UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI 

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ NAPOCA

LUCRARE DE LICENŢĂ
ANALIZA BONITĂŢII FIRMELOR la
CREDIT EUROPE BANK

Coordonator ştiinţific:
Monica ACHIM Absolvent:

2008
 Cuprins
INTRODUCERE.........................................................................................................................................3
CAP.1. PREZENTAREA CREDIT EUROPE BANK.............................................................................4
1.1.SCURT ISTORIC...............................................................................................................................4
1.2.STRATEGIA GENERALĂ...............................................................................................................5
A. Elemente generale...........................................................................................................................5
B.Obiective generale...........................................................................................................................6
C.Politici şi instrumente......................................................................................................................7
1.3.STRATEGIA ŞI POLITICA PRIVIND RISCUL DE CREDITARE A IMM-URILOR................10
A.Elemente generale..........................................................................................................................10
B. Obiectivele şi strategia de creditare a IMM-urilor......................................................................10
C.Instrumente şi politici folosite în activitatea de creditare a IMM-urilor......................................11
D.Prevederi finale.............................................................................................................................15
1.4. STATEGIA DE MARKETING REFERITORE LA COMPANIILE DIN SEGMENTUL IMM. .16
A. Elemente Generale........................................................................................................................16
B. Strategii si obiective in activitatea de creditare a IMM-urilor.....................................................17
C. Instrumente si politici utilizat in activiattea de creditare a IMM-urilor.....................................17
CAP 2. ABORDARI TEORETICO METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA BONITAII............19
2.1 DEFINITIA ANALIZEI BONITATII..............................................................................................19
2.2 IMPORTANŢA, NECESITATEA, UTILIZATORII ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE 21
2.3. DEFINIREA SI CATEGORIILE DE RISCURI BANCARE......................................................23
2.4 INSTRUMENTE FOLOSITE IN ANALIZA BONITĂŢII............................................................24
A. Indicatori de performanţa financiară...........................................................................................24
B.Sistemul de rating...........................................................................................................................26
CAP.3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA BONITATII FIRMEI SC AIRPACK SRL...........28
FACUTA DE CREDIT EUROPE BANK...............................................................................................28
3.1 METODOLOGIA ANALIZEI BONITĂŢII LA CREDIT EUROPE BANK................................28
A Factori obiectivi.............................................................................................................................29
B Factori subiectivi...........................................................................................................................34
C Importanţa indentificării corecte a grupului din care face parte firma analizată........................35
D Prevederi finale............................................................................................................................36
3.2 REPERE GENERALE IN ANALIZA BONITATII LA CREDIT EUROPE BANK.....................37
A.Echilibrul bilantier.........................................................................................................................37
B. Viteze de rotatie............................................................................................................................38
C Elemente de calcul - indicatori......................................................................................................39
D. Dimensionarea creditului.............................................................................................................42
*O linie de credit nu poate fi niciodată mai mare decât de trei ori cifra de afaceri( 3*CA); se ţine
cont de totalul produselor de credit care au drept destinaţie finanţarea de capital de lucru;.........42
E.Administrarea riscului de creditare la Credit Europe Bank..........................................................42
3.3 REFERAT DE ANALIZA SC AIRPACK SRL...............................................................................44
A Fluxul de definire a clientului........................................................................................................44
B Fluxul determinarii scorului firmei analizate................................................................................45
C Aprobarea creditului......................................................................................................................47
D Continutul dosarului de analiza....................................................................................................47
CAP. 4 CONCLUZII.................................................................................................................................52
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................53
ANEXE.......................................................................................................................................................54
Anexa 1 Structura garantiilor...........................................................................................................55
Anexa 2 Definirea Industriilor........................................................................................................56
Anexa 3.1 Cerere de CREDIT – PROMPT IMM.......................................................................58

2
 Anexa 3.2 AGA.................................................................................................................................60

INTRODUCERE

Felul in care banca alocă fondurile pe care le gestioneaza poate influenţa in mod
hotărator dezvoltarea economică la nivel local sau naţional. Pe de altă parte, orice bancă
isi asumă, într-o oarecare masură, riscuri atunci cand acordă credite deoarece orice
credit reprezinta o anticipare a unor încasari viitoare si, în mod cert, toate băncile
înregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci când unii debitori
nu işi onoreaza obligaţiile.Iată deci necesitatea unei analize riguroase a bonitatii
clientilor personae juridice inainte de acordarea creditelor.

În lucrarea de faţă am încercat să pun în evidenţă modul particular in care se desfasoara

analiza bonitaţii la Credit Europe Bank
Astfel în primul capitol,am realizat o scurtă prezentare a băncii si a principalelor
strategii de creditare corelate cu obiectivele din activitatea de vânzare a creditelor
pentru sectorul IMM.

Capitolul doi prezintă abordari teoretico metodologice privind analiza bonitatii

financiare, cum sunt importanţa acesteia si principalii indicatori folosiţi in analiza
financiară. In al treilea capitol am facut referire la banca studiata si am prezintat repere
generale in analiza bonitatii, metodologia folosita respectiv urmarirea procedurii de
analiza si acordare a creditului Prompt IMM(linie de credit ) in cazul firmei SC
AIRPACK SRL.

3
 Cap.1. PREZENTAREA CREDIT EUROPE BANK

1.1.SCURT ISTORIC

Credit Europe Bank(România)S.A. este activă pe piaţa româneasca începînd cu luna

februarie a anului 2000.Având calitatea de instituţie financiară universala, CEB
deserveşte toate segmentele economice cu o gamă variată de servicii şi produse cum ar
fi:credite de consum, conturi de economii, carduri, credite pentru IMM-uri, certificate
de depozit, finanţarea capitalului de lucru precum si finanţarea de proiecte şi aceea a
comerţului internaţional.Credit Europe Bank face parte din Grupul FIBA Servicii
Financiare , beneficiînd astfel de vasta experienţă a acestuia, alaturi de know-how-ul
privind economiile de piaţă aflate în curs de dezvoltare.

CEB este centrul sinergiei create de către celelate subsidiare ale Grupului FIBA pe
pieţele financiare din România şi ofera clienţilor săi acces către Credit Europe Servicii
Financiare IFN S.A şi către Credit Europe Leasing IFN S.A alături de Credit Europe
Ipotecar IFN S.A.Credit Europe Bank S.A. are conturi corespondente deschise la bănci
din SUA, Austria, Bel gia, Italia, Germania, Marea Britanie, Suedia. La acestea se mai
pot adăuga bănci din Asia, Australia şi Africa.câteva dintre cele mai importante bănci
coresprondente ar fi:
 Bank of New York
 Societe Generale – Paris
 Citibank International – Brussels
 Garantibank International - Amsterdam
 Deutsche Bank – Frankufurt

Viziunea CEB este aceea de a fi prima bancă in preferinţele românilor iar misiunea lor
este aceea de a fi reperul de excelenţă pentru serviciile financiare din România, oferind
beneficii maxime clienţilor, angajaţilor precum şi acţionarilor săi.

4
Credit Europe Bank dispune de 60 de sucursale, agenţii si puncte de lucru(faţa de cele
10 existente in anul 2000).Ea deserveşte mai mult de 200 000 de clienţi persoane fizice
si peste 20.000 de clienţi personae juridice. Cei 1000 de angajaţi sunt orientate inspre
oferirea serviciilor de înaltă calitate şi spre menţinerea unor bune relaţii cu clienţi din
toată ţara.
Cota de piaţă deţinută de Credit Europe Bank în România se prezinta astfel:
 1 % -din total servicii bancare;
 2 % - credite de consum;
 3,5 %- tranzacţii de schimb valutar;
 7 % - carduri de credit;

În ceea ce priveşte activitatea băncii, în Decembrie 2004, valoarea activelor în Credit

Europe Bank a atins suma de 200 milioane Euro, ceea ce repreyenta o creştere de 90%,
comparative cu luna Decembrie a anului 2003, depăşind totodată creşterea medie de
53,66% a sistemului bancar Românesc pentru aceeaşi perioadă.Anul 2004, a reprezentat
‘anul retail’ pentru sistemul bancar Românesc.Pentru Credit Europe Bank, o crestere cu
83,74% a portofoliului de credite s+a datorat în principal cresterii creditelor pentru
personae fiyice cu 151,57%, în timp ce creditele acordate persoanelor juridice au
înregistrat o creştere de 52,57% în 2004.

Suma totală a potofoliului de credite a atins 116 milioane Euro la sfârşitul anului 2004,
din care 66 milioane Euro au reprezentat credite acordate persoanelor juridice, în timp
ce 50 de milioane de Euro pe creditele de consum.

1.2.STRATEGIA GENERALA

A. Elemente generale

Instituţia financiară română Credit Europe Bank, se concentrează pe furnizarea de

servicii bancare universale de calitate clienţilor săi, indiferent dacă acestia sunt
personae fizice sau companii(personae juridice). În centrul activităţii băncii se afla
clienţii acesteia, cerinţele lor ocupând un loc principal în activitatea zilnică a băncii
.Din acest motiv, un aspect central al strategiei băncii este acordarea unei atenţii

5
deosebite satisfacerii clienţilor sai. Misiunea şi viziunea băncii menţionate anterior, sunt
puncte cheie ale băncii.

B.Obiective generale

În scopul indepliniri misiunii sale, banca are stabilite obiective, strategii şi politici, atât
la nivelul întregii bănci cât şi la nivelul liniilor de afaceri(care sunt menţionate în
strategiile de dezvoltare pentru liniile de afaceri ). Pentru monitorizarea indeplinirii
obiectvelor pe care banca şi le propune, CEB a dezvoltat instrumente diverse şi
indicatori de monitorizare , alocând respnsabilitaţi la nivelurile ierarhice şi la cele ale
liniilor de afaceri vizate.
Obiective:
Urmărirea de catre CEB a creării de valoare pentru acţionarii săi, prin concentrarea
asupra domniilor în care aceata excelează.
CEB urmăreşte să îşi mărească cota de piaţă în privinţa activelor(care sunt in prezent in
crestere).
Creşterea eficienţei operaţionale este un alt biectiv urmarit de Credit Europe Bank.
Se urmăreşte imbunătăţirea calităţii activelor sale si a managementul acestora.
Menţinerea unui echilibru adecvat între activele si pasivele băncii, asigurând în acelaşi
timp, condiţiile de lichiditate este un alt punct urmarit de CEB.
Banca urmăreşte sa fie o instituţie financiară cu proceduri clare, cu procese şi sisteme
interne adcvate, care sunt adaptate în aşa fel încât să genereye o platformă pentru
livrareaeficientă a produselor si serviciilor sale.
Flexibilitatea si eficienta sunt caracteristici foarte importante pentru bancă.
CEB urmăreşte menţinerea ritmului său de dezvoltare prin menţinerea unui echilibru
adecvat între complexitatea structurii organizatorice , dezvoltare şi riscurile la care este
expusă.
Atragerea de profesionişti talentaţi şi oferirea unui cadru de lucru favorabil este încă un
punct important între obiectivele bănciiş
CEB urmăreşte recunoaşterea practicilor sale etice şi respectarea în totalitate a legilor
şi reglementărilor.
Se încearca permanent sa se limiteze riscul de concentrare.

6
C.Politici şi instrumente
Tratarea obiectivelor menţionate anterior se face prin stabilirea de către bancă a unor
politici şi dezvoltarea unor instrumente adecvate.Câteva mentiuni referitoare la
politicile băncii ar fi:
Politica 1: Pentru a putea crea valoare acţionarilor săi prin concentrarea asupra
domeniilor în care CEB excelează,Banca îşi va dezvolta şi îmbunătăţi serviciile,
produsele precum şi abilităţile sale principale.În acest sens, se pune accentul pe
activitatea de retail, prin extinderea portofoliului de produse, flexibilizarea proceselor,
stimularea inovaţiei , precum şi printr-o înţelegere mai bună a aşteptărilor clienţilor.
Politica 2: În privinţa creşterii cotei de piaţă, Banca :
-a extins(şi va continua sa ăşi extindă) reţeaua de sucursale în condiţiile pieţei, strategia
Grupului şi sustenabilitatea deyvoltării;
-îşi va adapta structura operaţonală la specificul clienţilor săi pe principalele pieţe: de
retail, commercial şi corporatist;
- isi va diversifica canalele de vanzare şi distribuţie, anale ce include reţeaua de
sucursale, pareneriatele, clienţii şi canalele alternative;
-va dezvolta porofoliul de retail al băncii, in special în domeniul IMM-urilor,
adresându-se către 80 % din populatia activă a oraşelor cu o populatie mai mare de
70.000 de locuitori.
-îşi va dezvoltarea activitatea de carduri cu produse si servicii adiţionale, reţea mărita de
ATM-uri si POS-uri, precum şi parteneriatele cu clienţii;
-îşi va mări vânzarea încrucişată a produselor şi serviciilor si portooliul de produse;
-îşi va mări numărul de clienţi şi volumul de afaceri;
-îşi va dezvolta şi îmbunătăţi serviciile bazate pe internet;
-va încerca sa mărească loialitatea şi satisfacţia clienţilor prin dezvoltarea unor relţii
durabile cu clienţii, folosidu-se în acelaşi timp de reacţii preemptive si prompte faţă de
cerinţele şi aşteptările clienţilor;
-va promova mai bine marca Credit Europe Bank(România);
Politica 3: Pentru a realiza o creştere a eficienţei operaţionale, Credit Europe Bank va
centraliza coordonarea sucursalelor şi activităţile de back-office în sucursalele regionale
şi departamente din centrala Băncii şi va mări rata vânzării încrucişate(cross-selling
rate).
Politica 4: Banca CEB urmareşte să îşi îmbunătăţească calitatea activelor precum şi
managementul acestora prin:

