Cursuri CECCAR 2024 Noutati Legislative 29 Ian 2024

2021
2024
NOUTĂȚI LEGISLATIVE
“Informația înseamnă putere”?

2024
LECTOR CECCAR
Dr. ec. Cornel NIȚU
„În natură nu supraviețuiește cea mai

puternică specie, nici cea mai
inteligentă, ci cea mai adaptabilă la
schimbare.” — Charles Darwin
AGENDA CURSULUI
I. Acte normative cu II. Detalierea pe tipuri

incidență contabila și de măsuri
fiscală
III. Lichidarea
I. Acte normative cu incidență
contabila și fiscală
ORDIN nr. 5.394 din 15 decembrie 2023 privind principalele aspecte legate de
întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale
ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Anexa nr.1 Principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea

situațiilor financiare anuale
Anexa nr.2 Sistemul de raportare contabilă anuală la 31 decembrie
Anexa nr.3 Raportări contabile anuale întocmite la 31 decembrie de
către entitățile cărora le sunt incidente Reglementările
contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare
Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.
2.844/2016
LEGE nr. 296 din 26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare
pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (Legea
reformei fiscale)
Măsuri specifice reglementate:

o Măsuri de disciplină economico-financiară. Descentralizarea
unor servicii publice:
• Măsuri economico-financiare referitoare la autoritățile/instituțiile
publice
• Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a operatorilor
economici
• Măsuri referitoare la disciplina economico-financiară a
autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, finanțate integral
din venituri proprii, aflate în coordonarea/subordonarea Parlamentului
României
pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

o Măsuri pentru asigurarea conformării fiscale
• Măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite
• Măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare și fiscale,
• Creșterea conformării voluntare în cazul transporturilor rutiere de
bunuri
• Măsuri privind factura electronică
pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

o Măsuri fiscale:
-modificări la Legea 227/2015 privind Codul fiscal
o Dispoziții tranzitorii și finale
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 privind unele măsuri
fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative,
precum și pentru prorogarea unor termene (Ordonanța trenuleț)
Prevederi referitoare la consolidarea fiscală

-modificări la Legea 227/2015 privind Codul fiscal
-modificari la Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei
financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar -
-modificari la Ordonanța de urgența nr. 120/2021 privind
administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național
privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în
România
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 privind unele măsuri
fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative,
precum și pentru prorogarea unor termene
Prevederi referitoare la combaterea evaziunii fiscale

-modificari la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea
transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport
-modificari la Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, cu
modificările și completările ulterioare se modifică și se completează
după cum urmează:
II. Detalierea pe tipuri
de prevederi
Modificări importante în
ceea ce privește situațiile
financiare, din punct de
vedere contabil
Modificări importante în ceea ce privește situațiile financiare, din punct de vedere
contabil Ordinul MF nr.5394/2023
Ordinul MF. nr. 5394/2023 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea
situațiilor financiare anuale
Este aplicabil:
-Entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, inclusiv cele al căror exercițiu financiar diferă de
anul calendaristic, ce au au obligația să întocmească și să depună situații financiare anuale.
-Entităților cărora le sunt incidente Reglementările contabile conforme cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor
publice nr. 2.844/2016, inclusiv cele al căror exercițiu financiar diferă de anul calendaristic, au
obligația să întocmească și să depună:
-situații financiare anuale
-raportări contabile anuale încheiate la 31 decembrie,
Ordinul MF. nr. 5394/2023

Microentitățile: Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii de mărime și anume:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10,
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
1. bilanț prescurtat (cod 10), în structura prevăzută în reglementările contabile;
2. cont prescurtat de profit și pierdere (cod 20), în structura în reglementările contabile
însoțite de formularul „Date informative“ (cod 30) și formularul „Situația activelor imobilizate“
(cod 40),
Microentitățile prezintă informații potrivit pct. 576 alin. (2) din reglementările contabile.

Entități mici: Entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria microentităților și
care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:
întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
1. bilanț prescurtat (cod 10), în structura prevăzută în reglementările contabile;
2. cont de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută în reglementările contabile;
3. note explicative la situațiile financiare anuale.
însoțite de formularul „Date informative“ (cod 30) și formularul „Situația activelor imobilizate“
(cod 40), cuprinse în structura prevăzută în reglementările contabile;

Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii de mărime, și anume:
precum și entitățile de interes public întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
1. bilanț (cod 10), în structura prevăzută în reglementările contabile;
2. cont de profit și pierdere (cod 20), în structura prevăzută în structura prevăzută în
reglementările contabile;
3. situația modificărilor capitalului propriu;
4. situația fluxurilor de trezorerie;
5. notele explicative la situațiile financiare anuale.
însoțite de formularul „Date informative“ (cod 30) și formularul „Situația activelor
imobilizate“ (cod 40), în structura prevăzută în reglementările contabile;

Situații financiare anuale întocmite de entitățile mijlocii și mari, precum și entitățile de interes
public fac obiectul auditului statutar.
Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel
puțin două dintre următoarele trei criterii:
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar:
Obligația de auditare se aplică atunci când acestea depășesc limitele respective în două exerciții
financiare consecutive.
Totodată, entitățile respective sunt scutite de la obligația de auditare a situațiilor financiare
anuale dacă limitele a două dintre cele trei criterii menționate nu sunt depășite în două exerciții
financiare consecutive.
Atenție la amenda conform Legii contabilității, art.41 alin.7 coroborat cu art.42 lit.n, amenda
30.000 lei-40.000 lei.

Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului
Finanțelor sunt următoarele:
a) pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de
cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
b) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1) - (3) din Legea nr. 82/1991, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
Subunitățile din România, care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, sediile
permanente ale persoanelor juridice cu sediul în străinătate, precum și persoanele juridice
străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România depun situații financiare
anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor în termen de 150 de zile de la
încheierea exercițiului financiar.
Fac excepție subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând
Spațiului Economic European și sediile permanente ale persoanelor juridice cu sediul în Spațiul
Economic European.

