Raport Special PFA Vs SRL

PFA sau SRL
în 2023?
Simulări de calcul
Avantaje și dezavantaje
RENTROP & STRATON

www.rs.ro
PFA sau SRL în 2023? Simulări de calcul, avantaje și dezavantaje
Acesta NU este un raport special gRAtUit!

Dvs. beneficiați gRAtUit de acest raport deoarece faceți parte din comunitatea
RENtROP & StRAtON.
© 2022 RENtROP & StRAtON
Senior-Editor: george Straton

Director general: Octavian Breban
Manager de Produs: Alexandra Simion

Manager Departament Editorial: David trușcă
Foto copertă: AdobeStock
__________________________________________________________________________________
toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio
formă şi prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără
permisiunea în scris din parteaeditorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată
vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor
publicate în această lucrare.
Cuprins
Fiscalitatea veniturilor obţinute de P.F.A versus S.R.L ........................................................... 2
Introducere ................................................................................................................................ 2
Cum se efectuează optimizarea costurilor fiscale................................................................... 3
Formele juridice de organizare a activităţii – P.F.A./S.R.L. ................................................. 4
P.F.A. sau întreprindere individuală – avantaje și dezavantaje ............................................... 4
S.R.L.  avantaje și dezavantaje .............................................................................................. 6
P.F.A. – Cum se determină impozitul pe venit în sistem real ............................................... 8
S.R.L. – Cum se determină impozitul pe veniturile microîntreprinderii........................... 10
S.R.L. – Cum se determină impozitul pe profit .................................................................... 12
Calculul rezultatului fiscal ..................................................................................................... 12
Cheltuielile............................................................................................................................. 13
Principalele modificări aduse Codului fiscal de O.G. nr. 16/2022 ...................................... 16
Modificări care privesc ambele forme de organizare (P.F.A. şi S.R.L.) ............................... 16
Modificări care privesc P.F.A. (valabile începând cu anul 2023) ......................................... 18
Modificări care privesc S.R.L. (se aplică începând cu anul 2023) ........................................ 21
P.F.A. sau S.R.L.? În ce variantă sunt impozitele mai mari în anul 2023 ......................... 24
Var. 1: Venituri situate între 6 salarii minime brute pe economie şi 12 salarii (20.000 lei) . 24
Var. 2: Venituri situate între 12 salarii minime brute pe economie şi 24 salarii (60.000 lei) 25
Var. 3: Venituri mai mari decât plafonul de 24 de salarii minime (80.000 lei) .................... 27
Var. 4: Venituri mult mai mari decât plafonul de 24 salarii minime (200.000 lei) ............... 28
CONCLUZII ........................................................................................................................ 30
Portal Contabilitate Fiscalitatea veniturilor obținute de P.F.A. vs. S.R.L. în 2023
Raport Special
Fiscalitatea veniturilor obţinute de

P.F.A versus S.R.L
Introducere
Apariţia Ordonanţei Guvernului nr. 16/2022, la jumătatea lunii iulie, care modifică
esenţial fiscalitatea plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dar şi a persoanelor
fizice care obţin venituri din activităţi independente, dividende sau chirii, îi determină pe
administratori şi pe contabili să se întrebe care formă de organizare a activităţii va fi optimă în
anul 2023, din punctul de vedere fiscal pentru propria afacere.
„P.F.A. sau S.R.L.?!” este o întrebare pe care o auzim frecvent în ultima perioadă şi la
care ne-am propus să formulăm un răspuns elaborat, bazat pe legislaţia valabilă pentru anul
2023, pe analize comparative privind costul înfiinţării, precum şi pe simulări de calcul de
impozite şi contribuţii sociale, în ambele variante.
Nu există patron care să nu-și dorească maximizarea profitului ca interes al desfăşurării

activităţii economice.
Devine din ce în ce mai greu să obţii un profit chiar şi minim, în condiţiile în care
legislaţia fiscală se înăspreşte şi devine din ce în ce mai încâlcită, cheltuielile deductibile la
calculul rezultatului fiscal devin tot mai puţine, iar sfera veniturilor impozabile se măreşte
continuu.
Optimizarea fiscală se defineşte ca fiind tehnica prin care contribuabilul face demersurile
pentru a alege între diferite soluţii oferite de legislaţia fiscală în sensul cel mai favorabil
intereselor proprii.
Este vorba despre un fapt permis, situat în afara ilicitului penal sau contravenţional, chiar
dacă tinde spre limita legalităţii. Optimizarea fiscală presupune respectarea legii şi include orice
măsură imediată de natură să reducă costurile fiscale aferente unei operaţiuni/tranzacţii specifice.
©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 2 din 32

Raport Special
Optimizarea fiscală are două componente:
 pe de o parte aceasta trebuie să asigure un avantaj concurenţial în fata competitorilor