7
-diversificarea portofoliului de credite pe industrii, produse, clienţi şi zone geografice;
-îmbunătăţirea metodologiilor şi a proceselor de administrare a riscurilor;
-promovarea unei politici prudente de creditare îndreptată spre menţinerea unui
portofoliu sănătos de credite;
-menţinerea unei politici prudente în ceea ce priveşte administrarea lichiditatilor,
inclusiv a celor în exces în plasamente pe termen scurt;
- dezvoltarea(achiziţionarea) aplicaţiilor software care să permita buna administrare a
activelor şi pasivelor;
Politica 5: Este necesara pastrarea unui echilibru adecvat între active şi pasive , iar în
acest sens, Banca:
-va pastra un echilibru adecvat între creditele subordonate şi sindicalizate şi capitalul
acţionarilor pentru o dezvoltare profitabilă şi sustenabilă;
-va supraveghea expunerile contabile şi scadenţele în funcţie de condiţiile de pe piaţă,
încercând extinderea activităţii pe termene mai lungi pe masura maturiyării pieţei;
Politica 6:Banca urmăreşte sa dispună de sisteme şi procese interne adecvate şi de
proceduri clare prin :
-revizuirea şi reorganizarea periodică a proceselor şi a fluxrilor informaţioale şi
operationale;
-integrarea poceselorşi a fluxurilor operaţionale pe ayă modulară pentru fructificarea
avantajului sinergiilor oranizţionale;
-îmbunătăţirea şi revizuirea periodică a produselor şi a serviciilor oferite;
Politica 7: În dorinţa de a fi mai flexibila şi de a deveni mai eficientă, CEB :
-îşi va îmbunătăţi , actualiza şi adapta aplicaţiile software la nevoile sale specifice;
-se va folosi de particularizarea structurii sucursalelor în funcţie de principalele linii de
afaceri avute în vedere(retail, corporatist, comercial) pentru a deyvolta reţeaua de
sucursale;
-va folosi reţeaua de sucursale ca centre de servicii cu o organiyare mai simpla şi va
centraliza activitatea operaţională în Centrală;
-se va folosi de colectarea expertiyei şi abilitătilor din toate liniile de afaceri şi structuri
organizaţionale.
Politica 8: Banca va încerca să mentină ritmul de dezvoltare păstrând un echilibru
adecvat între dezvoltare, complexitatea structurii organizatorice, riscuri care se expune
banca şi profit, prin :

8
-implementarea abordarilor Acordului Basel(Abordarea Indicatorului de Bază pentru
riscul operaţional şi Abordările Standardizate pentru riscul de credit şi cel de piaţă);
-limitarea şi gestionarea riscurilor generate de operaţiunile sale;
-continuarea dezvoltarii structurilor sale de administrare a riscurilor la toate nivelurile
ierarhice ale Băncii;
-acordarea de prioritate mecanismelor de control, administrării riscurilor şi reputaţiei ,
pe măsura furnizării produselor şi serviciilor personalizate clienţilor săi;
Politica 9: Pentru atragerea profesioniştilor de talent şi pentru oferirea unui cadru
favorabil de lucru , Banca urmareşte:
-derularea unor programe de pregătire şi dezvoltare pentru îmbunătăţirea nivelului de
cunoştinţe şi eficienţă ale angajaţilor ;
-încurajarea angaaţilor de a-şi ridica standardele de servicii;
-încurajarea ideilor noi şi inovării provenite din partea angajaţilor pentru a face faţă
noilor tehnolgii şi a îmbunătăţi standardele de servicii;
-dezvoltarea ş păstrarea unei politici de resurse umane dinamice care promovează
învăţarea continuă, o politică de recompensare corectă şi de planificare a carierei
precum şi eliminarea discriminării în privinţa rasei, religiei sa a etniei;
-promovarea feed-back-ului şi a sugestiilor pentru a face ca organizaţia să devină mai
eficientă , mai rofitabilă şi nu în ultimul rând, mai atractivă pentru angajaţii săi;
Politica 10: Recunoaşterea eforturilor sale de a respecta practicile etice şi în totalitate,
a reglementărilor şi a legilor existente, a fost posibilă prin :
-aplicarea unor mecanisme adecvate de cotrol entru asigurarea aplicării generale şi
uniforme a aceluiaşi set de standarde în cadrul organizaţiei;
-promovarea şi comunicarea adoptării valorilor şi principiilor sale de bază;
-încurajează, promovează şi recompensează adoptarea celor mai bune practici din
industria financiară;
Politica 11: Credit Europe Bank vizează limitarea riscului de concentrare în toat
privinţele, prin extinderea reţelei teritoriale, diversificarea şi mărirea numărului
produselor , mărirea volumului de afaceri şi prin extinderea tipurilor de cienţi cărora se
adresează.

9
1.3.STRATEGIA ŞI POLITICA PRIVIND RISCUL DE CREDITARE A IMM-
URILOR

A.Elemente generale

Una dintre cele mai importante direcţii strategice pentru Credit Europe Bank(România)
o reprezintă finanţarea IMM-urilor.Aceasta se datorează faptului ca nişa de piaţă este
insuficient exploatată în România şi expunerea pe acest segment de piaţă a băncii este
relative scăzută. În acest sens, CEB România a emis o strategie care urmăreşte
stabilirea unor linii directoare şi principii aplicabile în situaţiile generatoare de risc de
credit în care Imm-urile reprezintă contrapartida. Astfel, Banca va dezvolta produse de
creditare specifice IMM-urilor care alături de celelalte produse şi servicii , raspund
nevoilor in permanentă dezvoltare ale IMM-urilor.

Intreprinderile mici şi mijlocii(IMM-urile) sunt personae juridice (societăţi cu

răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, societăţi în nume colectiv, asociaţii familiale,
profesiuni liberale, alte persoae fizice autorizate sau ONG-uri) care îşi desfăşoară
activitatea în domeniul industriei, comerţului, prestării de servicii sau agriculturii.
Prin deciziile Comitetului Director al băncii şi ale Consiliului de Administraţie se
realizează delimitarea clinţilor ţintă ai băncii între sgmentele ‘IMM’ şi ‘comercial şi
corporate’.

B. Obiectivele şi strategia de creditare a IMM-urilor

Printre obiectivele legate de activitatea de creditare a IMM-urilor se numara şi :

-asumarea riscului în ceea ce priveşte activitatea de creditare a IMM-urilor, se face
numai de către structurile autorizate în acest sens pe toate nivelurile ierarhice ale
băncii;aceste structuri vor beneficia mereu de spijinul celorlalte funcţiuni ale băncii în
scopul minimizării riscurilor şi a creşterii cifrei de afaceri;
-respectarea cadrului legislativ referitor la activitatea de creditare a IMM-urilor,
respectiv a standardelor europene şi etice;
-profitabilitatea portofoliului de credite IMM în funcţie de costul surselor băncii,
veniturile generate de produsele oferite în acest sens şi riscul estimat;

10
C.Instrumente şi politici folosite în activitatea de creditare a IMM-urilor

Prima dintre aceste politici face referire la crearea valorii adăugate pentru bancă.
Aceasta este realizabilă prin asigurarea obiectivelor de creştere în condiţiile asumării
unui nivel de risc care este controlabil.Strategiile şi politicile referitoare la aceste idei
au fost construite luând în considerare strategia generala de creditare a Grupului
pentru România, strategiile regionale şi locale de dezvoltare precum şi diversele
perspective, norme şi proceduri relevante.
Credit Europe Bank România urmăreşte în acest sens, ca structura portofoliului de
produse alaturi de maturitatea produselor acordate cleintelei IMM să se afle în relaţie
directă cu destinaţia finanţării, calitatea contrapartidei şi performanţa financiară(se ia
în considerare şi corelaţia cu previziunile privind evoluţia contrapartidei şi a
sectorului economic în care se activează, precum şi tipul garanţiilor ).

CEB urmăreşte încadrarea diferitelor tipuri de facilităţi în următoarea structură a

portofoliului(structura în functie de tipul de produs şi maturitatea lui initială):

TIP DE CREDIT Ponderea maximă acceptată în total

credite IMM
Revolving(linii de credite, overdraft, etc.) 70%
Investiţii(credit limită=risc, etc.) 60%
Non-cash(scrisori de garanţie, acreditive, 25%
etc.)
Altele(credite cu rambursare în rate lunare 15%
pentru activitatea curentă, etc.)
Tabel 1-Ponderi maxime acceptate in totalul portofoliului dupa tipul de credite

MATURITATE INITIALĂ Pondere maximă acceptată în total

credite IMM

11
Pana la un an 70%
Între 1 şi 5 ani 35%
Peste 5 ani 45%

Tabel 2-Ponderi maxime acceptate in totalul portofoliului dupa durata creditului

Calitatea portofoliului de credite estimată prin prisma categoriilor de performanţă

financiară ale contrapartidelor asumate este urmărită de catre CEB periodic prin
intermediul indicatorilor implementaţi în acest sens în profilul de risc al băncii.
Aceşti indicatori cantitativi sunt:
 credite categoria 'standard'+ 'în observaţie '+ 'substandard' / Total
Portofoliu Credite IMM >=75%;
 credite categoria 'îndoielnic'+'pierdere' / Total Portofoliu Credite
IMM <=25%;
 credite restante(>90 zile) / Total Portofoliu Credite IMM <= 4%;

Făcând referire la rezistenţa contrapartidelor asumate, banca urmăreşte concentrarea

portofoliului de credite pe rezidenţi, pentru care banca dispune de resurse superioare
comparativ cu creditele acordate nerezidenţilor( în analiza de credit).Creditele acordate
nerezidenţilor nu pot depăşi 5% din toatlul creditelor acordate IMM-urilor.

Creditele acordate în sucursalele din Bucureşti constituie ponderea în ceea ce priveşte

repartizarea pe arii geografice.Cu ajutorul funcşiunilor specializate , CEB urmareşte
lărgirea reţelei de sucursale în zonele cu un ridicat potenţial de afaceri, precum şi
alocarea clienţilor pe sucursale în functie de yonele în care aceştia activează.În tabelul
următor, poate fi urmărită ponderea fiecărei regiuni stabilite la nivel de bancă:

REGIUNE JUDET RISC(%)

Bucureşti Bucurşti şi Ilfov > 30%
Centru Alba, Braşov,Sibiu, Mureş, Harghita, < 12%
Covasna
Banat Arad, Hunedoara,Carş-Severin, Timiş, < 7%

12
 Mehedinţi
Nord-Vest Maramureş, Cluj, Bihor, SatuMare, > 11%
Bistriţa Năsăud, Sălaj
Moldova Bacău, Vrancea, Iaşi, Neamţ, Suceava, < 15%
Botoşani, Vaslui
Valahia şi Dobrogea Brăila,Buzău, Constanţa, Dolj, Galaţi, < 25%
Giurgiu, Argeş, Prahova, Vâlcea, Gorj,
Tulcea, Teleorman, Olt, Dâmboviţa,
Călăraşi, Ialomiţa
TOTAL 100%
Tabel 3- Riscul acceptat pe Regiuni
Banca urmăreşte în general acordarea cu preponderenţă a creditelor în valute generate
de contrapartidele eligibile.În acest fel, riscul valutar este acoperit în mod natural iar
reglementările aflate în vigoare sunt respectate întocmai. Cel mult 45% va fi ponderea
maximă acceptată a creditelor în valută(EUR, USD) în totalul creditelor acordate
persoanelor juridice.Central Europe Bank România urmăreşte în principal corelarea
structurii portofoliului de credite cu structura diverselor valute în sursele de finanţare.
CEB urmăreşte ca profitabilitatea estimată în raport cu riscul asumat la nivelul
întregului portofoliu de credite, sa contribuie la atingerea target-ului de rentabilitate
agregat al băncii, conform bugetului anual estimat al băncii.

Vânzarea produselor de creditare se face prin intermediul canalelor de distribuţie ce

constă în principal în reţeaua de sucursale şi agenţii a băncii, soluţia online completă
pentru IMM-uri:Portalul CreditEurope IMM , şi forţa mobilă de vânzare , reprezentată
de personalul de vânzare din sucursale, centrele regionale şi centrala băncii.Acestea
prospectează potenţialii clienţi şi prezintă banca, misiunea şi produsele dedicate IMM-
urilor.Nu se apelează la canale dedistribuţie externe de tipul intermediarilor de credite.
Cazurile în care potenţialii clienţi se prezintă în urma contactului cu agenţiile imobiliare
sau cu alţi terţi împuterniciţi de bancă să promoveye produsele ei, dispun de o atenţie
sporită de analizare a riscurilor aferente contrapartidelor respective.
Referitor la repartizarea pe industrii se urmăpreşte periodic, prin intermediul
funcţiunilor corespunzătoare ale băncii , gradul de expunere pe fiecare industrie şi
categorie de activitate în parte dupa cum urmează 1: agricultură(20%); industrie

1
Procentele din paranteze reprezintă ponderea maximă a creditelor acordate companiilor din industria
respectivă în totalul portofoliului de credite acordate companiilor.

13
alimentară şi tutun(25%); industrie textilă şi pielărie(10%); procesare lemn, hârtie,
tipografii(10%); industria chimică şi petrochimie(35%); maşini şi echipamente(25%);
autoturisme şi nave(25%); construcţii(30%); comerţ(75%); sectorul financiar(20%);
altele(40%).

Drept instrumente de diminuare a riscurilor specifice activităţii de creditare, banca se

foloseşte de acoperirea facilităţilor de credit cu garanţii personale şi/ sau reale acceptate
conform proceduriloe interne. Tipul şi mărimea garanţiilor este stabilit în funcţie de
mărimea expunerii, profilul de risc al debitorului şi de lichiditatea respectivelor garanţii.
Asigurarea obiectelor garantate împotriva riscurilor specifice2 este folosita ca
instrument suplimentar.Banca continuă să separe funcţiunile de analiză, promovare şi
administrare de credite la nivelul centralei şi a sucursalelor.Se urmăreşte în continuare
procesul de separare a funcţiunii de analiză a creditelor la nivel de sucursala - crearea
poziţiilor de analişti de credite, instruirea corespunzătoare prin programe de training şi
oferirea de suport de la nivelul centralei.

Pentru a menţine calitatea portofoliului de credite, Credit Europe Bank urmăreşte

revizuirea periodică a creditelor acordate pe termene medii şi lungi, precum şi a celor
acordate clienţilor cu o situaţie financiară sub un standard sau o activitate fluctuantă.
Respectarea clauzelor contractuale, gradul de acoperirecu garanţii şi actualizarea
situaţiei financiare a clientului sunt puncte urmărite de CEB.

A doua politică a băncii face referire la respectarea în activitatea de creditare a

persoanelor juridice a tuturor standardelor organizatorice, legislative şi etice referitor la
tranzacţiile asumate. Banca urmăreşte identificarea în baza surselor disponibile a
riscului reputaţional şi a conflictelor de interese evitându-se implicarea în astfel de
tranzacţii. Conform principiilor etice ale băncii, aceasta nu se va implica în tranzacţii
care duc la inducerea în eroare a unor terţe parţi cu privire la situaţia financiară a
clienţilor săi.

