobanzi preferentiale)
o Servicii Cross Border si International Desk
o Municipalitati:
o Solutii de finantare:
Credite pentru investitii
Linii de finantare
Programe BERD /UE
o Carduri de debit si alte mijloace de plata
o Institutii financiare / Investitori institutionali:
o Servicii de custodie
o Asset Management
o Produse si servicii financiare: actiuni, instrumente cu venit fix, instrumente ale pietei monetare, valute, marfuri,
investitii alternative, instrumente financiare derivate, produse structurate
o Servicii de Investment Banking (atragere de capital, listari la bursa, investitii de tip private equity, fuziuni,
achizitii, etc)
o Servicii de analiza de piata (Research)

Tipologia institutiilor financiare:
o Banci comerciale universale: BCR, BRD,
o Banci specializate: Libra Bank, Nextebank
o Banci de tip Self Bank: ING DIRECT Spania (online)
o Grupuri bancare: Barclays, Societe Generale, RBS, etc

Bilantul contabil al unei societati bancare
2

ACTIV PASIV
1. Casa i alte valori
2. Creane asupra instituiilor de credit
(a) la vedere
(b) alte creane
3. Creane asupra clientelei
4. Obligaiuni i alte titluri cu venit fix
(a) emise de organisme publice
(b) emise de ali emiteni, din care:
b.1) obligaiuni proprii
5. Aciuni i alte titluri cu venit variabil
6. Participaii, din care:
(a) participaii la instituiile de credit
7. Pri n cadrul societilor comerciale legate, din care:
(a) pri n cadrul instituiilor de credit
8. Imobilizri necorporale, din care:
(a) cheltuieli de constituire
(b) fondul comercial, n msura n care a fost achiziionat cu titlu oneros
9. Imobilizri corporale, din care:
(a) terenuri i construcii utilizate n scopul desfurrii activitilor proprii
10. Capital subscris nevrsat
11. Alte active
12. Cheltuieli nregistrate n avans i venituri angajate

1. Datorii privind instituiile de credit:
(a) la vedere
(b) la termen
2. Datorii privind clientela:
(a) la vedere
(b) la termen
3. Datorii constituite prin titluri
(a) obligaiuni
(b) alte titluri
4. Alte datorii
5. Venituri nregistrate n avans i datorii angajate
6. Provizioane
(a) provizioane pentru pensii i obligaii similare
(b) provizioane pentru impozite
(c) alte provizioane
7. Datorii subordonate
8. Capital social subscris
9. Prime de capital
10. Rezerve
11. Rezerve din reevaluare
12. Aciuni proprii
13. Rezultatul reportat
14. Rezultatul exerciiului financiar
15. Repartizarea profitului

Angajamente n afara bilanului Angajamente n afara bilanului



2
Dedu, Vasile, Enciu Adrian, Contabilitate bancara, Editura Economica, 2010, pp 11-26
Conturile de activ au sold initial debitor, se debiteaza cu cresterile si se
crediteaza cu scaderea elementului respectiv. Ele au un sold final debitor.
Conturile de pasiv au sold initial creditor, ncep sa functioneza prin creditare,
se crediteaza cu cresterile si se debiteaza cu scaderile elementului respectiv.
Au un sold final creditor.

ASE - FABBV An 2 Pagina 4
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii

Documente bancare:
- documente primare se completeaz, de regul, pentru o singur operaiune, ex: cecurile, ordinele de ncasare sau de plat
- documente de sintez cumuleaz mai multe informaii, ntr-o form coerent, pe baza celorlalte documente justificative. Ex:
jurnalele contabile, balana de verificare, bilanul;
- documente centralizatoare cumuleaz, de regul, mai multe informaii privind acelai fenomen sau proces economic, pe
baza unei serii de documente de acelai tip. Ex: borderourile de cecuri de decontare;
- documente statistice sub forma unor liste sau situaii. Ex: siuaia creditelor acordate

Legea contabilitii oblig societile bancare la ntocmirea urmtoarelor registre :
- registru jurnal - nregistreaz n ordine cronologic operaiunile patrimoniale, innd cont de data de intrare sau ntocmire a
documentelor.
- registru inventar - nregistreaz toate elementele patrimoniale de activ i de pasiv, pe baza unor liste de inventariere, grupate
n funcie de natura lor, conform posturilor din bilan.
- registru cartea mare - se ntocmete pe baza rulajelor totale debitoare i creditoare, preluate din Recapitulaia pe conturi a
jurnalelor operaiunilor (ntocmit pentru operaiunile n lei) i a soldurilor finale aferente lunii anterioare, nscrise n registrul
cartea mare. Datele nscrise n registrul cartea mare sunt preluate la ntocmirea balanei de verificare.

Tipuri de conturi pentru operatiuni cu produse si servicii:
o Conturi curente
o Conturi de credite
o Conturi de dobanzi
o Conturi corespondente (loro, nostro)
o Cont curent la Banca Nationala a Romaniei (1111)

Produse bancare pentru mobilizarea resurselor - plasamente

Tipuri de economisire dupa destinatie si suport:
1. Economisire bancara (depozite bancare)
2. Economisire financiara (pe baza de titluri / active financiare negociate)
3. Economisire prin produse de asigurari (de viata, pensii private etc)

Tipuri de depozite:
- La termen(O/N, 1W, 1M, 2M, 3M, 6M, 12M, 18M, 24, 36M, ...) sau la vedere
- In moneda locala sau straina
- O singura moneda sau multi-valuta
- Depozite simple sau structurate
- Cu rata a dobanzii fixa sau flotanta (in functie de politica bancii sau in functie de un benchmark)
- Depozite Escrow (pastrarea unei sume pana la incheierea unui contract)

Certificatele de depozit (normal sau cu discount) reprezinta o varianta a depozitelor la termen, adica titluri de credit si se pot negocia pe
o piata secundara.
Economisirea financiara achizitia de instrumente ale pietei monetare sau cu venit fix (obligatiuni), actiuni, unitati de fonduri de investitii,
reverse repo, ishares etc.
- Depozite bancare
o Depozite la vedere
o Depozite la termen cu dobanda variabila, fixa
sau progresiva
o Depozite escrow
o Depozite colaterale
o Certificate de depozit
o Produse de economisire si plasamente in
functie de categoria de clientela: copii pana la
14 ani, adolscenti, tineri < 26 de ani,
pensionari sau angajati
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 5
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu
- Economisirea financiara prin intermediul instrumentelor cu venit fix: titluri corporative, municipale si guvernamentale
- Plasamente administrate / fonduri de investitii: fonduri ale pietei monetare, fonduri mixte, fonduri de actiuni
- Plasamente directe sub forma actiunilor, obligatiunilor si altor titluri de plasament
- Asigurari si planuri financiare pe termen lung cu asigurare de viata
- Planuri de pensii Pilon 2 (pensie privata obligatorie) si Pilon 3 (pensie privata facultativa)
- Produse de economisire creditare planuri financiare pe termen lung
- Produse si servicii de tip Bancassurance

