RAPORT SPECIAL

Deducerile în
2022
studii de caz
detaliate

Informaţii specializate
www.rs.ro
 Deducerile in 2022 - studii de caz detaliate

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!

Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.

© RENTROP & STRATON

Senior Editor: George Straton

Director general: Octavian Breban

Manager Produs: Diana Gheorghiu

Manager Departament Editorial: Adina Vasile

Foto copertă: adobestock.com

Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează
sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.

Informaţii specializate

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Deducerile in 2022
Raport Special

Deducerile in 2022
- Cuprins -

Cheltuieli deductibile versus cheltuieli nedeductibile la calculul profitului

impozabil
Cheltuieli deductibile
Cheltuieli deductibile limitat
Cheltuieli nedeductibile

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

Cheltuieli deductibile versus cheltuieli nedeductibile

la calculul profitului impozabil

Indicator al performanţei economico-financiare a societăţilor comerciale, profitul este scopul

final al oricărui întreprinzător, fiind rezultatul diferenţei între veniturile realizate şi cheltuielile
efectuate în vederea obţinerii acestora.

Atunci când cheltuielile depăşesc veniturile, rezultatul activităţii unei firme reprezintă
pierdere sau diminuare a beneficiilor economice.

Pierderea contabilă brută se recuperează din profiturile contabile brute obţinute în următorii
ani, fără a fi limitată perioada de timp în care pierderea contabilă brută dintr-un an se poate recupera
din profiturile contabile brute obţinute în viitor.

Profitul contabil brut reprezintă acel profit care nu a fost afectat de veniturile neimpozabile
sau de cheltuielile nedeductibile, în funcţie de care rezultă profitul impozabil, impozitul pe profit şi
profitul contabil net.

Profitul impozabil (rezultatul fiscal) se calculează că diferenţa între veniturile şi cheltuielile

înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi
deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor,

potrivit normelor metodologice, precum şi pierderile fiscale.

Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.

Există reglementări speciale în Codul fiscal privind pierderile fiscale, care se vor recupera din
profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în
ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor
legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

Din punct de vedere contabil, cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit
pentru desfăşurarea activităţii firmei, dintre care exemplificăm:

 consumuri de stocuri (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, mărfuri etc.) ;

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 cheltuieli cu salariile personalului, precum şi cu asigurările sociale de stat, sănătate şi şomaj aferente
drepturilor salariale;
 cheltuieli cu executarea unor lucrări sau cu prestarea de servicii efectuate de terţi;
 cheltuieli financiare (cu dobânzile, diferenţele de curs etc.).

În cadrul cheltuielilor se cuprind şi provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare, toate reprezentând cheltuieli de natură nemonetară.

Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, structura lor fiind
prezentată în „Contul de profit şi pierdere”, componentă de bază în cadrul situaţiilor financiare anuale.

Reglementările contabile în vigoare definesc cheltuielile ca fiind diminuări ale beneficiilor

economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii
activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele
decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile se împart în:

 cheltuieli deductibile;
 cheltuieli cu deductibilitate limitată;
 cheltuieli nedeductibile.

La calculul profitului impozabil (adică a profitului asupra căruia se calculează impozitul) sunt
admise numai cheltuielile deductibile.

Profitul impozabil se determină prin scăderea din veniturile impozabile, a cheltuielilor

deductibile.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu sunt admise de Codul fiscal pentru a fi
scăzute din venituri în scopul determinării rezultatului fiscal, adică a profitului la care se aplică cota
de 16% pentru determinarea impozitului pe profit de plată către bugetul de stat.

În concluzie, principalele formule privind calculul profitului contabil brut/net şi a rezultatului

fiscal (profitului impozabil) sunt:

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 Venituri totale = venituri impozabile + venituri neimpozabile

 Cheltuieli totale = cheltuieli deductibile + cheltuieli nedeductibile
 Profit contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale
 Profit contabil net = profit contabil brut – impozit pe profit
 Profit impozabil (fiscal) = profit contabil brut + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile +/–
elemente similare veniturilor sau cheltuielilor
 Impozit pe profit = profit impozabil x cotă de impozit (16%).