Entitățile care nu au desfășurat activitate de la constituire până la sfârșitul exercițiului financiar
de raportare nu întocmesc situații financiare anuale, urmând să depună în acest sens la unitățile
teritoriale ale Ministerului Finanțelor o declarație pe propria răspundere a persoanei care are
obligația gestionării entității.
Depunerea la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor a declarației se efectuează în
termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar, se depune în format electronic. În
vederea depunerii declarației de inactivitate, semnată cu certificat digital calificat, sau numai în
format hârtie și în format electronic, entitățile folosesc programul de asistență pus la dispoziție
gratuit de către Ministerul Finanțelor pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Modificări importante în ceea ce privește situațiile financiare din punct de vedere
Ordinul MF. nr. 5394/2023 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea
situațiilor financiare anuale introduce în structura formularului 20 „Situația veniturilor și
cheltuielilor” defalcarea cheltuielilor pe noile conturi contabile (OMFP 2649/2023) privind:
• cheltuieli cu redevențele 6121;
• cheltuieli cu locațiile de gestiune 6122;
• cheltuieli cu chiriile 6123;
• cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală 616, din care:
-cheltuieli în relația cu entități afiliate.
• cheltuieli de management 617, din care:
• cheltuieli de consultanță 618, din care:
contabil OUG nr.115/2023
Ordonanța de Urgență 115/2023 a modificat Codul fiscal introducand noi

condiții, privind situațiile financiare, pentru aplicarea sistemului de impunere
pe veniturile microîntreprinderii aferent anului fiscal 2024 și anume:
- să depună în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie
potrivit legii (art.47 alin.1 lit.i). În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o
microîntreprindere nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru
exerciţiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această
obligaţie potrivit legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit
începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită.
-doar în anul fiscal 2024, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se
consideră îndeplinită dacă situaţiile financiare anuale sunt depuse până la
data de 31 martie 2024 inclusiv (CF art. 541 - Reguli tranzitorii).
Ordonanța de Urgență 115/2023 a adus modificări la Legea contabilității nr.82/1991

care se referă la cerințe suplimentare privind situațiile financiare pentru persoanele
juridice fară scop patrimonial (art.34 alin. 3^1). Astfel, persoanele juridice fără scop
patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând
subvenții, sponsorizări, sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit,
impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de
persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, indiferent de valoarea
cumulată a acestora, au obligația de a întocmi o declarație care însoțește situațiile
financiare anuale și evidențiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.
Simultan, este introdusă și contravenția privind nerespectarea prevederilor referitoare la
întocmirea declarației prevăzute mai sus, precum și amendă de la 20.000 lei la 30.000
lei, în cazul nerespectării noilor reglementări privind întocmirea declarației.
Ordonanța de Urgență 115/2023 a adus și alte modificări la Legea contabilității

nr.82/1991 care se referă la amenzi pentru:
-nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv de
instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității cu privire la aprobarea
politicilor și procedurilor contabile prevăzute de legislație, care se vă sancționa cu
amenda de la 4.000 lei la 10.000 lei,
-nerespectarea reglementărilor cu privire la utilizarea și ținerea registrelor de
contabilitate, precum și la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și
contabile pentru toate operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în
perioada la care se referă, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea
documentelor pierdute, sustrase sau distruse, care se vor sancționa cu amendă de la
2.000 lei la 20.000 lei,
-nerespectarea reglementărilor cu privire la efectuarea inventarierii care se vă sancționa
cu amendă de la 3.000 lei la 20.000 lei.
Modificări importante
e-Factura
Modificări importante în ceea ce privește sistemul e-Factura
Pentru 2024, după apariția Legii 296/2023, OUG 115/2023 și OUG 116/2023, față
de OUG 120/2021 au fost reglementate noi schimbări legate de e-Factura și
stabilite noi etape în calendarul mai amplu de implementare a facturării electronice
obligatorii pentru activitățile economice:
1. Schimbări în privința relației B2B.
2. Schimbări în privința relației B2G.
3. Menținerea relației B2C
4. Apar amenzi și un calendar pentru implementarea lor.
Emiterea/transmiterea unei facturi în format XML se poate realiza prin două
metode: I. Servicii web - utilizarea unei aplicații proprii, prin interconectarea cu
sistemul RO eFactura folosind o serie de micro-servicii expuse sub forma unei API
(Application Programming Interface); II. Încărcare web - utilizarea aplicației3
puse la dispoziție în mod gratuit de catre Ministerul Finanțelor.
1. Roluri în facturarea electronică permise în sistemul național RO e-Factura

• emitent al facturii electronice – rol principal - se identifică cu vânzătorul, care emite factura
electronică către destinatar și o transmite în sistemul național RO e-Factura.
• destinatar al facturii electronice - rol principal - se identifică cu cumpărătorul (G, B, C);
• reprezentant fiscal al vânzătorului - înseamnă o persoană stabilită în Comunitate, desemnată
de un furnizor drept persoană obligată la plata TVA și care trebuie să respecte obligațiile în
materie de TVA.
Emitenți, de la 1 ianuarie 2024, sunt obligatoriu următoarele tipuri de entități:
-operatorii economici persoane impozabile stabilite în România (art.266 alin.2/CF),
indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, indiferent dacă destinatarii sunt
sau nu înregistraţi în Registrul e-Factura;
-operatorii economici persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în
România, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.
Pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România
2. Tipuri de relații utilizate în sistemul național RO e-Factura

Relația B2G
Relația dintre un operator economic și autorități contractante, respectiv entități contractante - B2G reprezintă
tranzacția dintre un operator economic care are calitatea de contractant sau subcontractant/subantreprenor și
autorități contractante sau entități contractante care primesc și prelucrează facturi electronice.
Lista instituțiilor publice care au obligația utilizării sistemului național RO e-Factura se găsește pe portalul-ul
www.anaf.ro.

Relația B2B
Relația comercială dintre doi operatori economici - B2B reprezintă tranzacția având ca obiect execuția de
lucrări, livrarea de bunuri/produse și/sau prestarea de servicii dintre doi operatori economici.

Relația B2C
Operatorii economici cu activitate de turism din România, care dețin structuri de primire turistice clasificate
și/sau agenții de turism licențiate și care acceptă vouchere de vacanță ca modalitate de plată, se denumesc
unități afiliate. Acestea au obligativitatea de a raporta facturile emise către titularii voucherelor de vacanță și
în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, începând cu data de 1 aprilie 2022 (OUG
131/2021).
1. Schimbări în privința relației B2B.

Raportarea obligatorie a facturilor prin sistemul e-Factura se aplică, de la 1
ianuarie 2024, pentru toate tranzacțiile derulate de contribuabili în relația B2B.
S-a introdus un termen de raportare de cinci zile lucrătoare (Legea 296) pentru
facturile electronice și sancțiuni pentru nerespectarea sa, dar care se aplică abia
din 1 aprilie 2024. Ulterior, de la 1 iulie 2024, sunt 5 zile calendaristice (OUG
115) și e-Factura devine singurul canal prin care se mai pot transmite facturile
către destinatari, orice altă formă a acestor documente urmând să fie lipsită
de efecte fiscale.
Concret, obligativitatea se va aplica pentru toate livrările de bunuri și
prestările de servicii care au locul livrării/prestării în
România conform art. 275, 278 și 279 din Codul fiscal.
Sunt exceptate doar anumite operațiuni.
2. Schimbări în privința relației B2G.

