Operator Freze Verticale

,
Manualul operatorului frezei

verticale
96-RO8200
Revizia A
Ianuarie 2014
Română
Traducerea instrucţiunilor originale
Versiuni de tradus ale acestui manual: Haas Automation Inc.

1. Accesaţi www.HaasCNC.com
2. Consultaţi Materiale clienţi (partea inferioară a paginii)
2800 Sturgis Road
3. Selectaţi Manuale şi documentaţie Oxnard, CA 93030-8933
U.S.A. | HaasCNC.com
© 2014 Haas Automation, Inc. Toate drepturile rezervate. Copiere doar cu acordul Haas. Drepturi de autor strict aplicabile.
© 2014 Haas Automation, Inc.
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă, stocată într-un sistem
de redare sau transmisă, în orice formă sau prin orice mijloace mecanice, electronice, fotocopiere,
înregistrare sau în alt mod, fără acordul scris al Haas Automation, Inc. Nu ne asumăm niciun patent
cu privire la utilizarea unor informaţii conţinute în aceasta. În plus, dată fiind politica Haas Automation
de îmbunătăţire constantă a produselor sale de înaltă calitate, informaţiile conţinute în acest manual
pot face obiectul modificărilor fără o notificare prealabilă. Am luat toate măsurile de precauţie la
pregătirea acestui manual; totuşi, Haas Automation nu îşi asumă nicio responsabilitate cu privire la
erori sau omisiuni şi nu ne asumăm nicio responsabilitate pentru eventuale daune rezultate în urma
utilizării unor informaţii conţinute în această publicaţie.
i
ii
CERTIFICAT DE GARANŢIE LIMITATĂ
Haas Automation, Inc.
ce acoperă echipamentele CNC Haas Automation, Inc.
Valabil începând cu 1 septembrie 2010
Haas Automation Inc. (denumit „Haas” sau „Producătorul”) acordă o garanţie limitată
pentru toate centrele de frezare, centrele de strunjire şi maşinile rotative noi (denumite
colectiv „Maşini CNC”) şi componentele acestora (cu excepţia celor enumerate mai jos în
secţiunea Limitări şi excluderi ale garanţiei) (denumite „Componente”), care sunt produse
de Haas şi comercializate de Haas sau distribuitorii săi autorizaţi conform celor stipulate în
prezentul Certificat. Garanţia stipulată în prezentul Certificat este o garanţie limitată şi
reprezintă unica garanţie acordată de Producător, fiind supusă termenilor şi condiţiilor
prezentului Certificat.
Acoperirea garanţiei limitate
Fiecare Maşină CNC şi Componentele acesteia (denumite colectiv „Produse Haas”) sunt
garantate de Producător împotriva defectelor de material şi de fabricaţie. Această garanţie
este acordată exclusiv utilizatorului final al Maşinii CNC (denumit „Client”). Perioada
acestei garanţii limitate este de un (1) an. Perioada de garanţie începe de la data instalării
Maşinii CNC la sediul Clientului. Clientul poate achiziţiona o extindere a perioadei de
garanţie de la Haas sau de la un distribuitor autorizat Haas (denumită „Garanţie extinsă”)
în orice moment în timpul primului an de exploatare.
Numai reparaţia sau înlocuirea
Singura responsabilitate a Producătorului şi remedierea exclusivă pentru Client referitoare

la oricare şi la toate Produsele Haas se va limita la repararea sau înlocuirea, conform
deciziei Producătorului, a Produsului Haas defect.
Declinarea răspunderii
Prezenta garanţie este unica şi exclusiva garanţie a Producătorului şi ţine loc de orice alte
garanţii de orice fel sau natură, explicite sau implicite, scrise sau orale, inclusiv dar fără a
se limita la orice garanţie comercială implicită, garanţie implicită a adecvării la un anumit
scop sau altă garanţie de calitate sau performanţe ori de neîncălcare a drepturilor. Prin
prezentul document, Producătorul declină astfel de garanţii de orice tip, iar Clientul renunţă
la acestea.
iii
Limitări şi excluderi ale garanţiei
Componentele supuse uzurii în cursul utilizării normale şi în timp, inclusiv dar fără a se
limita la vopseaua, finisarea şi starea geamurilor, becurile, garniturile de etanşare, periile
de contact, garniturile, sistemul de evacuare a aşchiilor ( de ex. transportorul de tip şnec,
jgheabul de şpan), curelelor de transmisie, benzile, filtrele, rolele uşilor, bolţurile
schimbătorului de scule etc., sunt excluse din prezenta garanţie. Procedurile de întreţinere
specificate de Producător trebuie respectate şi înregistrate în vederea validării garanţiei de
faţă. Această garanţie este invalidată dacă Producătorul constată că (i) orice Produs Haas
a făcut obiectul manipulării sau exploatării incorecte, abuzurilor, neglijării, accidentelor,
instalării, întreţinerii sau depozitării neadecvate, respectiv exploatării neadecvate sau
pentru aplicaţii improprii, (ii) orice Produs Haas a fost reparat sau deservit necorespunzător
de către Client, tehnician de service neautorizat sau o altă persoană neautorizată, (iii)
Clientul sau orice altă persoană aduce sau încearcă să aducă modificări oricărui Produs
Haas fără autorizarea prealabilă în scris a Producătorului şi/sau (iv) orice Produs Haas a
fost utilizat în scop necomercial (de exemplu pentru uz personal sau casnic). Această
garanţie nu acoperă daunele sau defectele datorate unor factori externi sau chestiuni aflate
în afara controlului rezonabil al Producătorului, inclusiv dar fără a se limita la furturi, acte
de vandalism, incendii, intemperii (cum ar fi ploi, inundaţii, vânt, trăsnete sau cutremure),
acte de război sau terorism.
Fără a limita caracterul general al oricăreia dintre excluderile sau limitările descrise în
prezentul Certificat, această garanţie nu include nicio garanţie cu privire la conformitatea
oricărui Produs Haas cu toate specificaţiile de producţie sau cu alte cerinţe sau cu privire
la funcţionarea neîntreruptă şi fără erori a oricărui Produs Haas. Producătorul nu îşi asumă
nicio responsabilitate cu privire la utilizarea oricărui Produs Haas de către orice persoană
şi nu îşi va asuma nicio responsabilitate faţă de nicio persoană pentru nicio problemă de
proiectare, producţie, funcţionare, performanţă sau de altă natură pentru oricare Produs
Haas, în afară de repararea sau înlocuirea acestuia, conform celor stipulate în garanţia de
mai sus.
iv
Limitarea responsabilităţii şi a daunelor
Producătorul nu va răspunde faţă de Client sau faţă de orice altă persoană pentru niciun
fel de daune-interese compensatorii, daune incidente, daune indirecte, daune punitive,
daune speciale, respectiv alte daune sau pretenţii, fie în cadrul executării contractului, în
caz de prejudiciu, sau altă regulă juridică sau de echitate ce rezultă din ori în legătură cu
orice Produs Haas, alte produse sau servicii furnizate de Producător sau de un distribuitor
autorizat, tehnician de service sau un alt reprezentant autorizat al Producătorului (denumiţi
colectiv „reprezentant autorizat”), sau defectarea componentelor sau produselor realizate
prin utilizarea unui produs Haas, chiar dacă Producătorul sau orice reprezentant autorizat
al acestuia a fost informat cu privire la posibilitatea unor asemenea daune, daune sau
pretenţii care includ, fără a se limita la, pierderi de profit, de date, de produse, de venituri,
sau de utilizare, costuri cu timpii morţi, fond comercial, orice prejudiciu adus
echipamentelor, facilităţilor sau altor bunuri ale oricărei persoane, şi orice daune care ar
putea fi cauzate de o defectare a oricărui Produs Haas. Orice astfel de daune şi pretenţii
sunt declinate de Producător, Clientul renunţând la acestea. Singura responsabilitate a
Producătorului şi remedierea exclusivă pentru Client referitoare la daune şi pretenţii
indiferent de cauză se va limita la repararea sau înlocuirea, conform deciziei
Producătorului, a Produsului Haas defect, conform celor stipulate în garanţia de faţă.
Clientul a acceptat limitările şi restricţiile stipulate în prezentul Certificat, inclusiv dar fără a
se limita la restricţiile cu privire la dreptul său de a recupera daune ca parte a tranzacţiei
încheiate cu Producătorul sau Reprezentantul autorizat al acestuia. Clientul înţelege şi
acceptă faptul că preţul Produselor Haas ar fi mai mare dacă Producătorul ar trebui să
răspundă pentru daune şi pretenţii ce nu fac obiectul garanţiei de faţă.
Acordul deplin
Prezentul Certificat anulează oricare şi toate celelalte acorduri, promisiuni, prezentări sau
garanţii, fie orale, fie în scris, încheiate între părţi sau de către Producător în legătură cu
aspectele ce fac obiectul acestui Certificat şi include toate înţelegerile şi acordurile
convenite de părţi sau de către producător în legătură cu aceste aspecte. Prin prezentul
document, Producătorul respinge explicit orice alte acorduri, promisiuni, prezentări sau
garanţii, făcute fie oral, fie în scris, care sunt adiţionale sau care nu concordă cu orice
termen sau condiţie a acestui Certificat. Termenii şi condiţiile stipulate în acest Certificat nu
pot face obiectul unor modificări sau amendamente decât cu acordul scris şi semnat atât
de Producător, cât şi de Client. Cu toate acestea, Producătorul va onora o Garanţie extinsă
numai în limitele în care aceasta extinde perioada de garanţie aplicabilă.
Transmisibilitatea
Această garanţie este transmisibilă de la Clientul iniţial către o terţă parte dacă Maşina
CNC este vândută printr-un contract privat de vânzare înaintea expirării perioadei de
garanţie, cu condiţia notificării scrise a Producătorului cu privire la aceasta şi ca această
garanţie să fie validă la momentul transferului. Cesionarul acestei garanţii se va supune
tuturor termenilor şi condiţiilor acestui Certificat.
v
Diverse
Această garanţie va fi guvernată de legislaţia Statului California, fără aplicarea regulilor

referitoare la conflictele de legi. Oricare şi toate disputele pe marginea acestei garanţii vor
fi rezolvate de o Curte din jurisdicţia de competenţă aflată în Ventura County, Los Angeles
County sau Orange County, California. Oricare termen sau clauză a acestui Certificat
invalidat(ă) sau neexecutoriu(e) în orice situaţie şi în orice jurisdicţie nu va afecta
valabilitatea sau titlul executoriu al celorlalţi termeni şi clauze prezentate aici sau
valabilitatea ori titlul executoriu al termenului sau clauzei respectiv(e) în orice altă situaţie
sau orice altă jurisdicţie.
vi
Feedback de la clienţi
Dacă aveţi probleme sau întrebări cu privire la prezentul Manual al operatorului, vă rugăm
să ne contactaţi la adresa www.HaasCNC.com. Utilizaţi link-ul „Contact Haas” şi transmiteţi
comentariile dumneavoastră către Customer Advocate.
Puteţi găsi de asemenea o copie electronică a acestui manual şi alte informaţii utile în
pagina noastră web sub tab-ul „Owner’s Resources” (Materiale clienţi). Alăturaţi-vă online
proprietarilor de utilaje Haas şi faceţi parte din marea comunitate CNC în următoarele
pagini web:
vii
Politica referitoare la satisfacţia clienţilor
Stimate client Haas,
Satisfacţia deplină şi bunăvoinţa dumneavoastră sunt de maximă importanţă atât pentru
Haas Automation, Inc., cât şi pentru distribuitorul Haas (HFO) de la care aţi achiziţionat
echipamentul. Normal, orice problemă veţi întâmpina în legătură cu tranzacţia sau
exploatarea echipamentului va fi rezolvată rapid de către HFO.
Totuşi, dacă modul de rezolvare a problemelor dumneavoastră nu vă satisface deplin, şi
aţi discutat despre acestea cu un membru al echipei de management a HFO, Managerul
general sau direct cu proprietarul HFO, vă rugăm să procedaţi astfel:
Contactaţi Centrul de asistenţă Servicii clienţi al Haas Automation la 805-988-6980. Pentru
a putea rezolva cât mai rapid posibil problemele dumneavoastră, vă rugăm să aveţi la
îndemână următoarele informaţii atunci când ne apelaţi:
• Numele companiei, adresa şi numărul de telefon
• Modelul maşinii şi seria de fabricaţie
• Numele HFO, precum şi numele ultimei persoane de la HFO pe care aţi contactat-o
• Natura problemei dumneavoastră
Dacă doriţi să vă adresaţi în scris companiei Haas Automation, vă rugăm să utilizaţi adresa:
Haas Automation, Inc. U.S.A.
2800 Sturgis Road
Oxnard CA 93030
Att: Customer Satisfaction Manager
email: customerservice@HaasCNC.com
Odată contactat Centrul de servicii clienţi al Haas Automation, vom întreprinde toate
eforturile pentru a rezolva cât mai rapid problemele respective în colaborare cu
dumneavoastră şi HFO. Noi, cei de la Haas Automation, ştim că o bună relaţie Client -
Distribuitor - Producător va contribui la succesul pe termen lung al tuturor celor implicaţi.
Internaţional:
Haas Automation Europe
Mercuriusstraat 28, B-1930
Zaventem, Belgia
Haas Automation Asia

No. 96 Yi Wei Road 67,
Waigaoqiao FTZ
Shanghai 200131 P.R.C.
viii
Declaraţie de Conformitate
Produs: Centre de frezare CNC (verticale şi orizontale)*
*Inclusiv toate dotările opţionale instalate din fabricaţie sau instalate la client de către o
Reprezentanţă autorizată Haas (HFO)
Fabricat de: Haas Automation, Inc.
2800 Sturgis Road, Oxnard, CA 93030 805-278-1800
Declarăm, pe proprie răspundere, că produsele enumerate mai sus, la care face referire
această declaraţie, sunt conforme cu reglementările enunţate în directiva CE privind
Centrele de prelucrare:
• Directiva privind Maşinile şi utilajele 2006/42/CE
• Directiva privind Compatibilitatea electromagnetică 2004/108/CE
• Directiva privind Joasa tensiune 2006/95/CE
• Standarde suplimentare:
– EN 60204-1:2006/A1:2009
– EN 614-1:2006+A1:2009
– EN 894-1:1997+A1:2008
– EN 13849-1:2008/AC:2009
– EN 14121-1:2007
RoHS: CONFORME prin exceptare în baza documentaţiei producătorului. Exceptare
pentru:
a) Utilaje industriale staţionare de mare gabarit
b) Sisteme de monitorizare şi control
c) Plumbul ca element de aliere în oţeluri, aluminiu şi cupru
Persoana autorizată să întocmească fişa tehnică:
Patrick Goris
Adresă: Haas Automation Europe
Mercuriusstraat 28, B-1930
Zaventem, Belgia
ix
SUA: Haas Automation certifică faptul că această maşină este conformă cu standardele de
proiectare şi fabricaţie OSHA şi ANSI enumerate mai jos. Funcţionarea acestei maşini va
fi conformă cu standardele enumerate mai jos numai atât timp cât producătorul şi
operatorul va respecta permanent cerinţele referitoare la operare, întreţinere şi instruire din
standardele respective.
• OSHA 1910.212 - Cerinţe generale pentru toate maşinile

• ANSI B11.5-1983 (R1994) Maşini de găurire, frezare şi alezare
• ANSI B11.19-2003 Criterii de performanţă pentru protecţie
• ANSI B11.23-2002 Cerinţe de siguranţă pentru centrele de prelucrare şi maşinile de
găurire, frezare şi alezare cu comandă numerică automată
• ANSI B11.TR3-2000 Evaluarea riscurilor şi reducerea riscurilor - Directivă referitoare
la estimarea, evaluarea şi reducerea riscurilor asociate maşinilor-unelte
CANADA: Ca producător al echipamentului original, declarăm că produsele enumerate
sunt conforme cu reglementările enunţate în Secţiunea 7, Inspecţii înainte de pornire cu
privire la sănătate şi securitate a Reglementării 851 din cadrul Reglementărilor privind
sănătatea şi securitatea în muncă în mediul industrial pentru dispoziţiile şi standardele
privind protecţia maşinilor.
În plus, acest document satisface notele din dispoziţiile scrise cu privire la exceptarea de
la inspecţia înainte de pornire pentru echipamentele enumerate conform celor evidenţiate
în Directivele de sănătate şi securitate pentru Ontario, Directivele PSR emise în aprilie
2001. Directivele PSR admit că nota scrisă furnizată de producătorul echipamentului
original cu privire la conformitatea cu standardele aplicabile este acceptabilă pentru
exceptarea de la Inspecţia înainte de pornire cu privire la sănătate şi securitate.
7RDWHXWLODMHOH&1&+DDVSRDUWăPDUFDGHFODVLILFDUH(7/
ETL LISTED FHFHUWLILFăIDSWXOFăVXQWFRQIRUPHFX6WDQGDUGXOHOHFWULF
CONFORMS TO
NFPA STD 79
1)3$SHQWUXHFKLSDPHQWHLQGXVWULDOHúLQRUPHOH
ANSI/UL STD 508 FDQDGLHQHHFKLYDOHQWH&$1&6$&1U0ăUFLOHGH
UL SUBJECT 2011
9700845
CERTIFIED TO FODVLILFDUH(7/úLF(7/VXQWDFRUGDWHSURGXVHORUFHDX
CAN/CSA STD C22.2 N O.73
SDUFXUVFXVXFFHVSURFHVXOGHWHVWDUHOD,QWHUWHN7HVWLQJ
6HUYLFHV,76RDOWHUQDWLYăOD8QGHUZULWHUV¶/DERUDWRULHV
&HUWLILFDUHD,62GLQSDUWHD7890DQDJHPHQW
6HUYLFHXQRUJDQLVPGHFHUWLILFDUH,62UHSUH]LQWăR
HYDOXDUHLPSDUĠLDOăDVLVWHPXOXLGHPDQDJHPHQWDOFDOLWăĠLL
+DDV$XWRPDWLRQ$FHVWDWHVWDWFRQILUPăFRQIRUPDUHD
+DDV$XWRPDWLRQODVWDQGDUGHOHHPLVHGH,62
,QWHUQDWLRQDO2UJDQL]DWLRQIRU6WDQGDUGL]DWLRQúL
UHFXQRDúWHDQJDMDPHQWXO+DDVSHQWUXVDWLVIDFHUHD
QHYRLORUúLFHULQĠHORUFOLHQĠLORUVăLGHSHSLDĠDJOREDOă
Traducerea instrucţiunilor originale
x
Modul de utilizare a acestui manual
Pentru a profita la maximum de noua dumneavoastră maşină Haas, citiţi cu atenţie acest
manual şi consultaţi-l cât mai frecvent. Conţinutul acestui manual este de asemenea
disponibil pe unitatea de comandă a maşinii în cadrul funcţiei HELP (ajutor).
IMPORTANT:Înainte să puneţi în funcţiune maşina, Citiţi şi înţelegeţi capitolul Siguranţa al
Manualului operatorului.
Declaraţie referitoare la avertizări

Pe parcursul întregului manual, enunţurile importante sunt evidenţiate în textul principal
prin intermediul unei pictograme şi al unui cuvânt de semnalare asociat: „Pericol”,
„Avertisment”, „Atenţie”, sau „Notă”. Pictograma şi cuvântul de semnalare indică gravitatea
stării sau situaţiei. Citiţi obligatoriu aceste enunţuri şi acordaţi o atenţie specială
respectării instrucţiunilor.
Descriere Exemplu
Pericol înseamnă că există o stare sau situaţie ce va

cauza o accidentare gravă sau mortală dacă nu
respectaţi instrucţiunile specificate. PERICOL:Acces interzis. Pericol de electrocu-
tare, accidentare sau avariere a utilajului. Nu vă
urcaţi sau staţionaţi în această zonă.
Avertisment înseamnă că există o stare sau situaţie

ce va cauza o accidentare de gravitate medie dacă
nu respectaţi instrucţiunile specificate. AVERTISMENT:Nu plasaţi niciodată mâinile
între schimbătorul de scule şi păpuşa portsculă.
Atenţie înseamnă că se poate produce o

accidentare minoră sau avarierea maşinii dacă nu
respectaţi instrucţiunile specificate. Poate fi de ATENŢIE:Scoateţi maşina de sub tensiune
asemenea necesar să reporniţi o procedură dacă nu înainte să executaţi lucrări de întreţinere.
respectaţi instrucţiunile dintr-un enunţ marcat
cu Atenţie.
Notă înseamnă că textul furnizează informaţii

suplimentare, clarificări sau recomandări utile.
NOTĂ:Respectaţi aceste indicaţii dacă maşina
este echipată cu o masă opţională cu gabarit
extins pentru axa Z.
xi
Convenţii utilizate în acest manual
Descriere Exemplu de text
Textul Bloc de cod oferă exemple de programe. G00 G90 G54 X0. Y0.;
O Referinţă buton de comandă indică denumirea Apăsaţi butonul [CYCLE START] (pornire ciclu).
unei taste sau unui buton de comandă pe care îl
apăsaţi.
O Cale fişier descrie o secvenţă de directoare ale Service > Documents and Software > ... (service,
sistemului de fişiere. documente şi software)
O Referinţă mod descrie un mod al maşinii. MDI
Un Element ecran descrie un obiect de pe afişajul Selectaţi tab-ul SYSTEM (sistem).

maşinii cu care puteţi interacţiona.
Ieşire sistem descrie textul pe care îl afişează PROGRAM END (încheiere program)
unitatea de comandă a maşinii ca răspuns la acţiunile
operatorului.
Intrare utilizator descrie textul pe care trebuie să îl G04 P1.;

introduceţi în unitatea de comandă a maşinii.
xii
Conținut
Capitol 1 Siguranţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1 Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.1.1 Citiţi înainte de punerea în funcţiune . . . . . . . . . . . 1
1.1.2 Limite cu privire la mediu şi zgomot . . . . . . . . . . . . 4
1.2 Funcţionarea nesupravegheată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Modul Setare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3.1 Celulele robotizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.3.2 Comportamentul maşinii cu uşa deschisă . . . . . . . . . 6
1.4 Modificarea maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.5 Etichetele de siguranţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.5.1 Etichete de avertizare pentru freze . . . . . . . . . . . . 11
1.5.2 Alte etichete de siguranţă . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Capitol 2 Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.1 Orientarea frezei verticale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.2 Orientarea orizontală a frezei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.3 Consola de comandă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2.3.1 Panoul frontal al consolei . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
2.3.2 Panourile din dreapta, superioară şi inferioară ale consolei33
2.3.3 Tastatura. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
2.3.4 Ecranul de comandă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.3.5 Captura de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
2.4 Noţiuni de bază despre navigarea prin meniurile de tip tab . . . . . . . 70
2.5 Meniul de ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
2.5.1 Meniul de tip tab Help (ajutor) . . . . . . . . . . . . . . . 72
2.5.2 Tab-ul Search (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.5.3 Help Index (index ajutor). . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.5.4 Tab-ul Drill Table (tabel burghie) . . . . . . . . . . . . . 73
2.5.5 Tab-ul Calculator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Capitol 3 Operarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.1 Punerea în funcţiune a maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.2 Programul de încălzire a arborelui principal . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.3 Managerul de dispozitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
3.3.1 Sistemele de directoare de fişiere . . . . . . . . . . . . . 83
3.3.2 Selectarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
3.3.3 Transferarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
xiii
3.3.4 Ştergerea programelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.3.5 Numărul maxim de programe . . . . . . . . . . . . . . . 86
3.3.6 Duplicarea fişierelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
3.3.7 Modificarea numerelor programelor . . . . . . . . . . . . 86
3.4 Noţiuni de bază despre căutarea în program . . . . . . . . . . . . . . 87
3.5 RS-232 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
3.5.1 Lungimea cablului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
3.5.2 Colectarea datelor de prelucrare . . . . . . . . . . . . . 88
3.6 Comanda numerică prin fişiere (FNC). . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
3.7 Comanda numerică directă (DNC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
3.7.1 Notele DNC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
3.8 Modul Grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
3.9 Sculele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
3.9.1 Funcţiile sculei (Tnn). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
3.9.2 Portcuţitele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
3.9.3 Prezentarea funcţiei de management avansat al sculei . . 98
3.10 Schimbătorul de scule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
3.10.1 Note de siguranţă pentru schimbătorul de scule . . . . 103
3.10.2 Încărcarea schimbătorului de scule . . . . . . . . . . . 104
3.10.3 Redresarea schimbătorului de scule tip umbrelă . . . . 110
3.10.4 Redresarea schimbătorului de scule lateral . . . . . . . 110
3.10.5 Uşa şi panoul de comutare ale schimbătorului
de scule lateral. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
3.11 Reglarea piesei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
3.12 Setarea corecţiilor/decalajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
3.12.1 Modul avans rapid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
3.12.2 Setarea tipică a decalajului de origine . . . . . . . . . . 113
3.12.3 Setarea corecţiei sculei . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
3.12.4 Setări suplimentare ale sculelor . . . . . . . . . . . . . 115
3.13 Funcţionarea simulată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.14 Rularea programelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
3.15 Oprire rulare - Avans rapid - Continuare . . . . . . . . . . . . . . . 117
3.16 Cronometrul de suprasolicitare axă . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Capitol 4 Programarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