Cea de-a treia politică face referire la asumarea riscului în activitatea de creditare a
persoanelor juridice , care se va face doar de către structurile organizate în acest sens la
toate nivelurile ierarhice ale băncii, care beneficiază, în acest fel, de sprijinul tuturor
2
În functie de tipul garanţiei, mobiliare sau imobiliare

14
celorlalte funcţiuni ale băncii, în scopul minimizării riscurilor şi creşterii volumului de
afaceri.În gestionarea anumitor tranzactii specifice se va colabora cu structurile
specializate pe fiecare problematică în parte şi se vor folosi eventual serviciile oferite de
alte companii din Grupul FIBA(Credit Europe Leasing IFN, Credit Europe Ipotecar
IFN, Credit Europe Servicii Financiare IFN, Finance Broker).
Banca subliniază faptul că deciziile în activitatea de creditare nu se iau în condiţii de
presiunea timpului sau a constrângerilor comerciale.Banca va realiza evaluări
permanente ale mecanismelor de control intern la nivelul departamentelor implicate în
creditarea IMM şi a secţiilor secundare, sub forma verificării cunoaşterii de către
personal a procedurii băncii , şi a atribuţiilor şi a responsabilităţilor proprii, a verificării
respectării acestora şi a menţinerii unor canale eficiente de comunicare în interiorul
băncii.

Cea de-a patra politică aduce la cunoştiinţă modalităţile de cuantificare a

portofoliului de credite IMM, luând în considerare şi riscul asumat.Departamentul de
Marketing IMM, departamentul de Vânzări IMM şi departamentul de Credite IMM
urmăreşte anual profitabilitatea portofoliului de credite IMM.

D.Prevederi finale
În cazul depăşirii limitelor maxime mentionate la politicile şi instrumntele băncii,
departamentul de Management al Riscului informează Comitetul de Direcţie al Băncii şi
celelalte foruri competente în vederea luării unor măsuri pentru aducerea indicatorilor
respectivi în limite normale3.Strategia şi politica IMM sunt revizuite anual (cel puţin) de
către departamentul de Credite IMM si departamentul de Management al Riscului.
Orice modificări realizate de către bancă aspra Strategiei şi Politicilor IMM care va
interacţiona cu previziunile şi cu strategiile şi politicile actuale, va anula acea
previziune în procedura curenta, substituind-o automat.

3
Restricţionarea în creditare a anumitor regiuni / monede / produse / industrii , modificarea produselor
de creditare, etc.

15
1.4. STATEGIA DE MARKETING REFERITORE LA COMPANIILE DIN
SEGMENTUL IMM

Scopul acestei strategii de marketing este acela de a furniza personalului precum şi

entităţilor organizaţionale ale Credit Europe Bank România, politica, stategiile şi
direcţiile de risc de credit urărite de Bancă în privinţa creditării întreprinderilor mici şi
mijlocii(IMM).
A. Elemente Generale
Nişa de piaţă a finanţării IMM-urilor este insufiecnt de exploatată în România motiv
pentru care aceasta este una dintre cele mai importante direcţii strategice pentru Credit
Europe Bank. În acest sens, Banca dezvoltă şi va continua să dezvolte produse de
creditare specifice IMM-urilor, care răspund nevoilor în continuă dezvoltare a le IMM-
urilor, alături de celelalte produse şi servicii.
Comitetul Director al Băncii alături de Consiliul de Administraţie iau deciziile
privitoare la segmentarea clienţilor băncii în categoriile „IMM” şi „comercial şi
corporate”.

O atenţie sporită este acordatăde către bancă, calităţii portofoliului de clienţi IMM şi
satisfacerii clienţilor în ceea ce priveşte folosirea produselor destinate serviciilor şi
calitatea acestor servicii.
Este urmărită obţinerea unui raport echilibrat între profitul generat de produsele şi
serviciile IMM pe care banca le oferă lienţilor din categoria IMM şi riscul asumat vis-a-
vis de clientii sai.Principiile şi practicile de afceri promovate de către bancă au drept
scop consolidarea poziţieisale ca unul dintre principalii finanţatori ai IMM-urilor, în
sistemul bancar românesc.

B. Strategii si obiective in activitatea de creditare a IMM-urilor

Primul obiectiv al băncii este acela de a-şi modifica modul de segmentare internă a
clienţilor, urmărindu-se orientarea băncii ătre IMM- urile d talie mare.Pe măsura
dobândirii experienţei pe segmentul IMM, banca urmăreşte crearea uor produse
adaptate şi pentru companiile mai mari.

16
Al doilea obiectiv constă în diversificarea continuă a portofoliului de produse specifice
IMM –urilor precum şi creşterea numărului de clienţi IMM.În acest sens banca a lansat
şi va lansa diverse Campanii de Promovare special concepute pentru clienţii IMM care
au un potenţial ridicat de dezvoltare.Acestor clienţi se poate oferi de către bancă si un
beneficiu suplimentar faţă de oferta standard a băncii.

Al treilea obiectiv face referire la îmbunătăţirea soluţiilor on-line de lansare a IMM-

urilor, Portal CreditEuropeIMM precum şi imbunătăţirea continuă şi dezvoltarea
parteneriatelor demarate cu Organizaţiile Guvernamentale(ce reprezintă interesele
IMM-urilor româneşti). Atfel, banca îşi dezvoltă serviciile suplimentare oferite
clienţilor odată cu posibilitatea consolidării poziţiei sale pe piaţă în ceea ce priveste
sursele de finanţare, consultare şi informare.

Al patrulea obiectiv urmăreşte îmbunătăţirea activităţii personalului care se ocupa în

sucursalele băncii de vânzarea produselor specifice IMM-urilor.Acest fapt poate duce la
consolidarea relaţiilor cu clirentii IMM „Customer Relashionship Management”, la
scăderrea riscurilor băncii în acest sector, crescând totodată vânzările.

C. Instrumente si politici utilizat in activiattea de creditare a IMM-urilor

În spijinul obiectivelor mai sus meţionate , Credit Europe Bank România a stabilit
câteva politici şi a dezvoltat instrumente adecvate.
Prima politică vizează modificarea modalităţii de segmentare a clienţilor IMM, în
categoriile „mici”, „medii”, „mari”, oferind posibilitatea clienţilor mai mari de a
beneficia de produse standardizate.

Cea doua politică promovează servicii şi produse specifice nevoilor de finanţre ale
nişelor de piaţă care au un potenţial de creştere ridicat.Intrarea pe noi segmente de către
Credit Europe Bank , unde IMM-urile se implică activ, este in preyent analizată de
bancă. Noi produse sau servicii oferite clienţilor băncii, care au o valoare adăugată
crescută, fac parte din categoriile „Tranzacţii” şi „Depozite”,răspunzând nevoilor

17
specifice ale IMM-urilor .Aceste produse şi servicii vor fi distribuite prin reţeaua de
sucursale şi agenţii ale băncii, forţa mobilă de vânzare reprezentată de personalul de
vânzări din sucursale , centre regionale şi centrala băncii4 si nu în ultimul rând, prin
soluţia on-line pentru IMM-uri(Portalul CreditEuropeIMM).Baca urmăreşte astfel
fidelizarea clienţilor şi creşterea vanzărilor.
Indicdatori folosiţi, de natură cantitativă, sunt:
Nr. Clienţi IMM ≥ 4000;
Volum Credite IMM≥80 milioane EUR;
Pentru lansarea cu succes a campaniilor de promovare se iau în consideraţie diversele
nevoi ale clienţilor şi alegerea canalelor de promovare cele mai potrivite , pentru ca
transmiterea mesajelor către clienţii-ţintă sa fie cât mai eficientă.

A treia politică urmăreşte dezvoltarea parteneriatelor existente şi crearea de noi

parteneriate cu alte organizaţii guvernamentale sau publice care sunt implicate activ în
activităţi de sprijinire a IMM-urilor din România5 , precum şi cu alţi parteneri ca
dealeri auto, mari retaileri. Agenţii imobiliare. Fidelizarea clienţilor IMM se face de
către bancă prin deschiderea unui portal dedicat IMM-urilor(Credit Europe IMM ).Pe
acest portal, clienţii pot accesa diverse informaţii: ştiri, articole, noi soluţii financiare,
parteneri de afaceri. Clieţii IMM mai pot beneficia de servicii de consultanţă şi training
în domeniile financiar-contabil, taxe şi impozite şi altele şi pot în acelaşi timp să
efectueze tranzcţii de tip „barter” precum şi licitaţii online.
A patra politică prevede organizarea de training-uri de personal, adaptate problemelor
identificate la nivel de sucursala , precum şi specificul acesteia.

Cap 2. ABORDARI TEORETICO METODOLOGICE PRIVIND

ANALIZA BONITAII

2.1 DEFINITIA ANALIZEI BONITATII

4
Personalul va prospecta astfel potenţialii clinţi, prezentând banca, misiunea ei şi produsele oferite
swpecfice IMM-urilor.
5
Ex. Camera de Comerţ şi Industrie

18
În opinia lui Scott Hoffman6, bonitatea este definită prin prisma deţinerii unei cantiţăţii
suficiente de numerar pentru a efectua plati (pe de o parte plaţi curente dar si plaţi
aferente ratelor la creditele ontractate)si performanţa financiară aşteptată.
Conform autorului, în determinarea bonităţii sunt considerate: ratingul industriei, linia
de afaceri si gama de produse a firmei, sensibilitatea la fluctuaţiile de preţ, dar si
practicile de afaceri si reputaţia.

În contextul necesităţii unei comparaţii pertinente a bonităţii pe plan internaţional,

incepând cu 1970 s-a realizat o trecere de la analiza predominant calitativă, subiectivă,
la o analiza complexa, având la bază atat analiza unor factori calitativi,cat si a unor
factori cantitativi.7
În opinia Prof.univ Batrancea Ioan care considera ca determinarea posibilitatii
solicitantului de a restitui credtitul este o problema de analiza financiara care vizeaza
atat trecutul firmei, cat si perspectivele ei.In litertura de specialitate exista conturata
opinia potrivit careia analiza bonitatii trebuie sa vizeze cinci caracteristici fundamentale
, numite „5M” si anume:
MEN-aici sunt cuprinse aspectele referitoare la potentialul uman
MONEY-consta in totalitatea problemelor de natura finaciara, mai ales:capitaluri
proprii, lichiditate, solvabilitate, profitabilitate
MERCHANDISE-face referire la calitatea cantitatea si modul de evaluare a stocurilor
MATERIALS –nivelul tehnologic, performante si fiabilitatea activelor imobilizate
MARKET-pozitia pe piata,

Observam o corespondenta cu aceasta viziune, exprimata de Zopounidis Constantin8,

prin care se pastrează folosirea informaţilor calitative in completarea celor din situaţiile
financiare, grupate in urmatoarele categorii:
a.Experienţa managerilor
b.Poziţia de piaţă
c.Premisele tehnice si fizice
d.Personalul si organizarea activitaţii
e.Flexibilitatea pieţei

6
Hoffman S.L, The Law and Business of International Project Finance, Kuwer Law Internatinal, 2001
7
Sollberg R, Risk and performance management, Routledge, 1998
8
Zopounidis C, Dimitras A, Multicriteria Decision and Methods for Prediction of Business Failure,
Springer , 1998

19
f.Avantajele competitive

Vorbind in termeni de anticipatii privind rezultatele unei activitati de investitie, vorbim

despre risc.Profesorul universitar Aurel Giurgiu intelege prin risc „probabilitatea
survenirii unui eveniment nedorit” iar unii autori francezi considera ca riscul „este un
element de incertitudine care poate afecta activitatea unui agent sau derularea unei
operatiuni economice.’9
Deşi principala preocupare a managerilor şi a detinatorilor firmei este derularea afacerii,
se impun ca necesare 2 puncte de vedere din partea creditorului.Acestia trebuie sa fie
interesati de finantarea nevoilor unei afaceri de succes care va evolua conform
asteptarilor.In acest sens exista trei seturi de indicatori folositi:
1.Indicatori de lichiditate
2.Indicatori privind indatorarea firmei
3.Indicatori privind dinamica activitatii
Acesti indicatori trebuie sa exprime cat mai fidel nevoia de resurse pentru atvitatea pe
care o desfasoara, dar si capacitatea agentului economic de a-si onora obligatiile legate
de creditul solicitat.10

Sistemul de indicatori folositi in aprecierea bonitatii financiare a firmelor trebuie sa se

bucure de o atentie deosebita atat in analiza financiara, cat si in procesul de
fundamentare propriu-zisa a deciziei de creditare.Prin normele interne, ramane la
altitudinea fiecarei banci sa defineasca si sa utilizeze un sistem de indicatori care sa
serveasca politicile sale in domeniul creditarii.

2.2 IMPORTANTA, NECESITATEA, UTILIZATORII ANALIZEI

ECONOMICO-FINANCIARE

Analiza economico-financiară deţine un loc important în factorii ce contribuie la

perfecţionarea capacităţii de sinteză, chiar de esenţializare a relaţiilor de
interdependenţă existente între un oarecare fenome economic şi reflecţia lui în analiza
financiară.În prezent, sistemul bancar românesc se află într-o continuă transformare şi
dezvoltare, şi asta datorită complexităţii crescânde a sistemului, ce impune introducerea

9
Batrancea I, Batrancea L, Borlea S., Analiza Financiara in banci, , Editura Risoprint , Cluj-Napoca 2008
10
Helfert E.A., Techniques of Financial Analysis- A Guide to Value Creation, McGraw Hill Professional,
2002

20
tehnicilor de calcul moderne. Este necesară, astfel, o abordare sistematică integratoare,
iar nu una unilaterală a problemei intreducerii tehnicilor menţionate. Caracterul dinamic
al funcţionării şi dezvoltării sitemului bancar, care se datoreză impactului acestuia
asupra mecanismului concurenţial al pieţei şi asupra mediului din care face parte,
generează necesitatea implementării acestor tehnici.