Autoritățile au stabilit și noi prevederi ce vizează companiile care emit facturi
în relația cu entitățile statului.
-Din 11 noiembrie 2023 s-a introdus o interdicție de a plăti facturile pentru
achiziții publice, în lipsa transmiterii facturilor prin e-Factura. Dacă plățile
sunt făcute către firme cu încălcarea acestei reguli, autoritățile contractante
riscă amendarea cu sume între 500 și 1.000 lei. În același timp, sumele achitate
către companii trebuie recuperate și se percep dobânzi și penalități de întârziere
sau majorări de întârziere - practic, vorbim de prejudicii/plăți nelegale din
fonduri publice, dacă așa vor stabili organele de control competente.
-Din 1 ianuarie 2024 se extinde indirect sfera facturilor ce trebuie transmise
pentru a acoperi livrările și prestările făcute în relația cu instituțiile publice
(altele decât achizițiile publice).
Excepții
Operațiuni sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura:
a) livrările de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr.
227/2015 (expediate sau transportate în afara Uniunii Europene…);
b) livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane impozabile care nu
sunt stabilite și nici înregistrate în scopuri de TVA în România;
c) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care se emit facturi simplificate
conform prevederilor art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015,
d) prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de
facturare aplicabile în România conform art. 319 alin. (5) din Legea nr. 227/2015, cu
modificările și completările ulterioare.
Nu se aplcă contractelor clasificate si contractului de achiziție publică cu măsuri speciale de
securitate.
3. Apar amenzi și un calendar pentru implementarea lor.

Calendarul trecerii la folosirea obligatorie generalizată, în relația B2B, a
sistemului e-Factura prevede o aplicare în trei faze:
-între 1 ianuarie – 31 martie 2024, persoanele impozabile vor avea
doar obligația de raportare către autorități, în sensul în care transmiterea
facturilor emise trebuie făcută prin sistemul e-Factura. Facturile trimise
către destinatar vor fi ca în prezent și nu se aplică sancțiuni.
-între 1 aprilie și 30 iunie 2024, se va sancționa numai netransmiterea,
în Spațiul Privat Virtual (SPV), de către emitenții
rezidenți/nerezidenți a facturilor electronice în e-Factura, în termenul
legal. Amenzile sunt între 1.000 și 10.000 lei. Destinatarii nu risca nicio
sancțiune dacă acceptă facturi în alt format decât cel stabilit e-Factura.
-începând cu 1 iulie 2024, numai facturile electronice sigilate din e-

Factura vor mai fi considerate documente originale care produc efecte
fiscale. Prin OUG 115/2023 (art. LXVIII și art. LXX) s-a stabilit că atât
emitenții, cât și destinatarii vor fi cei care vor risca amendarea, dacă
emit sau acceptă facturi în alt format decât cel stabilit pentru sistemul e-
Factura. Contravenienții vor risca o amendă egală cu 15% din
valoarea totală a facturii (față de o amendă egală cu cuantumul TVA
înscris în factură, cum era inițial).
Prin excepție, după 1 iulie, amenzile între 1.000 și 10.000 lei vor putea fi
aplicate exclusiv emitenților nerezidenți (înregistrați în scopuri de
TVA). Aceștia vor folosi mai departe sistemul „hibrid” de facturare.
Duplicarea sau chiar multiplicarea facturilor transmise în sistem conform ANAF a

fost implementată și o soluție - sistemul respinge automat facturile care au fost
transmise deja.
Anexele la facturi pot fi transmise în sistem dacă sunt încorporate în structura XML
În curând va fi posibilă transmiterea în e-Factura a facturilor emise de beneficiari în
numele furnizorilor, respectiv autofacturarea
Corelat cu sistemul e-Factura se va implementa Sistemul e-TVA introdus prin OUG
116/2023, cu un termen de operaționalizare stabilit pentru 1 august 2024. Asta
înseamnă că, de atunci, firmele și persoanele fizice vor începe să primească deconturi
precompletate de TVA până la data de 20 a lunii în care este termenul de depunere al
formularului 300. Sistemul se bazează, însă, numai pe informațiile colectate de Agenția
Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin e-Factura și prin e-Case de
marcat (registrul caselor de marcat), nu și pe SAF-T.
e-Transport
Modificări importante în ceea ce privește sistemul e-Transport
Transporturile rutiere vizate de obligația de folosire a sistemului e-

Transport au fost extinse prin OUG 115/2023 (art. LXXIV, art. LXXV)
și se aplică, cel puțin teoretic, din 15 decembrie 2023.
În esență, prevederile Ordonanței e-Transport (OUG 41/2022) sunt
nuanțate în așa fel încât să reiasă că raportarea este obligatorie pentru
bunurile riscante transportate în interiorul României și pentru
bunurile din transporturile internaționale (aferente operațiunilor de
import/ export/ achiziții intracomunitare/ livrări intracomunitare),
indiferent de categoria de bunuri transportate (adică nu doar pentru
bunuri cu risc fiscal ridicat).
În cazul transporturilor internaționale, obligația de raportare revine:

-destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului
înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul
operațiunilor de import sau export;
-beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
-furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
-depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor
intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate în RO spre
depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe
partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după
formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide
de bunuri.
Modificări importante în ceea ce privește sistemul e-Transport-arhitectura
Prin OUG 115/2023 au fost redefiniți termenii și expresiile utilizate în RO e-Transport.

❑ Informațiile care se declară: datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea,
caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și
descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum și codul UIT generat.
❑ Datele se pot declara în Sistemul RO e-Transport cu maximum 3 zile calendaristice înainte
de data declarată pentru începerea transportului, dar până la prezentarea în punctul rutier
de trecere a frontierei la intrarea în România sau la locul de import, respectiv punerea efectivă
în mișcare a vehiculului, după caz.
❑ Termenul de valabilitate a codului UIT, începând cu data declarată, este de:
-5 zile calendaristice,
-5 zile calendaristice în cazul
-achizițiilor intracomunitare de bunuri,
-bunuri în tranzit pe teritoriul României,
-nontransfer și stocuri la dispoziția clientului ,
Utilizarea peste termenul de valabilitate a acestuia este interzisă.
În cazul transporturilor internaționale, prin OUG 115/2023 nu exista o limita

a obligației de raportare înțelegându-se ca pentru toate bunurile.
Conform Ordinului comun nr.2545/6316/2022, art.1 alin.4 Categoriile de vehicule
rutiere care fac obiectul monitorizării în Sistemul RO e-Transport sunt cele care au o
masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal
ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de
10.000 de lei, aferente cel puțin unei partide de bunuri care face obiectul transportului.
Prin OUG 115 din 2023 au fost actualizează contravenţiile privind nerespectarea
sistemului RO e-Transport amenda fiind de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul
persoanelor fizice, sau de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor
juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
Dincolo de această modificare, s-a mai stabilit că transporturile rutiere

vizate de sistem trebuie monitorizate inclusiv în ceea ce privește
deplasarea lor în timp real pe drumurile din România (în esență,
urmărirea lor prin GPS). Adică atât transporturile naționale de bunuri
riscante, cât și transporturile internaționale de bunuri.
Este precizat că dispozitivele trebuie puse de transportatori - conform
inițiatorilor, se folosesc fie tahografe inteligente, fie, în lipsa
acestora, terminale de telecomunicații. În plus, operatorii economici
pot vedea și ei, în timp real, deplasarea bunurilor prin aplicația e-
Transport.
RO e-Sigiliu
Modificări importante în ceea ce privește sistemul E-Sigiliu
Legea nr. 296/2023 și Ordinul nr. 5/2024