4.1 Programele numerotate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.2 Editoarele de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.2.1 Noţiuni de bază despre editarea programului . . . . . . 120
4.2.2 Editarea în fundal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
4.2.3 Introducerea manuală a datelor (MDI). . . . . . . . . . 122
4.2.4 Editorul avansat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
4.2.5 Editorul FNC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
4.3 Convertorul de programe Fadal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
xiv
4.4 Funcţia de optimizare program . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
4.4.1 Operarea funcţiei de optimizare program . . . . . . . . 148
4.5 Funcţia de importare fişiere DXF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
4.5.1 Originea piesei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
4.5.2 Opţiunile Chain (concatenare) şi Group (grupare) pentru
geometria piesei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
4.5.3 Selectarea traiectoriei sculei . . . . . . . . . . . . . . . 152
4.6 Noţiuni de bază despre programare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
4.6.1 Pregătirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
4.6.2 Aşchierea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
4.6.3 Finalizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
4.6.4 Poziţionarea absolută versus incrementală (G90, G91) . 155
4.7 Apelarea corecţiilor sculelor şi decalajelor de origine . . . . . . . . . 158
4.7.1 G43 Corecţia sculei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
4.7.2 G54 Decalajele de origine . . . . . . . . . . . . . . . . 158
4.8 Coduri diverse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
4.8.1 Comanda de schimbare a sculei. . . . . . . . . . . . . 159
4.8.2 Comenzile arborelui principal . . . . . . . . . . . . . . 159
4.8.3 Comenzile de oprire a programului . . . . . . . . . . . 159
4.8.4 Comenzile referitoare la lichidul de răcire . . . . . . . . 160
4.9 Codurile G de aşchiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
4.9.1 Mişcarea de interpolare liniară. . . . . . . . . . . . . . 160
4.9.2 Mişcarea de interpolare circulară . . . . . . . . . . . . 161
4.10 Compensarea frezei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
4.10.1 Descriere generală a compensării frezei . . . . . . . . 163
4.10.2 Intrarea şi ieşirea din modul compensarea frezei . . . . 166
4.10.3 Reglarea avansului la compensarea frezei . . . . . . . 168
4.10.4 Interpolarea circulară şi compensarea frezei . . . . . . 169
4.11 Ciclurile închise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
4.11.1 Ciclurile închise de găurire. . . . . . . . . . . . . . . . 172
4.11.2 Ciclurile închise de tarodare . . . . . . . . . . . . . . . 172
4.11.3 Ciclurile de alezare şi lărgire a alezajului . . . . . . . . 173
4.11.4 Planurile R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
4.12 Codurile G speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
4.12.1 Gravarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
4.12.2 Frezarea unei cavităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
4.12.3 Rotaţia şi scalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
4.12.4 Funcţia imagine în oglindă . . . . . . . . . . . . . . . . 175
4.13 Subrutinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
4.13.1 Subrutina externă M98. . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
4.13.2 Subroutina locală (M97) . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
4.13.3 Exemplu de subrutină externă pentru
un ciclu închis (M98) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
4.13.4 Subrutinele externe cu dispozitive
xv
de fixare multiple (M98) . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Capitol 5 Programarea opţionalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

5.1 Programarea opţionalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
5.2 Programarea pe axele a 4-a şi a 5-a . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
5.2.1 Crearea programelor pe cinci axe . . . . . . . . . . . . 181
5.2.2 Instalarea unei a 4-a axe opţionale . . . . . . . . . . . 185
5.2.3 Instalarea unei a 5-a axe opţionale . . . . . . . . . . . 187
5.2.4 Decalajul B pe axa A (înclinarea produselor rotative) . . 187
5.2.5 Dezactivarea axelor a 4-a şi a 5-a . . . . . . . . . . . 189
5.3 Macro-urile (opţional) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
5.3.1 Prezentarea macro-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . 190
5.3.2 Note referitoare la operare. . . . . . . . . . . . . . . . 193
5.3.3 Variabilele de sistem în profunzime . . . . . . . . . . . 204
5.3.4 Utilizarea variabilelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
5.3.5 Readresarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
5.3.6 G65 Apelarea subrutinei macro pentru dotarea opţională
(Grupa 00) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
5.3.7 Comunicaţia cu dispozitive externe - DPRNT[ ] . . . . . 228
5.3.8 Funcţiile macro tip Fanuc neincluse în unitatea de comandă
CNC Haas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
5.4 Lichidul de răcire programabil (P-Cool) . . . . . . . . . . . . . . . . 232
5.4.1 Poziţionarea P-Cool . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233
5.5 Uşa automată cu servomotor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
5.6 Lichidul de răcire prin arborele principal (TSC) . . . . . . . . . . . . 236
5.7 Alte opţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
5.7.1 Sistemul fără fir de palpare intuitivă (WIPS) . . . . . . . 236
5.7.2 Sistemul de programare intuitiv (IPS) . . . . . . . . . . 236
Capitol 6 Codurile G, codurile M, setările . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

6.1 Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
6.1.1 Codurile G (funcţiile pregătitoare) . . . . . . . . . . . . 237
6.1.2 Codurile G (ciclurile închise). . . . . . . . . . . . . . . 274
6.1.3 Codurile M (funcţii diverse) . . . . . . . . . . . . . . . 334
6.1.4 Setările. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
Capitol 7 Întreţinerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399

7.1 Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
7.2 Întreţinerea zilnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
7.3 Întreţinerea săptămânală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
7.4 Întreţinerea lunară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400
7.5 La fiecare (6) luni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400
7.6 Întreţinerea anuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400
xvi
Capitol 8 Alte manuale ale maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .401
8.1 Prezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.2 Mini-frezele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.3 Seria VF înclinabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.4 Freze portal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.5 Freza de atelier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.6 EC-400 - Fondul de palete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.7 UMC-750 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401
8.8 Freza de atelier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402
Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .403
xvii
xviii
Siguranţa
Capitol 1: Siguranţa
1.1 Prezentare
ATENŢIE: Numai personalul autorizat şi instruit va opera acest echipament.

Trebuie să acţionaţi întotdeauna în conformitate cu Manualul
operatorului, etichetele de siguranţă, procedurile de siguranţă şi
instrucţiunile pentru operarea maşinii în siguranţă. Personalul
neinstruit reprezintă un pericol pentru sine şi pentru maşină.
IMPORTANT: Citiţi şi înţelegeţi toate avertismentele, atenţionările şi instrucţiunile

înainte să puneţi în funcţiune maşina.
Toate maşinile de frezare induc pericole din cauza sculelor aşchietoare rotative, curelelor
de transmisie şi fuliilor, înaltei tensiuni, zgomotului şi aerului comprimat. Când utilizaţi
maşinile CNC şi componentele acestora, trebuie să respectaţi permanent măsurile de
siguranţă de bază pentru a se reduce riscurile de accidentare a personalului şi de
producere de avarii mecanice.
1.1.1 Citiţi înainte de punerea în funcţiune
PERICOL: Nu pătrundeţi în zona de prelucrare atât timp cât maşina este în

funcţiune. Pericol de accidentare gravă sau mortală.
Noţiuni de bază referitoare la siguranţă:
• Consultaţi codurile şi normele locale de protecţie a muncii înainte să puneţi în

funcţiune maşina. Contactaţi dealerul de fiecare dată când se ridică probleme ce ţin
de siguranţă.
• Intră în aria de responsabilitate a proprietarului atelierului să se asigure că toţi cei
implicaţi în instalarea şi exploatarea maşinii sunt temeinic familiarizaţi cu
instrucţiunile de operare şi de siguranţă furnizate împreună cu maşina ÎNAINTE să
execute orice fel de lucrări. Responsabilitatea finală pentru siguranţă ţine de
proprietarul atelierului şi de personalul ce lucrează cu maşina.
• Utilizaţi protecţii adecvate pentru ochi şi urechi în timpul exploatării maşinii. Se
recomandă ochelarii de protecţie la impact omologaţi ANSI şi căştile de protecţie
antifonică omologate OSHA pentru reducerea riscurilor de afectare a văzului sau
auzului.
1
Citiţi înainte de punerea în funcţiune
• Maşina este comandată automatizat şi poate porni în orice moment.

• Maşina poate provoca leziuni grave.
• Înlocuiţi imediat geamurile dacă sunt deteriorate sau puternic zgâriate. Menţineţi
blocate geamurile laterale în timpul funcţionării maşinii (dacă sunt prevăzute).
• La livrare, maşina nu este echipată corespunzător pentru a procesa materiale toxice
sau inflamabile; acestea pot emana vapori toxici mortali sau particule în suspensie
în aer. Consultaţi producătorul materialelor cu privire la manipularea în siguranţă a
produselor secundare şi implementaţi toate măsurile de precauţie înainte să lucraţi
cu astfel de materiale.
Siguranţa electrică:
• Tensiunea de alimentare trebuie să respecte specificaţiile. Încercarea de a alimenta

maşina din orice altă sursă poate conduce la avarii grave şi la invalidarea garanţiei.
• Panoul electric trebuie să fie închis, iar cheia şi încuietorile de pe compartimentul de
comandă trebuie să fie asigurate permanent, cu excepţia lucrărilor de instalare şi
service. În cazurile respective, numai electricienii calificaţi vor avea acces la panou.
Când întrerupătorul principal de reţea este cuplat, panoul electric se află sub înaltă
tensiune (inclusiv plăcile de circuite şi circuitele logice), iar unele componente
funcţionează la temperaturi ridicate; de aceea, se impune o atenţie maximă. Odată
maşina instalată, compartimentul de comandă trebuie încuiat, iar cheia va fi
accesibilă exclusiv personalului de service calificat.
• Nu resetaţi întrerupătorul de reţea înainte să fie investigată şi înţeleasă cauza
defecţiunii. Numai personalul de service calificat Haas va executa lucrări de
depanare şi reparaţie a echipamentului.
• Nu deserviţi niciodată maşina aflată sub tensiune.
• Nu apăsaţi butonul [POWER UP/RESTART] (iniţializare/repornire) de pe consola de
comandă înainte să se finalizeze instalarea maşinii.
Siguranţa în funcţionare:
• Nu puneţi în funcţiune maşina decât dacă uşile sunt închise, iar sistemele de
interblocare ale uşilor funcţionează corespunzător. Sculele aşchietoare rotative pot
provoca leziuni grave. În cursul rulării unui program, masa frezei şi păpuşa portsculă
se pot deplasa rapid în orice moment şi în orice direcţie.
• Butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă) este un buton mare, rotund şi
roşu amplasat pe consola de comandă. Este posibil ca unele maşini să aibă de
asemenea butoane şi în alte poziţii. Când apăsaţi butonul [EMERGENCY STOP]
(oprire de urgenţă), se opresc toate motoarele axelor, motorul arborelui principal,
pompele, schimbătorul de scule şi motoarele de acţionare. În timp ce butonul
[EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă) este activ, sunt dezactivate atât mişcarea
automată, cât şi cea manuală. Utilizaţi butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de
urgenţă) în caz de urgenţă, precum şi pentru a dezactiva maşina din raţiuni de
siguranţă atunci când trebuie să pătrundeţi în zonele de mişcare.
2
Siguranţa
• Verificaţi dacă există componente şi scule deteriorate înainte să puneţi în funcţiune

maşina. Orice componentă sau sculă deteriorată va fi reparată corespunzător sau
înlocuită de personal autorizat. Nu exploataţi maşina dacă vi se pare că orice
componentă nu funcţionează corect.
• Nu vă apropiaţi mâinile de scula din arborele principal când apăsaţi butoanele [ATC
FWD], (ATC înainte) [ATC REV] (ATC înapoi), [NEXT TOOL] (scula următoare) sau
iniţiaţi un ciclu de schimbare a sculei. Schimbătorul de scule se va mişca, strivindu-vă
mâna.
• Păpuşa portsculă poate să cadă prin surprindere. Trebuie să evitaţi zona aflată
direct sub păpuşa portsculă.
• Pentru a preveni avarierea schimbătorului de scule, asiguraţi-vă că sculele sunt
aliniate corect faţă de ghidajele arborelui principal la încărcarea sculelor.
PERICOL: Piesele fixate necorespunzător sau piesele supradimensionate pot fi

proiectate cu forţă mortală. S-ar putea ca incinta maşinii să nu
oprească o piesă proiectată.
Respectaţi aceste indicaţii atunci când lucraţi cu maşina:
• Exploatarea normală – Ţineţi uşa închisă şi apărătorile în poziţie în timpul funcţionării

maşinii.
• Încărcarea şi descărcarea pieselor – Un operator deschide uşa sau apărătoarea,
efectuează intervenţia, închide uşa sau apărătoarea înainte să apese butonul
[CYCLE START] (pornire ciclu) (pornind mişcarea automată).
• Încărcarea şi descărcarea sculelor – Un mecanic intră în zona de prelucrare pentru
a încărca sau descărca sculele. Părăsiţi complet zona înainte să fie comandată
mişcarea automată (de exemplu [NEXT TOOL] (scula următoare), [ATC FWD] (ATC
înainte), [ATC REV](ATC înapoi)).
• Setarea unei operaţii de prelucrare – Apăsaţi butonul [EMERGENCY STOP] (oprire
de urgenţă) înainte să instalaţi sau scoateţi dispozitivele de fixare ale maşinii.
• Întreţinerea / curăţarea maşinii – Apăsaţi butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de
urgenţă) sau [POWER OFF] (oprire) de pe maşină înainte să pătrundeţi în incintă.
3
Limite cu privire la mediu şi zgomot
1.1.2 Limite cu privire la mediu şi zgomot
Tabelul următor prezintă limitele cu privire la mediu şi zgomot pentru o exploatare în

siguranţă:
T1.1: Limite cu privire la mediu şi zgomot
Minim Maxim
Mediu (exclusiv pentu uz în spaţii închise)*
Temperatura de funcţionare 41 °F (5 °C) 122 °F (50 °C)
Temperatura de depozitare -4 °F (-20 °C) 158 °F (70 °C)
Umiditatea atmosferică 20% umiditate relativă, fără 90% umiditate relativă, fără
condensare condensare
Altitudinea la nivelul mării 6,000 picioare (1,829 m)
Zgomotul
Emis din toate zonele maşinii 70 dB Mai mare de 85 dB

în cursul utilizării în poziţia
obişnuită a operatorului
* Nu utilizaţi maşina în medii explozive (vapori şi/sau microparticule explozive).
** Luaţi măsuri pentru prevenirea afectării auzului din cauza zgomotului produs de
maşină/prelucrare. Purtaţi căşti de protecţie antifonică, modificaţi aplicaţia (scule, turaţie
arbore principal, viteze axe, dispozitive de fixare, traiectorii programate) astfel încât să se
reducă zgomotul, respectiv restricţionaţi accesul în zona maşinii în cursul aşchierii.
1.2 Funcţionarea nesupravegheată

Maşinile CNC Haas complet închise sunt proiectate să funcţioneze nesupravegheat; totuşi,
s-ar putea să nu fie sigur ca procesarea să se deruleze nesupravegheat.
Cum intră în aria de responsabilitate a proprietarului atelierului setarea sigură a maşinilor

şi utilizarea celor mai bune tehnologii de prelucrare, este de asemenea responsabilitatea
acestora să gestioneze evoluţia acestor proceduri. Procesul de prelucrare trebuie
monitorizat pentru a se preveni daunele dacă survine o situaţie periculoasă.
4
Siguranţa
De exemplu, dacă există riscul de producere a unor incendii din cauza materialului
prelucrat, va trebui să instalaţi un sistem adecvat de stingere a incendiilor pentru a reduce
riscul afectării personalului, echipamentelor şi facilităţilor. Contactaţi un specialist pentru
instalarea sistemelor de monitorizare înainte ca procesul de prelucrare să fie lăsat
nesupravegheat.
Este în special important să se selecteze echipamente de monitorizare care să poată

întreprinde imediat acţiuni adecvate fără intervenţie umană, astfel încât să se prevină
accidentele în cazul identificării unor probleme.
1.3 Modul Setare

Toate maşinile CNC Haas sunt prevăzute cu încuietori pe uşile operatorului şi comutator
cu cheie pe latura consolei de comandă pentru blocarea şi deblocarea modului Setare. În
general, starea modului Setare (blocată sau deblocată) afectează modul de funcţionare a
maşinii atunci când uşile sunt deschise.
Modul Setare trebuie să fie în general blocat (comutatorul în poziţie verticală, blocată). În
modul blocat, uşile incintei sunt blocate în stare închisă în timpul executării unui program
CNC, rotirii arborelui principal sau deplasării unei axe. Uşile se deblochează automat
atunci când maşina nu se află într-un ciclu de prelucrare. Multe funcţii ale maşinii sunt
indisponibile cu uşa deschisă.
Când aceasta este deblocată, modul Setare permite unui operator calificat un acces mai
bun la maşină pentru lucrările de setare. În acest mod, comportamentul maşinii depinde de
starea închisă sau deschisă a uşilor. Deschiderea uşilor atunci când maşina se află într-un
ciclu de prelucrare va opri mişcarea şi va reduce turaţia arborelui principal. Maşina permite
utilizarea mai multor funcţii în modul Setare cu uşile deschise, de obicei la o turaţie redusă.
Diagramele următoare prezintă o sinteză a modurilor şi funcţiilor permise.
PERICOL: Nu încercaţi să anulaţi funcţiile de siguranţă. În caz contrar, maşina

devine nesigură şi garanţia este invalidată.
1.3.1 Celulele robotizate
O maşină în celulă robotizată este lăsată să funcţioneze fără restricţii cu uşa deschisă în
modul Blocat/rulare.
Această stare cu uşa deschisă este permisă numai dacă un robot comunică în momentul
respectiv cu maşina CNC. În mod normal, o interfaţă dintre robot şi maşina CNC
controlează siguranţa ambelor echipamente.
5
Comportamentul maşinii cu uşa deschisă
Setarea celulei robotizate nu face obiectul acestui manual. Apelaţi la un integrator de celule
robotizate şi HFO pentru a seta corect o celulă robotizată sigură.
1.3.2 Comportamentul maşinii cu uşa deschisă
Din raţiuni de siguranţă, operaţiile maşinii sunt oprite atunci când uşa este deschisă şi
comutatorul cu cheie pentru setare este în poziţia blocat. Poziţia deblocat permite funcţii
limitate ale maşinii.
T1.2: Modul Setare / Rulare - Control limitat cu uşile maşinii deschise
Funcţie maşină Blocat (modul Rulare) Deblocat (modul Setare)
Deplasarea rapidă cu viteză Nepermisă. Nepermisă.

maximă
Pornire ciclu Nepermisă. Nicio mişcare a Nepermisă. Nicio mişcare a

maşinii sau execuţie a unui maşinii sau execuţie a unui
program. program.
Arborele principal [CW] / [CCW] Permisă, dar trebuie să apăsaţi şi Permisă, dar la maximum 750
(în sens orar/antiorar) menţineţi apăsat butonul [CW] (în rot/min.
sens orar) sau [CCW] (în sens
antiorar). Maximum 750 rot/min.
Schimbarea sculei Nepermisă. Nepermisă.
Funcţia Scula următoare Nepermisă. Nepermisă.
Deschiderea uşilor în timpul rulării Nepermisă. Uşa este blocată. Permisă, dar mişcarea axei se va
unui program opri şi arborele principal va încetini
la maximum 750 rot/min.
Mişcarea transportorului Permisă, dar trebuie să apăsaţi şi Permisă, dar trebuie să apăsaţi şi
menţineţi apăsat butonul [CHIP menţineţi apăsat butonul [CHIP
REV] (transportor şpan înapoi) REV] (transportor şpan înapoi)
pentru acţionarea spre înapoi. pentru acţionarea spre înapoi.
6
Siguranţa
F1.1: Modurile Comandă arbore principal, Setare şi Rulare
CW CCW
100%
750 RPM
100% 750 RPM
7
F1.2: Modurile Viteze de mişcare a axelor, Setare şi Rulare
G00
G01
Z
X Y
100% 0%
100% 0%
8
Siguranţa
F1.3: Modurile Schimbare sculă, Comandă transportor, Setare şi Rulare. trebuie să

apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul [CHIP REV] (transportor şpan înapoi) pentru
acţionarea spre înapoi a transportorului cu uşa deschisă.
100% CHIP
FWD
100%
100%
CHIP
REV
100% CHIP
FWD
100%
100%
CHIP
REV
1.4 Modificarea maşinii

NU transformaţi sau modificaţi sub nicio formă acest echipament. Reprezentanţa
dumneavoastră autorizată (HFO) trebuie să gestioneze toate solicitările de modificare.
Modificarea sau transformarea oricărei maşini Haas fără autorizarea producătorului poate
duce la accidentarea personalului şi/sau avarii mecanice şi va determina invalidarea
garanţiei.
9
1.5 Etichetele de siguranţă