(exemplu: opţiunea pentru a fi sau nu plătitor de taxă pe valoarea adăugată);
 pe de altă parte să îi permită societăţii să facă economii de resurse financiare
(exemplu: opţiunea dintre impozitul pe venit specific P.F.A. şi impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor specific societăţilor comerciale).
Principalul avantaj al optimizării fiscale îl reprezintă optimizarea fluxurilor financiare şi

redirecţionarea către investiţii a unor fluxuri care înainte de optimizarea fiscală erau dedicate
taxelor şi impozitelor.
Cum se efectuează optimizarea costurilor fiscale
Pentru obţinerea celor mai eficiente soluţii de reducere a costurilor fiscale este necesară
aplicarea unei strategii coerente de către fiecare contribuabil care să ţină cont de influenţa
următorilor factori cheie (lista nu este exhaustivă) asupra costurilor fiscale ale afacerilor pe care
le conduc:
 forma juridică de organizare a activităţii – P.F.A./S.R.L. – S.N.C./S.A.;
 durata operaţiunilor /afacerii;
 tipul şi natura afacerii – industrie, comerţ, agricultură, transporturi, servicii etc.;
 forma de impozitare pe venit aleasă P.F.A./impozit pe profit sau microîntreprindere;
 forma de impozitare a valorii adăugate – plătitor sau neplătitor de TVA;
 ciclul de operare al afacerii – când se vor face investiţii/când se aşteaptă începerea
recuperării investiţiilor efectuate/când se estimează obţinerea de profit;
 modul de comercializare/distribuţie;
 ciclul operaţional – durata de încasare a creanţelor şi de plată a datoriilor/obligaţiilor
entitatii – organizatiei;
 politicile contabile utilizate – acţionarii – rezidenţa, natura acestora (persoane fizice
sau juridice), numărul lor;

Raport Special
 modul de finanţare al afacerii – împrumuturi asociaţi, bănci, leasing, alte forme de

finanţare;
 modul de distribuire a dividendelor;
 facilităţile fiscale curente şi previzionate oferite de cadrul legislativ;
 tranzacţiile cu părţile afiliate;
 numărul angajaţilor, rezidența şi modul de remunerare al acestora.
Formele juridice de organizare a activităţii – P.F.A./S.R.L.
Forma juridică influenţează rezultatul fiscal datorită modului distinct de impunere, în

special pentru partea legată de venitul/profitul afacerii şi remunerarea investitorilor prin plata
dividendelor sau a valorii nete rămase din afacere.
Modul de organizare juridică influenţează şi modul de repartizare al patrimoniului net al

afacerii pentru investitori la încetarea activităţii, deci şi taxarea acestuia precum şi costurile de
administrare. Enumeram mai jos principalele avantaje şi dezavantaje cu impact fiscal ale fiecărei
forme de organizare juridică.
P.F.A. sau întreprindere individuală – avantaje și dezavantaje
Avantajele
• Ca unic investitor, persoanele fizice autorizate au deplină libertate de decizie nefiind

necesare completarea diverselor forme de consemnare a deciziilor aferente desfăşurării
afacerilor (şedinţe şi hotărâri ale acţionarilor, publicarea deciziilor în Monitorul Oficial,
etc.), cum este cazul pentru entităţile de persoane S.R.L./S.A.
• Pentru cei care îşi desfăşoară activitatea cu salariaţi şi care au optat pentru impunerea în
sistem real, profitul sau venitul net pe care îl obţin din afacere este impozitat o singură
dată spre deosebire de entităţile care plătesc impozit pe profit sau pe veniturile
microîntreprinderilor. În aceste cazuri venitul net/dividendul care ajunge efectiv la

Raport Special
investitor este impozitat de două ori: o dată prin aplicarea impozitului pe profit sau pe
veniturile microîntreprinderilor şi a doua oară prin aplicarea impozitului pe dividende.
• Impozitarea venitului se face numai la sumele încasate ca venit din care se scad
cheltuielile plătite în exerciţiul financiar, spre deosebire de entităţile care plătesc impozit
pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor care determină veniturile şi cheltuielile
pe baza contabilităţii de angajamente (adică de regulă la emiterea facturii de vânzare
pentru venituri şi la primirea facturii de achiziţie pentru cheltuieli). Doar la încetarea
activităţii se vor lua în calculul bazei impozabile şi veniturile neîncasate şi cheltuielile
neplătite.
• Accesul în permanenţă al investitorului la numerarul generat de afacere pe care îl poate
retrage oricând şi pentru orice sumă din afacere pentru a-l folosi oricând în interes
propriu.
• Cheltuielile admise la deducere sunt în mare parte similare cu cele admise la deducerea
impozitului pe profit.
• Cheltuielile administrative legate de evidența contabilă şi fiscală sunt mult diminuate –
nu se întomesc situaţii financiare şi nu se ţine contabilitate în partidă dublă.
• Se pot aplica aceleaşi principii în ceea ce priveşte amortizarea imobilizărilor corporale şi
necorporale ca şi în cazul entităţilor obligate la plata impozitului pe profit.
• P.F.A. sau întreprinderea individuală poate avea angajaţi pentru desfăşurarea activităţii.
• În principiu această formă de organizare se poate aplica în orice domeniu de activitate.
• Teoretic astfel de contribuabili sunt mai rar verificaţi de către organele de inspecţie
fiscală.
• Posibilitatea ieşirii imediate din afacere dacă aceasta este decizia investitorului, fără
costuri mari comparativ cu S.R.L. şi S.A. unde un astfel de proces este costisitor şi
durează foarte mult.
Dezavantajele
• Investitorul garantează desfăşurarea activităţii cu patrimoniul personal având o