Important:
-este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice ce
permite determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri,
-este utilizat și gestionat de către MF prin Agenția Națională de Administrare Fiscală,
Autoritatea Vamală Română și Centrul Național pentru Informații Financiare,
-aplicarea sigiliilor și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul național se
realizează de către ANAF și Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc,
-în cazul aplicării de sigilii inteligente pe mijloacele de transport, conducătorul auto are obligația
asigurării integrității acestora, în caz contrar fapta, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții
încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, se sancționează cu amendă de la 20.000
la 50.000 lei
-nu este încă funcțional.
operaţiunile de încasări şi
plăţi în numerar
Modificări importante în ceea ce privește operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar
Legea nr.70/2015 privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar a fost modificată

prin legea nr.296/2023 și OUG 115/2023, astfel:
-se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. 1 (PJ, PFA, etc), în limita unui
plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, de la persoanele
prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de
5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în
baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit
pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
-Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a

căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei, în cazul
magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare
de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv
de 10.000 lei.
-Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii
pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei,
către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot
achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri
și servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel:
5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată
numai prin instrumente de plată fără numerar.
-Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art.

1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de
bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi, se
efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.
-Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru
operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute mai sus, cu o valoare mai mare decât
plafonul prevăzut precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe
sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, dividende,
respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare
mai mare decât plafonul prevăzut.
-Operațiunile de încasări și plăți efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și
persoane fizice, reprezentând primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte
finanțări, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin
instrumente de plată fără numerar.
la legea societăților
Modificări importante în ceea ce privește Legea societăților nr.31/1990
Prin Legea 296/2023 s-au adus următoarele modificări la Legea societăților nr.31/1990
Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze
acțiuni de dizolvare sau acțiuni de radiere se afișează în Buletinul electronic al registrului
comerțului, cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte, și se transmite Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.
În caz de dizolvare, în termen de 45 de zile calendaristice de la data afișării/primirii listei,
ANAF, și orice alt creditor comunică ONRC societățile care înregistrează obligații bugetare
restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal ori alte creanțe
neachitate, caz în care se amână inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după
caz, respectiv până la finalizarea acțiunii de control fiscal.
În cazul radierii, în termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii listei, ANAF
comunică ONRC societățile cuprinse în listă care înregistrează obligații bugetare restante, caz în
care solicită și numirea unui lichidator, și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de
control fiscal, caz în care solicită, în termen de 15 zile de la finalizarea acțiunii de control fiscal,
numirea unui lichidator.
privind activitățile ilicite
Legea nr. 296/2023 prevede o serie de noi sancțiuni pentru desfășurarea activităților
economice ilicite, introducând amenzi substanțiale și chiar potențiala confiscare a
sumelor de bani și bunurilor dobândite din săvârșirea contravenției.
Până în noiembrie 2020, acest tip de activități economice ilicite erau sancționate de
către Legea nr. 12/1990 a populației împotriva unor activități de producție, comerț sau
prestări de servicii ilicite, cand a fost abrogata, din acel moment activitățile economice
ilicite nu au mai fost incriminate în mod distinct.
Legea definește noțiunea de activitate economică ilicită drept activitatea economică
desfășurată de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, precum şi activitatea economică desfășurată cu bunuri
care nu sunt însoțite de documente de proveniență.
Prin prisma acestei noțiuni generale de „organizare în conformitate cu legea”, pe lângă