Pentru a se asigura transmiterea şi înţelegerea rapidă a pericolelor ce ţin de
maşinile-unelte CNC, sunt amplasate etichete cu simbolul pericol pe maşinile Haas în
locurile în care există vreun pericol. Dacă etichetele se deteriorează sau uzează, sau dacă
sunt necesare etichete suplimentare pentru evidenţierea unui punct specific referitor la
siguranţă, contactaţi dealerul dumneavoastră sau fabrica Haas.
NOTĂ: Nu modificaţi sau îndepărtaţi niciodată nicio etichetă şi niciun simbol

de siguranţă.
Fiecare pericol este definit şi explicat pe eticheta generală de siguranţă, amplasată în

partea frontală a maşinii. Parcurgeţi şi înţelegeţi cele patru părţi ale fiecărui avertisment de
siguranţă, explicate mai jos, şi familiarizaţi-vă cu simbolurile din această secţiune.
F1.4: Configuraţia de avertizare standard
10
Siguranţa
1.5.1 Etichete de avertizare pentru freze
Acesta este un exemplu de etichetă de avertizare generală în limba engleză. Puteţi

contacta Reprezentanţa dumneavoastră autorizată (HFO) pentru a procura aceste etichete
în alte limbi.
F1.5: Exemplu de etichetă de avertizare pentru freze
11
Alte etichete de siguranţă
1.5.2 Alte etichete de siguranţă
S-ar putea să găsiţi alte etichete pe maşină, în funcţie de model şi de dotările opţionale
instalate. Citiţi şi înţelegeţi obligatoriu aceste etichete. Acestea sunt exemple de alte
etichete de siguranţă în engleză. Puteţi contacta Reprezentanţa dumneavoastră autorizată
(HFO) pentru a procura aceste etichete în alte limbi.
F1.6: Exemple de alte etichete de siguranţă
12
Prezentare
Capitol 2: Prezentare
2.1 Orientarea frezei verticale
Figurile următoare prezintă câteva funcţii standard şi opţionale ale frezei Haas verticale.
Reţineţi că aceste figuri au doar caracter ilustrativ; aspectul maşinii dumneavoastră poate
să difere în funcţie de model şi de dotările opţionale instalate.
F2.1: Funcţiile frezei verticale (vedere din faţă)
A 3
2
1
B
14 4
12 13
VF
5
11
6
7
10 9
C 8
1. Schimbătorul de scule lateral (opţional) A. Schimbătorul de scule tip umbrelă

2. Uşa automată cu servomotor (opţional) B. Consola de comandă
3. Subansamblul arborelui principal C. Subansamblul păpuşii portsculă
4. Compartimentul electric de comandă
5. Lampa de lucru (2x)
6. Comenzile pentru geam
7. Tava de depozitare
8. Pistolul de aer comprimat
9. Masa de lucru frontală
10. Containerul de şpan
11. Menghina de fixare scule
12. Transportorul de şpan (opţional)
13. Platoul de scule
14. Lămpile de mare intensitate (2x) (opţional)
13
F2.2: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. Schimbătorul de scule tip umbrelă
faţă) Detaliul A
F2.3: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. Memoria temporară

faţă) Detaliul B 2. Lampa de avertizare
3. Suportul pentru manivela menghinei
1
4. Platoul de scule
2 5. Lista de referinţă a codurilor G şi M
7 6. Manualul operatorului şi Date subansamble
(păstrate în interior)
7. Maneta de comandă avans rapid de la distanţă
4
3
F2.4: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. Braţul dublu SMTC (dacă este prevăzut)
faţă) Detaliul C 2. Butonul de eliberare a sculei
3. Lichidul de răcire programabil (opţional)
4. Ajutajele de lichid de răcire
2 5. Arborele principal
1
3
5 4
14
Prezentare
F2.5: Funcţiile frezei verticale (vedere din spate)
5
2
B
C
1. Plăcuţa de date A Conectoarele electrice

2. Întrerupătorul principal de reţea B Subansamblul rezervorului de lichid de răcire
3. Ventilatorul acţionării vectoriale (funcţionare C Panoul lateral al compartimentului electric de
intermitentă) comandă
4. Compartimentul de comandă
5. Subansamblul panoului de comandă lubrifiere
Smart
15
F2.6: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. Senzorul de nivel lichid de răcire
spate) Detaliul A - Conectoarele 2. Lichidul de răcire (opţional)
electrice 3. Lichidul de răcire auxiliar (opţional)
4. Spălătorul (opţional)
5. Transportorul (opţional)
F2.7: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. Pompa de lichid de răcire standard
spate) Detaliul B - Subansamblul 2. Senzorul de nivel lichid de răcire
rezervorului de lichid de răcire 3. Tava de aşchii
4. Sita
1 5. Pompa de lichid de răcire prin arborele principal
5
4
16
Prezentare
F2.8: Funcţiile frezei verticale (vedere din 1. RS-232 (opţional)

spate) Detaliul C - Panoul lateral al 2. Enet (opţional)
compartimentului electric de comandă 3. Scala pentru axa A (opţional)
4. Scala pentru axa B (opţional)
1 5. Alimentarea electrică pentru axa A (opţional)
2 6. Traductorul de cod pentru axa A (opţional)
7. Alimentarea electrică pentru axa B (opţional)
8. Traductorul de cod pentru axa B (opţional)
3 9. 115 VAC @ 5A
4
5
6
7
8
17
2.2 Orientarea orizontală a frezei
Figurile următoare prezintă câteva funcţii standard şi opţionale ale frezei Haas orizontale.
Reţineţi că aceste figuri au doar caracter ilustrativ; aspectul maşinii dumneavoastră poate
să difere în funcţie de model şi de dotările opţionale instalate.
F2.9: Funcţiile frezei orizontale (EC-300 – EC-500, vedere din faţă)
2
D
EC
EC
B
C
3
6
4
5
1. Schimbătorul de scule lateral SMTC (opţional) A Consola de comandă

2. Compartimentul electric de comandă B Subansamblul de alimentare cu aer
3. Masa de lucru frontală C Subansamblul rezervorului de lichid de răcire
4. Menghina de fixare scule D Comenzile schimbătorului de palete
5. Tava de depozitare
6. Pistolul de aer comprimat
7. Transportorul de şpan (opţional)
8. Platoul de scule
18
Prezentare
F2.10: Funcţiile frezei orizontale (consola de 1. Lampa de avertizare

comandă) Detaliul A 2. Funcţia oprire rulare (dacă există în dotare)
3. Suportul pentru manivela menghinei
4. Uşa de acces cu deschidere verticală a
1 compartimentului de depozitare
5. Manualul operatorului şi Date subansamble
7 (păstrate în interior)
6. Lista de referinţă coduri G şi M (păstrată în
interior)
7. Maneta de comandă avans rapid de la distanţă
4
2
F2.11: Funcţiile frezei orizontale 1. Regulatorul/filtrul de aer

(Subansamblul de alimentare cu aer) 2. Furtunul cu cârlig (reţea de aer atelier)
Detaliul B 3. Pistolul de aer comprimat 2 (conducta de aer)
4. Pistolul de aer comprimat 1 (conducta de aer)
5. Receptorul pentru jetul de aer
6. Strângere / destrângere paletă
7 1
7. Regulatorul de debit ridicat
4 2
3
19
F2.12: Funcţiile frezei orizontale (Rezervorul 1. Pompa de lichid de răcire standard
de lichid de răcire) Detaliul C 2. Senzorul de nivel lichid de răcire
3. Tava de aşchii
1 4. Sita
5 5. Pompa de lichid de răcire prin arborele principal
F2.13: Funcţiile frezei orizontale (Comenzile 1. Butonul [EMERGENCY STOP]

schimbătorului de palete) Detaliul D 2. Butonul [PART READY]
3. (opţional)
4. (opţional)
5. Butonul [ROTARY INDEX]
1
5 2
4 3
20
Prezentare
F2.14: Funcţiile frezei orizontale (EC-400, capacele de protecţie îndepărtate)
6
5 E
1. Paleta (2) E Ajutajele de lichid de răcire, EC-400

2. Unitatea rotativă
3. Braţele de suport pentru paletă (paleta
îndepărtată)
4. Uşile de acces la paletă
5. SMTC
6. Braţul SMTC
21
F2.15: Funcţiile frezei orizontale (Ajutajele de 1. Subansamblul P-Cool (opţional)
lichid de răcire, EC-400) Detaliul E 2. Ajutajele de lichid de răcire (4)
22
Prezentare
F2.16: Funcţiile frezei orizontale (EC-300, capacele de protecţie îndepărtate)
2 1
1. Arborele principal F Schimbătorul de palete, EC-300

2. Uşile de acces la paletă
3. Braţul SMTC
4. SMTC
23
F2.17: Funcţiile frezei orizontale 1. Bridele de fixare (8)
(Schimbătorul de palete, EC-300) 2. Paletele (2)
Detaliul F 3. Unităţile rotative HRT-210 (2)
4. Mesele (2)
3 Vedere cu capacele de protecţie şi uşile rotative ale
2
schimbătorului de palete îndepărtate
1
24
Prezentare
F2.18: Funcţiile frezei orizontale (EC-400 cu fond de palete)

2
1
9
3
7
EC
400
A
POOL
PALLET
PALLET
POOL
6
D
1. SMTC A Consola de comandă

2. Coloana axa X şi axa Y D Comenzile schimbătorului de palete
3. Compartimentul electric de comandă principal
4. Rastelul de scule
5. Masa frontală
6. Staţia de încărcare
7. Fondul de palete
8. Ansamblul glisorului fondului de palete
9. Staţia de încărcare fond de palete
25
F2.19: Funcţiile frezei orizontale (EC-550-630)
1. SMTC A Consola de comandă

2. Compartimentul de comandă D Comenzile schimbătorului de palete
3. Transportorul de şpan G Scara/treapta
H Comenzile de la distanţă pentru schimbătorul de
scule
26
Prezentare
F2.20: Funcţiile frezei orizontale (ancorarea 1. Lanţ pe incintă

scării) Detaliul H 2. Şurub de ancorare în podea
Asiguraţi platforma de lucru pe maşină utilizând
lanţuri pe incintă şi/sau şuruburi în podea.
F2.21: Funcţiile frezei orizontale (Comenzile 1. [ATC FWD]

de la distanţă pentru schimbătorul de 2. [ATC REV]
scule cu buton [EMERGENCY STOP] 3. Butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de
de oprire de urgenţă redundant) urgenţă) redundant
4. Comutatorul pentru schimbare
Detaliul G
manuală/automată sculă (activează/dezactivează
comenzile [1] şi [4])
4 1
3 2
27
F2.22: Funcţiile frezei orizontale (EC-1600, 2000 şi 3000)
J
D
1. Compartimentul de comandă A Consola de comandă

2. Transportorul de şpan D Comenzile schimbătorului de palete
J Subansamblul de comandă a sistemului de
aer/lubrifiere
28
Prezentare
F2.23: Funcţiile frezei orizontale (Sistemul de aer/lubrifiere, EC-1600) Detaliul J
4
2
1 3
9
7
6
8 5
1. Furtunul cu cârlig, reţea de aer atelier

2. Manometrul de aer
3. Pompa de ulei
4. Manometrul de ulei
5. Rezervorul de ulei
6. Buşonul de umplere ulei
7. Filtrul de ulei
8. Regulatorul/filtrul de aer
9. Conducta de aer pentru duza de aer
29
F2.24: Funcţiile frezei orizontale (EC-1600, fără capace de protecţie)
5 K
1. Masa rotativă K Ajutajele de lichid de răcire, EC-1600

2. Masa axa X
3. Arborele principal
4. Braţul SMTC
5. SMTC
30
Prezentare
F2.25: Funcţiile frezei orizontale (Ajutajele de 1. Subansamblul opţional de lichid de răcire

lichid de răcire, EC-1600) Detaliul K programabil
2. Ajutajele de lichid de răcire (4)
1 2
2.3 Consola de comandă

Consola de comandă este interfaţa principală a maşinii Haas. De aici puteţi programa şi
rula proiectele de prelucrare CNC. Această secţiune de prezentare a consolei de comandă
descrie diferitele secţiuni ale consolei:
• Panoul frontal al consolei

• Părţile din dreapta, superioară şi inferioară ale consolei
• Tastatura
• Ecranele de afişare
31
Panoul frontal al consolei
2.3.1 Panoul frontal al consolei
T2.1: Comenzile panoului frontal
Denumire Imagine Funcţie
[POWER ON] Pune în funcţiune maşina.
[POWER OFF] Scoate din funcţiune maşina.
[EMERGENCY STOP] Apăsaţi butonul pentru a opri toate

mişcările axelor, a dezactiva
servomotoarele, a opri arborele
principal şi schimbătorul de scule şi a
dezactiva pompa de lichid de răcire.
[HANDLE JOG] Acest buton este utilizat pentru a

avansa rapid axele (selectaţi în modul
- +
[HANDLE JOG] (manetă de avans
rapid)). Este utilizat de asemenea
pentru defilarea prin codurile de
program şi articolele de meniu în
timpul editării.
[CYCLE START] Porneşte un program. Acest buton

este utilizat de asemenea pentru
pornirea simulării unui program în
modul Grafic.
[FEED HOLD] Opreşte orice mişcare a axelor în

timpul unui program. Arborele principal
continuă să se rotească. Apăsaţi
butonul Cycle Start (pornire ciclu)
pentru anulare.
32
Prezentare
2.3.2 Panourile din dreapta, superioară şi inferioară ale

consolei
Tabelele următoare descriu părţile din dreapta, superioară şi inferioară ale consolei.z
T2.2: Comenzile panoului din dreapta
Denumire Imagine Funcţie
USB Cuplaţi dispozitive USB compatibile la acest port. Acesta

este prevăzut cu un capac de protecţie antipraf
demontabil.
Memory Lock (blocare În poziţia blocat, acest comutator cu cheie împiedică

memorie) modificarea programelor, setărilor, parametrilor, corecţiilor,
decalajelor şi variabilelor macro.
Setup Mode (mod setare) În poziţia blocat, acest comutator cu cheie activează toate
funcţiile de siguranţă ale maşinii. Poziţia deblocat permite
setarea (consultaţi „Modul Setare” în secţiunea Siguranţa
a acestui manual pentru detalii în acest sens).
Second Home (origine Apăsaţi pentru a deplasa rapid toate axele în coordonatele
secundară) 2 specificate în G154 P20.
Auto Door Override (control Apăsaţi acest buton pentru a deschide sau închide uşa
manual uşă automată) automată (dacă este prevăzută).
Worklight (lampă de lucru) Aceste butoane comută între lampa de lucru internă şi
iluminarea de mare intensitate (dacă este prevăzută).
T2.3: Panoul superior al consolei
Lampa de avertizare
Oferă o confirmare optică rapidă a stării curente a maşinii. Există cinci stări diferite ale lămpii de avertizare:
Stare lampă Semnificaţie
33
Tastatura
Lampa de avertizare
Stinsă Maşina este în repaus.
Aprinsă în verde Maşina este în funcţiune.
Clipeşte în verde Maşina este oprită, dar este în stare pregătită de

lucru. Este necesară o comandă de la operator pentru
a continua.
Clipeşte în roşu A survenit o eroare sau maşina este oprită de

urgenţă.
Clipeşte în galben O sculă a expirat, ecranul privind durata de viaţă a

sculei este afişat automat.
T2.4: Panoul inferior al consolei
Denumire Funcţie
Keyboard Beeper (avertizor acustic tastatură) Amplasat în partea inferioară a consolei de comandă.
Rotiţi capacul pentru a regla volumul.
2.3.3 Tastatura
Tastele de pe tastatură sunt grupate în următoarele zone funcţionale:
1. Funcţie
2. Cursor
3. Afişaj
4. Mod
5. Numerice
6. Alfabetice
7. Avans rapid
8. Control manual
Consultaţi figura F2.26 cu privire la amplasarea acestor grupe de taste pe tastatură.
34
Prezentare
F2.26: [1] Tastatura frezei: Tastele funcţionale, [2] Tastele săgeţi, [3] Tastele de afişare,
[4] Tastele de mod, [5] Tastele numerice, [6] Tastele alfabetice, [7] Tastele de
avans rapid, [8] Tastele de control manual.
1 2 3 4
POWER DISPLAY
RESET UP RECOVER EDIT INSERT ALTER DELETE UNDO
RESTART CURRENT
PROGRAM POSITION OFFSET
COMMANDS
SINGLE DRY OPTION BLOCK
MEMORY BLOCK RUN STOP DELETE
F1 F2 F3 F4 ALARMS PARAMETER SET TING HELP
DIAGNOSTIC GRAPHIC
MDI ORIENT ATC ATC
TOOL PART COOLANT
NEXT TOOL DNC SPINDLE FWD REV
OFFSET ZERO
TOOL RELEASE
MEASURE SET
PAGE
HOME HANDLE .0001 .001 .01 .1
UP JOG 1. 10. 100.
.1
CHIP +B CLNT
FWD -A/C +Z -Y
+Y UP
CURSOR ZERO
ALL ORIGIN SINGLE
HOME
RETURN G28
CHIP JOG CLNT
+X -X
STOP LOCK DOWN
PAGE LIST SELECT ERASE
END SEND RECEIVE
DOWN PROGRAM PROGRAM PROGRAM
CHIP +Y -Z +A/C AUX
REV -B CLNT
& @ :
SHIFT A B C D E 7 8 9
OVERRIDES
-10% 100% +10%
HANDLE % $ !
FEEDRATE FEEDRATE FEEDRATE
CONTROL
FEED
F G H I J K 4 5 6
-10% 100% +10%

HANDLE
*1
, ?
SPINDLE SPINDLE SPINDLE
CONTROL
SPINDLE
L M N O P Q 2 3
+ = #
CW STOP CCW SPINDLE
E R S T U V W - 0
/ [ ]
5%
RAPID
25%
RAPID
50%
RAPID
100%
RAPID
X Y Z ; ( ) CANCEL SPACE ENTER
8 7 6 5
Tastele funcţionale
Denumire Tastă Funcţie
Reset (resetare) [RESET] Şterge alarmele. Şterge textul introdus.

Setează funcţiile controlate manual la valorile
implicite.
Power up/Restart [POWER UP/RESTART] Readuce toate axele la zero şi iniţializează

(iniţializare/repornire) unitatea de comandă a maşinii.
35
Tastatura
Recover (redresare) [RECOVER] Comută schimbătorul de scule în modul de

redresare.
F1- F4 [F1 - F4] Aceste taste au funcţii diferite în funcţie de

modul de operare.
Tool Offset Measure [TOOL OFFSET MEASURE] Înregistrează corecţiile pentru lungimea sculei
(măsurare corecţie în cursul reglării piesei.
sculă)
Next Tool (scula [NEXT TOOL] Selectează scula următoare din schimbătorul
următoare) de scule.
Tool Release [TOOL RELEASE] Eliberează scula din arborele principal în modul
(eliberare sculă) MDI, REVENIRE LA ZERO sau MANETĂ DE
AVANS RAPID.
Part Zero Set (setare [PART ZERO SET] Înregistrează decalajele coordonatelor de lucru
poziţie de zero piesă) în cursul reglării piesei.
Tastele săgeţi
Home (origine) [HOME] Deplasează cursorul la primul articol din partea

superioară a ecranului; la editare, acesta este blocul din
stânga sus al programului.
Tastele săgeţi [UP], [DOWN], Deplasează un articol, un bloc sau un câmp în sensul
[LEFT,] [RIGHT] respectiv.
NOTĂ: Acest manual face referinţă la

aceste taste prin enunţarea
numelor acestora.
36
Prezentare
Page Up (pagina [PAGE UP] / [PAGE Utilizate pentru a schimba afişajele sau pentru a trece la
anterioară), Page DOWN] pagina anterioară/ următoare atunci când se vizualizează
Down (pagina un program.
următoare)
End (încheiere) [END] Deplasează cursorul la ultimul articol din partea

inferioară a ecranului. La editare, acesta este ultimul bloc
al programului.
Tastele de afişare
Tastele de afişare asigură accesul la afişajele maşinii, informaţiile operaţionale şi paginile

de ajutor. Acestea sunt utilizate adesea pentru comutarea între panourile active în cadrul
unui mod de funcţionare. Unele dintre acestea vor determina afişarea unor ecrane
suplimentare atunci când sunt apăsate repetat.
Program [PROGRAM] Selectează panoul program activ în cazul majorităţii

modurilor. În modul MDI/DNC, apăsaţi această tastă pentru
a accesa VQC şi IPS/WIPS (dacă sunt instalate).
Position (poziţie) [POSITION] Selectează afişajul de poziţie.
Offset (corecţie) [OFFSET] Apăsaţi pentru a comuta între cele două de tabele de
corecţii/ decalaje.
Current Commands [CURRENT Afişează meniurile Întreţinere, Durata de viaţă a sculei,

(comenzi curente) COMMANDS] Încărcarea sculei, Managementul avansat al sculei (ATM),
Variabilele de sistem, Setarea ceasului şi setările pentru
cronometre/ contoare.
Alarms / Messages [ALARMS] Afişează jurnalul de alarme şi ecranele de mesaje.

(alarme/mesaje)
Parameter / [PARAMETER / Afişează parametrii ce definesc funcţionarea maşinii.