Tendinte actuale in domeniul bancar Retail Banking
- Aparitia de noi produse si servicii bancare (produse noi pe partea de economisire si plasamente depozite structurate
respectiv obligatiuni) urmare a intensificarii concurentei, educarii si cresterii asteptarilor si cerintelor din partea clientilor
- Concentrarea personalului calificat si a atentiei spre noi zone de business cu potential deosebit in urmatorii ani:
o Retail migrare spre Premium Banking Private Banking / Asset Management Wealth Management
o Corporate Banking migrare spre Project Finance / Investment Banking / Export Finance
- Diferentierea intre simpli vanzatori de produse bancare si intermediari financiari, deoarece necunoasterea clientului poate duce
in timp la aparitia riscurilor sistemice dialog constructiv, orientat spre croirea de solutii adaptate nevoilor clientilor, construind
relatii pe termen lung (multigeneratii in cazul produselor si serviciilor de tip Private Banking / Wealth Management) creearea
de plus valoare pentru client, banca si comunitate.
- Orientarea catre finantarea afacerilor responsabile social (Suport sub forma de donatii, subventii sau chiar finantari dedicate
dezvoltarii comunitatii din care bancile fac parte).
- Concentrarea atentiei pe pachete de produse si servicii destinate clientelei: tineret (copii pana la 14 ani, adolscenti, studenti si
tineri profesionisti), pensionari, angajati / familisti si femei
In vederea cresterii gradului de bancarizare, cresterea competitivitatii produselor si serviciilor bancare si reducerea decalajelor ce ne
despart de tarile din UE

Orientarea catre pachete de produse si servicii in functie de varsta / categorii socio-profesionale

TINERET < 18 ani
o Conturi curente atasate cardurilor de debit (Visa Electron / Visa Buxx / Cirrus / Maestro)
o Conturi de economii
o Depozite la termen
o Planuri financiare si asigurari

TINERET 18 ani
o Conturi curente atasate cardurilor de debit (Visa Electron / Maestro / Mastercard / Visa) cu facilitati studentesti
o Carduri de credit (Visa / Mastercard / American Express Green) cu facilitati studentesti
o Conturi de economii si depozite la termen
o Produse de economisire creditare, Plasamente directe pe piata de capital (investitii / tranzactii la bursa)
o Asigurari de viata, non-viata si pensii private (Pilon II si Pilon III)
o Credite pentru nevoi personale, credite auto
o Credite pentru locuinta in conditii avantajoase pentru tineret
o Alte servicii: direct debit, standing order, internet banking, phone banking, mobile banking in conditii mai
avantajoase comparativ cu oferta standard
o Servicii non-financiare: club (site dedicat pentru tineret) reduceri la comerciantii parteneri (restaurante, cluburi,
cafenele, librarii, muzee, cinematografe, etc)
ANGAJATI (clientela ce incaseaza veniturile sub forma salariilor lunare pe card) in functie de conventiile incheiate cu
angajatorii
o Carduri de debit (inclusiv overdraft) si de credit emise in conditii avantajoase (comisioane zero sau reduse
comparativ cu oferta standard)
ASE - FABBV An 2 Pagina 6
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii
o Conturi de economii, depozite si plasamente in conditii atractive
o Credite pentru nevoi personale / auto / locuinte in conditii preferentiale (dobanzi si comisioane mai atractive fata de
oferta standard)
o Alte servicii: direct debit, standing order, internet banking, phone banking, mobile banking in conditii mai
avantajoase comparativ cu oferta standard
PENSIONARI (clientela ce incaseaza pensia pe card)
o Carduri de debit (inclusiv overdraft) si de credit emise in conditii avantajoase (comisioane zero sau reduse
comparativ cu oferta standard)
o Conturi de economii, depozite si plasamente in conditii atractive
o Credite pentru nevoi personale in conditii preferentiale (dobanzi si comisioane mai atractive fata de oferta standard)

FEMEI Citibank for women, Eva Bank Creditcoop Suisse, Standard Chartered India

REFINANTARE SI MOBILITATEA CONTURILOR condititii preferentiale pentru clientii care isi refinanteaza creditele sau
redomiciliaza veniturile din alta banca

Orientarea catre pachete de produse si servicii in functie de venituri Scopul fiind de fidelizare a clientelei si sporirea
numarului de produse si servicii bancare accesate pe client respectiv sporirea venitul net bancar generat de client
Exemplu de pachete de produse si servicii



Promotie 50% reducere din abonamentul lunar
in primul an
50% reducere din abonamentul lunar
in primul an
50% reducere din abonamentul lunar
in primul an
Preturi fixe Retrageri de numerar gratuite pe
teritoriul tarii
Retrageri de numerar gratuite pe
teritoriul tarii
Retrageri de numerar gratuite pe
teritoriul tarii
Rata dobanzii Cont de economii: 0.375% / an
Cont de salarii: 0.25%
Cont de economii: 0. 75% / an
Cont de salarii: 0.25%
Cont de economii: 1% / an
Cont de salarii: 0.25%

Carduri incluse

Conturi curente in devize NU Da, pana la 3 conturi Da, pana la 5 conturi
Puncte bonus
Puncte bun venit 5000 15000 30000
Puncte pentru fiecare CHF
cheltuit cu card American
Express
1 1.5 2
Puncte pentru fiecare CHF
cheltuit cu card Visa /
Mastercard
0.6 1 1
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 7
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu
Asistenta si asigurari de calatorie
Pierderea si returnarea
cheilor
1 cheie Pana la 3 chei Pana la 5 chei
American Express Selects DA DA DA
Asistenta Globala DA DA
Priority Pass DA
Travel & Concierge Service DA
Asigurare deces /
invaliditate permanenta din
calatorie
Asigurare cautare, salvare,
repatriere sau ch medicale
Pana la 500.000 CHF

Pana la 60.000 CHF
Pana la 700.000 CHF

Pana la 60.000 CHF
Pana la 1.000.000 CHF

Pana la 60.000 CHF
Anularea / intarzierea
calatoriei
Pana la 15.000 CHF Pana la 15.000 CHF
Asigurarea bagajelor Pana la 4.000 CHF Pana la 6.000 CHF
Accidente autovehicule
inchiriate
Pana la 90.000 CHF Pana la 90.000 CHF
Asigurare cumparaturi Pana la 1.000 CHF / bun
(max 9000 CHF / an)
Pana la 1.000 CHF / bun
(max 9000 CHF / an)
Sursa: https://www.credit-suisse.com/ch/privatkunden/doc/bonviva_banking_pakete_1024_en.pdf

Sursa: BNR

Sursa graficelor: BNR Raportul asupra stabilitatii financiare - 2013

0
20,000,000
40,000,000
60,000,000
80,000,000
100,000,000
120,000,000
J
a
n
.

2
0
0
7
J
u
n
.

2
0
0
7
N
o
v
.

2
0
0
7
A
p
r
.

2
0
0
8
S
e
p
.

2
0
0
8
F
e
b
.

2
0
0
9
J
u
l
.

2
0
0
9
D
e
c
.

2
0
0
9
M
a
y
.

2
0
1
0
O
c
t
.

2
0
1
0
M
a
r
.

2
0
1
1
A
u
g
.

2
0
1
1
J
a
n
.

2
0
1
2
J
u
n
.

2
0
1
2
N
o
v
.

2
0
1
2
A
p
r
.

2
0
1
3
Structura depozitelor gospodariilor populatiei
Depozite gospodrii
populaie
la termen
Depozite gospodrii
populaie
la termen
n lei
Depozite gospodrii
populaie
la termen
n euro
0.00
5.00
10.00
15.00
20.00
25.00
J
a
n
.

2
0
0
7
J
u
n
.

2
0
0
7
N
o
v
.

2
0
0
7
A
p
r
.

2
0
0
8
S
e
p
.