lipsa înregistrărilor fiscale obligatorii, pot fi încadrate în sfera de aplicare a
contravenției o serie de nereguli, unele relativ des întâlnite în cadrul operatorilor
economici, precum neautorizarea codurilor CAEN la Oficiul Registrului
Comerțului competent, neînregistrarea sau ne-extinderea punctelor de lucru,
neactualizarea obiectului de activitate principal, etc.
Astfel, persoanele juridice pot fi sancționate cu o amendă de până la 30.000 lei, iar
bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenție, precum şi sumele de
bani şi bunurile dobândite se confiscă.
Având în vedere potențiale sancțiuni ce pot fi aplicate de către autorități, recomandarea
pentru operatorii economici este să analizeze cu atenție dacă documentația de
înregistrare a acestora este la zi.
Documentația de proveniență
Legea introduce obligativitatea de a deține tot timpul documentație de proveniență. Astfel, efectuarea de
activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență, indiferent de locul în care
acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării, este strict interzisă.
Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale
sau orice alte documente justificative prevăzute de lege care stau la baza înregistrării în contabilitate, în format
fizic sau în format electronic.
Legea asimilează și numerarul sau substitutul, bunurilor care necesită prezentarea documentelor legale.
Nedeținerea documentelor de proveniență este sancționată cu amendă de până la 30.000 lei, dacă este săvârșită
de persoane juridice. Bunurile care fac obiectul contravenției, precum și sumele de bani sau bunurile dobândite
se indisponibilizează în vederea confiscării, iar operatorul economic va avea un termen de 24 de ore să prezinte
documentația aferentă. În caz contrar, acestea urmează a fi confiscate.
În cazul în care, într-un termen de 12 luni de la sancționarea primei abateri, operatorul economic săvârșește o
nouă contravenție, acesta poate fi sancționat cu o amendă de până la 60.000 lei, în cazul persoanelor juridice.
Suplimentar, activitatea operatorului economic poate fi suspendată pentru o perioadă de până la 15 zile.
la Codul Fiscal
Modificări importante privind IMPOZITUL PE PROFIT
Prin Legea 296/2023 și OUG nr.115/2023 (ordonanta trenuleț) s-au adus o serie de
modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal privind impozitul pe profit:
1. S-au introdus IMCA (impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, pentru companiile cu
cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro – art. 18.1/L296 și Ordin 10/2024),
impozitul suplimentar pentru bănci (2% din cifra de afaceri – art. 18.2/296) și
impozitul suplimentar pentru companiile din petrol și gaze (0,5% din cifra de
afaceri – art. 18.3/296 și Ordin 10/2024 ).
2. Este abrogat art. 22(10.1), care prevedea că pentru achizițiile de case de marcat
fiscale pentru care s-a obținut credit fiscal, nu sunt aplicabile prevederile cu privire la
scutirea de impozit pe profitul reinvestit.
3. Creșele și grădinițele sunt adăugate (alături de școli, muzee, cantine, etc) aflate în
administrarea contribuabililor pentru care se pot deduce cheltuielile de funcționare. Limita
rămâne însă de 5% din profitul impozabil (art. 25(3)(b)). Suplimentar, în aceeași limită se acordă
contribuabililor să plătească max. 1.500 lei/lună pentru plasarea copiilor angajaților în unități de
educație timpurie.
4. Se limitează:
o cheltuielile pentru funcționarea locuințelor de serviciu prin eliminarea majorării în scop
fiscal de 10% (art. 25(3)(j)),
o cheltuielile privind funcționarea sediilor aflate în locuințe personale la 50% (art. 25(3)(k)),
similar cu limitarea de la deductibilitatea cheltuielilor cu autoturismele,
o la 50% și cheltuielile aferente sediilor sociale aflate în clădiri de locuințe, ansambluri
rezidențial.
Suplimentar, se introduce o prevedere nouă, conform căreia sediul social este utilizat în scop
personal, cheltuiala firmei este nedeductibilă la calculul rezultatului fiscal și considerată a
fi făcută în interesul asociatului (art. 25(3)(k1)).
5. Cheltuielile privind bursele private au fost scoase din lista cheltuielilor ce pot fi
scăzute (precum sponsorizările) din impozitul pe profit (art. 25(4)(i)).
6. Creditul fiscal pentru plățile făcute de angajatori, în limita a 1.500 lei/lună, pentru
creșa sau grădinița copiilor angajaților este abrogat, după ce măsura aprobată prin
Legea 239/2020 fusese suspendată de Guvernul Cîțu în februarie 2021 (art. 25(4)(i1) și
(i2). La fel, a fost eliminat creditul fiscal pentru achiziționarea de AMEF-uri (art.
25(4)(t)). Suplimentar, sumele neutilizate în cursul unui an fiscal pentru sponsorizări,
pot fi redirecționate în anul următor, până la termenul de depunere al declarației privind
impozitul pe profit (Art. 25(4)(ț), art. 42(3),(4)).
7. Cheltuielile cu bursele private, eliminate de la credit fiscal, devin deductibile în
limita a 1.500 lei/lună, fără însă a putea depăși 5% din cheltuielile cu personalul,
împreună cu celelalte cheltuieli incluse în această limită (art. 25(13)).
8. Ajustările pentru deprecierea creanțelor comerciale scad de la 50% la 30% (art. 26(1)),
pentru ajustările efectuate după 1 ianuarie 2024 (art. 26(12)).
9. Pentru sediile sociale neutilizate exclusiv în scopul activității economice, în clădiri
rezidențiale, deductibilitatea amortizării fiscale este limitată la 50% (art. 28(12(i.1).
10. Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, începând cu anul
2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din
profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi.
Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, aferente anilor
precedenţi anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31
decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024,
în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat
din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării pierderilor respective.(Art. 31).
11. Modul de calcul al rezultatului fiscal al unui sediu permanent (ex. sucursale, șantiere cu
durata mai mare de 6 luni, exploatări de resurse naturale, etc) se stabilește și prin aplicarea
prevederilor din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente emisă de
OECD, fiind înlocuită referirea mai generală la prețuri de transfer (art. 36(3), art. 37(3)).
12. Se modifică regulile de deductibilitate a dobânzilor. Plafonul total rămâne 1.000.000 euro
pentru costurile excedentare ale îndatorării, dar se introduce un plafon intermediar de 500.000
euro pentru dobânzile plătite către entități afiliate (art. 40.2(4), art. 40.2(7.1)) care nu
finanţează achiziţia/producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor stabilite potrivit art.
181 și .
Diferența dintre costurile excedentare ale îndatorării și plafonul deductibil prevăzut mai sus este
dedusă limitat în perioada fiscală în care este suportată, la 30% din (V-Ch+IP+ChEÎ+Amf).
Costurile totale excedentare ale îndatorării reportate (ChEItr) se alocă tranzacţiilor cu persoane
afiliate/neafiliate, pe baza ponderii cost excedentar nededus afiliat/total cost excedentar nededus
(p1), respectiv cost excedentar nededus neafiliat/total cost excedentar nededus, înainte de
aplicarea limitei de 30%, și se aplică la ChEItr.
Modificări importante privind
IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR
Prin Legea 296/2023 și OUG nr.115/2023 (ordonanta trenuleț) s-au adus o serie de
modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal privind impozitul pe venitul
microintreprinderilor :
1. Cotele de impozitare au fost modificate (art. 51/L296).
• Cota de 1% a rămas disponibilă doar pentru companiile cu venituri ce nu depășesc 60.000
de Euro și care nu desfășoară activități din domeniul IT, HORECA, activități medicale,
avocați care nu funcționează în entități transparente fiscal, asistență medicală;
• Cota de 3%, pentru companiile cu venituri mai mari de 60.000 de euro dar mai mici
de 500.000 de Euro), precum și pentru cele care obțin venituri din activitățile mai sus
menționate. În cazul HORECA, regimul putea fi aplicat indiferent de venituri, fiind un
compromis găsit pentru eliminarea, începând din 2023 a derizoriului impozit specific.
2. Numărul de microîntreprinderi ce pot fi deținute, direct sau indirect de o persoană

(peste 25% din titlurile de participare) a fost încă o dată limitat, de data aceasta la 1
companie (art. 47(1)(h)/OUG 117).
Se modifica una dintre conditiile de aplicare pentru impozit pe veniturile
microintreprinderilor, in sensul ca la conditia privind asociatii se iau in calcul si
detinerile indirecte.
3. Suplimentar, s-a mai introdus un concept nou: la calculul limitei de 500.000 de
Euro se vor lua în considerare și cifrele de afaceri ale companiilor legate, așa cum sunt
acestea definite prin L346/2004 privind IMM (art. 47(1.1).
Contribuabilii vor trebui să analizeze cu mare atenție definiția întreprinderilor legate,
unde condițiile sunt diferite de cele anterioare. Este foarte posibil ca multe din
microîntreprinderi să pice acest test și să aplice impozitul pe profit, din 2024, chiar
dacă asociatul nu mai deține alte microîntreprinderi.
4. Asociatii/actionarii persoanei juridice romane care detin, in mod direct sau indirect,
peste 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atat
la persoana juridica romana analizata, cat si la alte persoane juridice romane care
indeplinesc conditiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor,
trebuie sa stabileasca, pana la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal urmator, o
singura persoana juridica romana care aplica prevederile prezentului titlu.
5. Nu poate aplica pentru acest sistem de impozitare, persoana juridica romana care
desfasoara activitati in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, precum si
persoana juridica romana care desfasoara activitati de intermediere/distributie in aceste
domenii, cu exceptia intermediarilor secundari de asigurari si/sau reasigurari, definiti
potrivit legii, care au realizat venituri din activitatea de distributie de asigurari/reasigurari in
proportie de pana la 15% inclusiv din veniturile totale.
6. Se abroga prevederea potrivit careia firmele din domeniul HORECA pot opta pentru acest
sistem de impozitare, indiferent de indeplinirea conditiilor (plafon venituri, salariat etc). De
asemenea, si aceste firme pot iesi din sistem in situatia in care nu mai sunt indeplinite
respectivele conditii (art. 47(2) abrogat prin OUG 117).
7. Este eliminată posibilitatea microîntreprinderilor de a efectua sponsorizări în limita a
20% din impozitul pe venit datorat, cu scăderea acestor sume din impozit (credit fiscal) (art.
54(1.1 – 54(1.10), 54(2.1), 54(2.2) sunt abrogate prin OUG117. Impozitul aferent anului 2023 se
redirectioneaza potrivit prevederilor in vigoare pana la data de 31 decembrie 2023.
8. Microintreprinderea care se afla in inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului,
potrivit prevederilor legale, continua sa fie platitoare de impozit pe veniturile
microintreprinderilor pentru intreaga perioada in care inregistreaza aceasta situatie de
inactivitate. Ea continua sa fie platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor de la data
inscrierii in registrul comertului a mentiunii de reluare a activitatii, daca angajeaza un salariat cu
norma intreaga in termen de 30 de zile inclusiv de la data inregistrarii mentiunii in Registrul
Comertului si daca indeplineste si celelate conditii.ntru sistemul micro, si anume aceea de a
depune in termen situatiile financiare anuale, daca re aceasta obligatie potrivit legii.
9. Se introduce o conditie noua, să depună în termen situaţiile financiare anuale, dacă