Diagnostics DIAGNOSTIC] Parametrii sunt setaţi din fabricaţie şi nu vor fi modificaţi
(parametri/ decât cu autorizarea reprezentanţilor Haas.
diagnosticare)
37
Tastatura
Settings / Graphics [SETTING / Afişează şi permite modificarea setărilor utilizatorului,

(setări/ grafice) GRAPHIC] activează modul Grafic.
Help (ajutor) [HELP] Afişează informaţii ajutătoare.
38
Prezentare
Tastele de mod
Tastele de mod schimbă starea funcţională a maşinii. Toate aceste taste din şirul de taste
de mod execută funcţii aflate în legătură cu tasta de mod respectivă. Modul curent este
afişat întotdeauna în colţul din stânga sus al ecranului, în formatul de afişare Mod:Tastă.
T2.5: Tastele modului EDIT:EDIT (editare:editare)
Edit (editare) [EDIT] Selectează modul EDITARE pentru editarea programelor din
memoria unităţii de comandă.
Insert (inserare) [INSERT] Introduce în program textul din linia de introducere date sau
memoria temporară în poziţia cursorului.
Alter [ALTER] Înlocuieşte comanda marcată sau textul marcat cu textul din linia de
(schimbare) introducere date sau memoria temporară.
Delete [DELETE] Şterge articolul pe care se află cursorul sau şterge un bloc de
(ştergere) program selectat.
Undo (anulare) [UNDO] Anulează până la 9 dintre cele mai recent operate modificări de
editare şi deselectează un bloc marcat.
T2.6: Tastele modului OPERATION:MEM (operare:memorie)
Memory [MEMORY] Selectează modul Memorie. Programele sunt rulate în acest mod, iar
(memorie) celelalte taste din şirul MEM controlează modul în care este rulat
programul.
Single Block [SINGLE Activează sau dezactivează funcţia bloc cu bloc. Când funcţia bloc cu
(bloc cu bloc) BLOCK] bloc este activată, unitatea de comandă rulează doar un bloc de
program la fiecare apăsare a butonului [CYCLE START] (pornire
ciclu).
Dry Run [DRY RUN] Verifică mişcarea efectivă a maşinii fără să aşchieze o piesă.
(simulare)
39
Tastatura
Optional Stop [OPTION Activează sau dezactivează funcţia oprire opţională. Când funcţia
(oprire opţională) STOP] oprire opţională este activată, maşina se va opri atunci când ajunge la
comenzi M01.
Block Delete [BLOCK Activează sau dezactivează funcţia ştergere bloc. Blocurile de program
(ştergere bloc) DELETE] cu un separator („/”) ca prim articol sunt ignorate (nu sunt executate)
atunci când este activată această opţiune.
40
Prezentare
T2.7: Tastele modului EDIT:MDI/DNC (editare:MDI/DNC)
Manual Data [MDI/DNC] În modul MDI, puteţi rula programe sau blocuri de cod
Input/Direct Numeric fără a le salva. Modul DNC permite „alimentarea cu
Control (introducere pipeta” a programelor mari în unitatea de comandă pe
manuală măsură ce sunt rulate.
date/comandă
numerică directă)
Coolant (lichid de [COOLANT] Activează şi dezactivează lichidul de răcire opţional.

răcire)
Orient Spindle [ORIENT SPINDLE] Roteşte arborele principal într-o poziţie dată şi apoi îl
(orientare arbore blochează.
principal)
Automatic Tool [ATC FWD] / Roteşte capul revolver spre scula următoare / anterioară.
Changer [ATC REV]
Forward/Reverse
(schimbător automat
de scule
înainte/înapoi)
T2.8: Tastele modului SETUP:JOG (setare:avans rapid)
.0001/.1 [.0001 /.1], [.001 / 1], Selectează distanţa parcursă la fiecare clic al manetei de
[.01 / 10], [.1 / 100] avans rapid. Când freza este în modul MM, primul număr
este înmulţit cu zece pentru avansul rapid pe axă (de ex.
.0001 devine 0.001 mm). Numărul de jos este utilizat
pentru modul Simulare.
41
Tastatura
T2.9: Tastele modului SETUP:ZERO (setare:zero)
Zero Return (revenire [ZERO RETURN] Selectează modul Revenire la zero, ce afişează poziţia
la zero) axei în patru categorii diferite, şi anume: Operator,
Piesă de prelucrat G54, Maşină şi Distanţă de parcurs.
Apăsaţi tasta [POSITION] (poziţie) sau [PAGE
UP]/[PAGE DOWN] (pagina anterioară/următoare)
pentru a comuta între categorii.
All (toate) [ALL] Readuce toate axele maşinii la zero. Aceasta este
similară cu butonul [POWER UP/RESTART]
(iniţializare/repornire), cu excepţia faptului că nu se
produce schimbarea sculei.
Origin (origine) [ORIGIN] Setează valorile selectate la zero.
Single (o singură axă) [SINGLE] Readuce o singură axă a maşinii la zero. Apăsaţi tasta
cu litera axei dorite pe tastatura alfabetică şi apoi
apăsaţi tasta [SINGLE] (o singură axă).
Home G28 (origine [HOME G28] Readuce toate axele la zero prin deplasare rapidă.
G28) Tasta [HOME G28] (origine G28) va aduce de
asemenea în origine o singură axă în acelaşi mod ca
tasta [SINGLE] (o singură axă).
CAUTION: Toate axele se deplasează

imediat atunci când apăsaţi
această tastă. Pentru a preveni o
coliziune, asiguraţi-vă că
traiectoria de deplasare este
liberă.
T2.10: Tastele modului EDIT:LIST (editare:listă)
List Programs (listă [LIST PROGRAM] Accesează un meniu de tip tab pentru încărcarea şi
programe) salvarea programelor.
Select Programs [SELECT PROGRAM] Face ca programul marcat să devină programul activ.
(selectare programe)
42
Prezentare
Send (transmitere) [SEND] Transmite programele prin portul serial RS-232.
Receive (recepţie) [RECEIVE] Recepţionează programele prin portul serial RS-232.
Erase Program [ERASE PROGRAM] Şterge programul selectat în modul Listă de

(ştergere program) programe. Şterge întregul program în modul MDI.
Tastele numerice
Cifrele [0]-[9] Introduc numere întregi şi zero.
Semnul minus [-] Adaugă un semn minus (-) în linia de introducere date.
Punct zecimal [.] Adaugă un punct zecimal în linia de introducere date.
Cancel (anulare) [CANCEL] Şterge ultimul caracter tastat.
Space (spaţiu) [SPACE] Adaugă un spaţiu în datele introduse.
Enter (execuţie) [ENTER] Răspunde la promptere, inscripţionează datele introduse

în memorie.
Caractere speciale Apăsaţi tasta [SHIFT] Introduce caracterul tipărit cu galben în colţul din stânga
(comutare), apoi o tastă sus al tastei.
numerică.
43
Tastatura
Tastele alfabetice
Tastele alfabetice permit utilizatorului să tasteze literele alfabetului, precum şi unele

caractere speciale (imprimate cu galben pe tasta principală). Apăsaţi tasta [SHIFT]
(comutare) pentru a accesa caracterele speciale.
T2.11: Tastele alfabetice
Alfabetul [A]-[Z] Literele cu majuscule sunt implicite. Apăsaţi tasta

[SHIFT] (comutare) şi tasta unei litere pentru minuscule.
Caracterul de [;] Acesta este caracterul de încheiere a blocului ce indică

încheiere a blocului sfârşitul unei linii de program.
Parantezele [(], [)] Separă comenzile programului CNC de comentariile

utilizatorului. Acestea trebuie introduse întotdeauna în
perechi.
Comutare [SHIFT] Accesează caracterele suplimentare disponibile prin

intermediul tastaturii. Caracterele suplimentare pot fi
văzute în colţul din stânga sus al unora dintre tastele
alfabetice sau numerice.
Separatorul înclinat [/] Apăsaţi tasta [SHIFT] şi apoi tasta [;]. Se utilizează în
spre dreapta funcţia Ştergere bloc şi în expresiile macro.
Parantezele drepte [[] []] Tastele [SHIFT] şi apoi [( ]sau [SHIFT] şi apoi [)] sunt
utilizate în funcţiile macro.
Tastele de avans rapid
Chip Forward [CHIP FWD] Porneşte sistemul de evacuare a şpanului spre

(transportor şpan înainte (evacuare din maşină).
înainte)
Chip Auger Stop [CHIP STOP] Opreşte sistemul de evacuare a şpanului.

(oprire transportor
şpan)
44
Prezentare
Chip Auger Reverse [CHIP REV] Porneşte sistemul de evacuare a şpanului spre
(transportor şpan „înappoi”.
înapoi)
Tastele de avans rapid [+X/-X, +Y/-Y, +Z/-Z, Avansează rapid manual axele. Apăsaţi şi
axe +A/C/-A/C AND +B/-B menţineţi apăsat butonul aferent axei, respectiv
(SHIFT +A/C/-A/C)] apăsaţi-l şi eliberaţi-l pentru a selecta o axă şi
utilizaţi apoi maneta de avans rapid.
Jog Lock (blocare [JOG LOCK] Se utilizează împreună cu tastele de avans rapid
avans rapid) al axelor. Apăsaţi tasta [JOG LOCK] (avans
rapid blocat), apăsaţi apoi un buton aferent axei,
iar axa se va deplasa până când apăsaţi din nou
tasta [JOG LOCK] (avans rapid blocat).
Coolant Up (lichid de [CLNT UP] Deplasează ajutajul sistemului programabil

răcire în sus) opţional pentru lichidul de răcire (P-Cool) în sus.
Coolant Down (lichid [CLNT DOWN] Deplasează ajutajul sistemului opţional P-Cool în
de răcire în jos) jos.
Auxiliary Coolant [AUX CLNT] Apăsaţi această tastă în modul MDI pentru a
(lichid de răcire activa sau dezactiva sistemul de răcire prin
auxiliar) arborele principal (TSC), dacă este prevăzut.
Tastele de control manual
-10 Feedrate (viteză [-10 FEEDRATE] Reduce viteza de avans curentă cu 10%.
de avans)
100% Feedrate (viteză [100% FEEDRATE] Setează viteza de avans controlată manual la nivelul
de avans) vitezei de avans programate.
+10% Feedrate (viteză [+10 FEEDRATE] Creşte viteza de avans curentă cu 10%.
de avans)
45
Tastatura
Handle Control Feed [HANDLE Vă permite să utilizaţi maneta de avans rapid pentru
Rate (manetă de CONTROL FEED] controlul vitezei de avans de lucru în trepte de câte 1%.
control viteză de
avans)
-10 Spindle (arbore [-10 SPINDLE] Reduce turaţia curentă a arborelui principal cu 10%.
principal)
100% Spindle (arbore [100% SPINDLE] Setează turaţia controlată manual a arborelui principal la
principal) nivelul turaţiei programate.
+10% Spindle (arbore [+10 SPINDLE] Creşte turaţia curentă a arborelui principal cu 10%.
principal)
Handle Control Spindle [HANDLE Vă permite să utilizaţi maneta de avans rapid pentru
(manetă de control CONTROL SPINLE] controlul turaţiei arborelui principal în trepte de câte 1%.
arbore principal)
Clockwise (în sens [CW] Iniţiază rotirea arborelui principal în sens orar.
orar)
Stop (oprire) [STOP] Opreşte arborele principal.
Counterclockwise (în [CCW] Iniţiază rotirea arborelui principal în sens antiorar.

sens antiorar)
Rapids (deplasare [5% RAPID ]/ [25% Limitează cursele rapide ale maşinii la valoarea de pe
rapidă) RAPID ]/ [50% tastă.
RAPID] / [100%
RAPID]
Utilizarea controlului manual
Funcţiile de control manual vă permit să reglaţi temporar turaţiile şi vitezele de avans din
programul respectiv. De exemplu, puteţi încetini cursele rapide în timp ce testaţi un
program, respectiv regla viteza de avans pentru a experimenta efectele acesteia asupra
finisajului piesei etc.
Puteţi utiliza setările 19, 20 şi 21 pentru a dezactiva controlul manual al vitezei de avans,
al arborelui principal şi respectiv al deplasării rapide.
46
Prezentare
Butonul [FEED HOLD] (oprire avans) acţionează ca un buton de control manual, acesta
oprind avansul rapid şi avansul de lucru atunci când este apăsat. Apăsaţi butonul [CYCLE
START] (pornire ciclu) pentru a continua după [FEED HOLD] (oprire avans). Când cheia
pentru modul Setare este în poziţia deblocat, întrerupătorul uşii de pe incinta maşinii are un
efect similar, dar se va afişa Door Hold (interblocare uşă) atunci când este deschisă uşa.
Când este închisă uşa, unitatea de comandă va fi în modul Oprire avans şi trebuie apăsat
butonul [CYCLE START] (pornire ciclu) pentru a continua. Funcţiile Door Hold
(interblocare uşă) şi [FEED HOLD] (oprire avans) nu opresc niciuna dintre axele auxiliare.
Operatorul poate controla manual setările pentru lichidul de răcire apăsând butonul
[COOLANT] (lichid de răcire). Pompa va rămâne pornită sau oprită până când intră în
acţiune următorul cod M sau operatorul (a se vedea setarea 32).
Utilizaţi setările 83, 87 şi 88 pentru a readuce valorile controlate manual ale comenzilor
M30 şi M06, respectiv [RESET] (resetare) la valorile implicite. .
47
Ecranul de comandă
2.3.4 Ecranul de comandă
Ecranul de comandă este organizat în panouri, ce variază în funcţie de modul şi de tastele

de afişare utilizate.
F2.27: Noţiuni de bază despre structura ecranului de comandă

1 2 3 4 5 6
13 12 11 10 9 8 7
1. Bara pentru mod şi ecranul activ

2. Ecranul programului
3. Ecranul principal
4. Codurile active
5. Scula activă
6. Lichidul de răcire
7. Cronometrele, contoarele / Managementul sculei
8. Starea alarmelor
9. Bara de stare a sistemului
10. Afişajul de poziţie / Indicatoarele de sarcină pe axe / Memoria temporară
11. Bara de introducere
12. Bara de pictograme
13. Starea arborelui principal / Ajutor editor
Panoul activ la un moment dat are un fundal alb. Puteţi interveni asupra datelor dintr-un
panou doar atunci când panoul respectiv este activ, iar la un moment dat doar un panou
este activ. De exemplu, dacă doriţi să prelucraţi tabelul Corecţii scule program,
apăsaţi tasta [OFFSET] (corecţii) până când tabelul este afişat cu un fundal alb. Puteţi
opera apoi modificările dorite ale datelor. În majoritatea cazurilor, puteţi modifica panoul
activ cu ajutorul tastelor de afişare.
48
Prezentare
Bara pentru mod şi ecranul activ
Funcţiile maşinii sunt organizate în trei moduri: Setare, Editare şi Operare. Fiecare mod
oferă toate informaţiile necesare pentru executarea sarcinilor referitoare la modul
respectiv, organizate astfel încât să intre pe un ecran. De exemplu, modul Setare afişează
atât tabelele pentru corecţiile sculelor şi decalajele de origine, cât şi informaţiile de poziţie.
Modul Editare oferă două panouri de editare programe şi asigură accesul la sistemele
opţionale Visual Quick Code (VQC, codul rapid de vizualizare), Intuitive Programming
System (IPS, sistemul de programare intuitiv) şi Wireless Intuitive Probing System (WIPS,
sistemul fără fir de palpare intuitivă) (dacă sunt instalate). Modul Operare include MEM,
modul în care vă puteţi rula programele.
F2.28: Bara pentru mod şi afişaj prezintă [1] modul curent şi [2] funcţia afişată curent.
1 2
T2.12: Modul, accesul la taste şi afişarea barei
Mod Tastă de mod Afişaj bară Funcţie
Setare [ZERO RETURN] SETUP: ZERO Asigură toate funcţiile de control

pentru setarea maşinii.
[HANDLE JOG] SETUP: JOG
Editare [EDIT] EDIT: EDIT Asigură toate funcţiile de editare,

management şi transfer ale
[MDI/DNC] EDIT: MDI programelor.
[LIST PROGRAM] EDIT: LIST
Operare [MEMMORY] OPERATION: MEM Asigură toate funcţiile de control

necesare pentru rularea unui
program.
49
Ecranul de comandă
Afişarea corecţiilor/decalajelor
Există două tabele de corecţii/decalaje, tabelul Program Tool Offsets (corecţii scule
program) şi tabelul Active Work Offset (decalaje de origine active). În funcţie de mod,
aceste tabele pot să apară în două panouri de afişare separate, respectiv pot fi incluse în
acelaşi panou; utilizaţi butonul [OFFSET] (corecţie) pentru a comuta între tabele.
T2.13: Tabelele de corecţii/decalaje
Denumire Funcţie
Program Tool Offsets (corecţii scule program) Acest tabel afişează codurile sculelor şi geometria
longitudinală a sculelor.
Active Work Offset (decalaje de origine active) Acest tabel afişează valorile introduse astfel încât
fiecare sculă să ştie exact unde se află piesa de
prelucrat.
Codurile active
F2.29: Exemplu de ecran Coduri active
Acest ecran furnizează informaţii în timp real, nemodificabile cu privire la codurile active în
program în momentul respectiv; concret, codurile ce definesc tipul de mişcare în curs de
execuţie (deplasare rapidă versus avans liniar versus avans circular), sistemul de
poziţionare (absolut versus incremental), compensarea frezei (stânga, dreapta sau
dezactivată), ciclul închis activ şi decalajul de origine. Acest ecran furnizează de asemenea
codurile active Dnn, Hnn, Tnn şi cel mai recent cod Mnnn.
50
Prezentare
Scula activă
F2.30: Exemplu de ecran Sculă activă
Acest ecran furnizează informaţii cu privire la scula curentă din arborele principal, inclusiv
tipul de sculă (dacă este specificat), încărcarea maximă înregistrată a sculei şi procentul
duratei rămase de viaţă a sculei (dacă se utilizează sistemul de management avansat
al sculei).
Indicatorul de nivel al lichidului de răcire
Nivelul lichidului de răcire este afişat în colţul din dreapta sus al ecranului în modul
OPERARE:MEM. O bară verticală indică nivelul lichidului de răcire. Bara verticală clipeşte
atunci când lichidul de răcire ajunge la un nivel ce ar putea cauza probleme în privinţa
fluxului de lichid de răcire. Acest indicator este afişat de asemenea în modul
DIAGNOSTICARE, ce poate fi accesat prin intermediul tab-ului GAUGES (indicatoare).
Ecranul Timers & Counters (cronometre şi contoare)
Secţiunea cronometre a acestui ecran (amplasată în partea din dreapta jos a ecranului)
furnizează informaţii referitoare la duratele ciclurilor (This Cycle: timpul pentru ciclul curent,
Last Cycle: timpul pentru ciclul anterior şi Remaining: timpul rămas din ciclul curent).
Secţiunea contoare include două contoare M30, precum şi un ecran Loops Remaining
(bucle rămase).
51
Ecranul de comandă
• M30 Counter #1: şi M30 Counter #2: de fiecare dată când un program ajunge la o
comandă M30, ambele contoare avansează cu o unitate. Dacă setarea 118 este
activată, contoarele vor avansa de asemenea de fiecare dată când un program
ajunge la o comandă M99.
• Dacă aveţi macro-uri, puteţi şterge sau modifica M30 Counter #1 cu #3901 şi M30
Counter #2 cu #3902 (#3901=0).
• Consultaţi la pagina 53 pentru informaţii referitoare la modul de resetare a
cronometrelor şi contoarelor.
• Loops Remaining: prezintă numărul de bucle subprogram rămase de parcurs pentru
finalizarea ciclului curent.
Comenzi curente
Această secţiune descrie pe scurt diferitele pagini Current Commands (comenzi curente)
şi tipurile de date pe care le furnizează acestea. Informaţiile din majoritatea acestor pagini
apar de asemenea în alte moduri.
Pentru a accesa acest ecran, apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS] (comenzi curente),
apoi apăsaţi tasta [PAGE UP] (pagina anterioară) sau [PAGE DOWN] (pagina următoare)
pentru a naviga printre pagini.
Operation Timers and Setup Display (afişaj cronometre funcţionare şi setare) -

Această pagină prezintă:
• Data şi ora curentă.

• Timpul total de funcţionare.
• Timpul total de la pornirea ciclului.
• Timpul total de avans.
• Două contoare M30. De fiecare dată când un program ajunge la o comandă M30,
ambele contoare avansează cu o unitate.
• Două ecrane pentru variabile macro.
Aceste cronometre şi contoare apar în partea din dreapta jos a ecranului în modurile
OPERARE:MEM and SETARE:ZERO modes.
Macro Variables Display (afişaj variabile macro) -Această pagină prezintă o listă a
variabilelor macro şi a valorilor curente ale acestora. Unitatea de comandă actualizează
aceste variabile pe măsură ce sunt rulate programele. Puteţi de asemenea modifica
variabilele din acest ecran; consultaţi secţiunea „Macro-urile”, începând de la pagina 189
pentru informaţii suplimentare în acest sens.
Active Codes (afişaj coduri active) - Această pagină prezintă lista codurilor de program
active curent. O versiune mai mică a acestui ecran este inclusă în ecranul modului
OPERARE:MEM.
52
Prezentare
Positions (afişaj poziţii) - Această pagină prezintă o imagine extinsă a poziţiilor curente
ale maşinii, cu toate punctele de referinţă (operator, piesă de prelucrat, maşină sau distanţă
de parcurs) incluse în acelaşi ecran. Consultaţi la pagina 52 pentru informaţii suplimentare
referitoare la afişajele de poziţie.
NOTĂ: Puteţi avansa rapid axele maşinii din acest ecran dacă unitatea de
comandă este în modul SETARE:AVANS RAPID.
Tool Life Display (afişaj durată de viaţă a sculei) - Această pagină prezintă informaţiile
pe care le utilizează unitatea de comandă pentru estimarea duratei de viaţă a sculei.
Tool Load Monitor and Display (afişaj şi monitorizare încărcare sculă) - În această
pagină, puteţi introduce nivelul maxim procentual de încărcare a sculei aşteptat pentru
fiecare sculă.
Maintenance (afişaj întreţinere) - În această pagină, puteţi activa şi dezactiva o serie de

verificări de întreţinere.
Advanced Tool Management (afişaj management avansat al sculei) - Această funcţie

vă permite să creaţi şi gestionaţi grupele de scule. Pentru informaţii suplimentare în acest
sens, consultaţi secţiunea Managementul avansat al sculei din capitolul Operarea al
acestui manual.
Resetarea cronometrelor şi contoarelor
Pentru a reseta cronometrele şi contoarele din pagina CURRENT COMMANDS (comenzi

curente) TIMERS AND COUNTERS (cronometre şi contoare):
1. Apăsaţi tastele săgeţi pentru a marca numele cronometrului sau contorului pe care
doriţi să îl resetaţi.
2. Apăsaţi tasta [ORIGIN] (origine) pentru a reseta cronometrul sau contorul.
SUGESTIE: Puteţi reseta independent contoarele M30 pentru a urmări piesele

prelucrate în două moduri diferite; de exemplu, piesele prelucrate
într-un schimb şi totalul pieselor prelucrate.
Setarea datei şi orei
Pentru a seta data şi ora:
53
Ecranul de comandă
1. Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS].

2. Apăsaţi tasta [PAGE UP] (pagina anterioară) sau [PAGE DOWN] (pagina
următoare) până când găsiţi ecranul DATE AND TIME (data şi ora).
3. Apăsaţi tasta [EMERGENCY STOP].
4. Tastaţi data curentă (în format LL-ZZ-AAAA) sau ora curentă (în format HH:MM:SS).
NOTĂ: Trebuie să includeţi o liniuţă (-) sau două puncte (:) atunci când
introduceţi o nouă dată sau oră.
5. Apăsaţi tasta [ENTER]. Asiguraţi-vă că noua dată sau oră este corectă. Repetaţi
pasul 4 în caz contrar.
6. Resetaţi butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă) şi ştergeţi alarmele.
Alarme şi mesaje
Apăsaţi tasta [ALARMS] (alarme) pentru a accesa ecranele Alarme şi Mesaje. Apăsaţi din
nou tasta [ALARMS] (alarme) pentru comutarea între ecranele ALARMS (alarme)
MESSAGES (mesaje).
Bara de stare a sistemului
Bara de stare a sistemului este o secţiune needitabilă a ecranului amplasată central în

partea inferioară. Aceasta afişează mesajele pentru utilizator referitoare la acţiunile ce
trebuie executate.
54
Prezentare
Afişajul de poziţie
Afişajul de poziţie apare de obicei în apropierea centrului părţii inferioare a ecranului.

Acesta indică poziţia curentă a axei în raport cu patru puncte de referinţă (Operator, Piesă
de prelucrat, Maşină şi Distanţă de parcurs). În modul SETARE:AVANS RAPID, acest afişaj
indică simultan toate poziţiile relative. În alte moduri, apăsaţi tasta [POSITION] (poziţie)
pentru a comuta între diferitele puncte de referinţă.
T2.14: Punctele de referinţă pentru poziţia axei
Afişaj în
coordonate Funcţie
OPERATOR Această poziţie indică distanţa pe care aţi avansat rapid axele. Aceasta nu reprezintă
neapărat distanţa efectivă a axei faţă de punctul de zero al maşinii, cu excepţia cazului
în care maşina tocmai a fost pornită. Tastaţi litera axei respective şi apăsaţi tasta
[ORIGIN] (origine) pentru a aduce la zero valoarea poziţiei pentru axa respectivă.
PIESĂ DE Aceasta indică poziţiile axei faţă de punctul de zero al piesei. La punerea în funcţiune,
PRELUCRAT (G această poziţie utilizează automat decalajul de origine G54. Apoi se vor afişa poziţiile
54) axei în raport cu cel mai recent utilizat decalaj de origine.
MAŞINĂ Aceasta indică poziţiile axei faţă de punctul de zero al maşinii.
DISTANŢĂ DE Aceasta indică distanţa rămasă înainte ca axele să ajungă în poziţia comandată. În
PARCURS modul SETARE:AVANS RAPID, puteţi utiliza acest afişaj de poziţie pentru a se
indica o distanţă parcursă. Comutaţi modurile (MEM, MDI) şi apoi comutaţi înapoi în
modul SETARE:AVANS RAPID pentru a aduce la zero această valoare.
Selectarea axei pentru afişajul de poziţie
Utilizaţi această funcţie pentru a modifica poziţiile axei indicate pe ecran.
55
Ecranul de comandă
1. Cu un afişaj de poziţie activ, apăsaţi tasta [F2]. Apare meniul de tip pop-up Axis
Selection (selectare axă).
F2.31: Meniul de tip pop-up Axis Selection (selectare axă)
2. Apăsaţi tastele săgeţi [LEFT] (stânga) şi [RIGHT] (dreapta) pentru a marca litera
unei axe.
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a plasa o bifă în dreptul literei axei marcate.
Această bifă înseamnă că doriţi să includeţi litera axei respective în afişajul de
poziţie.
F2.32: Axele X şi Y selectate în meniul Axis Selection (selectare axă)
4. Repetaţi paşii 2 şi 3 până când selectaţi toate axele pe care doriţi să le afişaţi.
5. Apăsaţi tasta [F2]. Afişajul de poziţie este actualizat cu axele selectate.
56
Prezentare
F2.33: Afişajul de poziţie actualizat
Bara de introducere
Bara de introducere este secţiunea de introducere date amplasată în colţul din stânga jos
al ecranului. Aici apar datele introduse de dumneavoastră pe măsură ce le tastaţi.
57
Ecranul de comandă
Bara de pictograme
Bara de pictograme este împărţită în 18 câmpuri de afişare imagini. O pictogramă de stare

a maşinii va apărea în unul sau mai multe câmpuri.
T2.15: Câmpul 1
Denumire Pictogramă Semnificaţie
SETUP LOCKED (setare blocată) Modul Setare este blocat.