Cheltuieli deductibile

Aceste cheltuieli sunt reglementate de art. 25 alin. (1), (2) si (2 indice 1) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal şi trebuie determinate şi evidenţiate cu multă grijă, întrucât influenţează
în mod direct rezultatul fiscal în funcţie de care se calculează impozitul pe profit.

Sunt considerate cheltuieli deductibile, cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii

economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere,
cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi
organizaţiile sindicale.

Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor sunt cheltuieli deductibile pentru

determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei
fizice, cu excepţia celor deductibile limitat sau nedeductibile prevăzute la art 25 alin (3), respectiv alin
(4) din Codul fiscal.

Cheltuielile suportate de angajator aferente activităţii în regim de telemuncă pentru salariaţii

care desfăşoară activitatea în acest regim, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatului fiscal.

 Prin Legea nr. 296/2020 publicată în M.Of. nr. 1.269/21.12.2020 s-a reglementat posibilitatea ca
angajatorii să acorde angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă până la 400 lei/lună
fără ca aceste sume să fie incluse în baza de calcul a impozitului pe salarii și contribuțiilor sociale
aferente. Astfel, conform prevederilor introduse la art. 76 alin. (4) lit. w) și art. 142 lit. w) din Codul
fiscal, nu sunt impozabile în sensul impozitului pe venit și nu sunt incluse în baza de calcul a

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

contribuțiilor sociale, sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă
pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum
electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de
birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita
unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică
desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a
documentelor justificative. Pentru angajator, cheltuiala este deductibilă integral la calculul impozitului
pe profit conform art. 25 alin. (2 indice 1) din Codul fiscal, introdus prin Legea nr. 296/2020.

Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 au la bază documente justificative;

 sunt aferente obiectului de activitate al unităţii;
 conduc la obţinerea de venituri impozabile;
 sunt efectuate în scopul realizării de venituri impozabile;
 sunt efectuate fără depăşirea limitelor admise de lege;
 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi scăzute din veniturile impozabile, în scopul
determinării profitului impozabil.

Sunt cheltuieli deductibile (efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice), fără a se

limita la acestea, următoarele:

 cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau

serviciilor;
 cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte persoane fizice în condiţiile
în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de
acestea în scopul desfăşurării activităţii economice a contribuabilului;
 cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la
târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
 cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea
şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de
calitate;
 cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în cadrul

contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane rezidente/nerezidente, pe
măsura înregistrării lor;
 cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operaţională
şi/sau financiară a activităţii contribuabilului;
 cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi
recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
 cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor titlului VII "Taxa
pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor
bunuri sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice, de exemplu: aplicare pro
rată, efectuare de ajustări, taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru al UE.
 cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de
determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în
contractele de distribuţie;
 cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, dacă la data evaluării/reevaluării nu sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal;
 cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea instrumentelor financiare derivate,
înregistrate potrivit reglementărilor contabile.

În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile la
calculul rezultatului fiscal şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare. De exemplu:

a) cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii;

b) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate

potrivit legislaţiei specifice;

c) cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvenţiilor primite, potrivit legii, de la

Guvern, agenţii guvernamentale şi alte instituţii naţionale şi internaţionale.

d) cheltuielile efectuate în vederea respectării obligaţiilor de compensare prevăzute de Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de
achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate pentru
organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, învăţământului dual preuniversitar şi

© Rentrop&Straton
Deducerile in 2022
Raport Special

universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, respectiv Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Aşadar, trebuie multă prudenţă din partea administratorilor societăţilor atunci când se decid să
efectueze anumite cheltuieli cu bunuri sau servicii pentru respectivele societăţi, întrucât cheltuielile cu
aceste achiziţii trebuie să respecte condiţiile de deductibilitate impuse de Codul fiscal.