Analiza financiară a fost definită pentru prima dată în anul 1991, în dicţionarul fiduciar
financiar care aparut la Paris.În acest dicţionar, s-a considerat că analiza financiară este
un studiu metodic al situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi, în ceea ce priveşte
rentabilitatea ei şi structura sa financiară.Pentru acest studiu metodic se considerau
necesare bilaţul ,contul de rezultat şi restul de informaţii oferite de către
întreprindere(sau cele ce pot fi obţinute referitor la ea şi viitorul acesteia).
O componentă a analizei financiae, care este inclusă în categoria analizelor car au un
scop special, este analiza economico-financiară .
Acest tip de analiză a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii20 de ani şi continuă să
evolueze în aceeaşi direcţie.Analiza economico-financiară s-a perfectionat cu ajutorul
unor factori care au stimulat şi chiar,au impus dezvoltarea ei.Creşterea rolului băncilor
şi a instituţiilor financiare în economie, alături de dezvoltarea societăţilor anonime pe
acţiuni sunt doar doi dintre cei mai importanţi factori stimulenţi ai analizei economico-
financiare.Evoluţia analizei financiare s-a datorat, în ultimii ani, unor cauze cum sunt:
*Necesitatea elaborării de către bănci şi instituţiile financiare , a unor metode de analiză
mai perfecţionate, în ceea ce priveşte acordarea sau refuzul unor credite.Această
necesitate a apărut ca urmare a tendinţei de concentrare a întreprinderilor, care a
condus la dezvoltarea investiţiilor cu o rentabilitate care se întinde pe o perioadă mai
mare de un an, investiţii de talie mare.
*Aprofundarea studiului costului capitalului 11 şi a echilibrului financiar, care au fost
impuse de continua perfecţionare (dezvoltare) a mijloacelor modrne de finanţare.
*Ratele înalte ale dobânzii, variaţiile cursului de schimb, inflaţia şi constrângerile
politicii creditului, care au agravat problemele financiare ale întreprinderilor.
*Cererea de garanţii pentru acoperirea riscului de non-plată de către bănci a fost un
lucru imposibil, motiv pentru care a aparut obligaţia de a perfecţiona analizele de risc
economic şi financiar ale băncii(noţiunea de lichiditate devenind insuficientă pentru
angajamentele pe termen lung).
11
Indiferent de provenienţa acestuia

21
*Dezvoltarea internaţională a diverselor societăţi a dus la crearea necesităţii căutării
unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparaţii ale situaţiilor contabile cu cele
financiare ale diferitelor ţări.
*Adaptarea obiectivelor analizei financiare la cerinţele diverşilor utilizatori în funcţie
de specificul domeniului de interes, este impusă de evoluţia analizei financiare.
*Drept utilizatori principali ai analizei financiare sunt cosideraţi: gestionarii, creditorii,
personalul întreprinderii, analiştii financiari, acţionarii actuali şi potenţiali şi nu în
ultimul rând, organele fiscale.
*Analiza financiară are drept finalitate, diagnosticul financiar (care este o parte a
diagnosticului economico-financiar).Analiza internă este realizată de către organisme
specializate, financiar-bancare sau chiar de specialişti independenţi(analiştii
financiari).Analiza xternă conduce la diagnosticul financiar intern sau extern.

Analiza financiară este utilizată şi de către întreprinderile care consimt sa ofere

împrumuturi şi avansuri altor întreprinderi, sau care vând pe credit, nu numai de catre
bănci.Analiza se face diferit în cazul împrumuturilor pe termen scurt faţă de cele pe
termen lung.
a)pe termen scurt – lichiditatea întreprinderii reprezintă interesul principal al
creditorilor, altfel spus, capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen
scurt. Nu este neglijat echilibrul financiar pe termen lung, creditorii fiind interesaţi de
mărimea fondul de relment.
b)pe termen lung, solvabilitatea şi rentabilitaea întreprinderii trebuie asigurată de către
creditori(bănci, organisme specializate, obligatari), pentru că de acestea depinde
rambursarea datoriilor şi plata dobânzilor.Astfel, creditorii sunt interesaţi de
posibilităţile de rambursare, capacitatea de autofinanţare, mărimea datoriilor şi
rentabilitatea împrumuturilor acordate.
c) pe termen lung şi scurt creditorii prezintă interes pentru structura financiară a
întrprinderii, care prezintă gradul de risc prin levierul financiar12.

2.3. DEFINIREA SI CATEGORIILE DE RISCURI BANCARE

Noţiunea de risc poate fi definită drept un angajament care poartă o incertitudine

datorită probabilităţii de caştig sau pierdere.În sistemul bancar, factorul esenţial în
luarea deciziilor privind efectuarea operaţiunile bancare este reprezentat de riscul

12
Raportul datorii-capitalul popriu.

22
bancar. Managementul riscului constituie în prezent o sarcină extrem de complexă, de
o importanţă majoră, motiv pentru care perioada actuală în domeniul bancar a fost
numită „era managementului de risc”.

Riscurile bancare se regăsesc clasificate în literatura de specialitate, în diverse moduri.

Una dintre aceste clasificări ar fi:
 Riscuri financiare, specifice operaţiunilor de creditare: riscul de lichiditate,
riscul de credit, riscul de schimb valutar, riscul ratei dobânzii, riscul
insolvabilităţii;
 Riscul de piaţă bancară;
 Riscul de mediu;
 Riscul de reprezentare şi riscul juridic;
 Riscul operaţional şi de comunicare;
 Riscul de calificare a personalului bănciişi de siguranţă;
 Riscul de concentrare(din punct de vedere al activelor şi al pasivelor);
 Riscul de clientelă;
Riscul legal poate avea atat consecinţe directe(pierderi financiare) sau indirecte(pierderi
de imagine).

Riscul global de credit pe un singur debitor face referire la suma riscurilor individuale
aferente debitorului respectiv, raportate la nivelul entităţii care efectuează operaţiunea
care generează expunerea.In cele ce ureaza va fi tratata importanta identificarii grupului
din care face parte firma analizata pentru CREDIT EUROPE BANK.

Cel mai important grup de riscuri bancare îl reprezintă riscurile financiare, luând în
considerare faptul că o gestionare necorespunzătoare a acestor constituie cauza cea mai
frecventă afalimentelor bancare. Din această categorie fac parte:
a)riscul de creditare
- face referire la probabilitatea încasării efective, la sadenţa a capitalului avansat şi al
dobânzii afernte.
-notiuni echivalente: risc de insolvabilitate a debitorului, riscul pierderii capitalului,
riscul deteriorării calităţii activelor bancare, riscul de nerambursare;
b) riscul de piaţă - noţiuni echivalente:risc de variaţie a valorii activelor financiare;
c) riscul de lichiditate - noţiuni echivalente: risc de imobilizare, risc de finanţare;

23
Toate aceste categorii de risc interacţionează permanent, astfel încât expunerea la unul
din riscurile menţionate poate duce la apariţia în lanţ a celorlalte tipuri.

2.4 INSTRUMENTE FOLOSITE IN ANALIZA BONITATII

A. Indicatori de performanta financiara

1.Solvabilitatea patrimonială
Indicatorul denumit solvabilitatea patrimonială , notat Sp , reflectă gradul în care sunt
acoperite creditele pe termen scurt, mediu şi lung, de către capitalul propriu. Acest
indicator se exprimă în procente şi se poate calcula după formula:
K p  Prc
Sp   100
K P  Prc  Ct
unde:
 Kp 
capital propriu;
 Prc 
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

 Ct  credite totale;
2.Lichiditatea
AL
L  100, (%)
D
unde:
 L  lichiditate;
 D  datorii;
 AL  active lichide;
3.Gradul de îndatorare
Acesta este un indicator care se exprimă în procente, Gi(%), şi se calculeayă
după următoarea formulă:
Dt
Gi   100,
At
unde:
 Dt  datorii totale(adică suma creditelor pe termen scurt,
mediu şi lung şi a obligaţiilor faţă de terţi );

24
 At 
active totale(adică suma activelor fixe şi a activelor
circulante);

4.Lichiditatea imediată
AL
LI   100, (%),
Dts
unde:
 AL  active lichide= numerar în casă+carnete CEC cu
limită de sumă+ produse, lucrări, servicii, facturate
şi neîncasate ;
 Dts  datorii pe termen scurt=credite pe termen scurt+
obligaţii faţă de terţi;

5.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri

Vi
Gacv   100, (%),
Cavi
unde:
 Gacv  gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri;
 Cavi  cheltuielile aferente veniturilor încasate;
 Vi  veniturile încasate;

6. Rentabilitatea
Acest indicator exprimă capacitatea clientului de a obţine un anumit nivel de
profit la un anumit nivel al vînzărilor, şi se calculează după următoarea formulă:

PN
R  100, (%),
CA
unde:
R = rentabilitatea;
PN = profitul met obţinut;
CA = cifra de afaceri;

B.Sistemul de rating

Băncile previn riscul nerecuperării creditului de la un client, precum şi intrarea

societăţilor în faliment prin apelarea la sistemul de evaluare a bonităţii firmelor, având

25
în vedere: restricţiile pe care le impune bilanţul respectivei firme, accesul acesteia pe
pieţele financiare, eficacitatea administrării propriului serviciu al datoriei şi nu în
ultimul rând, gradul firmei de stabilitate financiară, alături de ratingul agenţiilor
Standard  Poors şi Moodys.

Baza sistemului de rating al riscului de creditare este ansamblul factorilor ce asigură

acoperirea posibilului risc financiar, precum şi a riscului de afaceri.Neexistând un
echilibru bine stabilit între cele două categorii de risc, în sistemul ratingului de credit
pot domina cand factori specifici acoperirii riscului de afaceri, cand factori cu specific
de acoperire a riscului financiar. Pentru a cunoaşte mai bine cele două categorii de
factori, în cele ce urmează este prezentată clasificarea factorilor:
a) Specifici riscului în afaceri:
*Management – indispensabil în obţinerea succesului operaţional al societăţii, în acest
caz, analiza este focalizată pe recunoaşterea importanţei funcţiunii financiare,
determinarea provenienţei rezultatului societăţii(dacă este rezultat al unui management
performant sau nu),etc.
*Dimensiunea companiei şi ramificarea ofertei - analiza se concentrează în acest caz pe
produse şi ciclurile lor de viaţă, având în vedere că o ramificare a ofertei de produse
scade vulnerabilitatea societăţii.
*Parametrii industriali – care fac referire la stabilitatea, creşterea sau declinul sectorului
vizat, precum şi sensibilitatea firmei la modificările sau modernizările tehnologice, etc.

b) Specifici riscului financiar:

*Patronajul cash – flow-ului - analiza cash – flow-ului are o mare importanţă pentru ca
nu se poate stabili o corespondenţă clară a cash – flow-ului cu modalitatea
creditării(pot exista firme flate în regres economic, care să aibă însă un cash – flow
puternic, deci un cash-flow puternic poate indica şi instabilitatea financiară a unei
firme).
*Parametrii financiari ai entităţii – se face referire la analiza gradului de îndatorare al
firmei, analiza capacităţii de rambursare a creditelor, solvabilitatea enttăţii şi creşterea
acesteia.

26
*Rentabilitatea – un factor decisiv în asigurarea protecţiei creditului este profitul
potenţial în sensul că, un profit mare generează creşteri de capital ale firmei şi în final
creşterea activelor, deci posibilitatea mai mare de rambursare a creditului.
*Structurarea capitalului – activele din bilanţ ce prezintă cotaţie bursieră sau stabilitatea
a cash-flow-ului sunt o explicaţie a finanţării sub forma creditelor externe.
*Politica financiară a societăţii – prezintă diversificare de la o entitate la alta, făcând
referire la riscul financiar, riscul de afaceri, gradul de îndatorare, etc.

Astfel, zece categorii de rating, fac posibilă aprecierea riscului de creditare. Aceste
zece categorii sunt: rating 1 (excelent) – corespunde firmelor cu stabilitate crescută,
diversificare a afacerilor, profit minim; rating 2 (putenic) – corespund firmelor cu
aceleaşi caracteristici ca la rating 1, cu deosebirea că pot apărea factori dezvoltaţi la
exterior care sa destabilizeze financiar firma; rating 3 (bun) – corespunde
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu o valoare medie a activelor şi stabilitate financiară
medie, vulnerabile la schimbările din economia concurenţială; rating 4 (satisfăcător) -
riscul şi falimentul pentru firmă sunt sigure de apariţie; rating 5 (acceptabil) – riscul şi
falimetul firmei sunt acceptabile, fiecare perioadă economico- financiarănefavorabilă
aflată în prelungire, producând trecerii firmei dincolo de riscul acceptabil; rating 6
(marginal ) riscul financiar al firmelor este evident; rating 7(în observaţie) – entităţile
cu o are probabilitate de faliment, cu mari dificultăţi financiare; rating 8 (substandard)
– entităţi cu probabilitate de faliment mai mare de 50%, cu erformante financiare
nesatisfăcătoare ; rating 9 (neperformant) – specific firmelor cu pierderi însemnate;
rating 10 (pierdere) – corespunde firmelor aflate în imposibilitatea de redresare a
poziţiei financiare;

27
 Cap.3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA BONITATII
FIRMEI SC AIRPACK SRL
FACUTA DE CREDIT EUROPE BANK

3.1 METODOLOGIA ANALIZEI BONITATII LA CREDIT EUROPE BANK

Metodologia de încadrare în categorii de performanţă financiară în vederea stabilirii

bonităţii firmelor, se aplică în conformitate cu prevederile Regulamentului Băncii
Naţionale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor,
precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de
credit, cu modificările şi completările ulterioare şi Normelor Metodologice nr. 12 din 22
iulie 2002 pentru aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2002
privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi
utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit cu modificările şi completările
ulterioare.

Scopul acestui algoritm îl reprezintă încadrarea tuturor debitorilor companii mici şi

mijlocii (definiţi prin hotărârile Comitetului de Conducere al Credit Europe Bank

28
România S.A. ) în una din cele cinci categorii de performanţă prevăzute de
regulamentele de mai sus
Încadrarea în categorii de performanţă
Algoritmul propus urmăreşte atribuirea unui scor între 1 (corespunzatoare celei mai
scăzute performanţe) şi 5 (corespunzatoare celei mai ridicate performanţe) fiecărui
debitor. În funcţie de scorul obţinut, fiecare debitor va fi încadrat în una din cele cinci
categorii de performanţă prevăzute de regulament, notate de la A (corespunzătoare celei
mai ridicate performanţe) la E (corespunzătoare celei mai scăzute performanţe).
Corespondenţa între scorul atribuit şi categoriile de performanţă este prezentată în
tabelul urmator:
Categorie de
3.50 – 5.00 A
2.00 –3.49 B
1.67 – 1.99 C
1.34 – 1.66 D
1.00 – 1.33 E
Scorul se calculează ţinând cont atât de factori obiectivi (cantitativi, indicatori
financiari) cât şi de factori subiectivi (calitativi), cu ponderi de 50% şi respectiv 50% în
scorul final.
A Factori obiectivi
cuprind cinci categorii: “Lichiditate”, “Solvabilitate”, “Risc”, “Profitabilitate” şi
“Dinamică”, fiecare dintre aceste categorii având ponderi diferite în scorul final.
Ponderile fiecarei categorii în scorul financiar ţin cont de specificul financiar al
companiilor mici şi mijlocii şi sunt prezentate în formular (anexa nr. 3) pe rândul
“Pondere categorie în scorul final”.