Consultaţi la pagina 5 pentru
informaţii suplimentare în acest
sens.
SETUP UNLOCKED (setare Modul Setare este deblocat.

deblocată) Consultaţi la pagina 5 pentru
sens.
T2.16: Câmpul 2
DOOR HOLD (interblocare uşă) Mişcarea maşinii este oprită ca

urmare a regulilor referitoare la
uşi.
RUNNING (rulare) Maşina este în curs de rulare a

unui program.
58
Prezentare
T2.17: Câmpul 3
RESTART (repornire) Unitatea de comandă scanează

programul înainte de o repornire
a programului. A se vedea
setarea 36 de la pagina 367.
SINGB STOP (oprire bloc cu bloc) Modul BLOC CU BLOC este

activat, iar unitatea de comandă
aşteaptă o comandă pentru a
continua. Consultaţi la
pagina 39 pentru informaţii
suplimentare în acest sens.
DNC RS232 Modul DNC RS-232 este

activat.
T2.18: Câmpul 4
FEED HOLD (oprire avans) Maşina este în starea de oprire

avans. Mişcarea axelor s-a
oprit, dar arborele principal
continuă să se rotească.
FEED (avans) Maşina execută o mişcare de

aşchiere.
59
Ecranul de comandă
M FIN Unitatea de comandă aşteaptă

un semnal de încheiere M de la
o interfaţă utilizator opţională
M FIN (M121-M128).
M FIN* Unitatea de comandă aşteaptă

un semnal de încheiere M de la
o interfaţă utilizator opţională
M FIN (M121-M128) pentru a se opri.
RAPID (deplasare rapidă) Maşina execută o mişcare

neaşchietoare a axei cu viteza
maximă posibilă.
DWELL (oprire temporizată) Maşina execută o comandă de

oprire temporizată (G04).
60
Prezentare
T2.19: Câmpul 5
JOG LOCK ON (avans rapid blocat) Funcţia de blocare avans rapid

este activată. Dacă apăsaţi
tasta aferentă unei axe, axa
respectivă se deplasează cu
viteza curentă de avans rapid
până când apăsaţi din nou tasta
[JOG LOCK] (blocare avans
rapid).
JOGGING (avans rapid), YZ MANUAL O axă execută un avans rapid

JOG (avans rapid manual), VECTOR cu viteza curentă de avans
JOG (avans rapid vectorial) rapid.
REMOTE JOG (avans rapid de la Maneta opţională de control

distanţă) avans rapid de la distanţă este
activată.
RESTRICTED ZONE (zonă Poziţia curentă a unei axe se

restricţionată) află în zona restricţionată.
(numai la strunguri)
61
Ecranul de comandă
T2.20: Câmpul 6
G14 Modul imagine în oglindă este

activat.
X MIRROR (oglindă X), Y MIRROR Modul imagine în oglindă este

(oglindă Y), XY MIRROR (oglindă XY) activat în sens pozitiv.
X -MIRROR (oglindă -X), Y -MIRROR Modul imagine în oglindă este

(oglindă -Y), XY -MIRROR (oglindă activat în sens negativ.
-XY)
T2.21: Câmpul 7
A/B/C/AB/CB/CA AXIS UNCLAMPED O axă rotativă, respectiv o

(axă deblocată) combinaţie de axe rotative, este
deblocată.
SPINDLE BRAKE ON (frână arbore Frâna arborelui principal al

principal activată) strungului este activată.
62
Prezentare
T2.22: Câmpul 8
TOOL UNCLAMPED (sculă destrânsă) Scula din arborele principal este

destrânsă.
(numai la freze)
CHECK LUBE (verificare ulei), LOW Unitatea de comandă a detectat

SS LUBE (nivel redus lubrifiant SS) o stare de lubrifiere deficitară.
LOW AIR PRESSURE (presiune Presiunea aerului din maşină

redusă aer) este insuficientă.
LOW ROTARY BRAKE OIL (nivel Nivelul uleiului din unitatea

scăzut ulei frână unitate rotativă) rotativă este scăzut.
MAINTENANCE DUE (întreţinere O procedură de întreţinere a

scadentă) ajuns la scadenţă, conform
informaţiilor din pagina
MAINTENANCE (întreţinere).
sens.
63
Ecranul de comandă
T2.23: Câmpul 9
EMERGENCY STOP, PENDANT A fost apăsat butonul
1
(oprire de urgenţă, consolă) [EMERGENCY STOP] de pe
consolă. Pictograma dispare
atunci când este resetat butonul
[EMERGENCY STOP].
Freze: EMERGENCY STOP, PALLET A fost apăsat butonul
2
(oprire de urgenţă, paletă) [EMERGENCY STOP] de pe
Strunguri: EMERGENCY STOP, schimbătorul de palete (freze),
BARFEED (oprire de urgenţă, respectiv alimentatorul de bare
alimentator de bare) (strunguri). Pictograma dispare
atunci când este resetat butonul
[EMERGENCY STOP].
Freze: EMERGENCY STOP, TC A fost apăsat butonul
3
CAGE (oprire de urgenţă, carcasă [EMERGENCY STOP] de pe
schimbător de scule) carcasa schimbătorului de scule
Strunguri: EMERGENCY STOP, (freze), respectiv dispozitivul
AUXILIARY 1 (oprire de urgenţă, auxiliar (strunguri). Pictograma
dispozitiv auxiliar) dispare atunci când este resetat
butonul [EMERGENCY
STOP].
Freze: EMERGENCY STOP, A fost apăsat butonul
4
AUXILIARY (oprire de urgenţă, [EMERGENCY STOP] de pe
dispozitiv auxiliar) dispozitivul auxiliar. Pictograma
Strunguri: EMERGENCY STOP, dispare atunci când este resetat
AUXILIARY 2 (oprire de urgenţă, butonul [EMERGENCY
dispozitiv auxiliar) STOP].
T2.24: Câmpul 10
SINGLE BLK (bloc cu bloc) Modul BLOC CU BLOC este

activat. Consultaţi la pagina 39
pentru informaţii suplimentare în
acest sens.
64
Prezentare
T2.25: Câmpul 11
DRY RUN (simulare) Modul SIMULARE este activat.

sens.
T2.26: Câmpul 12
OPTIONAL STOP (oprire opţională) Funcţia OPRIRE OPŢIONALĂ

este activată. Unitatea de
comandă opreşte programul la
fiecare comandă M01.
T2.27: Câmpul 13
BLOCK DELETE (ştergere bloc) Funcţia ŞTERGERE BLOC

este activată. Unitatea de
comandă omite blocurile de
program ce încep cu un
separator (/).
65
Ecranul de comandă
T2.28: Câmpul 14
CAGE OPEN (carcasă deschisă) Uşa schimbătorului de scule

lateral este deschisă.
TC MANUAL CCW (schimbător de Caruselul schimbătorului de

scule manual în sens antiorar) scule lateral se roteşte în sens
antiorar conform comenzilor
primite de la un buton de control
manual al rotaţiei caruselului.
TC MANUAL CW (schimbător de scule Caruselul schimbătorului de

manual în sens orar) scule lateral se roteşte în sens
orar conform comenzilor primite
de la un buton de control
manual al rotaţiei caruselului.
TC MOTION (mişcare schimbător de Schimbarea sculei este în curs.

scule)
66
Prezentare
T2.29: Câmpul 15
PROBE DOWN (palpator coborât) Braţul palpatorului este coborât

pentru o operaţie de palpare.
PART CATCHER ON (recuperator de Recuperatorul de piese este

piese activat) activat.
TS PART HOLDING (susţinere piesă Păuşa mobilă este cuplată cu

păpuşă mobilă) piesa.
TS PART HOLDING (fără susţinere Păuşa mobilă nu este cuplată

piesă păpuşă mobilă) cu piesa.
CHUCK CLAMPING (strângere Mandrina tip cu bucşă elastică

mandrină) este strânsă.
67
Ecranul de comandă
T2.30: Câmpul 16
TOOL CHANGE (schimbare sculă) Schimbarea sculei este în curs.
T2.31: Câmpul 17
AIR BLAST ON (jet de aer activat) Pistolul automat de aer

comprimat (freze), respectiv
jetul automat de aer comprimat
(strunguri) este activat.
CONVEYOR FORWARD (transportor Transportorul este activat şi se

spre înainte) deplasează în momentul
respectiv spre înainte.
CONVEYOR REVERSE (transportor Transportorul este activat şi se

spre înapoi) deplasează în momentul
respectiv spre înapoi.
68
Prezentare
T2.32: Câmpul 18
COOLANT ON (lichid de răcire activat) Sistemul principal de lichid de

răcire este activat.
THROUGH-SPINDLE COOLANT Sistemul de lichid de răcire prin

(TSC) ON (lichid de răcire prin arborele arborele principal (TSC) este
principal activat) activat.
(numai la freze)
HIGH PRESSURE COOLANT (lichid Sistemul de lichid de răcire la

de răcire la înaltă presiune) înaltă presiune este activat.
Ecranul Arborele principal
F2.34: Ecranul Arborele principal (starea turaţiei şi avansului)
Prima coloană a acestui ecran vă oferă informaţii referitoare la starea arborelui principal şi
valorile controlate manual curente pentru arborele principal, avansul de lucru şi
avansul rapid.
69
Captura de ecran
A doua coloană indică încărcarea sarcina efectivă a motorului în kW. Această valoare
reflectă puterea transmisă efectiv sculei. Aceasta indică de asemenea turaţiile programată
şi efectivă curente ale arborelui principal, precum şi vitezele de avans programată
şi efectivă.
Indicatorul de sarcină pe arborele principal indică prin intermediul unui grafic cu bare
încărcarea arborelui principal ca procent din capacitatea motorului.
2.3.5 Captura de ecran
Unitatea de comandă poate captura şi salva o imagine a ecranului curent pe un dispozitiv

USB conectat sau pe o unitate hard. Dacă nu este conectat un dispozitiv USB şi maşina nu
dispune de o unitate hard, nu se va salva nicio imagine.
1. Dacă doriţi să salvaţi captura de ecran sub un anumit nume de fişier, tastaţi mai întâi
numele dorit. Unitatea de comandă adaugă automat extensia de fişier *.bmp.
NOTĂ: Dacă nu doriţi să specificaţi un nume de fişier, unitatea de comandă

va utiliza numele de fişier implicit snapshot.bmp. Astfel se va
suprascrie o eventuală captură de ecran salvată anterior sub numele
implicit al fişierului. Aveţi grijă să specificaţi un nume de fişier de
fiecare dată când doriţi să salvaţi o serie de capturi de ecran.
2. Apăsaţi tasta [SHIFT].

3. Apăsaţi tasta [F1].
Captura de ecran este salvată pe dispozitivul USB sau pe unitatea hard a maşinii, iar
unitatea de comandă afişează mesajul Snapshot saved to HDD/USB (imagine salvată
pe hard-disk/USB) la încheierea procesului.
2.4 Noţiuni de bază despre navigarea prin

meniurile de tip tab
Meniurile de tip tab sunt utilizate pentru mai multe funcţii de control, cum ar fi Parametri,
Setări, Ajutor, Listă programe şi IPS. Pentru a naviga în aceste meniuri:
1. Utilizaţi tastele săgeţi [LEFT] (stânga) şi [RIGHT] (dreapta) pentru a selecta un tab.
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a deschide tab-ul respectiv.
3. Dacă tabul selectat conţine subtab-uri, utilizaţi tastele săgeţi, apăsaţi apoi tasta
[ENTER] (execuţie) pentru a selecta subtab-ul dorit. Apăsaţi din nou tasta [ENTER]
(execuţie) pentru a deschide subtab-ul respectiv.
70
Prezentare
NOTĂ: În meniurile de tip tab pentru parametri şi setări, precum şi în

secţiunea ALARM VIEWER (afişare alarme) a ecranului
[ALARM / MESSAGES] (alarme/mesaje), puteţi tasta numărul unui
parametru, unei setări sau unei alarme de vizualizat, apăsaţi apoi
tastele săgeţi UP (în sus) sau DOWN (în jos) pentru vizualizarea
articolului respectiv.
4. Apăsaţi tasta [CANCEL] (anulare) dacă doriţi să închideţi un subtab şi să reveniţi la

nivelul superior de tab-uri.
2.5 Meniul de ajutor

Utilizaţi funcţia de ajutor atunci când aveţi nevoie de informaţii referitoare la funcţiile
maşinii, comenzi sau programare. Conţinutul acestui manual este de asemenea disponibil
pe unitatea de comandă.
Când apăsaţi tasta [HELP] (ajutor), apare un meniu de tip pop-up cu opţiunile de meniu
pentru diferitele informaţii ajutătoare. Dacă doriţi să accesaţi direct meniul de tip tab Help
(ajutor), apăsaţi din nou tasta [HELP] (ajutor). Consultaţi la pagina 72 pentru informaţii
suplimentare referitoare la meniul respectiv. Apăsaţi din nou tasta [HELP] (ajutor) pentru a
ieşi din funcţia de ajutor.
F2.35: Meniul de tip pop-up Help (ajutor)
Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru a marca o opţiune de meniu,
apoi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a o selecta. Opţiunile disponibile din acest
meniu sunt:
• Help Index (index ajutor) - Prezintă o listă a subiectelor de ajutor dintre care puteţi
alege. Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi secţiunea „Index
ajutor” de la pagina 73.
71
Meniul de tip tab Help (ajutor)
• Help Main (pagină principală ajutor) - Prezintă cuprinsul Manualului operatorului

din unitatea de comandă. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos)
pentru a selecta un subiect şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a vizualiza
materialele referitoare la acesta.
• Help Active Window (ajutor fereastră activă) - Prezintă subiectul sistemului de
ajutor ce se referă la fereastra activă în momentul respectiv.
• Help Active Window Commands (ajutor comenzi fereastră activă) - Prezintă o
listă a comenzilor disponibile în fereastra activă. Puteţi utiliza tastele rapide
specificate în paranteze, respectiv puteţi selecta o comandă din listă.
• G Code Help (ajutor coduri G) - Prezintă o listă a codurilor G din care puteţi selecta
în acelaşi mod ca în cazul opţiunii de meniu Help Main (pagină principală ajutor)
pentru a obţine informaţii suplimentare.
• M Code Help (ajutor coduri M) - Prezintă o listă a codurilor M din care puteţi selecta
în acelaşi mod ca în cazul opţiunii de meniu Help Main (pagină principală ajutor)
pentru a obţine informaţii suplimentare.
2.5.1 Meniul de tip tab Help (ajutor)
Pentru a accesa meniul de tip tab Help (ajutor), apăsaţi tasta HELP (ajutor) până când este
afişat tab-ul Operator’s Manual Table of Contents (cuprinsul Manualului
operatorului). Puteţi apoi naviga în cuprinsul Manualului operatorului salvat în unitatea de
comandă.
Puteţi accesa alte funcţii de ajutor din meniul de tip tab; apăsaţi tasta [CANCEL] (anulare)
pentru a închide tab-ul Operator’s Manual Table of Contents (cuprinsul
Manualului operatorului) şi accesa restul meniului. Pentru informaţii referitoare la meniurile
de navigagare de tip tab, consultaţi la pagina 70.
Tab-urile disponibile sunt următoarele. Acestea sunt descrise detaliat în secţiunile

următoare.
• Search (căutare) - Vă permite să introduceţi un cuvânt cheie de căutat în Cuprinsul

Manualului operatorului salvat în unitatea de comandă.
• Help Index (index ajutor) - Prezintă o listă a subiectelor de ajutor dintre care puteţi
alege. Această opţiune este similară cu opţiunea de meniu Help Index (index
ajutor) descrisă la pagina 71.
• Drill Table (tabel burghie) - Prezintă un tabel de referinţă cu dimensiunile
burghielor şi tarozilor cu echivalenţe zecimale.
• Calculator - Acest submeniu de tip tab prezintă opţiuni pentru o serie de
calculatoare geometrice şi trigonometrice. Consultaţi secţiunea „Tab-ul Calculator”
începând de la pagina 73 pentru informaţii suplimentare în acest sens.
72
Prezentare
2.5.2 Tab-ul Search (căutare)
Utilizaţi tab-ul Search (căutare) pentru a căuta în cuprins pe baza unui cuvânt cheie.
1. Apăsaţi tasta [F1] pentru a parcurge cuprinsul manualului, respectiv apăsaţi tasta
[CANCEL] (anulare) pentru a ieşi din tab-ul Help (ajutor) şi selectaţi tab-ul Search
(căutare).
2. Tastaţi termenul de căutare în câmpul de introducere text.
3. Apăsaţi tasta [F1] pentru a executa căutarea.
4. Pagina de rezultate afişează subiectele ce conţin termenul de căutare; marcaţi un
subiect şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a-l vizualiza.
2.5.3 Help Index (index ajutor)
Această opţiune de meniu prezintă o listă a subiectelor manualului ce reprezintă link-uri

spre informaţiile din manualul afişabil pe ecranul unităţii de comandă. Utilizaţi tastele săgeţi
pentru a marca subiectul ce vă interesează şi apăsaţi apoi tasta [ENTER] (execuţie) pentru
a accesa secţiunea respectivă a manualului.
2.5.4 Tab-ul Drill Table (tabel burghie)
Afişează un tabel cu dimensiuni de burghie, ce prezintă echivalenţele zecimale şi

dimensiunile de tarozi.
1. Selectaţi tab-ul Drill Table (tabel burghie). Apăsaţi tasta [ENTER].
2. Utilizaţi tastele [PAGE UP] (pagina anterioară) şi [PAGE DOWN] (pagina
următoare) şi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru a citi tabelul.
2.5.5 Tab-ul Calculator
Tab-ul CALCULATOR are subtab-uri pentru diferitele funcţii ale calculatorului. Marcaţi
subtab-ul dorit şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Calculatorul
Toate subtab-urile calculatorului efectuează operaţii simple de adunare, scădere, înmulţire

şi împărţire. Când este selectat unul dintre subtab-uri, apare o fereastră calculator cu
operaţiile posibile (LOAD, +, -, *, şi /).
73
Tab-ul Calculator
1. LOAD (încărcare) şi fereastra calculatorului sunt marcate iniţial. Celelalte opţiuni pot
fi selectate cu tastele săgeţi stânga/dreapta. Numerele sunt introduse prin tastare
directă şi apăsarea tastei [ENTER] (execuţie). Când este tastat un număr şi LOAD
(încărcare) şi fereastra calculatorului sunt marcate, numărul respectiv este introdus
în fereastra calculatorului.
2. Când este tastat un număr atunci când este selectată o altă funcţie (+, -, *, /),
calculul respectiv va fi efectuat cu numărul tocmai introdus şi orice număr care se afla
deja în fereastra calculatorului (de ex.RPN).
3. Calculatorul va accepta de asemenea o expresie matematică de genul 23*4-
5.2+6/2, evaluând-o (cu efectuarea mai întâi a înmulţirii şi împărţirii) şi afişând
rezultatul, 89.8 în acest caz, în fereastră. Nu se admit exponenţi.
NOTĂ: Datele nu pot fi introduse într-un câmp a cărui etichetă este marcată.
Ştergeţi datele din celelalte câmpuri (prin apăsarea tastei [F1] sau
[ENTER] - execuţie) până când eticheta nu mai este marcată pentru a
modifica direct câmpul.
4. Tastele funcţionale: Tastele funcţionale pot fi utilizate pentru a copia rezultatele

calculate dintr-o secţiune în alta a programului sau într-o altă zonă a funcţiei
Calculator.
5. [F3]: În modurile EDIT şi MDI, funcţia [F3] va copia valoarea marcată de frezare/
tarodare triunghiulară/ circulară în linia de introducere date din partea inferioară a
ecranului. Aceasta este utilă atunci când soluţia calculată urmează a fi utilizată
într-un program.
6. În funcţia Calculator, prin apăsarea tastei [F3] se copiază valoarea din fereastra
calculatorului în linia de introducere date marcată pentru calcularea operaţiei de
frezare/ tarodare triunghiulară/ circulară.
7. [F4]: În funcţia Calculator, această tastă utilizează valoarea dată pentru frezare/
tarodare triunghiulară/ circulară pentru încărcare, adunare, scădere, înmulţire sau
împărţire cu calculatorul.
Subtab-ul Triangle (triunghi)
Pagina Calculator pentru triunghi preia câteva dimensiuni ale triunghiului şi rezolvă restul
valorilor. Pentru date introduse ce conduc la mai mult de o soluţie, introducerea din nou a
ultimei valori va determina afişarea următoarei soluţii posibile.
74
Prezentare
1. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru a selecta câmpul pentru
valoarea de introdus.
2. Tastaţi o valoare, apăsaţi apoi tasta [ENTER] (execuţie).
3. Tastaţi lungimile laturilor şi unghiurile cunoscute ale unui triunghi.
Când sunt introduse suficiente date, unitatea de comandă rezolvă triunghiul şi afişează
rezultatele.
F2.36: Exemplu de calculator pentru triunghi
Subtab-ul Circle (cerc)
Această pagină a calculatorului este de ajutor în rezolvarea unei probleme a cercului.
75
Tab-ul Calculator
1. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru a selecta câmpul pentru
valoarea de introdus.
2. Tastaţi centrul, raza, unghiurile şi punctele de pornire şi final. Apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie) după fiecare introducere de date.
După ce se introduc suficiente date, unitatea de comandă rezolvă mişcarea circulară şi

afişează restul valorilor. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) în câmpul DIRECTION (sens)
pentru a comuta între CW (orar)/CCW (antiorar) Unitatea de comandă va lista de asemenea
formate alternative pentru ca o astfel de mişcare să poată fi programată cu un G02 sau
G03. Selectaţi formatul dorit şi apăsaţi tasta [F3] pentru a importa linia marcată în
programul aflat în curs de editare.
F2.37: Exemplu de calculator pentru cerc
76
Prezentare
Subtab-ul Milling and Tapping (frezare şi tarodare)
Acest calculator vă ajută să determinaţi turaţiile şi vitezele de avans corecte pentru aplicaţia
dumneavoastră. Introduceţi toate informaţiile disponibile referitoare la scule, materiale şi
programul planificat, iar calculatorul va completa vitezele de avans recomandate atunci
când are suficiente informaţii.
F2.38: Exemplu de calculator pentru frezare şi tarodare
Subtab-ul Circle-Line-Tangent (tangentă cerc-linie)
Această funcţie oferă posibilitatea de a determina punctele de intersecţie în care un cerc şi