expunerea mult mai ridicată faţă de creditori comparativ cu celelalte forme de organizare.
• Nu există posibilitatea transferării pe o altă entitate fiscală a aceleiaşi activităţi cum se
poate face în cazul societăţilor comerciale. Astfel o P.F.A. va trebui să opereze numai pe

Raport Special
această entitate fiscală spre deosebire de situaţia în care un investitor decide să îşi
transfere aceeaşi activitate de pe o societate comercială pe alta.
• Deşi teoretic este posibil, această formă de organizare este puţin probabil să poată fi
aplicată pentru investiţii/operaţiuni mari în domenii productive/tehnologice.
S.R.L.  avantaje și dezavantaje
Avantajele
• Delimitarea strictă între averea/patrimoniul afacerii care aparţine S.R.L.-ului faţă de

averea personală a investitorului, ducând la o expunerea mult mai mică faţă de creditori a
investitorului.
• Poate fi aplicată ca formă de organizare pentru investiţii mari şi productive.
• Permite crearea de structuri fiscale care pot duce la reducerea costurilor fiscale.
• Creditele şi alte forme de sprijin pot fi obţinute mult mai uşor.
Dezavantajele
• Impunerea se face prin estimarea bazei impozabile, profitul impozabil sau cifra de
afaceri, conform principiului contabilităţii de angajamente, ducând în cele mai multe
dintre cazuri la plata impozitului înainte de încasarea veniturilor.
• Este necesară completarea diverselor forme de consemnare a deciziilor aferente
desfăşurării afacerilor (şedinţe şi hotărâri ale acţionarilor, publicarea deciziilor în
Monitorul Oficial etc.)
• Venitul net/dividendul care ajunge efectiv la investitor este impozitat de două ori: o dată
prin aplicarea impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor şi a doua oară
prin aplicarea impozitului pe dividende.
• Implică costuri mai mari cu organizarea contabilităţii.
• Acţionarul sau asociatul nu are acces la resursele financiare ale firmei decât cu ocazia
încasării dividendelor.

Raport Special
Din punctul de vedere al regimului de impozitare, făcând abstracţie de plătitorii de

impozit specific întrucât Legea nr. 170/2016 va fi abrogată începând cu anul 2023, S.R.L.-urile
se împart în 2 categorii:
1. plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (impozit în cota de 3% la cifra

de afaceri pentru firma fără salariaţi sau 1% dacă societatea are cel puţin un salariat).
Începând cu anul 2023 va exista o cotă unică de 1%, ceea ce înseamnă că toate firmele
plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este obligatoriu să aibă cel puţin
un salariat.
2. plătitori de impozit pe profit (cota de 16% aplicată asupra rezultatului fiscal, adică
asupra diferenţei dintre veniturile impozabile şi cheltuielile deductibile fiscal). Se mai
adaugă şi/sau se scad şi alte elemente similare veniturilor/cheltuielilor, dar nu vom intra
în detalii privind aceste aspecte.
P.F.A.-urile se împart şi ele tot în 2 categorii de impozitare:
1. plătitoare de impozit la normă de venit (norma fixă de venit), sistem care se aplică doar
pentru anumite categorii de activităţi şi în care sunt stabilite criterii clare referitoare la
veniturile minime pentru care se va achita un impozit de 10%, chiar dacă persoana
respectivă nu va realiza acele venituri.
2. plătitoare de impozit pe venit determinat în sistem real (utlizand datele din contabilitate),
bazat pe un impozit de 10% aplicat asupra diferenţei dintre încasări şi plăți (venit net
impozabil).
Pe lângă impozitul pe venit, P.F.A. trebuie să achite şi contribuţia la pensii în cota de

25% şi contribuţia la sistemul de sănătate în cota de 10%. Ambele procente se aplică la plafonul
de 12 salarii minime brute pe economie şi numai în situaţia în care veniturile obţinute de P.F.A.
depăşesc acest plafon. Începând cu anul 2023 baza de calcul a contribuţiilor sociale se
schimbă, după cum vom prezenta în acest material.