Scorul fiecărei categorii se stabileşte ca medie ponderată între punctajele obţinute

pentru unul sau doi indicatori financiari reprezentativi pentru categoria respectivă.
Ponderile fiecărui indicator în scorul unei categorii depind de importanţa
indicatorului pentru categoria respectivă, aceste ponderi fiind prezentate în formular
(Anexa nr. 3) pe rândul "Pondere Indicator în cadrul categoriei”.

29
Modul de calcul al fiecărui indicator financiar este detaliat în anexa “MODUL DE
CALCUL AL INDICATORILOR” .
Formulare Raportare Contabila pentru Persoanele
Juridice
Lichiditatea Generala: Bilant "Active Circulante" rd. 9 / Bilant "Datorii ce trebuie
LICHIDITAT

Active Curente / Pasive platite intr-o perioada de pana la un an" rd. 11

Curente
E

Rata Capitalurilor Bilant "Capitaluri Proprii" rd.32 / (Bilant "Active Imobilizate

SOLVABILITATE

Proprii: Total" rd. 4 + "Active Circulante Total" rd. 9 + "Cheltuieli in

Capitaluri Proprii / avans" rd.10)
Active Totale

Gradul de Acoperire a Contul de Profit si Pierdere: (rd. 62 - rd. 63 + rd. 60 + rd. 61 +

Dobanzii: EBITDA / rd. 44 - rd. 43 + rd. 42 - rd. 29 + rd. 28 - rd. 22 + rd. 21 - rd.
RISC

Cheltuieli Dobanzi (*) 19 + rd. 18 ) / rd. 44

30
 Indicator risc valutar: Fluxuri numerar pozitive certe valuta (*) / Contul de Profit si
Fluxuri numerar Pierdere "Cifra de afaceri neta" rd. 1
pozitive certe valuta (*) /
Cifra de afaceri

Rentabilitatea Contul de Profit si Pierdere: (rd. 62 - rd. 63 + rd. 60 + rd. 61 +

Economica: EBIT / rd. 44) / (Bilant "Active Imobilizate Total" rd. 4 + "Active
PROFITABILITATE

Active Totale (*) Circulante Total" rd. 9 + "Cheltuieli in avans" rd.10)

Rentabilitatea Contul de Profit si Pierdere: (rd. 62 - rd. 63) / Bilant

Financiara: Profit Net / "Capitaluri Proprii" rd.32
Capitaluri Proprii (*)

Dinamica Vanzarilor: Contul de Profit si Pierdere "Cifra de afaceri neta" rd. 1 an

DINAMIC

Cifra de Afaceri An curent / Contul de Profit si Pierdere "Cifra de afaceri neta" rd.
A

Curent / Cifra de Afaceri 1 an precedent

An Precedent (*)

Tabel 4- Modul de calcul indicatorilor financiari

Pentru aceşti indicatori pot exista particularităţi de calcul, sintetizate în continuare. De

asemenea, pentru aceşti indicatori elementele din "Rezultate Financiare" se anualizeaza
in cazul raportarilor contabile pentru luna iunie.

31
 Modul de punctare al indicatorilor financiari
precum şi modul de calcul al scorului pentru fiecare categorie de factori obiectivi sunt detaliate în anexa “ALGORITMI DE
CALCUL” (Anexa nr. 3).
FACTORI OBIECTIVI 
 
CATE
LICHIDITATE SOLVABILITATE RISC PROFITABILITATE DINAMICA
GORIE
           
INDIC
ATOR A   B   C   D   E   F   G  
  Rata Gradul de
Lichiditatea Indicator risc Rentabilitatea
Capitalurilor Acoperire a Profitabilitate Dinamica Vanzarilor (**)
Generala valutar Economica (**)
Proprii (*) Dobanzii

Valoa Valoar Valoar Valoar Valoar Valoar

 
re Puncte e Puncte e Puncte e Puncte e Puncte e Puncte Valoare Puncte
  0 1 0% 1 0 1 0% 1 0% 1 0% 1 0% 1
0.13 * 0.19 *
 
0.5 2 5% 2 1.0 2 25% 2 I.R. 2 I.R. 2 55% + I.R. 2
0.25 * 0.37 *
 
0.7 3 10% 3 1.5 3 50% 3 I.R. 3 I.R. 3 70% + I.R. 3
0.37 * 0.56 *
 
0.8 4 15% 4 2.0 4 75% 4 I.R. 4 I.R. 4 85% + I.R. 4
0.50 * 0.75 *
 
1.0 5 20% 5 3.0 5 100% 5 I.R. 5 I.R. 5 100% + I.R. 5
100%   100%   60%   40%   50%   50%   100%  
SCOR 50% * E + 50% * F
CATE 100% 100% * 60% * C + 40% * D   G
   
GORIE *A B       
 
Ponde
re
catego
8%   5%   12%       15%       10%  
rie in
scorul
total
SCOR 8% * LICHIDITATE + 5% * SOLVABILITATE + 12% * RISC + 15% * PROFITABILITATE + 10% * DINAMICA
OBIEC  
TIV  
Tabel 10 Punctarea factorilor cantitativi
FACTORI FACTORI SUBIECTIVI

32
 CARACTERISTICILE
CATEGORIE
INDUSTRIEI CALITATE CLIENTI COMPANIE ACTIONARIAT SI CONDUCERE ISTORIC COMPANIE ISTORIC CREDITARE
Pondere
categorie in 10% 10% 10% 10% 10%
scorul total

SCOR
SUBIECTIV 10% * (SCOR CARACTERISTICILE INDUSTRIEI + CALITATE CLIENTI COMPANIE + ACTIONARIAT SI CONDUCERE + ISTORIC COMPANIE + ISTORIC CREDITARE)

SCOR
SCOR OBIECTIV + SCOR SUBIECTIV
TOTAL
Tabel 11 Punctarea factorilor calitativi

33
Referitor la modul de punctare a indicatorilor financiari se fac următoarele precizări:
1.numărul de puncte prezentat în tabelul din anexa “ALGORITMI DE CALCUL” pentru
fiecare indicator pe coloana “Puncte” corespunde unei valori a indicatorului mai mare sau
egală cu cea prezentată în tabel pe coloana “Valoare”.
2.valoarea întreagă corespunzătoare unui interval de încadrare a indicatorului este crescută
cu o valoare zecimală corespunzătoare poziţiei indicatorului respectiv în cadrul
intervalului. Valoarea zecimala adaugată este aşadar egală cu: (Valoare Indicator – Limita
Inferioară Interval) / Lungime Interval. Spre exemplu, pentru o valoare de 0,75 a
indicatorului “Lichiditate Generală” corespunde o nota egala cu: 3 + (0,75 – 0,7) / (0,8 –
0,7) = 3,5.

B Factori subiectivi
Acestia cuprind cinci categorii (indicatori): “Caracteristicile Industriei”, “Calitatea
Clienţilor Companiei”, “Acţionariat şi Conducere”, “Istoric Companie”, “Istoric
Creditare”, având fiecare o pondere de 10% în scorul final. Tuturor factorilor subiectivi le
sunt atribuite doar scoruri întregi între 1 şi 5. Modul de punctare al indicatorilor subiectivi
este detaliat în tabelul “PUNCTAREA FACTORILOR CALITATIVI”

În urma punctării tuturor factorilor obiectivi şi subiectivi se calculează distinct scorul

factorilor obiectivi (“Scor Obiectiv”) şi cel al factorilor subiectivi (“Scor Subiectiv”), ca
medii ponderate între scorurile categoriilor de factori obiectivi respectiv subiectivi (modul
de calcul al tuturor scorurilor este prezentat în anexa “ALGORITMI DE CALCUL”). Suma
scorului obţinut pentru factorii obiectivi şi a celui obţinut pentru factorii subiectivi conduc
la scorul final al fiecărui debitor (Scor Total = Scor Obiectiv + Scor Subiectiv).

În baza scorului final fiecare dintre debitori va fi încadrat în una din cele cinci categorii de
performanţa prevăzute de regulament corespunzător tabelului prezentat în anexa
“ALGORITMI DE CALCUL” (respectiv pentru un “Scor Total” mai mare sau egal cu cel
prezentat în tabel pe coloana “Număr Puncte” debitorul va fi încadrat în categoria
corespunzătoare de pe coloana “Categorie”). Garanţiile care pot fi luate în considerare în
vederea deducerii din expunerea faţa de entitatea de risc precum şi coeficienţii de ajustare a
acestora sunt prezentate în anexa “GARANŢII ACCEPTATE LA DIMINUAREA BAZEI
DE PROVIZIONARE” prezentate in Anexa 1

34
C Importanta indentificarii corecte a grupului din care face parte firma analizata
Este esenţială corecta identificare a grupului în vederea:
1.Încadrării unui grup de companii sau a unui client în categoria SME, în conformitate cu
„ Differenţiaion, Transfers criteria and other related issues between the Banking Segments”
– Corporate/Commercial and SME Banking.
*Neacceptării spre finanţare unor efecte de comerţ/ instrumente de comerţ de la companii
componente ale aceluiaşi grup cu împrumutatul, în conformitate cu Procedura Generală de
Creditare – produs de credit destinat finanţării creanţelor.
*Stabilirii competenţei de aprobare(Competenţele de Aprobare reglementează Limita
Maximă de credit pe grup de clienţi/ pe client);
*Completării corecte în Prescorin(CA pe grup/tip de client), în „Situaţia financiară a
firmelor din grup” cât şi în vederea formării unei imagini de ansamblu asupragaranţiilor
asiguratoare pentru grup şi asupra riscului total pe grup.
*Orice persoană sau grup de persoane fizice /juridice care sunt legate între ele, se consideră
„un singur debitor”. Legătura dintre ele face referire la faptul că acestea împreună formează
un singur risc din cauză că:
MOTIV EXEMPLE DE SITUAŢII
Între ele există legături în aşa fel încât, Fără limitarea la aceste exemple, sunt
există o probabilitate considerabilă ca toate cazurile firmelor care au aceeiaşi conducere,
celelalte componente ale grupului sa se când sunt filialele aceleiaşi entităţi sau cân
confrunte cu dificultăţi de rambursare , în există între ele o interdependenţă comercială
cazul în care una dintre ele s-ar confrunta cu directă, ce nu poate fi subsituită într-un
diverse prbleme financiare. termen scurt(una este pentru cealaltă
Una dintre ele, direct sau indirect, deţine
client/furnizor strategic).
controlul asupra celorlalte componente ale
grupului.

O persoană fizică sau juridică deţine controlul asupra unei persoane, în cazul în care există
între cele două persoane o relaţie de natura relaţiilor societate-mamă şi filială sau relaţii de
genul: soţi, rude şi afini până la gradul al doilea inclusiv; persoanele anterior menţionate şi
societăţile aflate sub controlul acestora;o societate şi administratorii, persoanele fizice sau

35
juridice care exerictă control asupra acesteia; societăţi aflate sub cointrolul aceleiaşi sau
aceloraşi persoanne fizice sau juridice.
O societate-mamă este inclusă într-un grup atunci când:
-Are dreptul de a exercita sau chiar exercită în fapt un control asupra entităţii sau o
influenţă dominantă;
-Are dreptul de a numi sau a înlocui majoritatea membrilor de administrare, de conducere
sau de supraveghere ale altei entităţi;
-Societatea-mamă este condusă împreună cu altă entitate, pe o bază unică de către
societatea-mamă;
-Are majoritatea drepturilor de votîntr-o altă entitate(filială);
-Este acţionar(asociat) sau membru al unei entităţi ce controlează singură mojoritatea
drepturilor de vot în acea filială, în baza unui contract;
-Este acţionar(asociat) sau membru al unei entităţi şi majoritatea membrilor din conducere,
supraveghere sau administrareau fost numiţi ca urmare a exercitării drepturilor sale de vot;
-Are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra unei entităţi al cărei
actionar(membru, asociat) este , pe baza unui ontract încheiat cu aceeiaşi entitate sau a unor
prevederi din actul constitutival entităţii.

D Prevederi finale

În aplicarea prezentului algoritm de încadrare a debitorilor în categorii de performanţă

financiară se vor respecta urmatoarele:
1.Factorii obiectivi se calculează pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii
economice întocmite conform reglementarilor emise de Ministerul Finanţelor Publice sau
de autorităţi cu competente similare din alte ţări, iar categoria de performanţă financiară se
determină şi contribuie la stabilirea categoriei de clasificare în luna următoare celei în care
banca are acces la raportările respective;
2.În cazul în care instituţia de credit se găseşte în imposibilitate de a evalua performanţa
financiară a unui client din afara sectorului instituţiilor de credit, aceasta va fi încadrata
direct în categoria E;
3.Frecvenţa cu care se determină categoria de performanţă financiară a unei entităţi
economice va coincide cu frecvenţa cu care se întocmesc situaţiile financiare;

36
4.În vederea clasificarii creditelor, pe perioada cuprinsă între două întocmiri ale situaţiilor
financiare, se menţine ultima categorie de performanţă financiară determinată;
5.Creditele acordate unui debitor şi/sau plasamentele constituite la acesta, se încadrează
într-o singură categorie de clasificare pe baza principiului declaşării prin contaminare,
respectiv prin luarea în considerare a celei mai slabe dintre categoriile individuale de
clasificare;
6.Evaluarea performanţei financiare şi considerarea / ajustarea garanţiilor în vederea
diminuării expunerii faţă de entitatea de risc se realizează în conformitate cu normele
interne aprobate de către consiliul de administraţie al instituţiei de credit şi de către BNR –
Direcţia Supraveghere.
7.Garanţiile prevăzute în Anexa nr.5 “Garanţii acceptate la diminuarea bazei de
provizionare” se iau în considerare pentru deducere din expunerea instituţiei de credit faţă
de entitatea de credit la valoarea lor justă.