o linie se întâlnesc tangenţial
77
Tab-ul Calculator
1. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru marcarea câmpului de
date pentru valoarea pe care doriţi să o introduceţi.
2. Tastaţi valoarea şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
3. Introduceţi două puncte, A şi B, pe o linie şi un al treilea punct, C, în afara liniei
respective.
Unitatea de comandă calculează punctul de intersecţie. Punctul este situat acolo unde o
linie normală din punctul C se intersectează cu linia AB, precum şi perpendiculara pe linia
respectivă.
F2.39: Exemplu calculator tangentă cerc-linie
78
Prezentare
Subtab-ul Circle-Circle-Tangent (tangentă cerc-cerc)
Această funcţie determină punctele de intersecţie dintre două cercuri. Furnizaţi poziţia
celor două cercuri şi razele acestora. Unitatea de comandă calculează punctele de
intersecţie formate de tangentele la ambele cercuri.
NOTE: Pentru fiecare condiţie introdusă (două cercuri separate), există până
la opt puncte de intersecţie. Patru puncte rezultă prin trasarea
tangentelor drepte, iar celelalte patru prin trasarea tangentelor
încrucişate.
1. Utilizaţi tastele săgeţi UP (în sus) şi DOWN (în jos) pentru marcarea câmpului de
date pentru valoarea pe care doriţi să o introduceţi.
2. Tastaţi valoarea şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
După ce introduceţi valorile necesare, unitatea de comandă afişează coordonatele
tangentelor şi diagrama dreaptă asociată.
3. Apăsaţi tasta [F1] pentru a comuta între rezultatele pentru tangentele drepte şi
încrucişate.
4. Apăsaţi tasta [F] şi unitatea de comandă va solicita punctele From (de la) şi To (până
la) (A, B, C etc.) ce determină un segment al diagramei. Dacă segmentul este un arc,
unitatea de comandă va solicita de asemenea tastarea unui [C] sau [W] (CW pentru
sens orar, respectiv CCW pentru sens antiorar). Pentru a modifica rapid segmentul
selectat, apăsaţi tasta [T] pentru ca punctul To (până la) anterior să devină noul
punct From (de la) şi unitatea de comandă va solicita un nou punct To (până la).
Bara de introduce afişează codul G pentru segment. Soluţia este în modul G90.
Apăsaţi tasta M pentru a comuta la modul G91.
5. Apăsaţi tasta [MDI DNC] (introducere manuală date/ comandă numerică directă) sau
[EDIT] (editare) şi apăsaţi tasta [INSERT] (inserare) pentru a introduce codul G din
bara de introducere.
79
Tab-ul Calculator
F2.40: Tip tangentă cerc-cerc calculator: dreaptă, exemplu
F2.41: Tip tangentă cerc-cerc calculator: încrucişată, exemplu
80
Operarea
Capitol 3: Operarea
3.1 Punerea în funcţiune a maşinii
1. Apăsaţi şi menţineţi apăsat butonul [POWER ON] (pornire) până când apare
sigla Haas.
Maşina parcurge o fază de autotestare şi apoi va afişa pagina HAAS START UP
(pornire Haas), MESSAGES (mesaje) (dacă s-a transmis un mesaj) sau ALARMS
(alarme). În orice caz, unitatea de comandă va fi în modul SETARE:ZERO dacă există
una sau mai multe alarme.
2. Apăsaţi tasta [RESET] (resetare) pentru a şterge pe rând alarmele. Dacă o alarmă
nu poate fi ştearsă, s-ar putea ca maşina să aibă nevoie de o intervenţie service.
Apelaţi Reprezentanţa autorizată Haas pentru asistenţă.
AVERTISMENT: Înainte de a trece la pasul următor, reţineţi faptul că mişcarea

automată va începe imediat ce este apăsat butonul [POWER
UP/RESTART] (iniţializare/repornire). Asiguraţi-vă că traiectoria de
deplasare este liberă. La maşinile cu batiu deschis, nu vă apropiaţi de
arborele principal, masa maşinii şi schimbătorul de scule.
3. După ce sunt şterse toate alarmele, maşina trebuie să readucă toate axele la zero şi
să stabilească un punct de referinţă de la care să pornească toate operaţiile. Pentru
a aduce maşina în poziţia de origine, apăsaţi tasta [POWER UP/RESTART]
(iniţializare/repornire).
Axele se vor deplasa rapid spre origine, apoi se vor opri din mişcare atunci când
maşina ajunge la întrerupătoarele de origine.
La încheierea acestei proceduri, unitatea de comandă va afişa modul OPERARE:MEM.

Maşina este pregătită de funcţionare.
3.2 Programul de încălzire a arborelui principal

Dacă arborele principal al maşinii respective a rămas în repaus timp de peste 4 zile, trebuie
să rulaţi programul de încălzire a arborelui principal înainte să utilizaţi maşina. Acest
program aduce lent arborele principal la turaţia de lucru, ceea ce asigură distribuirea
lubrifiantului şi permite stabilizarea termică a arborelui principal.
Un program de încălzire de 20 minute (O02020) este inclus în lista de programe a fiecărei

maşini. Dacă utilizaţi frecvent arborele principal la turaţii ridicate, ar trebui să rulaţi zilnic
acest program.
81
3.3 Managerul de dispozitive
Managerul de dispozitive vă prezintă dispozitivele de memorie disponibile şi conţinutul
acestora într-un meniu de tip tab. Pentru informaţii referitoare la navigarea în meniurile de
tip tab ale unităţii de comandă Haas, consultaţi la pagina 70.
NOTĂ: Unităţile hard-disk externe USB trebuie să fie formatate în sistem FAT
sau FAT32. Nu utilizaţi dispozitive formatate NTFS.
Acest exemplu prezintă directorul pentru dispozitivul USB în managerul de dispozitive.
F3.1: Meniul Dispozitiv USB

1 2 3
MEMORY USB DEVICE HARD DRIVE NET SHARE USB DEVICE 2
CURRENT DIRECTORY: USB DEVICE\
(USB DEVICE)
O11133 (WORK ORDER 7) 1153 10-29-07 11:13:25
A O12234 (WORK ORDER 11) 784 11-12-07 08:20:00
FITTING
PROJECT 2 7 <DIR>
ALL
6
5 4
8
3 PROGRAMS 88% FREE (889260 KB)

Use CURSOR keys to navigate listing
and CANCEL to go back to devices.
: FILES IN SELECTION Press HELP for Help listing.
A : ACTIVE PROGRAM (O01254)
1. Programul activ
2. Tab-ul activ
3. Programul marcat
4. Ora
5. Data
6. Subdirectorul
7. Dimensiunea fişierului
8. Programul selectat
82
Operarea
3.3.1 Sistemele de directoare de fişiere
Dispozitivele de stocare date, cum ar fi stick-urile USB şi hard-disk-urile, au de regulă

structură de directoare (denumită uneori structură de „foldere”), cu un director rădăcină ce
conţine directoare, ce la rândul lor pot conţine alte directoare pe mai multe niveluri. Puteţi
naviga şi gestiona directoarele de pe aceste dispozitive în managerul de dispozitive.
NOTĂ: Tab-ul MEMORY (memorie) din managerul de dispozitive accesează

o listă simplă a programelor salvate în memoria maşinii. În această
listă nu sunt indicate directoarele.
Navigarea în directoare
1. Marcaţi directorul pe care doriţi să îl deschideţi. Directoarele au un indicativ <DIR>

în lista de fişiere, apoi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
2. Pentru a reveni la nivelul anterior al structurii de directoare, marcaţi numele
directorului aflat în partea superioară a listei de fişiere (acesta prezintă şi o
pictogramă săgeată). Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a accesa nivelul
respectiv al structurii de directoare.
Crearea de directoare
Puteţi adăuga directoare în structura de fişiere a dispozitivului de memorie USB, unităţilor

hard-disk şi directorului partiţiei de reţea.
1. Navigaţi la tab-ul dispozitivului şi directorul în care doriţi să creaţi noul director.
2. Tastaţi numele noului director şi apăsaţi tasta [INSERT] (inserare).
Noul director apare în lista de fişiere cu indicativul <DIR>.
3.3.2 Selectarea programelor
Când selectaţi un program, acesta devine activ. Programul activ apare în fereastra
principală a modului EDIT:EDIT şi este programul pe care îl rulează unitatea de comandă
atunci când apăsaţi butonul [CYCLE START] (pornire ciclu) în modul OPERARE:MEM.
1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM] (listă de programe) pentru a se afişa programele din
memorie. Puteţi utiliza de asemenea meniurile de tip tab pentru a selecta programele
83
Transferarea programelor
de pe alte dispozitive în managerul de dispozitive. Consultaţi la pagina 70 pentru

informaţii suplimentare referitoare la navigarea prin meniurile de tip tab.
2. Marcaţi programul pe care doriţi să îl selectaţi şi apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM]
(selectare program). Puteţi de asemenea să tastaţi numele unui program existent şi
să apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program).
Programul respectiv devine programul activ.
Dacă programul activ este în MEMORIE, acesta este marcat prin litera A. Dacă
programul se află pe un dispozitiv de memorie USB, unitatea hard sau partiţia de
reţea, acesta este marcat prin FNC.
3. În modul OPERARE:MEM, puteţi să tastaţi numele unui program existent şi să apăsaţi
tasta săgeată [UP] (în sus) sau [DOWN] (în jos) pentru a derula rapid programele.
3.3.3 Transferarea programelor
Puteţi transfera programele numerotate, setările, corecţiile, decalajele şi variabilele macro

între memoria maşinii şi dispozitivele USB, unităţi hard-disk sau partiţii de reţea conectate.
Convenţia de denumire a fişierelor
Fişierele pe care intenţionaţi să le transferaţi în şi din unitatea de comandă a maşinii vor fi

denumite cu un nume de fişier din (8) caractere şi o extensie din (3) caractere; de exemplu:
program1.txt. Unele programe CAD/CAM utilizează „.NC” ca extensie de fişier, aceasta
fiind de asemenea acceptată.
Extensiile de fişier vizează aplicaţiile PC; unitatea de comandă CNC le va ignora. Puteţi
denumi fişierele cu numărul de program şi fără extensie, însă unele aplicaţii PC nu vor
recunoaşte fişierele fără extensie.
Fişierele procesate pe unitatea de comandă vor fi denumite cu litera „O” urmată de 5 cifre.
De exemplu, O12345.
Copierea fişierelor
1. Marcaţi un fişier şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a-l selecta. Va apărea o
bifă lângă numele fişierului.
2. Odată selectate toate programele, apăsaţi tasta [F2]. Aceasta va deschide fereastra
Copy To (copiere în). Utilizaţi tastele săgeţi pentru a selecta destinaţia şi apăsaţi
tasta [ENTER] (execuţie) pentru a copia programul. Fişierele copiate din memoria
unităţii de comandă pe un dispozitiv de memorie vor avea extensia .NC adăugată la
sfârşitul numelui fişierului. Însă numele poate fi schimbat prin navigarea în directorul
de destinaţie, introducerea unui nou nume şi apoi apăsarea tastei [F2].
84
Operarea
3.3.4 Ştergerea programelor
NOTĂ: Nu puteţi anula acest proces. Aveţi grijă să salvaţi copii ale datelor pe
care s-ar putea să doriţi să le reîncărcaţi în unitatea de comandă. Nu
puteţi apăsa tasta [UNDO] (anulare) pentru a recupera un program
şters.
1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM] (listă de programe) şi selectaţi tab-ul dispozitivului

ce conţine programele pe care doriţi să le ştergeţi.
2. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos) pentru marcarea numărului
programului.
3. Apăsaţi tasta [ERASE PROGRAM].
NOTĂ: Nu puteţi şterge programul activ.
4. Apăsaţi tasta [Y] de pe prompter pentru a şterge programul, respectiv tasta [N]
pentru a anula acest proces.
5. Pentru a şterge mai multe programe:
a. marcaţi fiecare program pe care doriţi să îl ştergeţi şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie). Aceasta plasează o bifă lângă numele fiecărui program.
b. Apăsaţi tasta [ERASE PROGRAM].
c. Răspundeţi prompterului Y/N (da/nu) pentru fiecare program.
6. Dacă doriţi să ştergeţi toate programele din listă, selectaţi opţiunea ALL (toate) de la
sfârşitul listei şi apăsaţi tasta [ERASE PROGRAM] (ştergere program).
NOTĂ: Există câteva programe importante ce pot fi incluse în maşină, cum ar

fi O02020 (încălzirea arborelui principal) sau programele macro
(O09XXX). Salvaţi aceste programe pe un dispozitiv de memorie sau
PC înainte să ştergeţi toate programele. Puteţi de asemenea să
activaţi setarea 23 pentru a proteja programele O09XXX împotriva
ştergerii.
85
Numărul maxim de programe
3.3.5 Numărul maxim de programe
Lista de programe din MEMORIE poate conţine până la 500 de programe. Dacă unitatea
de comandă conţine 500 de programe şi încercaţi să creaţi un program nou, unitatea de
comandă afişează mesajul DIR FULL (director plin), şi nu este creat noul program.
Ştergeţi câteva programe din lista de programe pentru a putea crea noi programe.
3.3.6 Duplicarea fişierelor
Pentru a crea un duplicat al fişierului:

1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM] (listă de programe) pentru a accesa managerul de
dispozitive.
2. Selectaţi tab-ul Memory (memorie).
3. Deplasaţi cursorul la programul de duplicat.
4. Tastaţi numărul noului program (Onnnnn) şi apăsaţi tasta [F2].
Se creează un duplicat pentru programul marcat sub noul nume, acesta devenind
programul activ.
5. Pentru a crea un duplicat al programului pe un alt dispozitiv, deplasaţi cursorul la
program fără să tastaţi numărul noului program şi apăsaţi tasta [F2].
Un meniu de tip pop-up listează dispozitivele de destinaţie.
6. Selectaţi un dispozitiv şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a crea un duplicat
al fişierului.
7. Pentru a copia mai multe fişiere, apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a plasa
câte o bifă în dreptul fiecărui nume de fişier.
3.3.7 Modificarea numerelor programelor
Puteţi modifica numărul unui program

1. Marcaţi fişierul.
2. Tastaţi un nou nume.
3. Apăsaţi tasta [ALTER].
Modificarea numărului programului (în memorie)
Pentru a modifica numărul unui program în MEMORIE:
86
Operarea
1. Setaţi programul ca program activ. Consultaţi la pagina 83 pentru informaţii

suplimentare referitoare la programul activ.
2. Introduceţi un nou număr de program în modul EDIT
3. Apăsaţi tasta [ALTER].
Numărul programului se modifică în numărul specificat.
Dacă noul nume de program există deja în MEMORIE, unitatea de comandă afişează
mesajul Prog exists (programul există), iar numele programului rămâne
neschimbat.
3.4 Noţiuni de bază despre căutarea în program

Puteţi căuta în program anumite coduri sau texte în modurile MDI, EDIT sau MEMORIE.
NOTE: Aceasta este o funcţie de căutare rapidă ce va găsi prima apariţie a

termenului în sensul de căutare specificat. Puteţi utiliza editorul
avansat pentru o căutare mai complexă. Consultaţi la pagina 129
pentru informaţii detaliate referitoare la funcţia de căutare cu editorul
avansat.
1. Tastaţi textul pe care doriţi să îl căutaţi în programul activ.

2. Apăsaţi tasta săgeată [UP] (în sus) sau [DOWN] (în jos).
Tasta săgeată [UP] (în sus) caută spre începutul programului pornind din poziţia curentă a
cursorului. Tasta săgeată [DOWN] (în jos) caută spre sfârşitul programului. Prima apariţie
găsită a termenului este marcată.
3.5 RS-232
RS-232 este un mod de conectare a unităţii de comandă CNC Haas la un computer.
Această funcţie permite programatorului să încarce şi descarce programe, setări şi corecţii
scule de pe un PC.
Aveţi nevoie de un cablu de nul pentru modem cu conectoare de 9, respectiv 25 pini

(neinclus) sau un cablu cu conexiune directă cu conectoare de 9, respectiv 25 pini şi un
adaptor de nul pentru modem pentru a conecta unitatea de comandă CNC cu PC-ul. Există
două tipuri de conexiuni RS-232: conectorul cu 25 pini şi conectorul cu 9 pini. Conectorul
cu 9 pini este utilizat mai frecvent la PC-uri. Cuplaţi conectorul cu 25 pini la conectorul de
pe maşina Haas amplasat pe panoul lateral al compartimentului de comandă din partea din
spate a maşinii.
87
Lungimea cablului
NOTE: Haas Automation nu livrează cabluri de nul pentru modem.
3.5.1 Lungimea cablului
În continuare sunt prezentate vitezele de transfer cu lungimile maxime corespunzătoare ale

cablului.
T3.1: Lungimea cablului
Viteză de transfer Lungime max. cablu (ft)
19200 50
9600 500
4800 1000
2400 3000
3.5.2 Colectarea datelor de prelucrare
Colectarea datelor de prelucrare este activată prin setarea 143, ce permite utilizatorului să
extragă date din unitatea de comandă cu ajutorul unei comenzi Q transmise prin
intermediul portului RS-232 (sau prin utilizarea unui pachet hardware opţional). Funcţia se
bazează pe un software specific şi necesită un computer auxiliar pentru solicitarea,
interpretarea şi memorarea datelor de la unitatea de comandă. Computerul auxiliar poate
de asemenea seta anumite variabile macro.
Colectarea datelor cu ajutorul portului RS-232
Unitatea de comandă răspunde unei comenzi Q doar dacă setarea 143 este ON (activată).
Se utilizează următorul format de ieşire:
<STX> <CSV response> <ETB> <CR/LF> <0x3E>
• STX (0x02) marchează începutul datelor. Acest caracter de control este pentru
computerul auxiliar.
• CSV reprezintă acronimul pentru Comma Separated Variables (variabile separate
prin virgulă), fiind vorba despre una sau mai multe variabile de date separate prin
virgule.
88
Operarea
• ETB (0x17) marchează sfârşitul datelor. Acest caracter de control este pentru
computerul auxiliar.
• CR/LF îi spune computerului auxiliar că segmentul de date este complet şi că trebuie
să treacă la linia următoare.
• 0x3E Afişează prompterul >.
Dacă unitatea de comandă este ocupată, aceasta va răspunde Status, Busy (stare,
ocupată). Dacă o solicitare nu este recunoscută, unitatea de comandă răspunde Unknown
(necunoscută) şi apare un nou prompter >. Sunt disponibile următoarele comenzi:
T3.2: Comenzi Q de la distanţă
Comandă Definire Exemplu
Q100 Seria de fabricaţie a maşinii >Q100 SERIAL NUMBER,

3093228
Q101 Versiunea software-ului de control >Q101 SOFTWARE, VER M18.01
Q102 Codul de model al maşinii >Q102 MODEL, VF2D
Q104 Modul (LISTĂ DE PROGRAME, MDI etc.) >Q104 MODE, (MEM)
Q200 Schimbările sculelor (total) >Q200 TOOL CHANGES, 23
Q201 Codul sculei aflate în uz >Q201 USING TOOL, 1
Q300 Timpul de funcţionare (total) >Q300 P.O. TIME, 00027:50:59
Q301 Timpul de mişcare (total) >Q301 C.S. TIME, 00003:02:57
Q303 Durata ultimului ciclu >Q303 LAST CYCLE, 000:00:00
Q304 Durata ciclului anterior >Q304 PREV CYCLE, 000:00:00
Q402 M30 Contorul de piese #1 (resetabil de la unitatea >Q402 M30 #1, 553
de comandă)
Q403 M30 Contorul de piese #2 (resetabil de la unitatea >Q403 M30 #2, 553
de comandă)
Q500 Trei-în-unu (PROGRAM, Oxxxxx, STARE, PIESE, >Q500 STATUS, BUSY

xxxxx)
Q600 Variabila macro sau de sistem >Q600 801 MACRO, 801,

333.339996
89
Colectarea datelor de prelucrare
Utilizatorul are posibilitatea de a solicita conţinutul oricărei variabile macro sau de sistem
prin utilizarea comenzii Q600, de exemplu Q600 xxxx. Aceasta va afişa conţinutul
variabilei macro xxxx pe computerul auxiliar. În plus, variabilele macro #1-33, 100-199,
500-699 (reţineţi că variabilele #550-580 nu sunt disponibile dacă freza este echipată cu
un sistem de palpare), 800-999 şi #2001 până la #2800 pot fi suprascrise cu ajutorul unei
comenzi E, de exemplu Exxxx yyyyyy.yyyyyy, unde xxxx reprezintă variabila macro,
iar yyyyyy.yyyyyy este noua valoare a acesteia.
NOTĂ: Această comandă va fi utilizată numai atunci când nu există nicio

alarmă în curs.
Colectarea datelor cu ajutorul hardware-ului opţional
Această metodă este utilizată pentru a furniza computerului auxiliar date despre starea
maşinii, fiind activată prin instalarea unei plăci de relee cod M cu 8 rezerve (toate 8 fiind
dedicate funcţiilor de mai jos şi neputând fi utilizate pentru funcţionarea cod M normală), un
releu de pornire, un set suplimentar de contacte [EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă)
şi un set special de cabluri. Contactaţi dealerul pentru informaţii cu privire la preţurile
acestor componente.
Odată instalate, releele de ieşire 40 - 47, un releu de pornire şi butonul [EMERGENCY

STOP] (oprire de urgenţă) sunt utilizate pentru a comunica starea maşinii către unitatea de
comandă. Parametrul 315, bitul 26, Stare relee, trebuie să fie activat. Codurile M de rezervă
standard sunt în continuare disponibile.
Următoarele stări ale maşinii vor fi disponibile:
• Contactele E-STOP. Acestea vor fi închise atunci când este apăsat butonul
[EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă).
• Alimentare cu tensiune cuplată - 115 VAC. Indică faptul că unitatea de comandă este
pornită. Aceasta trebuie conectată la un releu electromagnetic de 115 VAC pentru
interfaţă.
• Releul de ieşire de rezervă 40. Indică faptul că unitatea de comandă este In-Cycle
(în curs de rulare).
• Releele de ieşire de rezervă 41 şi 42:
– 11 = modul MEM & lipsă alarme (modul AUTO)

– 10 = modul MDI & lipsă alarme (modul manual)
– 01 = modul bloc cu bloc (modul Single)
– 00 = alte moduri (zero, DNC, avans rapid, listă de programe etc.)
• Releele de ieşire de rezervă 43 şi 44:
– 11 = oprire pentru funcţia oprire avans (oprire avans)

– 10 = oprire M00 sau M01
90
Operarea
– 01 = oprire M02 sau M30 (oprire program)

– 00 = niciuna dintre cele de mai sus (poate fi o oprire în modul bloc cu bloc sau
o RESETARE)
• Releul de ieşire de rezervă 45 Funcţia de control manual al vitezei de avans este
activă (viteza de avans NU este 100%)
• Releul de ieşire de rezervă 46 Funcţia de control manual al turaţiei arborelui principal
este activă (turaţia arborelui principal NU este 100%)
• Releul de ieşire de rezervă 47. Unitatea de comandă este modul EDIT.
3.6 Comanda numerică prin fişiere (FNC)