2
0
0
8
F
e
b
.

2
0
0
9
J
u
l
.

2
0
0
9
D
e
c
.

2
0
0
9
M
a
y
.

2
0
1
0
O
c
t
.

2
0
1
0
M
a
r
.

2
0
1
1
A
u
g
.

2
0
1
1
J
a
n
.

2
0
1
2
J
u
n
.

2
0
1
2
N
o
v
.

2
0
1
2
A
p
r
.

2
0
1
3
Ratele dobanzii practicate de institutiile de credit (%)
Depozite la termen existente n sold;
gospodrii populaie
Credite existente n sold; gospodrii
populaie
Depozite noi la termen; gospodrii
populaie
Credite noi; gospodrii populaie
ASE - FABBV An 2 Pagina 8
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii


Sursa graficelor: BNR Raportul asupra stabilitatii financiare - 2013


Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 9
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu

CARDUL BANCAR

Cardul ca instrument de plat este reglementat prin Regulamentul nr.4/2002 al BNR. Cardul este un instrument de plat care mijlocete
transferul de moned de la debitor la creditor. Cardul permite utilizatorului sa retraga numerar de la bancomat, sa plateasca
contravaloarea bunurilor / serviciilor achizitionate, impozitelor, taxelor etc sau sa faca transferuri de fonduri intre conturi.


Cardul SBERBANK Visa Infinite realizat Confectionarea manuala a cardului Cardul JP Morgan Palladium confectionat de
din aur de 24k si 26 de diamante si o perla AMEX Centurion gravare in titaniu dintr-o uncie din palladiu, iar datele clientului
sunt gravate din aur alb 23k cu aur alb.


Clasificarea cardurilor:

- Dupa natura suportului fizic al datelor inregistrate:
o Carduri cu banda magnetica
o Carduri cu cip (smart card)
o Carduri hibride (contin atat banda magnetica cat si cip)

- Dupa modalitatea de scriere a datelor personale pe card
o In relief embosate (pot fi utilizate imprinterele)
o Neembosate

- Dupa facilitatile de credit oferite:
o Carduri de debit
o Carduri de debit cu facilitate de overdraft
o Carduri de credit ofera o limita de credit in functie de bonitatea clientului
o Carduri de tip CHARGE
o Card preplatit
- Dupa calitatea juridica a utilizatorului
o Carduri oferite persoanelor fizice
o Carduri business oferite persoanelor juridice
- Dupa calitatea emitentului de carduri
o Carduri emise de institutii financiare (in principal banci)
ASE - FABBV An 2 Pagina 10
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii
o Carduri emise de institutii nonfinanciare (lanturi de magazine mari, linii aeriene internationale, ONG-uri etc). se
adreseaza numai clienilor companiei care pot achiziiona bunuri ntr-o anumit limit cu plata amnat (cca. 30 de
zile).
- Dupa aria geografica de utilizare a cardurilor:
o Carduri nationale
o Carduri transfrontaliere
- Dupa mediul de utilizare a lor
o Carduri ce se pot utiliza doar petru retrageri de la bancomat: Cirrus, Plus
o Carduri ce se pot utiliza exclusiv pe internet (carduri virtuale Banca Romaneasca Visa Virtual sau Mastercard
wwShopPing emise de Banca Comerciala Carpatica
o Carduri ce nu pot fi utilizate offline (imprintere) cardurile neembosate
o Carduri ce pot fi utilizate atat la retragerile de numerar, tranzactii comercianti online + offline
- Dupa moneda in care sunt emise:
o Carduri emise intr-o singura moneda: moneda locala (ex. RON) sau FCY (EUR,USD, CHF, ....)
o Carduri multi-valuta sau dual-currency
- Dupa categoria clientelei vizate:

o Clientela de tip Grand Public: Visa Electron, Visa Classic, Maestro, Mastercard

o Clientela de tip Bonne Gamme: Visa Gold, Mastercard Gold, American Express Gold (Credit)

o Clientela de tip Haut de Gamme / Very Impotant Persons: Visa Platinum, Mastercard Platinum, Visa Infinite,
MasterCard World

o Clientela de tip High Net Worth Individuals / Extremely Important Persons:
JP Morgan Palladium Card, Visa Signature, Mastercard World Elite

o Carduri de tip Charge (Charge Cards): American Express Green, Gold, Platinum & Centurion:

Carduri de loialitate, carduri proprietar sau carduri co-branded

Cardul de loialitate in sine nu este un card de plata financiar propriu zis dar serveste operatiilor de cumparare. La inceputul aparitiei unor
astfel de carduri pe piata bancara, ele nu erau emise in parteneriat cu un operator de plati (Visa, Mastercard sau American Express).
Totusi in ultimii ani, foarte multe carduri initial doar de loialitate, au fost emise de catre retelele comerciale in parteneriate cu bancile.

Diferenta intre cardurile proprietare si cardurile cobranded
3
.:
Cardurile proprietare sunt emise de catre un comerciant care poate activa in diverse industrii, de la retail si pana la IT&C. Aceste
carduri nu pot fi utilizate decat in cadrul retelei comerciantului respectiv si ofera posesorului diverse discount-uri sau posibilitatea de a
acumula puncte in urma achizitionarii diferitelor produse

3
DenisaMateescu Diferentaintre un card proprietarsi un card cobranded, sursa: http://www.conso.ro/sfatul-expertului/6/Cu-ce-se-deosebeste-un-card-
proprietar-de-unul-cobranded.html
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 11
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu
Cardurile co-branded sunt carduri emise de o institutie financiara, un comerciant si o companie de plata. Practic, pe cardul respectiv se
regasesc logo-urile celor trei parteneri. Aceste carduri pot fi utilizate ca orice instrument de plata obisnuit, tocmai pentru ca au pe ele
sigla companiei de plata care ofera acces la reteaua sa de acceptare globala.


Carduri ce ofera posibilitatea achizitionarii de bunuri si servicii in 3-12 rate:
- Cardul Avantaj Finansbank in prezent sunt emise sub licenta Visa/Mastercard, oferindu-se aceste carduri chiar in functie
de categoria de clientela: http://www.cardavantaj.ro/card-avantaj/card-avantaj-mastercard-standard/descriere/10.html
o Grand Public Visa Classic / Mastercard Standard Avantaj
o Bonne Gamme Visa Gold / Mastercard Gold Avantaj
o Haut de Gamme Visa Platinum / Mastercard Platinum Avantaj
Lista magazinelor partenere Card Avantaj http://www.cardavantaj.ro/magazine-partenere.html
- Cardul Euroline Retail ERB Retail Services in prezent sunt emise sub licenta American Express
http://www.carduleuroline.ro/

Caracteristici:
- Fiecarui card de plata ii este asociat un numar format din 16 cifre.
- PIN Personal Identification Number tinut in secret de catre utilizator deoarece serveste la autentificarea utilizatorului ca
detinator legal al cardului. PIN-ul este utilizat la retragerea de numerar de la bancomat sau la tranzactiile comerciale realizate
la un terminal de plata (POS EFTPOS Electronic Funds Transfer at Point of Sales). Scopul PIN-ului este evitarea fraudelor
bancare in caz de pierdere sau furt al cardului.
- In general orice card este realizat dintr-o piesa de plastic de forma dreptunghiulara, avand dimensiunile standard de 85.6mm x
53.98 mm x 0.76 mm conform standarduluI ISO/IEC 7810 ID 1.