3.2 REPERE GENERALE IN ANALIZA BONITATII LA CREDIT EUROPE BANK

A.Echilibrul bilantier
Bilanţul reprezintă o imagine statică a activităţii de finanţare şi investiţii ale unei firme.
Acest bilanţ oferă informaţii cu privire la poziţia financiară a societăţii respective.
Elementele care influenţează poziţia financiară a unei întreprinderi sunt:
Structura financiară a firmei;
Capacitatea întreprinderii de a se adapta la schimbările care au loc în cadrul în care aceasta
îsi desfăşoară activitatea;
Resursele de care dispune firma, şi care sunt controlate de aceasta;
În cele ce urmează, este prezentată structura bilanţului funcţional:
BILANTUL FUNCŢIONAL
AF CP
DTL
AC DTS
Prin compararea elementelor active şi corelarea acestora corespunzătorBilanţului
functional, este realizabilă analiza ecchilibrului financiar. Diversele informaţii contabile

37
care se află sintetizate în SBBA, trebuie ca atunci cand este necesar să fie ajustate.Astfel de
situaţii de ajustare sunt prezentate mai jos:
1.Din cauza faptului ca reprezintă datorii către furnizori pentru achiziţionarea de Active
FIXE, Grupa „Account Suppliers” este ajustat în sensul de eliminare a soldului 404, atunci
când este cazul.
2.Soldul contului 455 , se va ajusta prin eliminarea „Group Comapnies ” din DTS, în cazul
în care , în urma discuţiilor cu aociaţii firmei, rezultă că acestea sunt împrumuturi care au
fost acordate firmei pe termen mediu sau lung.
3.Va fi eliminat „Other Short term liabilities”(alte datorii pe termen scurt) din DTS, pentru
că exprimă datorii către leasing, însemnând finanţări de active fixe.

B. Viteze de rotatie

Făcând referire la necesarul de finanţare(NF), acesta se poate determina drept diferenţă

între ciclul operaţional şi ciclul de plăţi:
NF=DI + DR – DP
Unde : DI(semnificând „days inventory”) - viteza de totaţie a stocurilor;
DP(semnificând „days paybles”) - perioada medie de plată a furnizorilor;
DR(semnificând „days receivables”) - perioada medie de încasare acreanţelor;
În cazul în care DR+DIDP, atunci firma va avea nevoie de finanţare pe TS,
iar dacă DR +DI<DP, atunci întreprinderea nu va avea nevoie de finanţare peTS;
Necesarul de finantare(NF) este influenţabil de :
De termenele de plată:
DR=( Creanţe / CA *1.19) *30 zile
În cazul în care DR este mai mare decât valorile declarate de către client(fie comparând cu
CA medie), sunt solicitate informaţii suplimentare şi anume:
-se elimină 411 restanţi pentru a determina corect NF, în sensul de trecere a acestora la altre
creanţe, corelându-se cu CPP.
-Este solicitat 422 analitic, adică de când sunt emise facturile, care sunt clienţii care
formează soldul şi dacă sunt trecute la scadenţă.

DP=( Furnizori / costul bunurilor vândute *1.19)*30 zile

38
De menţionat că 401 restanţi, reprezintă sume eliminate , înregistrate mai apoi la „alte
datorii pe termen lung” şi 404+furnizori, trebuie eliminati şi trecuţi mai apoi pe TL.
Capacitatea întreprinderii de a produce produsele în timpul cel mai scurt.

DI=(Stocuri / Costul prod vândute) * 30 zile

În cazul în care DI are o valoare mai mare pentru tipul de activitate analizat decât o valoare
medie(cum ar fi de exeplu producţia de pâine, DI=75 de zile), sunt solicitate informaţii
suplimentare.Astfel:
-se verifică existenţa stocului(trebuie sa existe o concordanţă între realitatea faptică şi
informaţile contabile);
-este estimat un anumit procent din stoc carea este vandabil sau ce procent din stoc este
deteriorat;
-motivele pentru creşterea stocului trebuie explicate(cum ar fi pregătirea companiei pentru
luna vânzărilor de vârf, sau pregătirea pentru anumite expoziţii etc.);
-motivele reducerii eficienţei procesului de producţie(cum ar fi reparaţii de lungă durată la
linia de producţie, fluctuaţii de personal etc.);
În cazul în care DI are o valoare mai mare pentru sectorul respectiv de activitate, decât o
valoare medie, poate semnifica neînregistrarea descărcării de gestiune în contabilitate, mai
bine spus neafectarea la cheltuieli a sumelor aferente stocurilor care fie ar trebui casate, fie
ar trebui vândute. Asupra profitului înregistrat, care este în acest caz mai mare decât cel
real, este influenţat direct de aceste situaţii.

C Elemente de calcul - indicatori

Elemente de calcul ale analizei şi monitorizării Băncii precum şi a riscului de lichiditate
sunt:
Elemente generatoare de lichiditate(intrări): depozite atrase de la bănci(termen scurt),
rmbursările lunare la creditele acordate, depozite atrase de la clientela nebancară,
rambursarea plasamentelor bancare care au ajuns la scadenţă alte reduceri de active
inclusiv dezafectarea angajamentelor extrebilanţiere;
Elemente consumatoare de lichiditate(ieşiri): credite acordate clientelei nebancare,
împrumuturile acordate de bancă, plasament efectuate la clientela bancară, creşterea

39
activelor sub formă d numerar, depozite plasate bancare şi nebancare dividendele plătite
acţionarilor, precum şi alte creşteri de active(inclusiv expirarea angajamentelor
extrabianţiere primite de bancă);
Prin Direcţia IT, Control Financiar şi Raportări şi Departamentul de Administrare a
Riscurilor, banca urmăreşte lunar indicele GAP calculat:

GAP ~ cumulat
Indicele ~ GAT   100
TotalActiv

La o variaţie a indicelui cu ± 10% şi peste, Banca este informată de către Direcţia de

Control Financiar, IT şi Raportări şi Departamentul de Administraţie a Riscurilor pentru
luarea imediată de măsurile considerate a fi necesare.Cel puţin lunar, ALCO urmăreşte
periodic poziţia lichidităţii în statică şi dinamică, având în vedere atingerea poziţiei de
lichiditate(care este aproximativ 0) şi a unei poziţii neutre a indicatorului de
lichiditate(aproximativ1).
Raportul dintre lichiditatea efectivă şi suspecţii de fraude, spălare de bani, terorism prin
intermediul băncilor, reprezintă indicatorul de lichiditate.Calitatea portofoliului de creditare
este urmăprită de către departamentul de Administrare a Riscurilor, prin analiza rapoartelor
primite de la Departamentul de control intern şi prinutilizarea următorilor indicatori:

a) creditele acordate clientelei(valoarea brută)/total activ(valoare brută)- în mii lei

CrediteAcordateClientelei
 100
TotalActiv
limite:  50 % rating (1)13
50,1 – 55 % rating (2)
55,1 – 60 % rating (3)
60,1 – 65 % rating (4)
 65 % rating (5)

b)creanţe restante şi înoielnice(valoare netă)/ total activ(valoare netă) *100

13
Rating(1) – cel mai bun; rating (5) cel mai slab;

40
 Limite: ≤ 2% rating (1)14
2,1 – 4 % rating (2)
4,1 - 6 % rating (3)
6,1 - 8 % rating (4)
8% rating (5)

Prag de semnificaţie: ≥ 6%

c)gradul de acoperire a riscului de credit cu provizioane care se calculează după

formula de calcul:

Pr ovizioaneConstituite
 100
Pr ovizioaneNecesare

Limite:  90 % rating (1)15

80- 89, 9 % rating (2)
60- 70,9 % rating (3)
20- 59,9 % rating (4)
< 20 % rating (5)

Pragul de semnificaţie: < 50%

d)rata riscului de credit, care se calculează raportând expunerea ajustată(principal +

dobânda) a creditelor clasificate în „îndoielnic” şi „pierdere”, la totalul expunerii
neajustate(principal + dobânda).

Limite: < 8 % rating(1)16

8,1 – 15 % rating(2)
15,1 – 30 % rating(3)
30,1 – 50 % rating(4)
 50 % rating(5)

Pragul de semnificaţie:  30%

D. Dimensionarea creditului
Se urmaresc câteva puncte princiăpale în dimensionarea liniei de credit ar fi:
*corelarea GAP-ului cu :

14
Rating(1) – cel mai bun; rating (5) cel mai slab;
15
Idem 9
16
Idem 9,10

41
-nevoia sezonieră de capital circulant, care etse influenţat direct de caracterul sezonier al
aprovizionărilor / vânzărilor;
-creşterea în vânzări;
-creşterea NF în urma oferirii unor termene de plată
-pentru mărirea cotei de piaţă/ intrarea pe pieţe noi,
- favorabile clienţilor.
*Perioada de finanţare est de maxim 12 luni, depinzând de durata ciclului operaţional;
*O linie de credit nu poate fi niciodată mai mare decât de trei ori cifra de afaceri( 3*CA);
se ţine cont de totalul produselor de credit care au drept destinaţie finanţarea de capital de
lucru;

E.Administrarea riscului de creditare la Credit Europe Bank

Administrarea riscului de credit se face prin intermediul identificării, evaluării, controlului

şi a monitorizării, la mai multe nivele operaţionale sau de autoritate(cu ar fi de exemplu
competenţa de decizie). Administrarea riscului se realizeaă în funcţie de responsabilităţile
şi rolurile specifice care au fost stabilite , după cum urmează în continuare, de către
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi fişa posturilor:

a. Direcţia de Credite din centrala Băncii, Comitetul de Credite şi Consiliul de

Administraţie ca autorităţi decizionale în ceea ce priveşte aprobarea
facilităţilor de creditare acordate contrapartidelor;
b. Consiliul de Administraţie , alături de conducerea CREDIT EUROPE
BANK(România) S.A., prin stabilirea politicilor de creditare, respectiv a
strategiei creditării;
c. Departamentele de Analiză Credite prin analiza cantitativă şi calitativă a
bonităţii clienţilor şi a structurii facilităţilor de finanţare şi garanţiilor
asociate ale acestora;
d. Departamentele de Marketing, prin aprecierea bonităţii clienţilor, prin oferta
de produse şi servicii financiare puse la dispoziţia clienţilor precum şi
aprecierea necesităţilor financiare, respectiv prin selecţia primară a
clienţilor;
e. Departamentul de risc şi Urmrire Credite Persoane Juridice , prin
minimizarea pierderilor cauzate de neplaa de către clieni a datoriilor
acestora;
f. Departamentul de Administrare a Creditelor prin analiza continuăa
îndeplinirii condiţiilor de creditare, a facilităţilor de creditare şi a garanţiilor,
precum şi a evoluţiei bonităţii clienţilor;
g. Departamentul de Resurse Umane şi Departamentul Training, alături de
departamentele implicate, prin selecţia şi pregătirea continuă a personalului
în privinţa activităţii de creditare;

42
 h. Funcţia juridică, prin analiza condiţiilor juridice negociate cu clienţii şi
condiţiile de recuperare a creditelor neperformante, analiza capacităţii
juridice a contrapartidelor, respectiv reprezentarea intereselor Băncii în
cazurile menţionate;
i. Departamentele Controil Fnanciar şi Raportări , prin acurateţea informaţiilor
furnizate asupra activităţii de creditare în cadrul Băncii, pentru oferirea unei
imagini corecte şi a informaţiilor necesare deciziei;
j. Deprtamentul de Control Intern, prin control ulterior, precum şi
Administrarea Riscurilor , prin monitorizarea activităţii de creditare;
k. Direcţia Trezoreriei, prin partea activităţii de trezorerie afectată de creditare
şi prin contribuţia la stabilirea limitelor de creditare pe ţări şi contrapartide;

3.3 REFERAT DE ANALIZA SC AIRPACK SRL

A Fluxul de definire a clientului

In timpul vizitei la locul unde isi desfasoara activitatea clientul (birou, sediu, punct de
lucru, etc), reprezentantul sucursalei a colectat informatiile generale necesare actualizarii
definirii clientului si cele legate de credit .In urma vizitei s-a redactat(Anexa 1-Call Memo),

43
care a fost folosita ulterior in justificarea optiunilor selectate in completarea formularelor
de Scoring si Prescoring.Aceasta anexa trebuie sa sintetizeze informatii despre:
A. Intalnire
Participanti din partea bancii, participanti din partea companiei, locul si data intalnirii)
B. Date identificare companie
Nume,data infiintarii,date de contact
Date despre asociati-administratori(experienţa, pregatire, active personale)
Sucursalele/agentiile pot procesa cereri de credite ale companiilor care au sediul social in
acelasi judet cu acestea17)
C. Date companie
1. Date financiare (Cifra de afaceri a firmei in analiza si a firmelor care fac parte din
grupul ei si profitul anual inregistrat in ultimii 3 ani)
2. Scurta descriere a activitatii (istoric, flux de activitate, sezonalitatea vanzarilor, etc.)
3. Numarul angajatilor; Numarul de carduri :
4. Clienti (clienti importanti, de cand colaboreaza, termene de plata, instrumente de plata
utilizate)
5. Furnizori (furnizori importanti, de cand colaboreaza, termene de plata, instrumente de
plata utilizate)
6. Proiecte de viitor
7. Credite angajate/ leasing (pentru fiecare credit/ leasing)
D. Cerere client (toate solicitarile clientului)
Angajamentul existent(limita anterior aprobata), riscul existent(outstanding la data cererii),
maturitatea creditului existent, cererea- ca si suma, maturitatea.
E. Sumarul intalnirii
F. Concluzii
Acestea cuprind opiniile ofiterului de marketing, ale analistului de credit si a directorului
de sucursala

17
Exceptie fac judetele in care banca nu are sucursala sau agentie deschisa in momentul depunerii cererii de credit, daca acest judet este
limitrof judetului care proceseaza solicitarea de credit.
In cazul in care clientul are punct(e) de lucru in acelasi judet cu sucursala/agentia unde acesta doreste sa depuna cererea de Credit,
sucursala va trimite o solicitare scrisa catre Dept. Credite IMM Centrala pentru a aproba continuarea analizei dosarului de credit)

44
Scorul financiar se calculeaza intorducand in formularul corespunzator Anexa 1.6
informatile din ultimele doua bilanturi anuale si cea mai recenta balanta+ la care se doreste
sa se faca analiza(dar nu mai veche de 3 luni)

B Fluxul determinarii scorului firmei analizate

Clientul completează Cererea de Credit (cuprinsa in anexa).In baza declaratiei pe propria
raspundere a clientului privind apartenenta la un grup, declaratie inclusa in Cererea de
Credit , se verifica daca clientul face parte dintr-un grup din categoria “IMM” sau
“Commercial/ Corporate”.