Nu trebuie neglijate prevederile art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, care dau dreptul organului
fiscal să reconsidere o tranzacţie şi, ca urmare, să stabilească în sarcina societăţii obligaţii fiscale
suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit, din cauza reîncadrării unor cheltuieli în
categoria celor nedeductibile fiscal:

“La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale obligatorii, autorităţile
fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale
ale acesteia, sau pot reincadra forma unei tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic
al tranzacţiei/activitatii’’.

De asemenea, prin O.U.G. nr. 79/2017 s-a reglementat regula generală antiabuz conform
căreia, în scopul calculării obligaţiilor fiscale, nu se ia în considerare un demers sau o serie de demer-
suri care, având în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante, nu sunt oneste, fiind întreprinse cu
scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine un avantaj fiscal care contravine
obiectului sau scopului urmărit prin prevederile fiscale aplicabile. Un demers poate cuprinde mai
multe etape sau părţi.

În acest sens, un demers sau o serie de demersuri sunt considerate ca nefiind oneste în măsura
în care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care reflectă realitatea economică, astfel
cum prevede art. 11 din Codul fiscal.

Este evident că toate firmele atunci când angajează cheltuieli, îşi doresc ca acestea să se
deducă la calculul rezultatului fiscal în funcţie de care se calculează impozitul pe profit, însă numai
acele cheltuieli care sunt efectuate în scopul activităţii firmei şi în scopul obţinerii de venituri
impozabile, vor fi scăzute integral din veniturile impozabile, cu excepţia celor deductibile limitat sau
expres menționate ca fiind nedeductibile.

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

Cheltuieli deductibile limitat

Pentru anumite categorii de cheltuieli, Codul fiscal stabileşte o limită până la care acestea sunt
deductibile. Dincolo de această limită, cheltuielile devin nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuielile nedeductibile la calculul profitului impozabil cuprind atât cheltuieli nedeductibile

integral, cât şi cheltuieli efectuate peste limita deductibilităţii stabilite prin lege.

Cheltuielile care sunt încadrate în categoria de cheltuieli cu deductibilitate limitată şi limitele

până la care se acordă deductibilitatea sunt diferite de la o perioadă la alta, în funcţie de:

 sistemul fiscal practicat;

 măsurile de protecţie socială promovate de stat;
 necesităţi bugetare.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată la calculul rezultatului fiscal:

 cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol;
 cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Codului muncii;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanta acordate de angajatori, potrivit
legii;
 scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
 pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau prestarea unui serviciu;
 cheltuielile cu dobândă şi alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic;
 cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve;
 amortizarea;
 cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu;
 cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate
personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu
aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în
folosinţă contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care
vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
- vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;

- vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

- vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată;

- vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată;

- vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Pentru a beneficia de deductibilitatea integrală la calculul rezultatului fiscal, trebuie să existe

documente financiar-contabile şi întocmite foi de parcurs care să cuprindă cel puţin următoarele
informaţii: categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma proprie
de consum carburant pe kilometru parcurs.

În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitării fiscale de 50%
se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui vehicul, cum sunt: impozitele locale, asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta, chiriile, partea
nedeductibila din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile, comisioanele.

Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la determinarea rezultatului

fiscal se efectuează după aplicarea limitării aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se
aplică şi asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de deducere din punctul de
vedere al taxei pe valoarea adăugată.

Exemplu:

Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu inspecţiile tehnice aferente unui vehicul

care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

- cheltuielile cu inspecţiile tehnice 1.000 lei

- partea de TVA nedeductibila 95 lei

- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu inspecţiile tehnice – 1.095 lei (1.000 + 95)

- valoarea nedeductibila a cheltuielilor cu inspecţiile tehnice 1.095 x 50% = 547,5 lei.

• cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu

funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la un singur
autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii

Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi
scăzute din venituri, în scopul determinării profitului impozabil şi a impozitului pe profit.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care:

 nu au la bază documente justificative;

 nu sunt aferente obiectului de activitate;
 nu se regăsesc în veniturile impozabile;
 nu conduc la obţinerea de venituri impozabile;
 sunt efectuate cu depăşirea limitelor prevăzute de lege;
 nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi scăzute din venituri, în scopul determinării profitului
impozabil.
 deși sunt efectuate în scopul activității economice și justificate corespunzător se regăsesc menționate
la art. 25 alin. (4) din Codul fiscal.

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

 cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate. Ne referim la rulajul creditor al contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” înregistrat
la nivelul trimestrului anterior celui de calcul.

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente,

pentru veniturile realizate din România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit amânat
înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
 dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile
române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor încheiate cu aceste
autorităţi.

Prin autorităţi române/străine, se înţelege totalitatea instituţiilor, organismelor şi autorităţilor

din România şi din străinătate care urmăresc şi încasează amenzi, dobânzi/majorări şi penalităţi de
întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale.

 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă
din gestiune ori degradate, neimputabile. Aceste cheltuieli sunt deductibile pentru cazul în care
stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii/condiţii:
1. au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile
stabilite prin norme;
2. au fost încheiate contracte de asigurare;
3. au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii;
4. au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii;
5. subprodusele de origine animală, nedestinate consumului uman, altele decât cele aflate în
situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor
legale privind diminuarea risipei alimentare;
6. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă
direcţionarea/dirijarea vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora,
potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare;
7. alte bunuri decât cele aflate în situaţiile/condiţiile prevăzute la pct. 1-6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depăşit, potrivit legii;

! A se vedea Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, republicată

 cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

Asemenea cheltuieli pot fi cele legate de bunuri/servicii acordate acţionarilor sau asociaţilor,
cheltuieli cu chiria şi întreţinerea etc. Chiar dacă sunt cheltuieli nedeductibile, la nivelul persoanei
fizice acestea reprezintă venituri din alte surse conform art. 114 alin. (2) lit. h) sau i):

 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură

informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raţionale de alocare a acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor înregistrate de contribuabil.

 cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate de o persoană
situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze
schimbul de informaţii. Aceste prevederi se aplică numai în situaţia în care cheltuielile sunt efectuate
ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3) din Codul fiscal;
 cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii
contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru
creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în
cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită de provizion,
precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;

2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

3. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

4. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat,
fără succesor;

5. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

6. au fost încheiate contracte de asigurare:

 cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 25 alin. (4) lit.
c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul
valorii minime dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit
normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se
reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

Începând cu 01 aprilie 2019, conform modificărilor aduse Codului fiscal prin Legea nr.
30/2019, în cazul sponsorizărilor efectuate către entităţi persoane juridice fără scop lucrativ, inclusiv
unităţi de cult, sumele aferente acestora se scad din impozitul pe profit datorat, în limitele prevăzute
de Codul fiscal, doar dacă beneficiarul sponsorizării este înscris, la data încheierii contractului, în
Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se organizează de

ANAF. Registrul este public şi se afişează pe site-ul ANAF. Înscrierea în Registrul
entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se realizează pe baza solicitării
entităţii, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiţii:

a) desfăşoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declaraţiei pe propria
răspundere;

b) şi-a îndeplinit toate obligaţiile fiscale declarative prevăzute de lege;

c) nu are obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

d) a depus situaţiile financiare anuale, prevăzute de lege;

e) nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală. Unităţile locale de
cult prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. l) nu au obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la lit. b), în ceea
ce priveşte declaraţia anuală de impozit pe profit.

 cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de educaţie timpurie aflate în administrarea contribuabilului

sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de educaţie timpurie

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

aflate în unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie, conform legislaţiei în vigoare. Contribuabilii
care efectuează cheltuieli cu educaţia timpurie scad din impozitul pe profit datorat aceste cheltuieli cu
educaţia timpurie, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul în care suma
depăşeşte impozitul pe profit datorat, diferenţa va fi scăzută, în ordine, din impozitul pe salarii reţinut
de contribuabil pentru angajaţi, din taxa pe valoarea adăugată datorată sau din accizele datorate;

 Prin Legea nr. 239/2020 și ulterior prin Legea nr. 296/2020 s-au introdus facilități pentru angajatorii
care înființează unități de educație timpurie sau suportă costurile pentru plasarea copiilor angajaților
în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform
legislației în vigoare. Conform Legii educației naționale nr. 1/2011 educația timpurie (0-6 ani) este
formată din nivelul anteprescolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa
mică, grupa mijlocie și grupa mare.