Sursa: http://usa.visa.com/merchants/risk_management/card_present.html
Elemente de securitate a cardurilor in vederea prevenirii si ingreunarii falsificarii sau realizarii de fraude cu carduri:
- PIN-ul trebuie cunoscut doar de detinatorul legal al cardului
- Inregistrarea sub forma magnetica sau electronica a informatiilor (pentru cardurile cu cip)
- Tiparirea caracterelor de pe card cu un fond special
- Tiparirea caracterelor in relief (pentru cardurile embosate) si acoperirea caracterelor cu alta culoare dcat cea a cardului
- Materialul din care este confectionat cardul sa fie greu de falsificat (eventuale desene, holograme sau culori specifice). In cazul
cardurilor destinate clienteli HNWI, exista posibilitatea ca aceste carduri sa fie confectionate din metale (titaniu, palladiu, aur)
inclusiv presarate cu pietre pretioase diamante (cardul Visa Infinite de la Sberbank sau Cardul Royale de la Dubai First Bank)
- Semnatura detinatorului pe spatele cardului
- Eventuale holograme existente pe card (Visa)
- Eventuale fotografii (fotografia detinatorului cardurile emise de Citibank in SUA).

Principalele costuri sub forma dobanzilor, comisioanelor si altor speze bancare:
- Comision pentru deschiderea contului de card
- Comision pentru emiterea cardului
- Comision pentru administrarea anuala a contului de card
- Comision pentru alimentarea contului de card
ASE - FABBV An 2 Pagina 12
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii
- Comision pentru utilizare ATM/POS proprii pentru numerar
- Comision pentru utilizare ATM/POS ale altor banci din tara
pentru numerar
- Comision pentru utilizare ATM/POS din strainatate pentru
numerar
- Comision pentru cumparare de bunuri de la comercianti din
tara sau din strainatate
- Comision interogare sold de la ATM-urile / POS-urile proprii
- Comision interogare sold de la ATM-urile / POS-urile altor
banci din tara
- Comision interogare sold de la ATM-urile / POS-urile din
strainatate
- Comision remitere extras de cont prin posta, email sau
internet banking
- Comision reemitere card si PIN din vina clientului (furat,
pierdut, distrus, uitat)
- Reemitere card la scadenta (reinnoire card)
- Reemitere card demagnetizat
- Furnizare numerar in Romania / in strainatate in regim de
urgenta
- Inlocuire card in regim de urgenta in Romania / in strainatate
- Comision de administrare credit
- Comision unic pentru servicii prestate la cerere
- Dobanda aplicata la limita descoperitului de cont / limita de
credit
- Dobanda penalizatoare pentru neefectuarea la scadenta a
rulajului minim obligatoriu
- Dobanda penalizatoare pentru credit restant
- Taxa conversie valutara
- Dobanda anuala efectiva (DAE)
Plafoane maxime zilnice
- Ridicare numerar ATM/POS banca
- Limite tranzactii internet sau pentru cumparaturi POS, respectiv limita agregata totala
- Numar maxim de incercari PIN
Procesul de emitere a cardurilor presupune parcurgerea mai multor etape
- ncheierea conveniei de card,
- confecionarea cardului,
- deschiderea contului de card,
- transmiterea informaiilor la centrul de autorizare i la instituiile internaionale de sistem
- eliberarea cardului.

Servicii atasate cardurilor Exemplu American Express Platinum Charge Card
http://exploreplatinum.americanexpress.com
- Servicii speciale pentru calatorie
4
:
Acces in lounge-urile a peste 600 de aeroporturi din intreaga lume
(Priority Pass Select)
Bonusuri si alte facilitati oferite de o multime de linii aeriene
Schimburi valutare fara taxe (nu se percepe taxa de 2% aplicata cardurilor standard pentru tranzactiile in alta moneda
decat in cea in care este emisa cardul)
Reduceri substantiale si alte beneficii in lanturi hoteliere si statiuni: Starwoord Preferred Guest Gold Preferred, Platinum
Villas, Gold Hotel Collection
Agenti turistici si consilieri dedicati - Platinum Travel Service, Travel Service Offices
Beneficii si oferte speciale in privinta inchirierii autoturismelor, inclusiv asigurari in privinta accidentelor sau pagubelor
avute cu autoturismele inchiriate The Limousine Program
Linie de asistenta globala pe parcursul calatoriei Global Assist Hotline, Roadside Assistance
Asigurare impotriva pierderilor bagajelor pe parcursul calatoriilor, impotriva accidentelor sau decesului
Facilitati si oferte speciale pentru inchirierea de jeturi respectiv yahturi
- Protectia cumparaturilor, avantaje si facilitati oferite la comerciantii parteneri, puncte bonus etc:
Membership Rewards Program
Platinum Card Concierge & Sony Cierge
Programe dedicate de protectie a cumparaturilor asigurari speciale si perioade de garantie marite (Extended Warranty)
Returnarea produselor cumparate pana la 90 de zile
Facilitati in cadrul SPA-urilor sau a cluburilor de fitness
Suport si asigurari in cazul bunurilor furate (achizitionate in prealabil cu cardul) sau in cazul fraudelor
Reduceri substantiale la comerciantii parteneri American Express Selects
Flexibilitate in privinta achitarii ratelor (achizitii bunuri in rate)
- Petrecerea timpului liber Entertainment
Servicii de tip Platinum Card Concierge

4
http://exploreplatinum.americanexpress.com/Benefits/Travel#

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pagina 13
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Niescu
Invitatii la evenimente si restaurante speciale Platinum Dining Program, Preferred Seating Program
Posibilitatea achizitionarii de bilete la evenimente inainte ca acestea sa fie disponibile publicului Advanced Tickets
Program
Revista Departures (gratuita de 7 ori pe an) si newslettere
Acces la evenimente la care doar membrii Platinum au acces pe baza de invitatie By Invitation Only
- Servicii atasate contului:
Asistenta clienti Customer Service
Gestionarea conturilor plati facturi, consultari sold (atat bani cat si puncte de fidelitate), posibilitatea de a oferi carduri de
tip utilizator autorizat prietenilor sau membrilor familiei
Servicii bancare mobile accesibile de pe telefonul mobil sau tableta American Express Mobile
Extras si sumar de cont la sfarsit de an
Nenumarate posibilitati de rambursare a facilitatilor de credit oferite
Posibilitatea de a nu avea o limita prestabilita pentru cumparaturi
Operatiuni cu carduri
- Emiterea cardurilor - ncheierea conveniei de card, confecionarea cardului, deschiderea contului de card, transmiterea informaiilor
la centrul de autorizare i la instituiile internaionale de sistem i apoi eliberarea cardului.
- Convenia de card este un contract ntre banc i viitorul posesor de card n care se prevd elementele specifice operaiunilor cu
carduri
- Confecionarea cardurilor are loc la banca emitent care dispune de carduri produse de firme specializate i autorizate n acest
scop.
- Deschiderea conturilor titularilor (persoane fizice) - pentru cunoaterea operaiunilor efectuate cu carduri i calculul dobnzilor i
comisioanelor se deschid conturi distincte de card, cont curent pentru cardul de debit i cont de credit pentru cel de credit.