Se verifica apoi:
a) eligibilitatea conform Listei de Activitati Nefinantate - aferenta Produsului/selor pe
care acesta le solicita(nu se finanteaza baruri discoteci )
b) CIP, CRB pentru companie - in baza acordului de consultare, obtinut de la client, se
fac consultarile corespunzatoare.
Sunt considerati neeligibili clientii care nu figureaza cu incidente in CIP mai noi de 6 luni
pentru bilete la ordin si mai noi de 18 luni pentru CEC+uri.
Se analizeaza clienti cu serviciul datoriei in CRB mai mare decat A, numai in cadrul
Comitetului de Credit Centrala.
c)Consultarile Biroul ui de Credit pentru actionarii/ asociatii / persoane cu putere de
decizie in baza acordurilor de consltare semnate de catre actionarii/ asociatii /persoane cu
putere de decizie.
d) Interogare ONRC dupa asociati/ actionari – se interogheaza dupa persoana pentru a
afla numele companiilor unde mai are participatie, fara a lista datele companiilor respective
si se verifica cu declaratia clientului din Cererea de Credit IMM
In cazul in care in urma verificarii CIP, CRB, BC sunt respectate valorile conform
criteriilor de eligibilitate din Cadrul General – Competente de Aprobare Credite IMM in
vigoare, se vor introduce in aplicatia de scoring valorile criteriilor de evaluare aferente
scoringului si celelalte informatii necesare deciziei de creditare.Aplicatia de scoring va
determina eligibilitatea clientului de a fi creditat, si va indica limitele maxime(functie de
cifra de acaferi si de produsul solicitat)

45
In cazul studiat, ne referim la o linie de credit pe o perioada de 12 luni unde regulile de
urmat sunt :
1.Valoarea maxima a liniei de credit ce poate fi acordata de CEB si anume 10% din Cifra
de afaceri de la ultimul bilant anual),
2.In cazul unei scaderi a cifrei de afaceri mai mare de 25 % fata de anul precedent, nu se
poate acorda creditul.

Decizia va contine (daca este cazul conform fiecarui tip de credit): garantiile aferente
fiecarui produs aprobat conform cu Anexa 1- Structura Garantii Credite IMM, identificarea
obiectului finantat (investitii) si a destinatiei creditului (conform prevederilor din definirea
produselor in vigoare).

Decizia finala se va lua conform Cadrului General – Competente de Aprobare Credite

IMM. Informatiile introduse la pasul anterior sunt corectate (daca e cazul), validate si
transmise mai departe catre urmatoarea persoana din fluxul deciziei de creditare.
Se introduce in „Propunere Limita de Credit” propunerea sucursalei privind limitele de
creditare pentru fiecare Group/Categorie de Credite si pentru fiecare produs in parte,
functie de solicitarile clientului.Este introdusa in sistem opinia in legatura cu propunerea de
creditare, se valideaza informatiile si se trimite Dosarul de Credit catre Directorul de
Sucursala.

In urma analizei dosarului pot exista urmatoarele cazuri:

- respingerea dosarului, prin nesemnarea CLP(Credit Limit Proposal)
- returnarea dosarului de credit Ofiterului de Marketing pentru mai multe informatii,
reluandu-se fluxul.
- validarea dosarului
C Aprobarea creditului
Inaintea intrunirii Comitetului de Credite IMM Sucursala, orice membru al Comitetului
verifica si poate modifica valorile acordate unor criterii aferente scoringului companiei (in

46
cazul identificarii unor informatii eronate/neconcordante intre criterii, etc.). Toate aceste
modificari trebuie justificate in campul corespunzator din cadrul aplicatiei de scoring.
In cazul modificarii unuia sau mai multor criterii, dosarul de credit se intoarce la Analistul
de Credite IMM/ Ofiterul de Marketing IMM pentru revalidarea datelor/modificarilor.
Scoringul companiei este regenerat/recalculat in functie de noile date.
Comitetul de Credite IMM Sucursala ia o decizie privind valoarea finala a scoringului
companiei si a creditului propus.
Ofiterul de Marketing IMM sucursala printeaza Propunerea Limitei de Creditare validata
de Comitetul de Credit si ia semnaturile necesare, dupa care indosariaza documentul (in
forma fizica-hard copy) in dosarul de credit corespunzator.

D Continutul dosarului de analiza

Dosarul de analiza in vederea stabilirii bonitatii firmei SC AIRPACK SRL cuprinde:

Call Memo
Sucursala: MEMORANDUMULUI CLUJ-NAPOCA Data: 15.05.2008
Numar: 112
A. Intalnire
Nume Companie: SC AIRPACK SRL
Data intalnire: 15-05-08

Participanti la intalnire:

Companie: GHERMAN TEODORA si NICULAE GABRIEL

Credit Europe Bank (ROMANIA) S.A.: CRISAN MADALINA
B. Date identificare companie
Nume Companie: SC AIRPACK SRL
Adresa/Tel/ Fax : STR. Constantin Brincusi nr. 171/94
Email: Cluj- Napoca
Persoana de contact: GHERMAN TEODORA si

47
 NICULAE GABRIEL
Domeniu de activitate: 2521 “FABRICAREA PLACIILOR ,
Industrie FOLIILOR, TUBURILOR SI PROFILELOR
DIN MATERIAL PLASTIC”
Data infiintare companie 02.07.2003
Capital Social: 10000 RON
Informatii generale:
Actionari / Management / Persoane cu putere de decizie in companie
Nume asociati % din Functie Experienta Putere Semnar
/ actionari / actiuni de e BO
(daca e decizie
cazul)
SC Airpack SRL was set up in 2003,
as the result of Mr.Niculae’s
ideea(that was rejetcted at financing
Gherman by AllPack SRL).Mr. Gabriel Niculae
Niculae
Teodora is the administrator .At the begining,
50% Gabriel the company’s activity was based on
50% adminis processing plastic and now, the
Niculae
trator company is the sole producer of”foliei
Gabriel cu bule ” and “polietilena expandata”  DA,
in Cluj area. puteri
depline DA
TOTAL  100%  
Active personale (proprietati
Nume imobiliare, masini,alte active) Adresa curenta / Telefon
Appartment in Cluj-Napoca, (Mr. Constantin Brincusi Street,
Niculae is selling this appartment) no. 171/94
House , near Cluj-Napoca(the
downpayment was made) Com. Floresti

C. Date companie
1. Date financiare
Date financiare 2005 2006 2007
Cifra de afaceri (RON) 1132137 2756602 4674460
Profit/ Pierdere (RON) 35.077 180.392 82.294
Companii din grup (fiecare
din ele)
AllPack SRL 1.759.705 1.480.759 1.333.253
AllPack Services 29.349 33.640 25.989

Cifra de afaceri grup (RON) 1.789.054 4.271.001 6.033.702

2. Scurta descriere a activitatii (istoric, flux de activitate, sezonalitatea vanzarilor,
etc.)
At the beggining, in 2003, the company was only processing plastic sheets.Except for 2006,
the company made serious investments in technological equipment.SC Airpack has a point
of work in Floresti , and uses 7 machines out of which 2 are bigger.As a particular thing
about the production process, Mr. Niculae, told us that they also use the recicled waste.

48
 The company has a very good position on the market.There are only 8 direct
competitors in Romania for the product „folie cu bule”, and only 4, in the case of
„polietilena expandata”.The company was placed on 2nd rank, according to net criteria in
2006
3. Numarul angajatilor; Numarul de carduri :
At the moment, the company has 35 employees.
4. Clienti (clienti importanti, de cand colaboreaza, termene de plata, instrumente de plata
utilizate, etc.)

ITAL SAPO ROMANI SRL- Baia Mare Since 2003

SOFT PLUS MM SRL -Animoasa 2003
Ital Rom Leather 2004
Proges Oradea 2007
The company is working with their clients mainly based on clients orders but there are also signed
contracts with some companies.The clients pay SC Airpack, usually at 60 days.

5. Furnizori (furnizori importanti, de cand colaboreaza, termene de plata,

instrumente de plata utilizate, etc.)
Raw
material
Lubrican Rom SRL Ploiesti 2006
Liquefied
Moll Romania gase 2007
“aditivi
mase
Flint SRL plastice” 2005
Rompetrol Petrochemicalls 2005

6. Proiecte de viitor
7. Credite angajate/ leasing (pentru fiecare credit/ leasing)
  Credit 1 Credit 2 Credit 3 Credit 4 Credit 5
Banca / Alpha Bank Alpha Alpha
Societate de Bank Bank
leasing CEB Alpha Bank
150.000eur 253.000 53.500
Suma credit 55.000ron 66.000 EUR eur eur
25.07.2008 13.11.20 20.07.20
Maturitate 03.07.2008 2017 17 09
Current needs Refinant Acquisiti
are(credi on of
t luat equipme
initial de nt
la
Bancpos
t)land
Acquisition of and
Destinatie Current needs equipment “hala”
Dobanda si 20% 7.65% 18%
comisioane -
costuri 21.5% 17%

49
 Other Mortgad Pledge
ge on
“hala”;
Garantii Personal Pledge other

Credit 1 Credit 2 Credit 3 Credit 4 Credit 5

Societate de BT Leasing BT leasing BT Leasing BT Tiriac
leasing transilvania Transiilvania Leasing Leasing
60.696 eur+tva 1.995 7.749eu
Suma credit 33.524eur+tva 31.013+tva eur+tva r
Maturitate 02.2010 05.2011 11.2011 11.2010 11.2008
Utilaj debitare Fiat Mitsubis
folii;utilaj Ducato hi Colt
perforare Maxi 1.1
folii,ut.productie Furgone
pungi;utilaj (marfa)
Mercedes Benz laminare foliei
Atego Alfa romeo 159 cu bule;
Destinatie 970.21(camion) 1.9MJET
Dobanda 13% Doband dobanda
Dobanda si a 17% 8%
comisioane - Dobanda 17%; Dobanda 18.5% commiss
costuri Comision1.9% commission 3% ion 2.3%
Gaj in fav Gaj in
Unicredit favoarea
Gaj in fav GAJ IN FAV Raiffeise
Garantii Piraeus Bank Garanti Bank n

D. Cerere client (treceti toate solicitarile clientului)

Prolongnation Prompt IMM
Increased ammound for
Tip produs Prompt IMM
Suma credit si valuta 100.000 RON 
Maturitate  12 luni
Destinatie Nevoi curente 
Intrest rate 10.5 %,
Extension commission
1.25%
Dobanda si comisioane - Management commission
costuri 0.875% 
Garantii (tip , valoare si
valuta)  

E. Sumarul intalnirii:
Clientul doreste prelungirea creditului PromptIMM
F. Follow – up:
Data: 16.05.2008 
Propunere follow-up(cine, ce, pana cand): CRISAN MADALINA 

50
Urmatoarea intalnire/ actiune: Getting the file ready 
G. Concluzii:
Opinie Ofiter Marketing IMM :
Opinie Credit Analyst
Propunere Director de Sucursala :

Prescoring
Scoring
Performanta financiara

Cap. 4 CONCLUZII

Se poate observa ca, desi din punct de vedere al scorului financiar pe produs obtinut la
balanta din aprilie firma analizată este incadrata in categoria B2, factorii calitativi
contribuie la plasarea firmei intr-o categorie de performanta superioara si anume A3.Acest

51
lucru permite frmei sa contracteze o linie de credit de maxim 10% din Cifra de afaceri a
anului precedent, fara garantii materiale.

Aspectele nefinanciare ale activităţii clientului trebuie încadrate în contextul global al

analizei de bonitate, alături de cele financiare, cele două elemente fiind inseparabile.
Aspectele financiare au, de regulă, un impact în a mări riscul de credit atunci când există un
management defectuos şi respectiv, devine un factor de siguranţă atunci când
managementul este favorabil şi generează creşteri de valori ale firmei în timp,

În condiţiile utilizãrii de cãtre instituţiile de credit a unor tehnici sofisticate de evaluare şi

gestionare a riscurilor, regulile simple şi statice ale Acordului Basel I au devenit în ultimii
ani din ce în ce mai puţin relevante Drept urmare, s-a simţit nevoia creãrii unui cadru de
adecvare a fondurilor proprii mult mai sensibil la riscuri, în mãsurã sã ofere instituţiilor de
credit stimulente în ceea ce priveşte perfecţionarea tehnicilor de evaluare şi management al
riscurilor. Acest cadru este oferit, în prezent, prin Acordul Basel II, care va contribui la
întãrirea stabilitãţii financiare şi prin creşterea, alãturi de alţi factori, a gradului de analizã
şi evaluare internã a riscurilor

Abordarea avansatã, bazatã pe modele interne pentru riscul de credit,reprezintã o inovaþie

a Acordului Basel II şi diferã sensibil de cea standardizatã. Diferenţa constã în faptul cã
evaluãrile interne ale riscurilor cheie sunt folosite drept intrãri primare în calculul cerinţei
minime de capital.

Instituţiile de credit trebuie, deci, sã furnizeze propriile lor estimãri privind probabilitatea
de nerambursare şi sã utilizeze atât estimãrile fãcute de autoritatea de supraveghere pentru
celelalte componente ale riscului de credit, cât şi funcţiile de ponderare stabilite de Basel II
în scopul determinãrii cerinţei de capital. Basel II permite, deci, instituţiilor de credit sã
utilizeze notaţiile interne pentru mãsurarea riscului de credit, dar acordã o mare importanţã
şi notaţiilor externe ale agenţiilor de rating.