Raport Special
În privinţa contribuţiei la sistemul de pensii, obligaţia de plată intervine numai dacă

persoana fizică obţine, individual sau cumulat, venituri din activităţi independente şi venituri din
drepturi de proprietate intelectuală, mai mari decât plafonul de 12 salarii minime brute pe
economie (plafonul pentru anul 2022 este de 30.600 lei).
În ceea ce priveşte contribuţia de sănătate, obligaţia intervine numai dacă persoana fizică
obţine, individual sau cumulat, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de
proprietate intelectuală, chirii, dobânzi, dividende, activităţi agricole, asocieri, din alte surse, mai
mari decât plafonul de 12 salarii minime brute pe economie.
P.F.A. – Cum se determină impozitul pe venit în sistem real
Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, ca diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul
realizării de venituri.
Venitul brut cuprinde:

 sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
 veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
 câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul personal afectate
exercitării activităţii, rămase la încetarea activităţii;
 veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu
concura cu o altă persoană;
 veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă;
 veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat
pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

Raport Special
Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări şi mecenat, conform legii, sau
donaţii.
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul

desfăşurării activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcţie de natura acestora, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor independente, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost
plătite;
c) să reprezinte cheltuieli cu salariile şi cele asimilate;
d) să respecte regulile privind amortizarea;
e) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace fixe
pentru cabinetele medicale;
f) să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru afacere:
g) să fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară şi
în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum
şi cheltuielile de transport şi cazare;
h) să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea
individual şi/sau într-o formă de asociere, în ţară şi în străinătate, în scopul desfăşurării
activităţii, reprezentând cheltuieli de cazare şi transport;
i) să reprezinte contribuţii de asigurări sociale plătite la sistemele proprii de asigurări
sociale şi/sau contribuţii profesionale obligatorii plătite, potrivit legii, organizaţiilor
profesionale din care fac parte contribuabilii.

Raport Special
Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul
României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat
în străinătate;
d) donaţii de orice fel;
e) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca
urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare şi penalităţile, datorate autorităţilor
române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor plătite, conform clauzelor
din contractele comerciale încheiate cu aceste autorităţi;
f) ratele aferente creditelor angajate;
g) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile,
dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
h) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
S.R.L. – Cum se determină impozitul pe veniturile microîntreprinderii
Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile

din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii;
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care
au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în
perioada în care persoană juridică română era supusă impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

Raport Special
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru

pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferenţe de curs valutar;
i) veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul „709”,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
k) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
l) veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de evitare
a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
m) dividendele primite de la o persoană juridică romană.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă

determinată mai sus se adăugă următoarele:
a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul „609”,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor
care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs
valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de
cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din
diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la
începutul anului;
c) rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate,
reprezentând rezervă legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a
terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în
perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;
d) rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru
majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanţi sub orice formă, pentru
acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.

Raport Special
S.R.L. – Cum se determină impozitul pe profit
Calculul rezultatului fiscal
Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate

conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi
deducerile fiscale şi la care se adăugă cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi

cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum şi pierderile fiscale.
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală.
La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:
a) dividendele primite de la o persoană juridică romană;

b) dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care
primeşte dividendele deţine la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării
acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile, pe o perioadă neîntreruptă de un an,
minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
c) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi
pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei
înregistrate ca urmare a participării în natura la capitalul altor persoane juridice sau ca
urmare a majorării capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de
participare;

Raport Special
d) veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,

terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
e) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice
străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul
deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei
juridice supuse operaţiunii de lichidare;
f) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Cheltuielile
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile

efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
Exemple de cheltuieli deductibile
a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor

sau serviciilor, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru
difuzarea mesajelor publicitare;
b) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte persoane fizice
în condiţiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în legătură cu lucrări executate
sau servicii prestate de acestea în scopul desfăşurării activităţii economice a
contribuabilului;
c) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi,
participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative
proprii;
d) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punctul de vedere contabil;

Raport Special
e) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,

introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,
obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
f) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
g) cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada
de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita
cotelor prevăzute în contractele de distribuţie;
h) cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării prevederilor
titlului VII Taxa pe valoarea adăugată din Codul fiscal, în situaţia în care taxa pe valoarea
adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării
activităţii economice, de exemplu: aplicare pro rata, efectuare de ajustări, taxa pe
valoarea adăugată plătită într-un stat membru al UE;
i) cheltuielile reprezentând dobânzi penalizatoare, penalităţi şi daune-interese, stabilite în
cadrul contractelor încheiate, în derularea activităţii economice, cu persoane
rezidente/nerezidente, pe măsura înregistrării lor;
j) cheltuielile efectuate pentru securitate şi sănătate în muncă, potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale efectuate
potrivit legislaţiei specifice.
Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit
titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la

care se adăugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu
valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.