Operaiuni de retragere de numerar
Automatul bancar ATM (Automated Teller Machine) sau bancomatul este un terminal pentru primirea/eliberarea de numerar sub form de
bancnote, primirea de cecuri pentru ncasare, transferuri de fonduri pentru pli de servicii sau transferuri de fonduri ntre conturile
titularului de card, furnizarea unor informaii de cont i consultan bancar. Fluxul operaional pentru eliberarea numerarului este
urmtorul:
1. introducerea cardului n nia pentru carduri;
2. tastarea PIN-ului (se admite numai o singur greeal de tastare la a doua greeal cardul se reine de ATM);
3. tastarea sumei dorite care nu trebuie s depeasc limita prevzut n convenie;
4. eliberarea numerarului i debitarea contului de card;
5. eliberarea chitanei; restituirea cardului.

Operaiuni de pli cu carduri la comerciani
Operaiunile de pli la comerciani reprezint esena cardurilor, nlocuind numerarul sau cecul cu operaiuni online i implic o relaie
tripartit: comerciant, beneficiar i banca. Prin aceste operaiuni, comercianii au asigurat plata nainte de livrarea bunurilor prin
confirmarea primit de la banc, iar beneficiarii s-au achitat de obligaia de plat n cateva secude.



5.INTERNET BANKING

Serviciile de internet banking reprezinta un pachet de soluii destinat interactiunii la distanta dintre client si banca, care permite
clientilor - persoane fizice - sa-si acceseze informatiile referitoare la conturi si sa genereze tranzactii securizate prin intermediul
conexiunilor de tip Internet. Serviciile de acest tip pot fi accesate de pe orice calculator.
Pentru a accesa serviciile de internet banking, utilizatorul trebuie s deschid un contla banc cu aceast destinaie din care se vor
efectua ulterior pltile i s ncheie o convenie cu bancaemitent pentru accesul la produsele i serviciile bancare cu drepturile i
obligaiile partenerilor (banc-client). Prin convenie, clientul accept toate procedurile de lucru ale bncii, inclusiv instrumentele de plat
i tarifele pe care aceasta le practic n mod rezonabil. Clientul stabilete un nume de utilizator i o parol care vor fi folosite la
accesarea site-lui bncii i primete de la banc un dispozitiv de securizarecare se va instala pe calculatorul personal sau fara a se mai
instala, in cazul utilizarii unui TOKEN. Totodat, comerciantul ncheie o convenie cu banca sa, banca acceptatoarepentru derularea
plilor prin internet.
Tipuri de operaiuni bancare.
ASE - FABBV An 2 Pagina 14
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii
- constituirea/rennoirea/desfiinarea de depozite la termen;
- pli din conturi pentru produse i servicii bancare;
- pli prin carduri bancare;
- transferuri interbancare de fonduri;
- transferuri de fonduri ntre conturi i ntre carduri;
- schimburi valutare;
- informaii gen extrase de cont/stri financiare/ scadene;
- informaii privind produsele i serviciile bancare (tipurile
de produse/servicii, dobnzi, comisioane, termene,
garanii, faciliti, cursuri valutare etc);
- informaii privind accesul la diverse tipuri de credite (se
introduc datele solicitate i se primete rspunsul privind
accesul la creditul solicitat);
- informaii privind produsele noi i facilitile promoionale

Securitatea operatiunilor bancare pe internet:
n plile electronice, autentificarea i nonrepudierea reprezint etapele cele mai importante care permit procesarea n siguran a
instruciunilor de plat i finalizarea transferurilor de fonduri. . Modalitile cele mai cunoscute de autentificare i nonrepudiere sunt
urmtoarele:Parole i PIN-uri, Token i smart card, Biometria, Scanarea irisului, Scanarea amprentei, Autentificarea vocal,
Scanarea semnturii.
Elemente de luat in seama in analiza comparativa a serviciilor de internet banking:
- Ergonomicitate: consistenta unui site, navigarea, informatiile din site, instructinile demo
- Securitate: Utilizarea firewall-urilor, verificarea certificatelor si semnaturilor digitale, protejarea datelor de autentificare si informatiilor
private ale clientului, impierdicarea accesului fraudulos si transabiltiatea tranzactiilor
- Functionalitatea produsului: plati catre orice beneficiari cu contul la o banca locala, plati catre Trezoreria Statului, transferuri intre
conturile proprii, constituiri sau lichidari de depozite, schimburi valutare, vizualizare, export, tipiarire extrase ale tuturor conturilor,
plati utilitati
- Asistenta tehnica 24/24 7 zile din 7
- Costuri aproximativ cat % din costurile la ghiseu se regasesc in cazul Internet banking si daca exista vreo taxa sau comision
perceput ca abonament lunar sau anual pentru accesul / gestiunea serviciului.
Riscuri intalnite in Internet banking
- Identificarea si analizarea riscurilor: operationale, de securitate, legate de proiectarea, implementarea si intretinerea sistemelor,
riscuri ce pot aparea urmare a folosirii necorespunzatoare de catre clienti a produselor si serviciilor bancare, riscul reputational,
juridic, alte riscuri.
- Stabilirea riscurilor
- Gestionarea si controlul riscurilor: procesul de gestionare si control, masuri de securitate: criptarea, parolarea, depisarea
virusilor, vulnerabilitatilor, comunicarea interna, evaluarea produselor de catre clienti test inainte de a fi introduse functionalitatile pe
piata

Avantajele si dezavantajele folosirii serviciului Internet Banking
- Economisire de bani prin comisioane si costuri reduse compartiv cu ghiseele bancare:
- Economisire de timp:
- Eficienta sporita:
- Mobilitate si confort:
- Siguranta :
- Flexibilitate financiara:
- Mobilitatea

Dezavantajele folosirii serviciului Internet Banking
- Interfete neprietenoase
- Securitatea tranzactiilor in cazul unor aplicatii
- Limitari cantitative ale tranzactiilor
- Riscul aparitiei erorilor (riscuri operationale)
- Operatiuni limitate comparative cu cele efectuate in agentii sau sucursale (nu se pot contracta credite)
- Decontarea in unele cazuri nu se face in timp real







Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 15
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

6.MOBILE BANKING

Mobile banking-ul (mBanking) este un canal de operare, la distan, de ctre un posesor de telefon mobil care poate transmite
mesaje scrise ctre o banc sau comerciant pentru obinerea de informaii i efectuarea de operaiuni bancare/comerciale i poate
primi mesaje scrise sau sonore de rspuns. n Romnia, mobile banking-ul a fost introdus n 1999, iar n prezent funcioneaz la
aproape toate bancile. In prezent, exista tendinta de migrare a tehnologiei mobile banking catre sistemele Android si iOS.
Operaiunile bancare care se pot efectua prin telefonia mobil sunt diverse i se pot grupa astfel:
- operaiuni de consultan (soldul conturilor de carduri i limita de creditare disponibil, produsele i serviciile bancare oferite
depozite la termen, credite de consum, trezorerie, dezvoltare, imobiliare dobnzi, comisioane, cursuri valutare);
- servicii de pli comerciale, financiare, transferuri intrabancare de fonduri, transferuri ntre conturile curente i cele de carduri
sau numai ntre cele de carduri;
- alte servicii obinerea extraselor de cont, solicitarea blocrii contului de card n cazul pierderii/furtului acestuia, avertizarea
clientului la tranzaciile care se efectueaz din contul su de card la ATM sau POS peste o anumit limit, avertizarea clientului
la epuizarea disponibilului, limitei de creditare sau modificarea acesteia.