Puteţi rula un program direct din locul în care se află în reţea sau de pe un dispozitiv de
memorie, de exemplu un dispozitiv USB. Din ecranul Device Manager (manager
dispozitive), marcaţi un program de pe dispozitivul selectat şi apăsaţi tasta [SELECT
PROGRAM] (selectare program).
Puteţi apela subprograme într-un program FNC, dar subprogramele respective trebuie să
se afle în acelaşi director de fişiere cu programul principal.
Dacă programul FNC respectiv apelează macro-uri G65 sau subprograme alias G/M,
acestea trebuie să se afle în MEMORIE.
CAUTION: Puteţi modifica subprogramele în cursul rulării programului CNC. Aveţi

grijă atunci când rulaţi un program FNC care s-ar putea să fi suferit
modificări de la ultima rulare a acestuia.
91
Colectarea datelor de prelucrare
3.7 Comanda numerică directă (DNC)

Comanda numerică directă (DNC) este o metodă de încărcare a unui program în unitatea
de comandă şi rulare a programului pe măsură ce este recepţionat prin intermediul portului
RS-232. Această funcţie diferă de funcţia de încărcare a unui program prin intermediul
portului RS-232 prin aceea că nu există o limită pentru dimensiunea programului CNC.
Programul este rulat de unitatea de comandă în timpul transmisiei spre unitatea de
comandă; acesta nu este memorat în unitatea de comandă.
F3.2: DNC în aşteptare şi Program recepţionat

PROGRAM (DNC) N00000000 PROGRAM (DNC) N00000000
;
WAITING FOR DNC . . . O01000 ;
(G-CODE FINAL QC TEST CUT) ;
(MATERIAL IS 2x8x8 6061 ALUMINUM) ;
;
(MAIN) ;
;
M00 ;
(READ DIRECTIONS FOR PARAMETERS AND SETTINGS) ;
(FOR VF - SERIES MACHINES W/4TH AXIS CARDS) ;
(USE / FOR HS, VR, VB, AND NON - FORTH MACHINES) ;
(CONNECT CABLE FOR HA5C BEFORE STARTING
THE PROGRAM) ;
(SETTINGS TO CHANGE) ;
(SETTING 31 SET TO OFF) ;
;
;
DNC RS232
DNC RS232
DNC END FOUND
T3.3: Setările RS-232 recomandate pentru DNC
Setări Variabilă Valoare
11 Baud Rate Select (selectare viteză de 19200

transfer):
12 Parity Select (selectare paritate) NONE (fără)
13 Stop Bits (biţi oprire) 1
14 Synchronization (sincronizare) XMODEM
37 RS-232 Date Bits (biţi date RS-232) 8
1. Funcţia DNC este activată cu ajutorul parametrului 57, bitul 18 şi al setării 55. Aduceţi
bitul parametrului în starea (1) şi modificaţi setarea 55 ON On (activată).
2. Se recomandă ca funcţia DNC să fie rulată cu selectare XMODEM sau paritate,
deoarece o eroare de transmisie va fi detectată şi programul DNC va fi oprit fără
producerea de coliziuni. Setările unităţii de comandă CNC şi ale computerului trebuie
să fie adaptate între ele. Pentru a modifica setările unităţii de comandă CNC, apăsaţi
tasta [SETTING/GRAPHIC] (setări/grafic) şi defilaţi până la setările RS-232 (sau
tastaţi „11” şi apăsaţi tasta săgeată în sus sau în jos).
92
Operarea
3. Utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] în jos pentru a marca variabilele şi
tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a modifica valorile.
4. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) atunci când este marcată selecţia vizată.
5. DNC este selectat prin apăsarea de două ori a tastei [MDI/DNC]. DNC reclamă un
minim de 8 kbytes de memorie utilizator disponibilă. Aceasta se poate face prin
accesarea paginii Listă de programe şi verificarea nivelului de memorie liberă indicat
în partea inferioară a paginii.
6. Programul trimis la unitatea de comandă trebuie să înceapă şi să se încheie cu câte
un %. Viteza de transfer selectată (setarea 11) pentru portul RS-232 trebuie să fie
suficient de mare pentru a se susţine viteza de execuţie a blocurilor programului.
Dacă viteza de transfer este prea mică, este posibil ca scula să se oprească în timpul
aşchierii.
7. Iniţiaţi transmiterea programului spre unitatea de comandă înainte să fie apăsat
butonul [CYCLE START] (pornire ciclu). Odată afişat mesajul DNC Prog Found
(program DNC găsit), apăsaţi butonul [CYCLE START] (pornire ciclu).
3.7.1 Notele DNC
În cursul rulării unui program în DNC, modurile nu pot fi schimbate. De aceea, funcţiile de
editare, cum ar fi editarea în fundal, nu sunt disponibile.
DNC suportă modul de „alimentare cu pipeta” a programelor. Unitatea de comandă va

executa blocurile (comenzile) unul câte unul. Fiecare bloc va fi executat imediat, fără
anticipare blocuri. O excepţie se face atunci când se comandă compensarea frezei.
Compensarea frezei reclamă citirea a trei blocuri de comandă mişcare înainte să fie
executat un bloc de compensare.
Comunicaţia duplex deplină în cursul DNC este posibilă prin utilizarea comenzii G102 sau
DPRNT pentru transmiterea coordonatelor pe axe înapoi la computerul de control.
3.8 Modul Grafic

Un mod sigur de a depana un program presupune rularea acestuia în modul Grafic. Nu se
produce nicio mişcare pe maşină, mişcările fiind ilustrate în schimb pe ecran.
Modul Grafic poate fi accesat din modurile Memorie, MDI, DNC sau Editare. Pentru a rula
un program:
1. Apăsaţi butonul [SETTING/GRAPHIC] (setări/grafic) până când se afişează pagina
GRAPHICS (grafic). Sau apăsaţi butonul [CYCLE START] (pornire ciclu) din panoul
Active program (program activ) în modul Editare pentru a accesa modul Grafic.
2. Pentru a rula DNC în grafice, apăsaţi tasta [MDI/DNC] până când se activează modul
DNC, apoi deschideţi afişajul grafic şi transmiteţi programul către unitatea de
comandă a maşinii (consultaţi secţiunea DNC).
93
Funcţiile sculei (Tnn)
3. Există trei funcţii de afişare utile în modul Grafic ce pot fi accesate prin apăsarea
uneia dintre tastele funcţionale [F1] - [F4]. [F1] este butonul de ajutor, ce oferă o
scurtă descriere a fiecăreia dintre funcţiile posibile în modul Grafic. [F2] este butonul
de focalizare, ce permite mărirea unei zone prin utilizarea tastelor săgeţi, [PAGE UP]
(pagina anterioară) şi [PAGE DOWN] (pagina următoare) pentru a controla nivelul
de focalizare şi apăsarea tastei [ENTER] (execuţie). Butoanele [F3] şi [F4] sunt
utilizate pentru a controla viteza de simulare.
NOTĂ: Nu toate funcţiile sau mişcările maşinii sunt simulate în grafice.
3.9 Sculele
Această secţiune descrie managementul sculei în unitatea de comandă Haas: comandarea
schimbării sculelor, încărcarea sculelor în portcuţit şi managementul avansat al sculei.
3.9.1 Funcţiile sculei (Tnn)
Codul Tnn este utilizat pentru a selecta următoarea sculă din schimbătorul de scule ce
trebuie fixată în arborele principal. Adresa T nu iniţiază operaţia de schimbare a sculei,
aceasta doar selectează ce sculă urmează a fi utilizată în continuare. M06 va iniţia operaţia
de schimbare a sculei; de exemplu, T1M06 va fixa scula 1 în arborele principal.
NOTĂ: Nu este necesară o mişcare pe axa X sau Y înainte de efectuarea

schimbării sculei; totuşi, dacă piesa de prelucrat sau dispozitivul de
fixare este prea mare, poziţionaţi axa X sau Y înainte de schimbarea
sculei pentru a preveni o coliziune între scule şi piesă sau dispozitivul
de fixare.
O schimbare a sculei poate fi comandată cu axele X, Y şi Z în orice poziţie. Unitatea de

comandă va aduce axa Z în poziţia de zero a maşinii. Unitatea de comandă va deplasa
axa Z într-o poziţie aflată deasupra poziţiei de zero a maşinii în cursul schimbării sculei, dar
nu va coborî niciodată sub poziţia de zero a maşinii. La încheierea schimbării sculei, axa Z
va fi plasată în poziţia de zero a maşinii.
94
Operarea
3.9.2 Portcuţitele
Există mai multe opţiuni diferite de arbori principali pentru frezele Haas. Fiecare dintre
acestea reclamă un portcuţit specific. Cei mai uzuali sunt arborii principali cu con ISO 40
sau 50. Arborii principali cu con ISO 40 se împart în două tipuri, BT şi CT; aceştia sunt
denumiţi BT40, respectiv CT40. Arborele principal şi schimbătorul de scule ale unei
anumite maşini pot susţine un singur tip de sculă.
Îngrijirea portcuţitului
1. Asiguraţi-vă că portcuţitele şi tiretele sunt în bună stare şi strânse împreună, astfel

încât să nu se blocheze în arborele principal.
F3.3: Subansamblul portcuţitului, exemplu CT cu con ISO 40: [1] Tiretă, [2] Sculă
(freză deget).
1 2
2. Curăţaţi corpul conic al portcuţitului (partea care intră în arborele principal) cu o

lavetă umezită uşor cu ulei, ce contribuie la prevenirea coroziunii.
95
Portcuţitele
Tiretele
O tiretă sau un buton de fixare este necesar(ă) pentru asigurarea portcuţitului în arborele
principal. Tiretele sunt înfiletate în partea superioară a portcuţitului şi sunt specifice pentru
un anumit tip de arbore principal. Diagrama următoare descrie tiretele utilizate pe frezele
Haas. Nu utilizaţi un arbore scurt sau tirete cu un cap în unghi drept (90 grade); acestea nu
sunt potrivite şi pot cauza deteriorări grave ale arborelui principal.
96
Operarea
F3.4: Diagrama Tirete
Tool Holders/Pull Studs

0.990 Kit #
CAT V-Flange
CT 20-7594
5/8-11 Inch Threads
0.172
Thru.
(TSC) TPS24CT
o
C 45
40T
JMTBA Standard MAS 403 P40T-1
D 0.990 Kit #
5/8-11 Inch Threads
B 20-7164 PS24CT
(non-TSC) o
45
E A 1.780 0.31 Kit #

1.386
1”-8 Inch Threads
A B C D E 22-0075 TPS24CT50
(TSC) o
45
50T
40T 2.69 2.50 .44 5/8”-11 1.75 JMTBA Standard MAS 403 P50T-1
1.780 Kit #
1.386
1”-8 Inch Threads
22-0039
(non-TSC) PS24CT50
50T 4.00 3.87 .44 1”-8 2.75 45
o
0.125
.709
Thru.
Kit #
MAS 403
BT 59-1111
M12x1.75 Threads
N/A
(TSC)
C 45
o
30T

D M12x1.75 Threads
.709 Kit #
59-0336
B N/A
(non-TSC) o
45
0.172
1.104
Thru.
Kit #
E A M16 X 2 Threads
20-7595
(TSC) TPS24BT
A B C D E o
45
40T

30T 1.875 1.812 .4375 M12x1.75 1.25 M16 X 2 Threads 1.104 Kit #
20-7165
PS24BT
40T 2.57 2.48 .65 M16X2 1.75 (non-TSC) o
45
50T 4.00 3.94 .91 M24X3 2.75 1.780 0.31 Kit #
1.386
M24 X 3 Threads
22-7171
(TSC) TPS24E50
o
45
50T

1.780 Kit #
1.386
M24 X 3 Threads
22-7170
(non-TSC) PS24E50
o
45
0.990 0.172 Kit #

Thru.
DIN-69871 (MIKRON) 20-7556
M16 X 2 Threads
ISO-7388 (TSC) TPS24E

C 45o
40T
D
0.990 Kit #
M16 X 2 Threads
20-2232
(non-TSC) PS24E
B
45o
1.780 0.31 Kit #
E 1.386
A M24 X 3 Threads
22-7171
A B C D E (TSC) TPS24E50
45o
40T 2.69 2.50 .44 M16X2 1.75
50T
1.780 Kit #
1.386
M24 X 3 Threads
45T
50T 3.25
4.00 3.23
3.84 .44
.44 M24X3
.82 2.25
2.75 22-7170
(non-TSC) PS24E50
o
45
NOTE: CT 40T Pullstud = One Identification Groove

BT 40T Pullstud = Two Identification Grooves
MIKRON 40T Pullstud = Three Identification Grooves
97
Prezentarea funcţiei de management avansat al sculei
3.9.3 Prezentarea funcţiei de management avansat al

sculei
Funcţia de management avansat al sculei (ATM) permite programatorului să seteze şi

acceseze scule dublate pentru o aceeaşi serie de lucrări.
Sculele dublate sau de rezervă sunt clasificate în grupe specifice. Programatorul specifică
o grupă de scule, în loc să indice o singură sculă, în programul cod G. ATM va urmări
utilizarea sculelor individuale dintr-o grupă de scule şi o va compara cu limitele definite de
utilizator. Odată limita (de ex. numărul de utilizări sau încărcarea sculei) atinsă, freza va
selecta automat o altă sculă din grupa respectivă data următoare când va fi necesară
scula respectivă.
Când o sculă este expirată, lampa de avertizare clipeşte în portocaliu şi ecranul privind
durata de viaţă a sculei este afişat automat.
Pagina ATM este inclusă în modul Comenzi curente. Apăsaţi tastele

[CURRENT COMMANDS] (comenzi curente) şi [PAGE UP] (pagina anterioară) până
când apare ecranul ATM. Ignoraţi tabelul Locaşuri magazie scule.
F3.5: Fereastra Managementul avansat al sculei: [1] Eticheta fereastră activă, [2]
Fereastra Grupă de scule, [3] Fereastra Limite admise, [4] Fereastra Date scule,
[5] Text ajutor
1
ADVANCED TOOL MANAGEMENT
2
(TOOL DATA)
GROUP ID: 1000 USAGE: 0

<PREVIOUS> <NEXT> <ADD> <DELETE> HOLES: 0
<RENAME> <SEARCH> FEED TIME: 0 3
GROUP USAGE: IN ORDER TOTALTIME: 0
DESCRIPTION: TOOL LOAD: 0 TL ACTION: ALARM
TL IN SPINDLE 1
CRNT PKT H-CODE D-CODE FLUTES
TOOLS EXP LIFE
0
0
0
4
0 HOLES FEED TIME TOTAL TIME USAGE LOAD
0
0
0
Press WRITE/ENTER to display

the previous tool groups data
5
Tool Group (grupă de scule) - În fereastra Tool Group (grupă de scule), operatorul
defineşte grupele de scule utilizate în program.
Previous (anterioară) – Marcaţi <PREVIOUS> (anterioară) şi apăsaţi tasta [ENTER]

(execuţie) pentru a comuta afişajul la grupa anterioară.
98
Operarea
Next (următoare) – Marcaţi <NEXT> (următoare) şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie)

pentru a comuta afişajul la grupa următoare.
Add (adăugare) – Marcaţi <ADD> (adăugare), tastaţi un număr cuprins între 1000 şi 2999
şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a adăuga o grupă de scule.
Delete (ştergere) – Utilizaţi <PREVIOUS> (anterioară) sau <NEXT> (următoare) pentru a

defila până la grupa de şters. Marcaţi <DELETE> (ştergere) şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie). Confirmaţi ştergerea; răspundeţi [Y] pentru a executa ştergerea; răspundeţi [N]
pentru a anula ştergerea.
Rename (redenumire) – Marcaţi <RENAME> (redenumire), tastaţi un număr cuprins între

1000 şi 2999 şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a schimba codul grupei.
Search (căutare) - Pentru a căuta o grupă, marcaţi <SEARCH> (căutare), introduceţi codul
unei grupe şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Group Id (cod grupă) – Afişează codul de identificare al grupei.
Group Usage (utilizare grupă) – Introduceţi ordinea în care sunt apelate sculele dintr-o
grupă. Utilizaţi tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a selecta modul de utilizare
a sculelor.
Description (descriere) – Introduceţi un nume descriptiv pentru grupa de scule.
Allowed Limits (limite admise) - Fereastra Allowed Limits (limite admise) conţine limitele
definite de utilizator pentru a se determina când este uzată o sculă. Aceste variabile
vizează toate sculele din grupă. Dacă oricare dintre variabile este setată la zero, aceasta
va fi ignorată.
Feed Time (timp de avans) – Introduceţi perioada totală de timp, în minute, în care este
utilizată scula în avans de lucru.
Total Time (timp total) – Introduceţi timpul total, în minute, în care este utilizată scula.
Tool Usage (utilizare sculă) – Introduceţi timpul total în care este utilizată o sculă (numărul
de schimbări ale sculei).
Holes (alezaje) – Introduceţi numărul total de alezaje pe care o sculă le poate găuri.
Tool Load (încărcare sculă) – Introduceţi încărcarea maximă a sculei (în procente) pentru
sculele dintr-o grupă.
Tool Load (acţiune sculă) – Introduceţi acţiunea automată ce trebuie întreprinsă atunci
când este atins procentul de încărcare maximă a sculei. Utilizaţi tastele săgeţi stânga şi
dreapta pentru a selecta acţiunea automată.
Tool Data (date scule)
TL in Spindle (sculă în arborele principal) – Scula aflată în arborele principal.
99
Tool (sculă) – Utilizată pentru a adăuga sau elimina o sculă dintr-o grupă. Pentru a adăuga
o sculă, apăsaţi tasta [F4] până când este marcată fereastra Tool Data (date scule).
Utilizaţi tastele săgeţi pentru a marca oricare dintre zonele din coloana Tool (sculă) şi
introduceţi un cod de sculă. Introducerea unui zero va şterge scula, respectiv marcarea
codului sculei şi apăsarea tastei [ORIGIN] (origine) determină resetarea codului H, codului
D şi a datelor despre caneluri la valorile implicite.
EXP (expirare) – Utilizată pentru scoaterea manuală din uz a unei scule dintr-o grupă.
Pentru a scoate din uz o sculă, introduceţi un [*], respectiv pentru a şterge o sculă uzată (
* ), apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Life (durată de viaţă) – Durata de viaţă rămasă a unei scule în procente. Aceasta este
calculată de unitatea de comandă CNC, ce utilizează datele efective ale sculei şi limitele
introduse de operator pentru grupă.
CRNT PKT (locaş curent) – Locaşul magaziei schimbătorului de scule în care se află scula
marcată.
H-Code (cod H) – Codul H (lungimea sculei) ce va fi utilizat pentru sculă. Codul H nu poate
fi editat decât dacă setarea 15 H & T Code Agreement (adaptare cod H & T) este OFF
(dezactivată). Operatorul poate să modifice codul H prin introducerea unui număr şi
apăsarea tastei [ENTER] (execuţie). Numărul introdus va corespunde cu codul sculei din
ecranul Corecţii scule.
D-Code (cod D) – Codul D utilizat pentru scula respectivă. Codul D poate fi modificat prin
introducerea unui număr şi apăsarea tastei [ENTER] (execuţie).
NOTĂ: Implicit, codurile H şi D sunt setate în managementul avansat al sculei

astfel încât să fie egale cu codul sculei ce este inclusă în grupă.
Flutes (caneluri) – Numărul de caneluri al sculei. Acesta poate fi editat prin selectare,
introducerea unui număr nou şi apăsarea tastei [ENTER] (execuţie). Aceasta este similară
coloanei Flutes (caneluri) din pagina Corecţii scule.
Marcarea oricăreia dintre următoarele secţiuni (de la alezaje până la încărcare) şi apăsarea
tastei [ORIGIN] (origine) determină ştergerea valorii acestora. Pentru modificarea valorilor,
marcaţi valoarea dintr-o anumită categorie, introduceţi noul număr şi apăsaţi tasta
[ENTER] (execuţie).
Load (încărcare) – Încărcarea maximă, în procente, exercitată asupra sculei.
Holes (alezaje) – Numărul de alezaje pe care scula le-a găurit/ tarodat/ alezat prin aplicarea
unor cicluri închise de grupa 9.
Feed Time (timp de avans) – Perioada de timp, în minute, în care scula a fost utilizată în
avans de lucru.
100
Operarea
Total Time (timp total) – Perioada totală de timp, în minute, în care a fost utilizată scula.
Usage (utilizare) – Numărul de ocazii în care a fost utilizată scula.
Setarea grupei de scule
Pentru a adăuga o grupă de scule:

1. Apăsaţi tasta [F4] până când este marcată fereastra Tool Group (grupă de scule).
2. Utilizaţi tastele săgeţi până când este marcată opţiunea <ADD> (adăugare).
3. Introduceţi un număr între 1000 şi 2999 (acesta va fi codul de identificare al grupei).
4. Apăsaţi tasta [ENTER].
5. Pentru modificarea codului de identificare al unei grupe, marcaţi opţiunea
<RENAME> (redenumire).
6. Introduceţi un număr nou.
Utilizarea grupei de scule
O grupă de scule trebuie setată înainte de utilizarea unui program. Pentru a utiliza o grupă
de scule într-un program:
1. Setaţi o grupă de scule.
2. Înlocuiţi cu codul de identificare al grupei de scule codul de sculă şi codurile H şi D
în program. Consultaţi acest program pentru a vedea un exemplu de format nou de
programare.
Exemplu:
T1000 M06 (grupa de scule 1000)
G00 G90 G55 X0.565 Y-1.875 S2500 M03
G43 H1000 Z0.1 (codul H 1000 la fel ca şi codul de
identificare al grupei)
G83 Z-0.62 F15. R0.1 Q0.175
X1.115 Y-2.75
X3.365 Y-2.87
G00 G80 Z1.0
T2000 M06 (se utilizează grupa de scule 2000)
G00 G90 G56 X0.565 Y-1.875 S2500 M03
G43 H2000 Z0.1 (codul H 2000 la fel ca şi codul de
identificare al grupei)
G83 Z-0.62 F15. R0.1 Q0.175
X1.115 Y-2.75
101
X3.365 Y-2.875
G00 G80 Z1.0
M30
Macro-urile pentru managementul avansat al sculei
Funcţia de management al sculei poate utiliza macro-uri pentru a scoate din uz o sculă
dintr-o grupă de scule. Macro-urile 8001 - 8200 reprezintă sculele 1 - 200. Prin setarea
unuia dintre aceste macro-uri la 1, operatorul poate indica o sculă ca fiind expirată. De
exemplu:
8001 = 1 (aceasta va indica scula 1 ca fiind expirată, iar aceasta nu va mai fi utilizată)
8001 = 0 (dacă scula 1 a fost indicată ca expirată manual sau printr-un macro, atunci
setarea macro-ului 8001 la 0 va face ca scula 1 să fie din nou disponibilă pentru utilizare)
Variabilele macro 8500-8515 activează un program cod G pentru a obţine informaţii

despre grupa de scule. Când un cod de identificare grupă de scule este specificat cu
ajutorul macro-ului 8500, unitatea de comandă va transmite informaţiile despre grupa de
scule în variabilele macro #8501 - #8515.
Consultaţi variabilele #8500-#8515 în capitolul Macro-urile cu privire la informaţiile din

eticheta de date a variabilelor macro.
Variabilele macro #8550-#8564 activează un program cod G pentru a obţine informaţii

despre fiecare sculă în parte. Când un cod de identificare grupă de scule este specificat cu
ajutorul macro-ului #8550, unitatea de comandă va transmite informaţiile despre scula
individuală în variabilele macro #8551 - #8564. În plus, un utilizator poate să specifice
codul unei grupe ATM cu ajutorul macro-ului 8550. În acest caz, unitatea de comandă va
transmite informaţiile despre scula curentă din grupa de scule ATM specificată cu ajutorul
variabilelor macro 8551 - 8564. Consultaţi descrierea pentru variabilele #8550 - #8564 din
capitolul Macro-urile. Valorile din aceste macro-uri furnizează date ce sunt accesibile şi prin
macro-urile începând cu 1601, 1801, 2001, 2201, 2401, 2601, 3201 şi 3401 şi macro-urile
începând cu 5401, 5501, 5601, 5701, 5801 şi 5901. Primele 8 seturi asigură accesul la
datele referitoare la sculele 1 - 200; ultimele 6 seturi furnizează date pentru sculele 1 - 100.
Macro-urile 8551 - 8564 asigură accesul la aceleaşi date, dar pentru sculele 1 - 200 pentru
toate articolele de date.
Salvarea şi restabilirea tabelelor de management avansat al

sculei
Unitatea de comandă poate salva şi restabili variabilele asociate funcţiei de management

avansat al sculei (ATM) pe un dispozitiv USB şi prin intermediul RS-232. Aceste variabile
includ datele introduse în ecranul ATM.
102
Operarea
1. Informaţiile pot fi salvate în cadrul unui back-up general prin utilizarea ferestrei [LIST
PROG]/ Save/ Load (listă de programe/ salvare/ încărcare) ([F4]).
Când datele ATM sunt salvate în cadrul unui back-up general, sistemul creează un
fişier separat cu o extensie ATM.
2. Datele ATM pot fi salvate şi restabilite prin intermediul portului RS-232 prin apăsarea
tastelor [SEND] (transmitere) şi [RECEIVE] (recepţie) în timp ce este afişat ecranul
Advanced Tool Management (managementul avansat al sculei).
3.10 Schimbătorul de scule