Raport Special
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori,

potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la
art. 26 din Codul fiscal;
g) cheltuielile cu dobânzile şi alte costuri echivalente dobânzii din punctul de vedere
economic;
h) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28 din Codul fiscal;
i) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei
nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează
din punctul de vedere fiscal cu 10%;
j) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească
3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul
şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt
integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective sunt utilizate exclusiv
pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat, de agenţii de
vânzări şi de achiziţii, pentru transportul de persoane cu plată, pentru prestarea de servicii
cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către
şcolile de şoferi, precum şi ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.

Raport Special
Principalele modificări aduse Codului fiscal de O.G. nr. 16/2022
Modificări care privesc ambele forme de organizare (P.F.A. şi S.R.L.)
Impozitul pe venit
Sunt asimilate veniturile din salarii, prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza
clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât prestaţiile suplimentare primite de lucrătorii
mobili prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al
persoanelor care efectuează activităţi mobile de transport rutier, pentru partea care depăşeşte 2,5
ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului,
pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice.
Deducerea personală cuprinde deducerea personală de bază şi deducerea personală

suplimentară şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat. Deducerea personală se
acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul
unde se afla funcţia de bază.
Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar
brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. În situaţia în care,
în cursul aceleiaşi luni, se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, se ia în
calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară.
Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu
vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până
la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară;
 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris
într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de
nivelul acestora.

Raport Special
Se majorează cota impozitului pe dividende obţinute de persoane fizice, de la 5% la 8%.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri
de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează
cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final.
Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Prevederi speciale pentru CIM cu normă parţială (part-time)
Contribuţia de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care obţin venituri din
salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau
cu timp parţial, nu poate fi mai mică decât nivelul contribuţiei de asigurări sociale calculate prin
aplicarea cotei de CAS asupra salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care
se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din luna
în care contractul a fost activ. Prevederea se aplică începând cu veniturile aferente lunii august
2022.
Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele
situaţii:
a) sunt elevi sau studenţi, cu vârsta până la 26 de ani, aflaţi într-o formă de şcolarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani;
c) sunt persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se
recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia
pensionarilor pentru limita de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor
legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limita de vârstă din
sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate
sistemului public de pensii;

Raport Special
e) realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în bază a
două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată
aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de bază minim brut pe ţară.
Pentru aplicarea excepţiilor, angajatorul solicită documente justificative persoanelor

fizice aflate în situaţiile respective.
În cazul în care contribuţia de asigurări sociale calculată potrivit regulilor vechi este mai
mică decât contribuţia de asigurări sociale stabilită potrivit noilor prevederi, diferenţa se suportă
de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.
Contribuţia la asigurările de sănătate (CASS)
Se aplică aceleaşi reguli precum în cazul CAS în cazul contractelor cu timp parţial de
muncă (part-time).
Modificări care privesc P.F.A. (valabile începând cu anul 2023)
Modificări privind baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de

persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi
de proprietate intelectuală:
a) Persoanele fizice care realizează venituri din activităţile prevăzute mai sus, din una sau
mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale la o
bază de calcul stabilită potrivit literei d, dacă estimează pentru anul curent venituri nete a
căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare
la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate.
b) Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară sau de cel puţin
24 de salarii minime brute pe ţară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a
declaraţiei unice, se efectuează prin cumularea veniturilor nete şi/sau a normelor anuale
de venit din activităţi independente, a venitului brut realizat în baza contractelor de

Raport Special
activitate sportivă, precum şi a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală,

care se estimează a se realiza în anul curent.
c) Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul de cel puţin 12 salarii pot opta pentru
plata contribuţiei de asigurări sociale pentru anul curent în condiţiile prevăzute pentru
persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime
brute pe ţară.
d) Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care
realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate
intelectuală reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:
 nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei

unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii
minime brute pe ţară;
 nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a
declaraţiei unice (venituri estimate), în cazul veniturilor realizate de peste 24 de
salarii minime brute pe ţară.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Modificări privind baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate

de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)h) din
Codul fiscal, adică:
a) b) venituri din activităţi independente;

b) venituri din drepturi de proprietate intelectuale;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
e) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
f) venituri din investiţii;
g) venituri din alte surse.

Raport Special
Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)h), din
una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale de
sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală
cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice (venituri
estimate).
Plafonul valabil în 2022 este de 12 salarii minime brute.
Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor

care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)h) o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a

declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 şi 12 salarii minime
brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei
prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 şi 24 de salarii
minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a
declaraţiei unice, în cazul veniturilor realizate de peste 24 de salarii minime brute pe
ţară.
Se aplică în mod corespunzător prevederile de la CAS privind stabilirea bazei de calcul a

CASS în cazul CIM-urilor cu normă parţială. Prevederea se aplică începând cu veniturile
aferente lunii august 2022.
Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri, din cele
prevăzute la art. 155 lit. b)h) din Codul fiscal, iar venitul net anual cumulat din una sau mai
multe surse şi/sau categorii de venituri, cu excepţia veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală, din arenda sau din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor
titlului II sau titlului III, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza pentru anul
curent, este cel puţin egal cu nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, sunt obligate să depună
declaraţia unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut
pe ţara garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice.