Evolutii si tendinte
Principalele vulnerabilitati (in limite rezonabile) ce caracteaza sectorul bancar il reprezinta:
1. Nivelul semnnificativ al creditelor neperformante
2. Accelerarea procesului de dezintermediere financiara (restructurarea atat pe partea de active cat si pe partea de pasive)
generat de necesitatile de recapitalizare si accesul la lichiditate
3. Reducerea costurilor administrative prin reducerile de personal (reducerea redundantei in sectorul bancar prin automatizarea si
rationalizarea procesarii datelor si tranzactiilor, minimizarea cheltuielilor neesentiale non-core banking)
4. Reorientarea personalului calificat catre zone diferite de retail si corporate banking respectiv din partea de vanzari credite catre
gestiune portofoliilor de credite si urmarire riscuri.
PARTEA II Abordare practica
Notiuni introductive privind calculul dobanzilor

Ratele dobanzilor pe piata interbancara reprezinta un element de referinta, cu atat mai mult cu cat principalele operatiuni de pe aceasta
piata sunt de regula pe termene foarte scurte de timp, incepand de la o zi (overnight loan) pana la un an. Ele sunt cel mai adesea
influentate de: oferta si cererea de bani disponibila pe piata, interventii guvernamentale, respectiv interventii ale bancilor centrale ce
utilizeaza o rata a scontului (discount rate) sau rata de referinta, pentru a controla oferta de bani pe termen scurt catre economie. In
general, ratele dobanzilor depind de nivelul inflatiei, bonitatea imprumutatului, scadeta imprumutului, valoarea capitalului de baza si
activele aduse ca si colateral (gaj, ipoteci). Rata dobanzii este exprimata sub forma unor puncte de baza (1 punct procentual = 100 puncte
de baza (basis points). Prin termenul YTM Yield to Maturity se intelege randamentul la scadenta pe care il ofera un instrument de
credit.

Curba randamentului - relatia intre scadenta unui imprumut si rata dobanzii, se exprima sub forma grafica asemenea unei curbe, si
reprezinta un instrument foarte utilizat de actorii pietei monetare, pentru a prezenta atat situatia pietei intr-un anumit moment, cat si
asteptarile de piata cu privire la evolutia viitoare ale ratelor dobanzii. Astfel, o curba ascendenta a randamentului, indica randamente
crescatoare, adica randamentele sunt mai mari pentru scadentele mai indepartate decat pentru scadentele apropiate. Curbele
randamentului sunt, in mod normal pozitive (ascendente), deoarece investitorii pretind rate ale rentabilitatii mai mari in compensatie pentru
faptul ca isi imobilizeaza capitalul pe o perioade mai lunga de timp. In mod similar, o curba negativa (descendenta) a randamentului indica
randamente descrescatoare, adica randamentele sunt mai mici pentru scadentele indepartete decat pentru scadentele mai apropiata. In
cazul unei curbe orizontale a randamentului, instrumentele de credit pe termen lung si cele pe termen scurt nu difera in mod consistent din
prisma randamentelor promise. Exista si o varianta neregulata a curbei randamentului, in sensul ca pe o perioada scurta de timp, curba
randamentului poate fi crescatoare si pe alta perioada descrescatoare astfel de comportament manifestandu-se in cazul perioadelor din
apropierea termenului limita de raportare a rezervelor minime obligatorii sau in cazul unor evenimente neobisnuite (Black-Swan, Fat Tail,
Sep 11, etc).
Derularea tranzactiilor pe pietele monetare se fac prin telefon sau prin sisteme electronice de tranzactionare sub forma Over the
Counter OTC. Cele mai intalnite platforme de tranzactionare sunt Reuters 3000 Xtra, EBS dezvoltata de compania ICAP sau platforma
Bloomberg.
5
Nu exista o cladire anume, un spatiu in care actorii pietei monetare se intalnesc.

5
Mai multe detalii despre programele de tranzactionare intalnite in majoritatea trezoreriilor de banci, vor putea fi intalnite in cursul seminarului nr 3.
ASE - FABBV An 2 Pagina 16
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii



Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor de datorie sunt: riscul de credit (de contrapartida), riscul de piata,
riscul de lichiditate, riscul strategic si riscul operational include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul dereglementare, riscul de
impozitare, riscul contabil si riscul sistemic. Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea
unor etape, de regula in orice proces de conducere.

Clasificarea instrumentelor pietei monetarefie ele negociabile sau nu:
- Instrumente purtatoare de cupon: depozite pe piata monetara, certificate de depozit si aranjamente de rascumparare (Repo)
(negociabile)
- Instrumente fara cupon sau cu discount: bonuri de tezaur, cambii / accepte bancare/ efecte de comert.
o Produse derivate: Aranjamente pe rata forward a dobanzii (FRA), Futures pe rata dobanzii, Swap-uri pe rata
dobanzii (IRS)
o Optiuni pe rata dobanzii, Optiuni pe futures pe rata dobanzii, Optiuni pe FRA-uri (IRG Interest rate guarantee)
Prin instrumente purtatoare de cupon
6
ale pietei monetare, se intelege acele instrumente care confera detinatorilor, incasarea de
dobanda pe o baza regulata (predefinita), pe toata perioada de viata a instrumentului respectiv. Depozitele interbancare si certificatele de
depozit sunt cele mai cunoscute instrumente purtatoare de cupon ale pietei monetare, cu mentiunea ca exista si certificate de depozit
emise cu discount.
- Depozitul interbancar reprezinta un imprumut negarantat, nenegociabil, oferit la o rata fixa a dobanzii, convenita intre doua
institutii financiare (banci) si care este perfectat la ghiseu (OTC Over the counter).
- Certificatele de depozit (CDs) sunt instrumente usor negociabile si privesc acele fonduri depozitate la o banca sau la o institutie
financiara, cu scopul primii unei dobanzi la o perioada si rata a dobanzii prestabilite. Detinatorul il poate pastra pana la
scadenta, primind astfel intreaga dobanda impreuna cu principalul, sau il poate vinde inainte de scadenta.
- Aranjamentele de rascumparare (Repos) reprezinta o intelegere pentru vanzarea unui instrument si totodata cu angajamentul
vanzatorului de a rascumpara respectivul instrument lao data viitoare si un pret prestabilit. Cu ajutorul acestui instrument,
bancile comerciale se finanteaza.
- Aranjamentele de rascumparare inversata (Reverse Repo) reprezinta o intelegere pentru cumpararea unui instrument, insotita
de angajamentul din partea cumparatorului ca va revinde instrumentul la o data ulterioare si la un pret convenit.