are această obligaţie potrivit legii (art.47 alin.1 lit.i). În cazul în care, în cursul unui an
fiscal, o microîntreprindere nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru
exerciţiul financiar precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligaţie potrivit
legii, microîntreprinderea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu
mai este îndeplinită.
Doar în anul fiscal 2024, condiţia prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. i) se consideră
îndeplinită dacă situaţiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie
2024 inclusiv (CF art. 541 - Reguli tranzitorii).
Modificări importante privind IMPOZITUL PE VENIT
1. Plafonul până la care venitul impozabil al persoanelor care obțin venituri din
activități independente se calculează pe norme de venit, a fost redus de la 100.000
euro/an la 25.000 euro/an, începând cu anul următor depășirii noului plafon (art. 69(9)
modificat prin OG 16/2022).
2. Pentru contribuabilii din domeniul IT, constructii, agricultura si industrie alimentara,
in situatia in care, in cursul aceleiasi luni, persoana fizica realizeaza venituri din salarii
si asimilate salariilor pentru o fractie din luna, la functia de baza, la unul sau, dupa caz,
la mai multi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileste
partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzatoare acestei perioade si acorda
scutirea pentru venitul brut lunar realizat, in limita fractiei din plafon astfel stabilita.
(art. 60, pct. 2, modificat de Legea nr. 296/2023).
1. Plafonul până la care venitul impozabil al persoanelor care obțin venituri din activități
independente se calculează pe norme de venit, a fost redus de la 100.000 euro/an la 25.000
euro/an, începând cu anul următor depășirii noului plafon (art. 69(9) modificat prin OG
16/2022).
2. Pentru persoanele fizice care desfasoara activitati independente:
-sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe venit, cheltuielile pentru acordarea de
burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul
reprezentand diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile
pentru acordarea de burse private si cheltuielile de protocol.
-sunt nedeductibile cheltuielile cu costul de achizitie al aparatelor de marcat electronice
fiscale
-sunt nedeductibile cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii
sunt nedeductibile cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, indiferent de natura lor,
dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de coruptie, potrivit legii
3. Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, din
drepturi de proprietate intelectuala si din activitati agricole, silvicultura si piscicultura,
determinata in sistem real, se reporteaza si se compenseaza de catre contribuabil in
limita a 70% din veniturile nete anuale, obtinute din aceeasi sursa de venit in urmatorii
5 ani fiscali consecutivi.
4. Pentru contribuabilii din domeniul IT, constructii, agricultura si industrie alimentara,
in situatia in care, in cursul aceleiasi luni, persoana fizica realizeaza venituri din salarii
si asimilate salariilor pentru o fractie din luna, la functia de baza, la unul sau, dupa caz,
la mai multi angajatori succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileste
partea din plafonul de 10.000 lei lunar corespunzatoare acestei perioade si acorda
scutirea pentru venitul brut lunar realizat, in limita fractiei din plafon astfel stabilita.
(art. 60, pct. 2, modificat de Legea nr. 296/2023).
5. Incepand cu data de 1 ianuarie 2024, in cazul salariatilor care desfasoara activitate in

baza contractului individual de munca, incadrati cu norma intreaga, la locul unde se
afla functia de baza, nu se datoreaza impozit pe venit si nu se cuprinde in baza lunara
de calcul al contributiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/luna, reprezentand venituri
din salarii si asimilate salariilor, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nivelul salariului de baza brut lunar stabilit potrivit contractului individual
de munca, fara a include sporuri si alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim
brut pe tara garantat in plata stabilit prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna
careia ii sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii si asimilate salariilor, in baza aceluiasi
contract individual de munca, pentru aceeasi luna, nu depaseste nivelul de 4.000 lei
inclusiv.
6. Contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la
3,5% din impozitul stabilit, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si
functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de
burse private.
7. Se clarifica din punct de vedere fiscal modul de calcul al plafonului neimpozabil in
cazul indemnizatiei de deplasare si detasare (diurnei). Se mentine suma neimpozabila
in valoare de 2,5 ori nivelul pentru institutiile publice, in limita a 3 salarii de baza
aferente locului de munca ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de baza corespunzatoare locului de munca ocupat se
calculeaza distinct pentru fiecare luna in parte, prin raportarea celor 3 salarii la numarul
de zile lucratoare din luna respectiva, iar rezultatul se multiplica cu numarul de zile
corespunzator fiecarei luni din perioada de delegare/detasare/desfasurare a activitatii in
alta localitate, in tara sau in strainatate.
8. Sunt venituri impozabile prin prisma impozitului pe venit, sumele acordate

angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea
cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea.
9. Se mentine in plafonul neimpozabil de 33% (venituri cumulate), contravaloarea
abonamentelor suportate de angajator pentru angajatii proprii, insa in limita
echivalentului in lei a 100 euro anual pentru fiecare persoana, oferite de furnizori ale
caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care actioneaza
in nume propriu in cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitatile
sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere,
profilactic sau terapeutic, ori in calitate de intermediari pentru serviciile medicale in
cazul in care abonamentele respective includ si servicii medicale.
9. Indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite pe perioada delegarii in

alta localitate, in Romania si in strainatate, se considera venituri aferente lunii in care
se aproba decontul.
10. Sumele reprezentand contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament,
inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de
familie ai acestora se considera venituri aferente lunii in care se aproba decontul,
respectiv venituri aferente lunii in care sunt acordate, in situatia in care nu exista
obligatia prezentarii unor documente justificative.
11. Sumele reprezentand contributiile la un fond de pensii facultative suportate de
angajator pentru angajatii proprii se considera venituri aferente lunilor
corespunzatoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor
justificative.
12. Sumele reprezentand primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si

serviciile medicale furnizate sub forma de abonament suportate de angajator pentru
angajatii proprii se considera venituri aferente lunilor corespunzatoare celor pentru
care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
13. Sumele reprezentand contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru
angajatii proprii se considera venituri aferente lunilor corespunzatoare celor pentru
care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
14. Sumele suportate/acordate de catre angajator pentru plasarea copiilor angajatilor
proprii in unitati de educatie timpurie se considera venituri aferente lunilor
corespunzatoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor
justificative.
15. Referitor la veniturile din cedarea folosintei bunurilor:

-se abroga prevederea conform careia persoanele fizice care realizeaza venituri din
cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de
inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator, califica aceste
venituri in categoria venituri din activitati independente
-venitul net anual din cedarea folosintei bunurilor, altul decat cel platit de persoane
juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, din arendarea
bunurilor agricole, precum si din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in
locuinte proprietate personala, se stabileste prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
-venitul net din arenda se stabileste la fiecare plata prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
-contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor nu au obligaţia completării
Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.
-în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor
agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală,
plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă,
venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în
natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi. Venitul brut se majorează cu valoarea
cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a
altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
-venitul net din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât venitul din arendarea bunurilor agricole
şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se
stabileşte la fiecare plată, de către plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi care
au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia.
- Modificări importante privind IMPOZITUL PE VENIT
-plătitorii veniturilor, persoane juridice …. au şi obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti

impozitul corespunzător sumelor plătite, calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net
şi se reţine la sursă, la momentul plăţii veniturilor. Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit
final şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a
fost reţinut.
-contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal plătite
de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, pentru
care impunerea este finală, au obligaţia să completeze şi să depună declaraţia unică privind
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de
la încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui
an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în anii
anteriori. Pentru chiria în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului
de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR, din ziua precedentă celei în care se depune
declaraţia unică.
Modificări importante privind CONTRIBUTIILE SOCIALE
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente și drepturi de proprietate
intelectuală trebuie să plătească contribuții de asigurări sociale dacă au venituri nete totale de cel
puțin 12 sau 24 de salarii minime brute.
Suma datorată ca CAS reprezintă 25% din venitul ales și este deductibilă pentru anul fiscal 2024.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente pentru care impozitul și contribuțiile nu
se rețin de către plătitorul de venit trebuie să depună declarația unică privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale.
Contribuția de asigurări sociale pentru 2024 se calculează de către contribuabili și se plătește
până la data de 25 mai 2025. ANAF nu va mai emite decizii de impunere în urma depunerii
Declarației Unice.
Din 2024, calculul contribuției CASS nu mai ia în considerare toate veniturile cumulate ale unui
PFA, inclusiv cele din chirii, dividende, vânzări de acțiuni, dobânzi. Începând cu 2024, aceste
venituri vor face obiectul altor sume datorate la CASS.
CASS se calculează de contribuabili prin aplicarea cotei de contribuție de 10% asupra bazei
anuale de calcul.
Pentru veniturile din activități independente obținute începând cu 2024, se introduce un nou
plafon maxim, de 60 de salarii minime brute. Aceasta înseamnă că pentru veniturile care
depășesc acest plafon, persoanele care obțin venituri din activități independente datorează CASS
calculat la această sumă.
Pentru sumele mai mici de 60 de salarii minime, începând cu 2024, baza de calcul a CASS este
venitul net realizat, care nu poate fi mai mic decât plafonul de 6 salarii și nici mai mare decât
plafonul de 60 de salarii minime pe economie.
Începând cu 2024, contribuția la sănătate este deductibilă la calculul venitului impozabil.
Din 2024, orice persoană care desfășoară o activitate independentă va plăti CASS la nivelul
a cel puțin 6 salarii minime pe economie, chiar dacă activitatea a obținut un venit net mai
mic decât plafonul de 6 salarii sau este pe pierdere.
În cazul în care titularul PFA / profesie liberală a obținut în 2024 un venit net mai mic decât
plafonul de 6 salarii, dar a fost asigurat la sănătate ca salariat sau din alte venituri pentru
care s-a plătit CASS, nu datorează CASS la plafonul minim.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente pentru care nu există
obligativitatea reținerii la sursă a CASS depun declarația unică până la data de 25 mai a
anului următor celui de realizare a veniturilor.
CASS datorată de persoanele fizice care obțin venituri din chirii, dividende, investiții,
drepturi de autor, alte surse păstrează plafoanele de până acum: 6, 12, 24 de salarii.
Acestea se stabilesc prin cumularea veniturilor PFA, altele decât cele din activități
independente, pentru care se plătește CASS separat.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente pot să se asigure pentru

concedii medicale. Procentul de asigurare este de 1%, iar baza de calcul lunară nu poate
fi mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară și nici mai mare decât
triplul acestei valori.
Pentru a beneficia de îndemnizație de concediu se semnează contractul de asigurare cu
Casa de asigurări de Sănătate.
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea indemnizației este de 6 luni realizate în
ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
Pentru veniturile din salarii

Se elimină scutirea de la plata CASS acordată până acum salariaților din construcții, agricultură
și industria alimentară.
Se elimină, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, exceptarea de la contribuțiile sociale
pentru sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă.
Începând cu 1 ianuarie 2024:
-pentru tichetele de masă se datorează contribuția la sănătate.
-se datorează CASS la tichetele cadou și voucherele de vacanță.
-se includ în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate indemnizaţiile de
asigurări sociale de sănătate acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005
privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
-contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive, exceptată de la impozitul
pe venit și contribuțiile sociale, deductibilitatea este limitată la echivalentul în lei a 100 euro
anual pentru fiecare persoană, în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat.
Legea de modificare a legislației fiscale (Legea 296/2023), conține o prevederela Codul fiscal
(art.117) pentru majorarea impozitului pentru veniturile din surse neidentificabile.
Conform acesteia orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură
fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei
impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului
și al accesoriilor.
Potrivit noii legi, aceste prevederi intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2024 și se aplică
deciziilor de impunere emise de organele fiscale începând cu aceeași dată.
Conform Codului de procedură fiscală, veniturile a căror sursă nu a fost identificată sunt
determinate de organele fiscale în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ
menționat. Ca atare, cel mai probabil, astfel de investigații se vor derula în cadrul acțiunilor de
verificare a situației fiscale personale, procedură care este reglementată detaliat în capitolul IV
al titlului VII din Codul de procedură fiscală. În cadrul unor astfel de misiuni, inspectorii
Fiscului pot colecta informații din surse diverse, începând cu contribuabilul, cu partenerii de
tranzacții ai acestuia și mergând până la diverse autorități și instituții ale statului.
Modificări importante privind TVA
Au fost operate ample modificări în ceea ce privește aplicarea cotelor reduse de TVA, în sensul
limitării aplicării lor:
• A fost majorată de la 5% la 9% cota de TVA aplicabilă locuințelor cu suprafața utilă de maxim
120 mp și preț de vânzare de maxim 600.000 lei. Cota de 5% va rămâne aplicabilă în 2024 doar
pentru livrările de locuințe pentru care s-au semnat antecontracte în 2023. Pentru apartamentele
cu valori cuprinse între 600 – 700.000 lei pentru care au fost semnate antecontracte anterior datei
de 1 ianuarie 2023 și care nu au fost livrate în 2023, cota de TVA crește de la 5% la 19%!
• A fost majorată de la 5% la 9% cota de TVA pentru livrarea și instalarea de panouri
fotovoltaice, panouri solare termice și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
• A fost majorată de la 5% la 9% cota de TVA pentru intrarea la bâlciuri, parcuri de distracții,
târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale.
• A fost majorată de la 5% la 19% cota de TVA pentru accesul la săli de sport.
• A fost majorată de la 5% la 19% cota de TVA pentru transportul cu trenurile sau