Raport Special
Modificări care privesc S.R.L. (se aplică începând cu anul 2023)
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Scade plafonul de venituri, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, pentru aplicarea acestui
sistem de impozitare.
2. Sunt introduse şi alte condiţii pentru că o societate să poată fi încadrată în categoria
plătitorilor de impozit pe veniturile microintreprinderilor, astfel:
• a realizat venituri, altele decât cele din consultantă şi/sau management, în proporţie
de peste 80% din veniturile totale;
• are cel puţin un salariat, cu excepţia societăţii nou-înfiinţate;
• are asociaţi/acţionari care deţin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare
sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să
aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
3. Se dă posibilitatea firmelor care desfăşoară activităţi în domeniile HoReCa să opteze

începând cu 01.01.2023 pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
Începând cu data de 1 ianuarie 2023, persoanele juridice române care desfăşoară activităţi
corespunzătoare codurilor CAEN: 5510  „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”,
5520  „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530  „Parcuri pentru
rulote, campinguri şi tabere”, 5590  „Alte servicii de cazare”, 5610  „Restaurante”,
5621  „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629  „Alte servicii de
alimentaţie n.c.a. ”, 5630  „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor” pot opta pentru plata
impozitului reglementat de prezentul titlu, fără să poată ieşi din acest sistem în cursul anului.
4. Sunt excluse din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

următoarele:
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

Raport Special
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi

reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv cea care desfăşoară activităţi de intermediere
în aceste domenii;
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
• persoana juridică română care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
5. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor devine opţional.

6. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere şi
dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de
1 ianuarie 2023.
7. Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal,
opţiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepţiile situaţiilor în care
societatea trebuie să iasă din sistem ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor (ex: depăşirea
limitei de venituri).
8. O persoană juridică română care este nou-inființată poate opta să plătească impozit pe
veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile privind
deţinerea capitalului social şi deţinerile asociaţilor sunt îndeplinite la data înregistrării în
registrul comerţului, iar cea privind încadrarea cel puţin a unui salariat, în termen de 30 de
zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.
9. Cota unică de impozitare a microîntreprinderilor de 1%.
10. Se precizează clar ordinea de scădere din impozit a facilitaţilor fiscale.
Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări/cheltuieli privind bunuri, mijloace

financiare şi servicii acordate Fondului Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF şi pun în
funcţiune aparate de marcat electronice fiscale scad aceste sume din impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor în următoarea ordine:
a) sumele aferente sponsorizărilor, cheltuielilor UNICEF, precum şi sumele reportate, după

caz;

Raport Special
b) costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale şi sumele reportate, după

caz.
Reducerea de impozit, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menţinerii/creşterii capitalurilor
proprii, precum şi pentru completarea unor acte normative, se aplică la impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor după scăderea sumelor menţionate mai sus.
Se majorează cota impozitului pe dividende obţinute de persoane fizice, de la 5% la 8%.
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri
de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se impozitează
cu o cotă de 8% din suma acestora, impozitul fiind final.

Raport Special
P.F.A. sau S.R.L.? În ce variantă sunt impozitele mai mari în anul 2023
CLICK AICI >> pentru a descarca în format EXCEL simulările de calcul
Var. 1: Venituri situate între 6 salarii minime brute pe economie şi 12 salarii (20.000 lei)
Simulare calcul impozite şi contribuţii sociale

venituri între 6 şi 12 salarii minime brute pe economie
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Venituri medii/an (lei) 20.000 20.000
Cost servicii (Contabilitate, HR,

4.800 1.200
Protecția Muncii, SSM etc.)
Costuri salariale brute (2.550*12) 30.600
CAS 25% 7.650 25% -
CASS 10% 3.060 10% 1.530
Impozit salarii 10% 1.596
CAM 2,25% 684
Cheltuieli activitate 4.000 4.000
Impozit pe venit 1% 200 10% 1.480
Profit brut/Pierdere -20.284
Impozit pe dividende 8% 0
Impozit şi contribuţii Buget stat 13.190 3.010
Impozit şi contribuţii Buget stat +

17.990 4.210
Servicii
Notă:
S.R.L. plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderii are 1 salariat (salariul minim).
P.F.A. nu datorează CAS (veniturile sunt sub plafonul de 12 salarii minime brute pe
economie).

Raport Special
P.F.A. datorează CASS la plafonul de 6 salarii minime brute pe economie.

Pentru P.F.A.  cheltuielile în cota de 20% din venituri sunt considerate deductibile.
Pentru S.R.L.  cheltuielile activității  20% din venituri  nu influenţează impozitul pe
venit.
Concluzii:
Costurile cu impozitele, contribuţiile şi serviciile sunt mai mari în cazul S.R.L.