Instrumente cu discount- caracteristica principala a acestor instrumente, o reprezinta faptul ca sunt tranzactioante cu un discount fata
de valoarea nominala, discount ce reprezinta in fapt, castigul investitorului. Valoarea nominala reprezinta si valoarea finala de rambursare
a principalului la scadenta. Discountul unui astfel de instrument, reflecta rata curenta a dobanzii pe termen scurt. Investitorul primeste
dobanda sub forma unei aprecieri a pertului instrumentului cu discount cumparat. Principalele titluri cu discount sunt:
- Bonurile de tezaur (Treasury Bill, T-bill)- reprezinta un instrument financiar de credit, pe termen scurt, emis de guverne, cu
discont si numai in forma dematerializata.
- Cambiile / acceptele bancare (BA-urile) Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata, ce pune in legatura trei
persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este emis de tragator, in calitate de creditor, care da ordin debitorului sau
numittras, sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui benficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Cambia
de-a lungul timpului, a avut un rol deosebit in dezvoltarea comertului international.
- Depozitul Forward Forward reprezinta un instrument (depozit sau imprumut) ce incepe la o data in viitor si se termina la o alta
data in viitor. Atat termenele, sumele cat si ratele dobanzii sunt fixate in avans. Mai jos se poate observa o scurta descriere
comparativa a instrumentelor ale pietei monetare
7
:








6
Reuters, Introducere in studiulpietelormonetaresivalutare , Seria Reuters pentrueducatiefinanciara, EdituraEconomica 2000, pg 169-188
7
PhoonChiong Tuck, ACI Board of Education ACI Dealing Certificate A study guide ,The Financial Markets Association and ACI Singapore, 2010,
Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 17
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

Notiuni de baza privind calculul dobanzilor

Calculul dobnzii simple
Total sume de primit la scaden = principal x (1 + (rata dobnzii x


Dobnda = total sume de primit la scaden principal
Observaie! Numrul de zile n an se socotete 360 sau 365 zile dup caz.

Dobnda compus
Total sume de primit la scaden = principal x (1+rata dobnzii)
numrul de ani


Dobnda efectiv i*
i* = [

n cazul a n pli n decursul unui an, iar calcularea dobnzii nominale cnd tim dobnda efectiv se face cu
ajutorul relaiei: i = [

-1] x n
n cazul n care tim numrul exact de zile (nu doar n pli n decursul unui an), se poate utiliza formula: i* =[

- 1

Dobnda compus continu
Rata dobnzii continue =

x Ln [1+(i x


Sau echivalent = logaritm natural (1+i)

Respectiv rata dobnzii simple poate fi calculat cnd tim rata dobnzii compuse continue:
i =

- 1)

Valoarea prezent, Valoarea viitoare, valoarea timp a banilor pe baza binecunoscutelor formule:

Investiii pe termen scurt:
Valoarea viitoare = Valoarea prezent x [1+(i x

)]
Valoarea prezent =


Rata nominal a dobnzii
i = (

- 1) x


Randamentul efectiv (echiv. anual) = (

- 1

Investiii pe termen lung:

Valoarea viitoare = Valoarea prezent x (1+i)
numr de ani


Valoarea prezent =


Rata nominal a dobnzii =

-1

Factori de discount
Factor de discount pentru dobnda simpl =


Discountul ca si suma = valoarea nominala x (1-factorul de discount de mai sus)
Factor de discount pentru dobnda compus =


Factor de discount pentru dobnda compus continu =



Conversii ntre dobnzi ale pieei monetare i ale pieei de instrumente cu venit fix
Rata dobnzii instrumentelor cu venit fix = rata dobnzii pieei monetare x (


Rata dobnzii pieei monetare = rata dobnzii instrumentelor cu venit fix x (


Conversii ntre dobnzi anuale i semianuale
Rata anual compus = (

-1
Rata semianual compus = (

2

ASE - FABBV An 2 Pagina 18
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii



Calcularea ratei dobanzii pentru o perioada non-standard cu ajutorul interpolarii ratelor dobanzilor:
Rdob interpolata = i1 + (i2-i1)x



Rata de rentabilitate nominal i real
Rata de rentabilitate real ine cont i de factori ce nu tin de insusirile unui activ, cum ar fi inflaia. Dac rata inflaiei nu este semnificativ (doar
cteva procente), rata rentabilitii se poate calcula direct, deducnd din rata nominal, procentul de inflaie, n schimb dac se dorete obinerea
unui rezultat mai riguros, rentabilitatea real se poate obine pe baza binecunoscutei formulei de calcul a lui Fischer:
Rnominala = (1+Rreala)x(1+Rinflatiei) -1; Rnominala =

- 1 pentru T ani., de unde putem deduce c


Rreala =


APLICATII
Aplicatia 1:
Un investitor deine suma de 10.000 lei n martie 2009 i dorete realizarea unui depozit. n acest scop se adreseaz unei bnci
comerciale care practic urmtoarele rate ale dobnzii la depozite:

Termen La vedere 1 lun 3 luni 6 luni 1 an
Rata dobnzii (% pe an) 0,5 11,50 11,75 11,85 12,5

tiind c banca nu percepe comision de retragere, se cere:
a) Considernd c investitorul alege un depozit la termen pe 3 luni, determinai suma de bani i dobnda obinut de acesta.
Precizai care este dobnda pe care o va primi investitorul, dac realizeaz un depozit la termen pe 6 luni i retrage banii dup
120 de zile.
b) Considernd c investitorul realizeaz un depozit la o rat a dobnzii fix pe 1 lun/ 3 luni/ 6 luni/ 12 luni cu capitalizarea
dobnzii pe care l retrage dup un an, determinai suma final i dobnda obinut. n care din cele 4 cazuri dobnda este mai
mare?
c) Considernd c investitorul realizeaz un depozit la o rat fix pe 6 luni, pe care l retrage dup doi ani, care este dobnda
ctigat de acesta?
d) Determinai suma de care va dispune investitorul, dac el constituie un depozit pe 3 luni cu capitalizarea dobnzii, pe care l
retrage dup 6 luni i 20 de zile?

Rezolvare:
a) Pentru determinarea sumei finale i a dobnzii obinute de investitor n cazul unui depozit la termen fr capitalizarea dobnzii se
aplic formula
lei 75 , 293 . 10
12
3
% 75 , 11 1 000 . 10 = |
.
|

\
|
+ =
f
S
lei 75 , 293 000 . 10 75 , 293 . 10
0
= = = S S D
f

Toate depozitele care sunt retrase nainte de scaden sunt bonificate doar cu rata dobnzii la vedere. Dac investitorul va alege
constituirea un depozit pe 6 luni dar l retrage dup 120 de zile (3 luni), atunci nu primete dect 0,5%, rata dobnzii la vedere aferent
celor 120 de zile, adic:
lei 67 , 016 . 10
360
120
% 5 , 0 1 000 . 10 =
|
.
|

\
|
+ =
f
S
lei 67 , 16
0
= = S S D
f

b) Pentru determinarea sumei finale i a dobnzii obinute de investitor n cazul unui depozit la o rat fix a dobnzii, cu capitalizarea
dobnzii, retras dup un an, se aplic formula 3.4:
b.1.maturitate 1 lun
Perioada de reinvestire este o lun, iar n 12 luni se includ 12 perioade de fructificare (
12 , 12 = = m n
). Deci, suma final i dobnda vor fi:
lei 59 , 212 . 11
12
1
% 5 , 11 1 000 . 10
12
=
|
.
|

\
|
+ =
f
S
lei 59 , 1212
0
= = S S D
f

b.2.maturitate 3 luni(
4 , 4 = = m n
)
lei 79 , 227 . 11
12
3
% 75 , 11 1 000 . 10
4
=
|
.
|

\
|
+ =
f
S
lei 79 1227 = =
0
, S S D
f

b.3.maturitate 6 luni(
2 , 2 = = m n
)
lei 1 220 11 =
|
.
|

\
|
12
6
85 11 + 1 000 10 =
2
, . % , . S
f
lei 1 1220 = =
0
, S S D
f

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dnil ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 19
Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare
Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu
b.4. maturitate 12 luni(
1 , 1 = = m n
)
( ) lei 250 11 = 5 12 + 1 000 10 = . % , . S
f
lei 1250 = =
0
S S D
f