vehicule istorice, transport cu vehicule cu tracțiune animala sau cu ambarcațiuni.
• A fost majorată de la 5% la 19% cota de TVA pentru transportul de persoane utilizând
instalațiile de transport pe cablu (telecabine, telegondole, telescaun, teleschi).
Comentariu: sportul pare a nu mai fi o prioritate, prețurile vor creste cel mai probabil
cu 14%…
• A fost majorată de la 5% la 9% cota de TVA pentru alimentele bio, eco, tradiționale.
• Se limitează la 50% dreptul de deducere al TVA aferente cumpărării sau închirierii de
spații de locuit aflate în zone rezidențiale sau blocuri de locuit.
Se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, inchirierii sau

leasingului de cladiri/spatii de locuit, indiferent de destinatia acestora, situate in zone
rezidentiale sau in blocuri de locuinte si a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste
cladiri/spatii de locuit, in cazul in care acestea nu sunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii economice.
Data intrarii in vigoare: incepand cu data de 1 a lunii urmatoare datei de la care

Romania este autorizata sa aplice o masura speciala de derogare de la dispozitiile
Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al
taxei pe valoarea adaugata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru aplicarea scutirii de TVA la vama se mofica unele dintre conditii, astfel:
sa nu inregistreze obligatii fiscale restante administrate de Agentia Nationala de
Administrare Fiscala si orice alte creante bugetare individualizate in titluri executorii
emise potrivit legii si existente in evidenta organului fiscal central in vederea
recuperarii;.
sa nu inregistreze obligatii bugetare restante, altele decat cele de la lit. a), fapt dovedit
pe baza unei declaratii pe propria raspundere puse la dispozitia autoritatii vamale.
Modificări importante privind IMPOZITUL SPECIAL PE BUNURILE IMOBILE
ȘI MOBILE DE VALOARE MARE (Taxa pe lux)
Legea 296/2023, introduce în Codul fiscal un nou titlu, prin care se stabilește un impozit
special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, aplicabil celor ce dețin case sau
mașini scumpe, astfel:
-persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/
proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a
clădirii depășește 2.500.000 de lei (~ 500.000 de euro);
-persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/
înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 de lei (~
75.000 de euro).
Impozitul se datorează pe o perioadă de cinci ani începând cu anul fiscal în care are loc
predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea
perioadei de cinci ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului
a avut loc anterior.
Modificări importante privind IMPOZITUL SPECIAL PE BUNURILE IMOBILE
ȘI MOBILE DE VALOARE MARE (Taxa pe lux)
Cota de impozitare
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra
diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin
decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra
diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Contribuabilii sunt obligați să calculeze, să declare și să plătească impozitul special pe bunurile
imobile și mobile de valoare mare, după cum urmează:
a) până la data de 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază
de competență se află domiciliul contribuabilului, în cazul contribuabililor prevăzuți la lit. a);
b) până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui
rază se află domiciliul/sediul contribuabilului, în cazul contribuabililor prevăzuți la lit. b).
Modelul și conținutul declarației privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare
mare se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se emite
în termen de 60 de zile de la data publicării în MOF.
Vă mulțumim
pentru
participare!
Sfârşit ?
Cine ştie – poate totuşi nu.

Cursuri CECCAR 2024 Noutati Legislative 29 Ian 2024

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri CECCAR 2024 Noutati Legislative 29 Ian 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2021

“Informația înseamnă putere”?

„În natură nu supraviețuiește cea mai

I. Acte normative cu II. Detalierea pe tipuri

Anexa nr.1 Principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea

Măsuri specifice reglementate:

Măsuri specifice reglementate:

Măsuri specifice reglementate:

Prevederi referitoare la consolidarea fiscală

Prevederi referitoare la combaterea evaziunii fiscale

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordinul MF. nr. 5394/2023

Ordonanța de Urgență 115/2023 a modificat Codul fiscal introducand noi

Ordonanța de Urgență 115/2023 a adus modificări la Legea contabilității nr.82/1991

Ordonanța de Urgență 115/2023 a adus și alte modificări la Legea contabilității

1. Roluri în facturarea electronică permise în sistemul național RO e-Factura

2. Tipuri de relații utilizate în sistemul național RO e-Factura

1. Tipuri de relații utilizate în sistemul național RO e-Factura

1. Tipuri de relații utilizate în sistemul național RO e-Factura

1. Schimbări în privința relației B2B.

2. Schimbări în privința relației B2G.

3. Apar amenzi și un calendar pentru implementarea lor.

-începând cu 1 iulie 2024, numai facturile electronice sigilate din e-

Duplicarea sau chiar multiplicarea facturilor transmise în sistem conform ANAF a

Transporturile rutiere vizate de obligația de folosire a sistemului e-

În cazul transporturilor internaționale, obligația de raportare revine:

Prin OUG 115/2023 au fost redefiniți termenii și expresiile utilizate în RO e-Transport.

În cazul transporturilor internaționale, prin OUG 115/2023 nu exista o limita

Dincolo de această modificare, s-a mai stabilit că transporturile rutiere

Legea nr. 296/2023 și Ordinul nr. 5/2024

Legea nr.70/2015 privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar a fost modificată

-Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a

-Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art.

Prin prisma acestei noțiuni generale de „organizare în conformitate cu legea”, pe lângă

2. Numărul de microîntreprinderi ce pot fi deținute, direct sau indirect de o persoană

9. Se introduce o conditie noua, să depună în termen situaţiile financiare anuale, dacă

5. Incepand cu data de 1 ianuarie 2024, in cazul salariatilor care desfasoara activitate in

8. Sunt venituri impozabile prin prisma impozitului pe venit, sumele acordate

9. Indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite pe perioada delegarii in

12. Sumele reprezentand primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si

15. Referitor la veniturile din cedarea folosintei bunurilor:

-plătitorii veniturilor, persoane juridice …. au şi obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti

Persoanele fizice care desfășoară activități independente pot să se asigure pentru

Pentru veniturile din salarii

• A fost majorată de la 5% la 19% cota de TVA pentru transportul cu trenurile sau

Se limiteaza la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpararii, inchirierii sau

Data intrarii in vigoare: incepand cu data de 1 a lunii urmatoare datei de la care

S-ar putea să vă placă și