Societatea beneficiază însă de avantajul încadrării unui salariat.
Dacă P.F.A. ar încadra un salariat costurile totale ar fi de 17.200 lei (aprox. egale cu cele
ale S.R.L.)
Var. 2: Venituri situate între 12 salarii minime brute pe economie şi 24 salarii (60.000 lei)

venituri între 12 şi 24 salarii minime brute pe economie
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Cost servicii (Contabilitate, HR, Protecția
4.800 1.200
Muncii, SSM etc.)
CAS 25% 7.650 25% 7.650
CASS 10% 3.060 10% 3.060
CAM 2,25% 684

Profit brut/Pierdere 11.316

Raport Special
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Impozit pe dividende 8% 905
Impozit şi contribuţii Buget stat + Servicii 19.295 15.825
Notă:
P.F.A. datorează CAS la plafonul de 12 salarii minime brute pe economie.
venit.
Societatea datorează impozit pe dividende, presupunând tot profitul distribuit la
dividende.
Asociatul S.R.L. nu datorează CASS la dividende întrucât veniturile din dividende < 6
salarii minime.
Concluzii:
Costurile cu impozitele, contribuţiile şi serviciile mai mari în cazul S.R.L.
Societatea beneficiază însă de avantajul încadrării unui salariat.
Dacă P.F.A. ar încadra un salariat costurile totale ar fi de 28.815 lei (mai mari decât la
S.R.L.)

Raport Special
Var. 3: Venituri mai mari decât plafonul de 24 de salarii minime (80.000 lei)

venituri mai mari de 24 salarii minime brute pe economie
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Cost servicii (Contabilitate, HR, Protecția

4.800 1.200
Muncii, SSM etc.)
CAS 25% 7.650 25% 15.300
CASS 10% 3.060 10% 6.120
CAM 2,25% 684
Impozit pe dividende 8% 2.169
10%
CASS dividende 1.530
plafon
Impozit şi contribuţii Buget stat + Servicii 22.289 27.370
Notă:
P.F.A. datorează CAS la plafonul de 24 salarii minime brute pe economie .
venit.

Raport Special

dividende.
P.F.A. datorează CASS la dividende întrucât veniturile din dividende > plafon de 6 salarii
minime.
Concluzii:
Costurile cu impozitele, contribuţiile şi serviciile mai mari în cazul P.F.A..

Societatea beneficiază şi de avantajul încadrării unui salariat.
Dacă P.F.A. ar încadra un salariat costurile totale ar fi de 40.360 lei (mult mai mari decât
la S.R.L.)
Var. 4: Venituri mult mai mari decât plafonul de 24 salarii minime (200.000 lei)

venituri mai mari de 24 salarii minime brute pe economie (200.000 lei)
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Cost servicii (Contabilitate, HR,

4.800 1.200
Protecția Muncii, SSM etc.)
CAS 25% 7.650 25% 15.300
CASS 10% 3.060 10% 6.120
CAM 2,25% 684
Cheltuieli activitate 40.000

40.000

Raport Special
Microîntreprindere
Elemente P.F.A.
1 salariat
Impozit pe venit 1% 2.000 10% 14.350
Impozit pe dividende 8% 9.753
10%
CASS dividende 6.120
plafon
Impozit şi contribuţii Buget stat +
35.663 36.970
Servicii
Notă:
S.R.L. plătitoare de impozit pe venitul microîntreprindere are 1 salariat (salariul minim).
P.F.A. datorează CAS la plafonul de 24 salarii minime brute pe economie.
venit.
dividende.
P.F.A. datorează CASS la dividende (10% la plafonul de 24 salarii minime).
Concluzii:
Costurile cu impozitele, contribuţiile şi serviciile mai mari în cazul P.F.A..

Se observă la S.R.L. o majorare de impozite faţă de scenariul 3 (din cauza CASS
aferente dividendelor  la plafonul de 24 salarii)
Societatea beneficiază şi de avantajul încadrării unui salariat.
Dacă P.F.A. ar încadra un salariat costurile totale ar fi de 49.960 lei (mult mai mari decât
S.R.L.)

Raport Special
CONCLUZII
1. Pentru venituri anuale mici obţinute din activitate (mai mici decât cuantumul a 12 salarii
minime brute pe economie), costurile fiscale sunt mai mari în varianta S.R.L. – plătitoare
de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cu precizarea că S.R.L. beneficiază de
avantajul oferit de persoana angajată în firmă.
În situaţia în care şi P.F.A. ar angaja un salariat, costurile fiscale ar fi aproximativ egale.
2. Pentru venituri anuale medii obţinute din activitate (între 12 şi 24 salarii minime brute pe
economie), costurile fiscale sunt mai mari în varianta S.R.L. – plătitoare de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor, cu precizarea că S.R.L. beneficiază de avantajul oferit de
persoana angajată în firmă.
În situaţia în care şi P.F.A. ar angaja un salariat, costurile fiscale ale P.F.A. ar depăşi însă
costurile fiscale în cazul S.R.L.
Ca noutate faţă de varianta 1, apare posibilitatea obligaţiei de plată a privind impozitul pe