Se observ c dobnda cea mai mare este obinut n cazul depozitului cu maturitatea cea mai mare. Aceasta se poate explica prin faptul
c depozitele pe maturiti mai mari reprezint resurse mai stabile atrase de banc i de aceea banca le remunereaz mai bine. De altfel,
investitorii care opteaz pentru depozite cu maturiti mai mici doresc s aib o investiie realizat cu lichiditate mai mare n detrimentul
unui ctig mai mic.

c) Un depozit cu capitalizarea dobnzii pe 6 luni retras dup doi ani cuprinde 4 perioade de fructificare (
4 , 2 = = m n
).
lei 07 , 589 . 12
12
6
% 85 , 11 1 000 . 10
4
=
|
.
|

\
|
+ =
f
S lei 07 2589 = =
0
, S S D
f

d) Investitorul va primi dobnda la 3 luni pe cele 6 luni:
lei 12 596 10 =
|
.
|

\
|
12
3
75 11 + 1 000 10 =
2
, . % , . S
f

Pentru urmtoarele 20 de zile, investitorul va primi la retragere doar dobnda la vedere, deoarece nu a meninut banii n cont pentru nc
3 luni, aa cum se specifica n contractul de depozit. Primirea doar a ratei dobnzii la vedere reprezint penalizarea pe care trebuie s o
suporte investitorul pentru retragerea banilor nainte de expirarea contractului de depozit.
lei 06 , 599 . 10
360
20
% 5 , 0 1 12 , 596 . 10 =
|
.
|

\
|
+ =
f
S
lei 06 599 = =
0
, S S D
f

Aplicatia2:
O persoana fizica realizeaz la 1 ianuarie 2013 un depozit cu capitalizare n valoare de 30.000 lei pe o perioad de trei luni, pe care l
retrage dup un an. Cunoscnd c rata dobnzii a avut evoluia conform tabelului de mai jos, aflati:
a) Ctigul persoanei fizice tiind c banca comisioneaza retragerea de numerar cu 0,5%.
b) Randamentul plasamentului sau.
Data 1.01.13 1.04.13 1.07.13 1.10.13
Rata dobnzii la 3 luni (% pe an) 6,52% 7,8% 9,1% 10,75%

Rezolvare:
a) Capitalizarea dobnzii presupune, aa cum s-a menionat, plasarea succesiv a sumei depuse pe 3 luni. n tabelul de mai jos se au n
vedere dobnda i suma reinvestit:
Perioada Dobnda
Suma la sfritul perioadei
Ian-Mar
t r S D =
1 0 1

( ) t r S t r S S S + = + =
1 0 1 0 0 1
1

Apr-Iun
( ) t r t r S t r S D + = =
2 1 0 2 1 2
1
( ) ( ) t r t r S S + + =
2 1 0 1
1 1
Iul-Sep
( ) ( ) t r t r t r S t r S D + + = =
3 2 1 0 3 2 3
1 1
( ) ( ) ( ) t r t r t r S S + + + =
3 2 1 0 1
1 1 1

Oct-Dec
( ) ( ) ( ) t r t r t r t r S t r S D + + + = =
4 3 2 1 0 4 3 4
1 1 1

) 1 ( ) 1 ( ) 1 ( ) 1 (
4 3 2 1 0 4
t r t r t r t r S S + + + + =
Dobnda reprezentnd ctigul persoanei fizice va fi:
( ) ( ) ( ) ( )
0 4 3 2 1 0 0 4
1 1 1 1 S t r t r t r t r S S S D + + + + = =
000 . 30
4
1
% 75 , 10 1
4
1
% 1 , 9 1
4
1
% 8 , 7 1
4
1
% 52 , 6 1 000 . 30 |
.
|

\
|
+ |
.
|

\
|
+ |
.
|

\
|
+ |
.
|

\
|
+ = D

lei 06 , 2645 = D

Comisionul de retragere a banilor (notat cu c) se aplic la toat suma final care se dorete a fi retras:
lei 23 , 163 % 5 , 0 06 , 645 . 32
4
= = = c S Comision

Ctigul net al persoanei fizice este:
lei 83 , 2481 = = Comision D D
neta

b) Randamentul investiiei realizate este:


ASE - FABBV An 2 Pagina 20
Seminar 1: Concepte de baza, solutii de economisire si plasament, Carduri bancare + Aplicatii

% 27 , 8 100
000 . 30
83 , 2481
100 = = =
initiala
neta
Investitie
D
R

Aplicatia 3:
Dobanda aplicata unui plasament pe piata monetara cu o scadenta de 5 luni (153 zile cu baza de 360 zile) este de 7.42% pe an. Care
este rata efectiva a dobanzii? Dar echivalentul ratei continue a dobanzii?
Rezolvare
Rata efectiva =

-1 =

-1 =(1.031535) =

= 7.5788%
Rata continua a dobanzii = ln (1+7.42%) = ln(1.0742) = 7.1576%.
Aplicatia 4:
Care este valoarea factorului de discount a unei rate a dobanzii anuale de 5.7%, pe o perioada de 92 zile (socotind baza de 360 zile)?
Care este valoarea prezenta a unei sume de 1000 RON peste 92 zile?
Dar factorul de discount de 3 ani, tinand seama de capitalizarea anuala (dobanda compusa)? Cat valoreaa azi echivalentul a 1000 RON
peste 3 ani?
Rezolvare:
Factorul de discount 92 zile =


1000 RON92 zile x 0.98564274= 985.64 AZI RON
Factorul de discount 3 ANI =

0.846788669
1000 RON 3 ANI = 846.79 RON AZI
Aplicatia 5:
Rata dobanzii pentru 2 luni (61 zile) este de 5.45% iar pentru 3 luni (92 zile) este de 5.55%. Care este echivalentul ratei dobanzii pentru
un plasament efectuat pe 69 zile?
Rezolvare:
R69 = R61+ (R92-R61) x

=0.0545+(0.0555-0.0545)x(

) = 5.4758 %
Aplicatia 6:
Rezolvare:
Care este valoarea actualizata neta a unui flux de numerar dupa cum urmeaza, luand in calcul o rata a discontului de 8,15%:
An 1: +150 RON, An 2: +96 RON An 3: -72 RON An 4: +251 RON An 5: +179 RON
R:

= :


= 138.6963+ 82.0764 56.9184 + 183.4711 + 120.9819 = 468.31 RON

Bibliografie
1. Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Radu Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel, Sinca Florin, Corporate Banking. Produse si
servicii bancare corporate, Editura Economica 2010
2. Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Sinca Florin, Retail Banking Produse si servicii bancare retail, Editura Economica 2012
3. Danila, Nicolae, Retail Banking, Editura Expert, 2009
4. Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea Stanel, Produse si servicii bancare: corporate si retail bancar principii si tehnici de
analiza, creditare, monitorizare, trezorerie si plati electronice, Editura ASE, 2008
5. PhoonChiong Tuck, ACI Board of Education ACI Dealing Certificate A study guide and ACI Singapore, 2010
6. Steiner, Robert, Mastering financial calculations A step by step guide to mathematics of financial market instruments,
Prentice Hall, Financial Times, Pearson Education, 1998
7. Ungurean, Pavel, Banking Produse si operatiuni bancare, Editura Dacia 2001
8. *** Certificatul Bancar European EFCB Modulul B Clinti si produse bancareInstitutul Bancar Roman, 2006
9. BNR Raportul asupra stabilitatii financiare 2013`

S-ar putea să vă placă și