52
 BIBLIOGRAFIE

Batrancea I, Batrancea L, Borlea S., Analiza Financiara in banci, Editura Risoprint , Cluj-
Napoca 2008

Dardac N., Moinescu B, Evaluarea cantitativã a riscului de credit din perspectiva Basel II,
Economie teoretica si aplicata nr. 5 / 2006, ASE Bucuresti

53
Hoffman S.L, The Law and Business of International Project Finance, Kuwer Law
Internatinal, 2001

Batrancea I, Batrancea L, Borlea S., Analiza financiara a entitatii economice, Editura

Risoprint , Cluj-Napoca 2007

Helfert E.A., Techniques of Financial Analysis- A Guide to Value Creation, McGraw Hill
Professional, 2002

ISFANESCU A.; ROBU V; HRISTEA A- Analiza Economico-financiara, Editura

Economica Bucuresti 1999

Petrescu S., Analiza Financiara Aprofundata, Univ. “AL. I. Cuza” Iasi, 2005

Zopounidis C, Dimitras A, Multicriteria Decision and Methods for Prediction of Business

Failure, Springer, 1998

***Ordonanta de urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

*** Norma 12 /15.12. 2003 privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale
instituţiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare publicate M.Of. nr. 51 din
21.01.2004

***Regulament 5/22.07.2002emis de BNR privind clasificarea creditelor si plasamentelor,

precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit ,
publicat in M.Of. nr. 626 din 23 august 202

***Politica Credit Europe Bank (ROMANIA) S.A. in materie de expunere

***Metodologia de incadrare a debitorilor - persoane juridice IMM - in categorii de

performanta financiara

ANEXE

Anexa 1 Structura garantiilor

In calculul necesarului de garantii (si in completare la regulile de garantare din parametrii
fiecarui produs de credit) se vor folosi coeficientii de lichiditate din urmatorul tabel:
Tipul Garantiei Grad de
Lichiditate*

54
 (%)
Bilet la Ordin in alb avalizat cel putin de actionarii cu 51% si sotii(le) acestora (daca
exista) Garantii
obligatorii
Gaj pe soldurile creditoare al conturilor curente ale companiei
Cash collateral:
- in aceeasi valuta ca si creditul
100%
- in alta valuta decat cea a creditului - folosindu-se Marja de Risc comunicata de Dep.
Trezorerie
Contra Garantii (Scrisoare de Garantie Bancara)
Contra Garantii (FNGCIMM, alte Fonduri de Garantare) 90%
- Ipoteca pe teren intravilan
90%
- Ipoteca pe Sediu Comercial/ Cladiri Rezidentiale/ Birouri/ Hala Productie
- Cesiune de Creante (cecuri, bilete la ordin ) 85%
- Gaj pe echipamente de productie, masini, utilaje 75%
- Cesiune de Creante (facturi emise de companii renumite**, contracte de inchiriere
75%
sau alte tipuri de contracte fara risc de performanta)
- Ipoteca*** pe teren situat in extravilanul localitatii sau in intravilanul localitatii avand
75%
integral categoria de folosinta agricola /vii /livezi /pasuni/ fanete/ paduri etc.
- Ipoteca*** pe constructii/apartamente dobandite in baza Legii 112/1995 pentru
reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în
proprietatea statului
- Ipoteca pe imobile la care s-au impus interdictii de instrainare prin alte acte normative
speciale (ex:imobilele cu destinatia de spatiu comercial, achizitionat in baza Legii nr. 65%
550/2002, pe perioada de 3 ani stabilita conform art. 28 din lege)
- Ipoteca*** pe imobile dobandite prin executare silita, pe baza de act de adjudecare,
pe o perioada de 3 ani, calculata conform prevederilor art. 520 din Codul de Proc.
Civila.
- Gaj pe stoc de marfa/produse finite 25%
* din valoarea evaluata (conform Raport de Evaluare aprobat/acceptat de Banca), exceptie
facand echipamentele noi/ masinile noi/ etc pentru care se va folosi valoarea din factura
** Companiile renumite vor fi acceptate doar de catre comitetele de credit de la nivelul
regiunilor si centralei
*** Daca opinia Dept. Juridic din Centrala Bancii/ Consilierului juridic arondat unitatii
bancare respective este negativa, si numai in cazuri bine justificate, dosarul se poate trimite
spre aprobare Comitetului de Credite IMM Centrala. Daca opinia Dept. Juridic /
Consilierului juridic arondat unitaii bancare respective este pozitiva, dosarul poate fi
aprobat conform nivelului de competenta conform CAPS.
Necesarul minim de garantii1, calculat ca raport intre valoarea garantiilor ajustata cu
coeficientul de lichiditate si suma creditului:
Clasa risc
client
A B C D E
Total expunere
client (grup)
<= 1.000.000 RON 90% 100% 110% N/A2

55
> 1.000.000 RON 100% 110% 120%
1 – necesarul de garantii nu se aplica urmatoarelor produse: Prompt IMM, Total IMM si
Medical IMM, Direct IMM cu limita de credit atasata care pot fi acordate fara garantii
reale, in cazul clientilor incadrati in clasa de risc “A”, conform mentiunilor din anexele
“Definire produs” aferente. In situatia in care clientul/grupul de clienti mai are alte credite
in derulare la Credit Europe Bank (Romania) SA fara garantii materiale, se va tine cont ca
expunerea cumulata a creditelor fara garantii materiale sa nu depaseasca 100,000 RON.

2 – necesarul de garantii va fi stabilit individual pentru clasele de risc D si E, in caz de

aprobare, de comitetul de credit responsabil conform competentelor de aprobare in vigoare.

In cazul existentei mai multor credite garantate cu aceeasi garantie, aceasta va fi distribuita
proportional pentru acoperirea/ garantarea fiecarui credit in parte.
Valoarea maxima a creditelor garantate exclusiv cu gaj nu va fi mai mare de 400.000 RON
pentru un singur debitor (grup).
Valoarea maxima a creditelor garantate exclusiv cu cesiune de creanta nu va fi mai mare
de 400.000 RON pentru un singur debitor (grup).

Anexa 2 Definirea Industriilor

Criteriu general:
Activitatea ce genereaza mai mult de 30% din cifra de afaceri a companiei (conform ultimului
bilant anual / semestrial) este cea luata in consideratie in definirea industriei careia ii apartine
compania, conform categoriilor definite mai jos.

56
 Companii care achizitioneaza materii prime sau produse
semifabricate ce urmeaza a fi folosite in cadrul unui ciclu de
productie avand ca rezultat produse finite sau semifabricate,
Productie destinate vanzarii catre clienti finali, alte companii de productie
sau distribuitorilor.

Companii care achizitioneaza bunuri cu scopul de a le revinde

Comert pentru a obtine profit; acest tip de companii nu aduc modificari
structurale bunurilor comercializate.

Companii care desfasoara activitati in diverse domenii pentru alte

persoane / companii, pentru satisfacerea anumitor nevoi ale acestora
Servicii sau pentru efectuarea unor activitati care nu se materializeaza in
produse.

Companii care presteaza servicii de construire, modernizari,

Constructii extinderi imobile sau alte activitati conexe care nu se incadreaza
in categoriile Productie, Comert, Servicii.

Profesie liberala desemneaza o ocupaţie intelectuala, exercitata

Profesiuni liberale de o persoana pe cont propriu (liber-profesionist) care face parte,
în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.

Persoane fizice sau companii ce au ca activitate cultivarea

plantelor si cresterea animalelor in vederea obtinerii unor
Agricultura
produse alimentare si a unor materii prime sau prestarea de
lucrari agricole.

Anexa 3.1 Cerere de CREDIT – PROMPT IMM

Numar/Data 968/16.05.2008

57
Subsemnatul, NICULAE NICOLAE-GABRIEL , CNP 1710620120701, CI seria KX
numar 160053,domiciliat(a) in Mun. CLUJ-NAPOCA, str B-dul Constantin Brancusi,
nr.171,ap. 94, Judeţul Cluj, numar de telefon: , reprezentand: S.C. AIRPACK
SRL, in functia de: ADMINISTRATOR Cod Unic de Inregistrare : RO 15561451,
inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J12/1822/02.07.2003, avand ca
activitate de baza , solicit in numele societatii mentionate mai sus:
1. O facilitate de credit PROMPT IMM in valoare de ….. ..................................……..RON;
2. Prelungirea facilitatii de credit PROMPT IMM in valoare de 55000 ......RON;
3. Suplimentarea facilitatii de credit PROMPT IMM in valoare de 45000.. RON

Informatii generale:

Societatea a mai beneficiat de alte facilitati de credit? DA NU

Societatea a inregistrat restante la aceste facilitati de credit? DA NU
Societatea inregistreaza restante la bugetele locale ale statului mai vechi de
DA NU
60 zile?
Societatea inregistreaza incidente in Centrala de Incidente de Plati (CIP) in
DA NU
ultimele 6 luni?
Societatea are interdictie de a emite cec-uri? DA NU
Societatea face parte dintr-un grup de firme? DA NU

Subsemnatul declar apartenenta la grup/uri asa cum aceste grupuri sunt definite conform
Procedurii PROMPT IMM si a prevederilor Bancii in vigoare, si potrivit O.U.G. nr.
99/2006 :
Tabel 1
Numele firmei* Activitate Cifra de afaceri anuala (RON) Vanzari in afara grupului (RON)
(1) (2) (3) (4)
       
       
       
       
       
TOTAL    
* Inclusiv datele referitoare la solicitantul creditului

Declar si garantez, pe propria raspundere, cunoscand prevederile art. 272 – Cod penal
(falsul in declaratii) ca:
 toate informatiile continute atat in Cererea de Credit cat si in celelalte documente
anexate spre analiza, inclusiv cele financiare, sunt adevarate, corecte, reale si corespund cu
cele din evidentele firmei;
 facilitatea de credit urmeaza sa fie utilizata pentru:

58
 a) finantarea nevoilor curente ale Societatii provenite din activitatea firmei
b) refinantarea creditelor cu aceeasi destinatie de la alte banci (linie de credit sau descoperit de
cont).

 facilitatea de credit nu va fi utilizata pentru activitati ce nu pot fi acceptate de Banca la

finantare, conform Lista Activitati Nefinantate.

Credit Europe Bank Romania S.A. isi rezerva dreptul de a respinge din orice motiv cererea de credit, în orice moment
până la semnarea contractului de credit, dacă se constată că activitatea clientului sau modalităţile de exercitare a activităţii
acestuia nu corespund politicii de finanţare a Credit Europe Bank Romania S.A. Banca este inscrisa in Registrul de
Evidenta al operatorilor de date cu caracter personal la nr. 959.
In cazul in care prezenta cerere va fi refuzata de catre banca, am luat la cunostinta faptul ca sunt obligat sa ridic, in termen
de 30 de zile calendaristice de la data prezentei, documentele pe care le-am anexat cererii, in caz contrar Credit Europe
Bank Romania S.A are dreptul de a le distruge.

. F5 Acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare Nr 1218

data.  27.06.2007

1. Persoana SC AIRPACK SRL Cod Unic de Inregistrare, 15561451

Prin prezenta autorizam* banca

2. CREDIT EUROPE BANK (Romania) S.A. Sucursala_Memorandumului Cluj Cod_

312131011 sa solicite si sa primeasca  de la Centrala Riscurilor Bancare urmatoarele
informatii de risc bancare inregistrate pe numele meu:

3. a) Situatia  Riscului Global,

    b) Situatia Creditelor Restante,

Mi s-a adus la cunostinta ca datele referitoare la riscul global inregistrat pe numele meu,
precum si cele referitoare la creditele restante includ si informatii despre fraudele cu
carduri si despre grupurile de debitori precum si despre incidentele de plata.

Prin semnatura sa, Solicitantul declara ca a citit si a inteles continutul prezentului

document.

Data:
16.05.2008
Semnatura autorizata si stampila sucursalei : Semnatura si stampila
reprezentantului:

Anexa 3.2 AGA

HOTARAREA ADUNARII GENERALE A ASOCIATILOR

Societatea SC AIRPACK SRL

Nr. Reg. Com. J12/1822/02.07.2003

59
Cod Unic de Inregistrare si Cod de inregistrare TVA nr. RO 15561451

Numar / Data 71 /15.05.2008

Asociatii, intruniti cu respectarea prevederilor statutare si a prevederilor legale aplicabile:

1. Dl./Dna. NICULAE NICOLAE-GABRIEL, CNP / BI/CI/ 1710620120701, domiciliat(a) in

CLUJ-NAPOCA, Bld. CONSTANTIN BRANCUSI, nr. 171, ap. 94, reprezentand 50% din
capitalul social;

2. Dl./Dna. GHERMAN IRINA-TEODORA, CNP / BI/CI/ 2661202120688, domiciliat(a) in

CLUJ-NAPOCA, Bld. CONSTANTIN BRANCUSI, nr. 171, ap. 94, reprezentand 50% din
capitalul social;

reprezentand impreuna 100% din capitalul social al SC AIRPACK SRL (numita in cele de mai jos”
Societatea”),

au luat urmatoarele decizii:

1. Aproba suplimentarea creditului PromptIMM cu : 45.000 RON, si prelungirea cu 12

luni a duratei de valabilitate a creditului Prompt IMM in valoare de 100.000 acordat
pentru nevoile curente ale Societatii, urmand sa dispuna asupra destinatiilor de plata
persoana imputernicita conform pct. 3 de mai jos, prin semnarea cererii de credit.

2. Aproba garantarea creditului ce urmeaza a fi contractat (sau, dupa caz: suplimentarea

creditului PromptIMM acordat Societatii/ prelungirea duratei de valabilitate a creditului
PromptIMM acordat Societatii), cu urmatoarele garantii:

- garantie reala mobiliara asupra soldului creditor al conturilor curente in lei si valuta,
prezente si viitoare,

deschise de Societate la CREDIT EUROPE BANK (Romania) SA;

- emiterea unui bilet la ordin in alb la suma si scadenta, cu stipulatia “FARA PROTEST”,
avalizat de catre dl. NICULAE NICOLAE-GABRIEL si dna. GHERMAN IRINA-
TEODORA

3. Aproba imputernicirea Dlui./Dnei. NICULAE NICOLAE-GABRIEL – in calitate de

ADMINISTRATOR, domiciliat(a) in CLUJ-NAPOCA, jud. CLUJ, identificat(a) cu
BI/CI/Pasaport/Permis de sedere KX 160053, pentru semnarea cererii de credit,
contractului de credit, a contractului de garantie reala mobiliara, a actelor aditionale
aferente acestora, a biletului la ordin emis in numele Societatii si avalizat conform pct. 2)

60
de mai sus, cat si a tuturor cererilor, documentelor ce tin de aducerea la indeplinire a
prezentei hotarari.

Emisa in 3 (trei) exemplare, toate cu valoare de original, din care 1 (un) exemplar urmeaza
a se remite CREDIT EUROPE BANK (ROMANIA) SA, societate bancara avand Cod Unic
de Inregistrare si Cod de inregistrare TVA nr. RO 4315966, inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului sub nr. J 40/18074/1993, inregistrata in Registrul Bancar sub
numarul RB-PJR-40-018/18.02.1999.

ASOCIATI (Numele / Prenume / Semnatura): NICULAE NICOLAE-GABRIEL

GHERMAN IRINA-TEODORA

Stampila : SC AIRPACK SRL

61