dividende (8%) în situaţia în care societatea doreşte dispribuirea profitului la dividende.
3. Pentru venituri anuale mari obţinute din activitate (mai mari decât cuantumul a 24 salarii
minime brute pe economie), costurile fiscale sunt mai mari în varianta P.F.A. faţă de
varianta S.R.L. – plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cu precizarea că
S.R.L. beneficiază şi de avantajul oferit de persoana angajată în firmă.
În situaţia în care şi P.F.A. ar angaja un salariat, costurile fiscale ale P.F.A. ar depăşi mult
Ca noutate faţă de variantele anterioare, apare posibilitatea obligaţiei de plată a

contribuţiei de sănătate aferente dividendelor obţinute, în cazul în care societatea doreşte
dispribuirea profitului la dividende, iar veniturile din dividende sunt mai mari decât plafonul
de 6 salarii minime brute pe economie (valabil în anul 2023).

Raport Special
4. Pentru venituri anuale foarte mari obţinute din activitate (mult mai mari decât cuantumul
a 24 salarii minime brute pe economie, exemplu: 200.000 lei), costurile fiscale sunt mai
mari în varianta P.F.A. faţă de varianta S.R.L. – plătitoare de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, cu precizarea că S.R.L. beneficiază de avantajul oferit de persoana
angajată în firmă.
Se observă totuşi o diminuare a diferenţei între costurile în cele 2 variante (P.F.A. vs.
S.R.L.) faţă de varianta 3, determinată şi de faptul că CASS aferentă dividendelor distribuite
se calculează la o bază impozabila de 24 salarii minime brute pe economie, întrucât, cel mai
probabil, va fi depăşit acest plafon de venituri din dividende.
În situaţia în care şi P.F.A. ar angaja un salariat, costurile fiscale ale P.F.A. ar depăşi mult

Raport Special
Vizitați chiar ACUM PortalContabilitate.ro
«fabrica» dvs. de consultanță

fiscal-contabilă!
www.portalcontabilitate.ro

Raport Special PFA Vs SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Special PFA Vs SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PFA sau SRL

RENTROP & STRATON

Acesta NU este un raport special gRAtUit!

© 2022 RENtROP & StRAtON

Senior-Editor: george Straton

Manager de Produs: Alexandra Simion

Fiscalitatea veniturilor obţinute de P.F.A versus S.R.L ........................................................... 2

Fiscalitatea veniturilor obţinute de

Nu există patron care să nu-și dorească maximizarea profitului ca interes al desfăşurării

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 2 din 32

Optimizarea fiscală are două componente:

 pe de o parte aceasta trebuie să asigure un avantaj concurenţial în fata competitorilor

Principalul avantaj al optimizării fiscale îl reprezintă optimizarea fluxurilor financiare şi

Cum se efectuează optimizarea costurilor fiscale

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 3 din 32

 modul de finanţare al afacerii – împrumuturi asociaţi, bănci, leasing, alte forme de

Formele juridice de organizare a activităţii – P.F.A./S.R.L.

Forma juridică influenţează rezultatul fiscal datorită modului distinct de impunere, în

Modul de organizare juridică influenţează şi modul de repartizare al patrimoniului net al

P.F.A. sau întreprindere individuală – avantaje și dezavantaje

• Ca unic investitor, persoanele fizice autorizate au deplină libertate de decizie nefiind

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 4 din 32

• Investitorul garantează desfăşurarea activităţii cu patrimoniul personal având o

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 5 din 32

S.R.L.  avantaje și dezavantaje

• Delimitarea strictă între averea/patrimoniul afacerii care aparţine S.R.L.-ului faţă de

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 6 din 32

Din punctul de vedere al regimului de impozitare, făcând abstracţie de plătitorii de

1. plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (impozit în cota de 3% la cifra

P.F.A.-urile se împart şi ele tot în 2 categorii de impozitare:

Pe lângă impozitul pe venit, P.F.A. trebuie să achite şi contribuţia la pensii în cota de

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 7 din 32

În privinţa contribuţiei la sistemul de pensii, obligaţia de plată intervine numai dacă

P.F.A. – Cum se determină impozitul pe venit în sistem real

Venitul brut cuprinde:

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 8 din 32

Nu sunt considerate venituri brute:

Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor independente, justificate prin documente;

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 9 din 32

Nu sunt cheltuieli deductibile:

S.R.L. – Cum se determină impozitul pe veniturile microîntreprinderii

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 10 din 32

g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul „609”,

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 11 din 32

S.R.L. – Cum se determină impozitul pe profit

Calculul rezultatului fiscal

Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate

La stabilirea rezultatului fiscal se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi

La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

a) dividendele primite de la o persoană juridică romană;

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 12 din 32

d) veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile

Exemple de cheltuieli deductibile

a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor

©Rentrop & Straton | www.portalcontabilitate.ro Pagina 13 din 32

e) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la