 Potrivit art. 76 alin. (4) lit. x) si art. 142 lit. v) din Codul fiscal nu sunt venituri impozabile și nu intră
în baza de calcul a contribuțiilor sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor
angajaților (creșe sau grădinițe).

 cheltuielile înregistrate în evidenţă contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil

declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia celor reprezentând
achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de
bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014;

În situaţia în care furnizorul se reactivează, entitățile vor aplica prevederile art. 11 alin. (7) din
Codul fiscal, urmând să deducă cheltuielile aferente achizițiilor efectuate pe durata inactivității, astfel:

- dacă inactivitatea şi reactivarea furnizorului, potrivit Codului de procedură fiscală, sunt declarate în
acelaşi an fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului fiscal
începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
- dacă inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în ani fiscali diferiţi,
beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din
anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea, pentru determinarea
rezultatului fiscal prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi
depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală,
iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, începând
cu trimestrul declarării reactivării.

 cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile

profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul
în lei a 4.000 euro anual;

 cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a

efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează o
descreştere a valorii acestora;

Atenție! Cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe sunt nedeductibile însă, conform art. 7 pct. 44
lit. c) din Codul fiscal în cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care
determină o descreștere a valorii acestora sub costul de achiziție, de producție sau al valorii de piață a
mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă
neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza
costului de achiziție, de producție sau a valorii de piață a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz. În situația reevaluării terenurilor care determină o descreștere a valorii
acestora sub costul de achiziție sau sub valoarea de piață a celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziție sau valoarea de piață a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.

Exemplu: O societate deține un teren la cost de achiziție 200.000 lei. La 31 decembrie 2020 acesta
este evaluat la valoarea de piață de 180.000 lei. Aceasta este singura reevaluare. Societatea
înregistrează în contabilitate diferenta de 20.000 lei prin formula contabila 655 "Cheltuieli din
reevaluarea imobilizarilor corporale" = 2111 ”Terenuri”. Această cheltuială este nedeductibilă la
determinarea rezultatului fiscal al anul 2020 conform art. 25 alin. (4) lit. l) din Codul fiscal.

În anul 2021 terenul este vândut la valoarea de 180.000 lei.

Valoarea fiscală a terenului este de 200.000 lei. Aceasta este suma ce va fi dedusă la calculul
rezultatului fiscal.

 cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare
a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se

înregistrează o descreştere a valorii acestora;
 cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, la
momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării în categoria
activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;
 cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări
utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile
conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii
acestora;
 cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările
necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată amânată, pentru contribuabilii
care nu aplică prevederile art. 402;

 cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la

momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate conform titlului IV din
Codul fiscal;

 cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în acţiuni.

Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor;

 cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate
de fapte de corupţie, potrivit legii;

 cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacă la data evaluării/reevaluării sunt

îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i) din Codul fiscal.

 cheltuielile reprezentând costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt
definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia
operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, la data punerii în funcţiune, potrivit legii; contribuabilii care achiziţionează
aparate de marcat electronice fiscale scad costul lor de achiziţie din impozitul pe profit datorat pentru
trimestrul în care au fost puse în funcţiune, în cazul în care aceştia datorează impozit pe profit
trimestrial, sau din impozitul pe profit anual, în cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

declarare şi plată a impozitului pe profit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit potrivit
acestor prevederi se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua
în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.

 cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din
impozitul pe profit sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

 Atenție! Pot fi deduse și aparatele achiziționate și puse în funcțiune în anii 2018 sau 2019.
Conform art. II din Legea nr. 153/2020 contribuabilii care datorează impozit pe profit, la data
determinării impozitului pe profit pentru anul 2020, scad din impozitul pe profit şi costul de achiziţie
al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de
marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate şi
puse în funcţiune în anul 2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020
înaintea intrării în vigoare a acestei legi, cu condiţia ca la data achiziţiei respectivelor aparate de
marcat electronice fiscale contribuabilii să fi fost plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul
de declarare şi plată prevăzut de art. 41 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările
ulterioare.

Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anul
2018, în anul 2019, precum şi al celor puse în funcţiune în anul 2020 înaintea intrării în vigoare a
Legii 153/2020 va reprezenta sume asimilate cheltuielilor nedeductibile la calculul impozitului pe
profit, dar care se scad din impozitul pe profit al anului 2020. Sumele care nu sunt scăzute din
impozitul pe profit, potrivit acestor prevederi, se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se va efectua în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit.

Începând cu 01 ianurie 2021, nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile privind tranzacţiile

efectuate cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa I
din Lista UE a jurisdicţiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, pentru tranzacţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2021, numai în situaţia în care
cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii care nu au un scop economic.

© Rentrop&Straton
 Deducerile in 2022
Raport Special

 În Anexa I se regăsesc țări din afara Uniunii Europene care încurajează practici fiscale abuzive,
reducând veniturile din impozitul pe profit ale statelor membre, respectiv.

Anexa I

1. Samoa Americană

2. Anguilla

3. Barbados

4. Fiji

5. Guam

6. Palau

7. Panama

8. Samoa

9. Seychelles

10. Trinidad and Tobago

11. Insulele Virgine Americane

12. Vanuatu

 Odată ce își îndeplinește toate angajamentele, o jurisdicție este eliminată din anexă.
Listele pot fi consultate aici:

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions/

Desi prin Legea 296/2020 s-a stabilit că sunt nedeductibile cheltuielile efectuate ca urmare a
unor tranzacții cu o persoană fizică sau juridică situată într-un stat care, la data înregistrării
cheltuielilor, este inclus în anexa I și/sau anexa II din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri
fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ulterior, prin O.U.G. nr. 13/2021 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii contabilităţii nr. 82/1991
a fost eliminată prevederea conform căreia statele incluse în anexa II vor fi considerate drept
jurisdicții necooperante în scopuri fiscal. Astfel, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit,
cheltuielile efectuate ca urmare a unor tranzacţii cu o persoană situată într-un stat care, la data
înregistrării cheltuielilor, este inclus în anexa II din Lista Uniunii Europene a jurisdicţiilor

© Rentrop&Straton
Deducerile in 2022
Raport Special

necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, reprezintă cheltuieli
deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul I al anului 2021, respectiv
pentru determinarea rezultatului fiscal al anului 2021 în cazul contribuabililor care aplică sistemul
anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste prevederi se aplică în mod
corespunzător şi în cazul contribuabililor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care anul fiscal este diferit de anul
calendaristic.

Reguli de deductibilitate în cazul creanțelor cesionate

În cazul creanţelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi
valoarea creanţei cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi.
În cazul în care cesionarul cedează creanţa, pierderea netă se determină ca diferenţă între preţul de
cesiune şi costul de achiziţie al creanţei.

În cazul instituţiilor de credit, în situaţia în care creanţele cesionate sunt acoperite parţial sau
integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi în situaţia în care creanţele sunt scoase din
evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt cesionate, 70% din diferenţa dintre valoarea creanţei
înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul cesiunilor de titluri de stat, obligaţiuni şi alte

instrumente de datorie care conferă deţinătorului un drept contractual de a încasa numerar, cheltuielile
înregistrate din aceste cesiuni fiind deductibile la calculul rezultatului fiscal.

© Rentrop&Straton