Sunt disponibile două tipuri de schimbătoare de scule pentru frezele Haas; acestea sunt
schimbătorul de scule tip carusel (tip umbrelă) şi schimbătorul de scule lateral. Ambele
tipuri sunt comandate în acelaşi mod, dar setarea fiecăruia se face diferit.
1. Înaintea încărcării sculelor, freza trebuie adusă în poziţia de zero. Acest lucru se face
de obicei la punerea în funcţiune a maşinii. În caz contrar, apăsaţi tasta [POWER
UP/RESTART].
2. Operaţi manual schimbătorul de scule cu ajutorul butoanelor Tool Release (eliberare
sculă), [ATC FWD] (ATC înainte) şi [ATC REV] (ATC înapoi). Există două butoane
de eliberare a sculei, unul pe carcasa păpuşii portsculă, celălalt pe tastatură,
etichetat [TOOL RELEASE] (eliberare sculă).
3.10.1 Note de siguranţă pentru schimbătorul de scule
Dacă uşa carcasei este deschisă în timp ce se produce schimbarea sculei, schimbarea
sculei este oprită şi nu va fi reluată până când nu se închide uşa. Însă, eventuale operaţii
de prelucrare aflate în curs vor continua.
Dacă se aduce comutatorul în poziţia [MANUAL] în timp ce o schimbare a sculei este în

curs, mişcarea curentă a schimbătorului de scule va fi finalizată. Următoarea schimbare a
sculei nu va fi executată până când nu este adus comutatorul înapoi în poziţia [AUTO].
Eventuale operaţii de prelucrare aflate în curs vor continua.
Caruselul se va roti cu o poziţie ori de câte ori se apasă o dată butonul [CW] (în sens orar)
sau [CCW] (în sens antiorar) cu comutatorul setat în poziţia [MANUAL].
În cursul redresării schimbătorului de scule, dacă uşa carcasei este deschisă sau dacă
poziţia comutatorului este [MANUAL] şi este apăsat butonul [RECOVER] (redresare), se
afişează un mesaj ce informează operatorul că uşa este deschisă sau că este cuplat modul
manual. Operatorul trebuie să închidă uşa şi să seteze comutatorul în poziţia Auto pentru
a putea continua.
103
Încărcarea schimbătorului de scule
3.10.2 Încărcarea schimbătorului de scule
ATENŢIE: Nu depăşiţi specificaţiile maxime ale schimbătorului de scule. Masele

sculelor extrem de grele vor fi distribuite uniform. Aceasta înseamnă
că sculele grele vor fi amplasate diametral opus una faţă de cealaltă,
nu una lângă cealaltă. Asiguraţi-vă că există o distanţă adecvată între
scule în schimbătorul de scule; această distanţă este de 3.6” pentru un
schimbător cu magazie cu 20 de locaşuri.
NOTĂ: Presiunea redusă a aerului sau debitul insuficient va determina

reducerea presiunii exercitate asupra pistonului de eliberare a sculei
şi va prelungi timpul de schimbare a sculei sau nu se va asigura
eliberarea acesteia.
AVERTISMENT: Păstraţi distanţa faţă de schimbătorul de scule în cursul punerii în

funcţiune sau scoaterii maşinii de sub tensiune, respectiv în cursul
operaţiilor de schimbare a sculei.
Sculele sunt încărcate întotdeauna în schimbătorul de scule prin instalarea mai întâi a
sculei în arborele principal. Nu încărcaţi niciodată o sculă direct în schimbătorul de scule.
ATENŢIE: Sculele ce produc un zgomot puternic atunci când sunt eliberate indică
o problemă şi vor fi verificate înainte să se producă o deteriorare gravă
a schimbătorului de scule.
Încărcarea sculelor la un schimbător de scule lateral
NOTĂ: O sculă de dimensiuni normale are un diametru de sub 3” pentru

maşini cu con ISO 40, respectiv de sub 4” pentru maşini cu con ISO
50. Sculele de dimensiuni mai mari decât acestea sunt considerate a
fi de mari dimensiuni.
104
Operarea
1. Asiguraţi-vă că portcuţitele dumneavoastră au tireta de tipul corect pentru freza

respectivă.
2. Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS]. Apăsaţi tasta [PAGE UP] (pagina
anterioară) sau [PAGE DOWN] (pagina următoare) până când găsiţi ecranul
POCKET TOOL TABLE (locaşuri magazie scule).
3. Ştergeţi eventuale indicative curente pentru scule „mari” sau „grele”. Utilizaţi tastele
săgeţi pentru a defila până la locaşurile ce au un L sau H în dreptul lor. Apăsaţi tasta
[SPACE] (spaţiu), apoi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a şterge indicativele pentru
scule „mari” sau „grele”. Pentru a şterge toate indicativele, apăsaţi tasta [ORIGIN]
(origine) şi selectaţi opţiunea CLEAR CATEGORY FLAGS (ştergere indicatoare
categorie).
F3.6: O sculă mare şi grea (stânga), respectiv o sculă grea (dar nu mare) (dreapta)
1 2
4. Apăsaţi tasta Origin (origine) pentru a reseta tabelul Locaşuri magazie scule la
valorile implicite. Aceasta va plasa scula 1 în arborele principal, scula 2 în locaşul 1,
scula 3 în locaşul 2 etc. Aceasta şterge setările anterioare ale tabelului Locaşuri
magazie scule şi renumerotează tabelul Locaşuri magazie scule pentru programul
următor. Puteţi de asemenea să apăsaţi tasta [ORIGIN] (origine) şi să selectaţi
SEQUENCE ALL POCKETS (ordonare toate locaşurile) pentru a reseta tabelul
Locaşuri magazie scule.
NOTĂ: Nu pot exista două locaşuri diferite în care să se afle acelaşi cod de
sculă. Introducerea unui cod de sculă deja afişat în tabelul Locaşuri
magazie scule va conduce la o eroare „Cod de sculă invalid”.
5. Determinaţi dacă programul respectiv necesită eventuale scule mari. O sculă mare
are un diametru mai mare de 3” pentru maşini cu con ISO 40, respectiv mai mare de
4” pentru maşini cu con ISO 50. Dacă nu se utilizează scule mari, continuaţi cu pasul
7. Dacă se utilizează scule mari, continuaţi cu pasul următor.
105
6. Organizaţi sculele astfel încât să corespundă programului CNC. Determinaţi poziţiile

numerice ale sculelor mari şi indicaţi locaşurile respective ca „mari” în tabelul
Locaşuri magazie scule. Pentru a indica un locaş al magaziei de scule ca „mare”,
defilaţi până la locaşul respectiv şi apăsaţi tasta [L], apoi tasta [ENTER] (execuţie).
ATENŢIE: Nu puteţi plasa o sculă mare în schimbătorul de scule dacă unul sau
ambele locaşuri învecinate conţin deja scule. În caz contrar,
schimbătorul de scule va intra în coliziune. Sculele mari trebuie să
aibă locaşurile învecinate goale. Însă, două scule mari pot împărţi
acelaşi locaş gol învecinat.
7. Luaţi scula 1 în mână şi introduceţi-o (tireta mai întâi) în arborele principal. Rotiţi
scula astfel încât cele două degajări din portcuţit să fie aliniate cu proeminenţele
arborelui principal. Împingeţi scula în sus în timp ce apăsaţi butonul Tool release
(eliberare sculă). Când scula este fixată în arborele principal, eliberaţi butonul Tool
release (eliberare sculă).
F3.7: Introducerea unei scule în arborele principal: [1] Butonul Tool release (eliberare
sculă).
1
106
Operarea
Schimbătorul de scule lateral de mare viteză
Schimbătorul de scule lateral de mare viteză are un indicativ suplimentar pentru scule, şi
anume „Heavy” (grea). Sculele grele sunt definite ca scule ce cântăresc peste 4 livre. Dacă
se utilizează o sculă având peste 4 livre, scula trebuie înregistrată în tabel cu un „H” (Notă:
Toate sculele mari sunt considerate grele). În cursul funcţionării, un „h” în tabelul de scule
desemnează o sculă grea într-un locaş mare.
Ca măsură de precauţie, schimbătorul de scule va funcţiona la maximum 25% din viteza

normală dacă se schimbă o sculă grea. Viteza de urcare/ coborâre a locaşului nu este
micşorată. Unitatea de comandă resetează viteza la nivelul rapid implicit odată încheiată
schimbarea sculei. Dacă apar probleme la schimbarea unor scule neuzuale sau extreme,
contactaţi dealerul pentru asistenţă.
H - Grea, dar nu neapărat mare (sculele mari reclamă locaşuri goale de o parte şi de alta).
h - Sculă grea de diametru mic într-un locaş indicat a fi pentru o sculă mare (trebuie să aibă
locaşuri goale de o parte şi de alta). Indicaţiile cu minuscule „h” şi „l” sunt plasate de către
unitatea de comandă; nu introduceţi un indicativ cu minuscule „h” sau „l” în tabelul de scule.
l - Sculă de diametru mic într-un locaş indicat a fi pentru o sculă mare în arborele principal.
Sculele mari sunt considerate a fi grele.
Sculele grele nu sunt considerate a fi neapărat mari.
La schimbătoarele de scule ce nu sunt de mare viteză, „H” şi „h” nu au niciun efect.
Utilizarea cifrei „0„ pentru indicativul de sculă
Un locaş al magaziei de scule poate fi etichetat ca fiind „întotdeauna gol” prin introducerea
unui 0 (zero) drept cod al sculei în tabelul de scule. Dacă se procedează astfel,
schimbătorul de scule nu „vede” locaşul respectiv şi nu va încerca niciodată să instaleze
sau să preia o sculă din locaşurile magaziei având indicativul „0”.
Un 0 nu poate fi utilizat pentru a indica scula introdusă în arborele principal. Arborele

principal trebuie să aibă întotdeauna indicat un cod de sculă.
107
Mutarea sculelor în carusel
Dacă sculele trebuie să fie mutate în carusel, respectaţi această procedură.
ATENŢIE: Planificaţi din timp reorganizarea sculelor din carusel. Pentru a reduce
riscul coliziunii schimbătorului de scule, menţineţi la minimum
mişcarea sculelor. Dacă există la un moment dat scule mari sau grele
în schimbătorul de scule, asiguraţi-vă că acestea sunt mutate între
locaşuri ale magaziei indicate ca atare.
Mutarea sculelor
Schimbătorul de scule prezentat în figură are o combinaţie de scule de dimensiuni normale.

În acest exemplu, scula 12 va fi mutată în locaşul 18 pentru a se crea spaţiu pentru o sculă
de mari dimensiuni ce urmează a fi plasată în locaşul 12.
F3.8: Asigurarea de spaţiu pentru sculele mari: [1] Scula 12 în locaşul 18, [2] Sculă
mare în locaşul 12.
1
2
1. Selectaţi modul MDI. Apăsaţi tasta [CURNT COMDS] (comenzi curente) şi derulaţi
până la ecranul tabelului Locaşuri magazie scule. Verificaţi ce cod de
sculă este în locaşul 12.
2. Introduceţi Tnn în unitatea de comandă (unde Tnn este codul sculei pentru pasul 1).
Apăsaţi tasta ATC FWD (ATC înainte). Aceasta determină plasarea sculei din locaşul
12 în arborele principal.
3. Introduceţi P18 în unitatea de comandă, apoi apăsaţi tasta [ATC FWD] (ATC înainte)
pentru a plasa scula aflată în arborele principal în locaşul 18.
4. Defilaţi până la locaşul 12 din tabelul Locaşuri magazie scule şi apăsaţi tasta L, apoi
tasta Write/Enter (scriere/execuţie) pentru a indica locaşul respectiv ca fiind „mare”.
108
Operarea
NOTĂ: Nu pot exista două locaşuri diferite în care să se afle acelaşi cod de
sculă. Introducerea unui cod de sculă deja afişat în tabelul Locaşuri
magazie scule va conduce la o eroare „Cod de sculă invalid”.
5. Introduceţi codul sculei la rubrica SPNDL (arbore principal) în tabelul Locaşuri

magazie scule. Introduceţi scula în arborele principal.
NOTĂ: Sculele foarte mari pot fi de asemenea programate. O sculă „foarte

mare” este una care ocupă până la trei locaşuri; diametrul sculei va
acoperi locaşul sculei de pe ambele părţi ale locaşului în care este
instalat. Modificaţi parametrul 315:3 în 1 dacă este necesară o sculă
cu astfel de dimensiuni. Tabelul de scule trebuie actualizat, deoarece
acum sunt necesare două locaşuri goale între două scule foarte mari.
6. Introduceţi P12 în unitatea de comandă şi apăsaţi tasta [ATC FWD] (ATC înainte).
Scula va fi plasată în locaşul 12.
Schimbătorul de scule tip umbrelă
Sculele sunt încărcate în schimbătorul de scule tip umbrelă prin instalarea mai întâi a sculei
în arborele principal. Pentru a încărca o sculă în arborele principal, pregătiţi scula şi apoi
parcurgeţi paşii următori:
1. Asiguraţi-vă că sculele încărcate au tireta de tipul corect pentru freza respectivă.
2. Apăsaţi tasta [MDI/DNC] (introducere manuală date/comandă numerică directă)
pentru modul MDI.
3. Organizaţi sculele astfel încât să corespundă programului CNC.
4. Luaţi scula în mână şi introduceţi-o (tireta mai întâi) în arborele principal. Rotiţi scula
astfel încât cele două degajări din portcuţit să fie aliniate cu proeminenţele arborelui
principal. Împingeţi scula în sus în timp ce apăsaţi butonul Tool release (eliberare
sculă). Când scula este fixată în arborele principal, eliberaţi butonul Tool release
(eliberare sculă).
5. Apăsaţi tasta [ATC FWD].
6. Repetaţi paşii 4 şi 5 pentru celelalte scule până când sunt încărcate toate sculele.
109
Redresarea schimbătorului de scule tip umbrelă
3.10.3 Redresarea schimbătorului de scule tip umbrelă
Dacă schimbătorul de scule se blochează, unitatea de comandă va intra automat în stare

de alarmă. Pentru a corecta acest lucru:
AVERTISMENT: Nu apropiaţi mâinile de schimbătorul de scule decât dacă este apăsat

mai întâi butonul Emergency Stop (oprire de urgenţă).
1. Apăsaţi butonul [EMERGENCY STOP].

2. Eliminaţi cauza blocajului.
3. Apăsaţi tasta [RESET] (resetare) pentru a şterge alarmele.
4. Apăsaţi butonul [RECOVER] (redresare) şi urmaţi instrucţiunile pentru a reseta
schimbătorul de scule.
3.10.4 Redresarea schimbătorului de scule lateral
Dacă a apărut o problemă în cursul schimbării sculei, se impune redresarea schimbătorului

de scule. Accesaţi modul Redresarea schimbătorului de scule astfel:
1. Apăsaţi butonul [RECOVER]. Unitatea de comandă va încerca mai întâi o redresare
automată.
2. În ecranul de redresare a schimbătorului de scule, apăsaţi tasta [A] pentru a iniţia
redresarea automată, respectiv tasta [E] pentru a ieşi. Dacă redresarea automată
eşuează, apare opţiunea de redresare manuală.
3. Apăsaţi tasta [M] pentru a continua.
4. În modul manual, urmaţi instrucţiunile şi răspundeţi la întrebări pentru a executa o
redresare corespunzătoare a schimbătorului de scule. Trebuie parcurs întregul
proces de redresare a schimbătorului de scule înainte să se iasă din acest mod.
Porniţi rutina de la început dacă ieşiţi prematur din aceasta.
110
Operarea
3.10.5 Uşa şi panoul de comutare ale schimbătorului de

scule lateral
Frezele cum ar fi MDC, EC-300 şi EC-400 dispun de un panou auxiliar pentru facilitarea
încărcării sculelor. Comutatorul Manual/Auto trebuie setat în poziţia „Auto” pentru o
operaţie automată de schimbare a sculei. Dacă acesta este setat în poziţia „Manual”,
celelalte două butoane, CW (sens orar) şi CCW (sens antiorar), sunt activate şi schimbările
automate ale sculelor sunt dezactivate. Butoanele CW (sens orar) şi CCW (sens antiorar)
rotesc schimbătorul de scule în sens orar, respectiv antiorar. Uşa este prevăzută cu un
întrerupător ce detectează când aceasta este deschisă.
F3.9: Simbolurile de pe uşa şi panoul de comutare ale schimbătorului de scule: [1]

Rotirea caruselului schimbătorului de scule în sens antiorar, [2] Rotirea
caruselului schimbătorului de scule în sens orar, [3] Operarea manuală, [4]
Operarea automată.
1 3
2 4
111
Uşa şi panoul de comutare ale schimbătorului de scule lateral
3.11 Reglarea piesei

Trebuie să se fixeze adecvat piesa pe masă. Aceasta se poate face în mai multe moduri,
utilizându-se menghine, mandrine sau şuruburi T şi bride de fixare.
F3.10: Reglarea piesei: [1] Bridă de fixare, [2] Mandrină, [3] Menghină.
2
1 3
3.12 Setarea corecţiilor/decalajelor

Pentru a se prelucra cu precizie o piesă, freza trebuie să ştie exact unde este amplasată
piesa pe masă şi distanţa de la vârful sculei până în partea superioară a piesei (decalajul
sculei faţă de poziţia de origine).
Pentru introducerea manuală a corecţiilor/decalajelor:

1. Selectaţi una dintre paginile de corecţii/decalaje.
2. Deplasaţi cursorul în coloana dorită.
3. Tastaţi codul corecţiei/decalajului pe care doriţi să îl utilizaţi.
4. Apăsaţi tasta [ENTER] sau [F1].
Valoarea este introdusă în coloană.
5. Introduceţi o valoare pozitivă sau negativă şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie)
pentru a adăuga valoarea introdusă la numărul din coloana selectată; apăsaţi tasta
[F1] pentru a înlocui numărul din coloană.
112
Operarea
3.12.1 Modul avans rapid
Modul avans rapid permite avansarea rapidă a tuturor axelor până într-o poziţie dorită.
Înaintea avansării rapide a axelor, este necesar să se aducă la zero (punctul de referinţă
pentru originea axei) toate axele. Consultaţi la pagina 81 pentru informaţii suplimentare
referitoare la procedura de punere în funcţiune a maşinii.
Pentru a accesa modul avans rapid:

1. Apăsaţi tasta [HANDLE JOG].
2. Apăsaţi tasta aferentă axei dorite ([+X], [-X], [+Y],[-Y], [+Z], [-Z], [+A/C] sau [-A/C],
[+B] sau [-B]).
3. Există diferite trepte de creştere a vitezei ce pot fi utilizate în modul avans rapid;
acestea sunt [.0001], [.001], [.01] şi [.1]. Maneta opţională de comandă avans rapid
de la distanţă (RJH) poate fi de asemenea utilizată pentru avansarea rapidă a axelor.
4. Apăsaţi şi menţineţi apăsate butoanele de avans rapid manual sau utilizaţi comanda
[HANDLE JOG] (manetă de avans rapid) pentru a deplasa axele.
3.12.2 Setarea tipică a decalajului de origine
Pentru a se prelucra cu precizie o piesă, freza trebuie să ştie exact unde este amplasată
piesa pe masă. Pentru a seta pe maşină decalajul pentru poziţia de zero a piesei:
F3.11: Part Zero Set (setare poziţie de zero piesă)

C J G H A B
1
2
9
D F I E
1. Aşezaţi materialul [1] în menghină şi strângeţi-l.

2. Introduceţi scula de calibrare [2] în arborele principal.
3. Apăsaţi tasta [HANDLE JOG] [A].
4. Apăsaţi tasta [.1/100.] [B] (freza se va deplasa cu viteză mare atunci când este rotită
maneta).
5. Apăsaţi tasta [+Z] [C].
113
Setarea corecţiei sculei
6. Avansaţi manual [D] axa Z până la aproximativ 1” deasupra piesei.

7. Apăsaţi tasta [.001/1.] [E] (freza se va deplasa cu viteză mică atunci când este rotită
maneta).
8. Avansaţi manual [D] axa Z până la aproximativ 0,2” deasupra piesei.
9. Selectaţi una dintre axele X şi Y [F] şi avansaţi manual [D] scula până în colţul din
stânga sus al piesei (conform figurii [9]).
10. Apăsaţi tasta [OFFSET] (corecţie) [G] până când este activat panoul Work Zero
Offset (decalaje de origine piese de prelucrat).
11. Deplasaţi cursorul [I] până la G54, coloana axei X.
ATENŢIE: La pasul următor, nu apăsaţi a treia oară tasta [PART ZERO SET]
(setare poziţie de zero piesă); astfel s-ar introduce valoarea în coloana
axei Z. Aceasta ar cauza o coliziune sau o alarmă pentru axa Z atunci
când este rulat programul.
12. Apăsaţi tasta [PART ZERO SET] (setare poziţie de zero piesă) [J] pentru a introduce
valoarea în coloana axei X. Apăsaţi a doua oară tasta [PART ZERO SET] (setare
poziţie de zero piesă) [J] pentru a introduce valoarea în coloana axei Y.
3.12.3 Setarea corecţiei sculei
Următorul pas este acela de a palpa sculele. Astfel se defineşte distanţa dintre vârful sculei
şi suprafaţa superioară a piesei de prelucrat. O altă denumire pentru această mărime este
„corecţia lungimii sculei”, ce este indicată cu H în linia codului de maşină. Distanţa pentru
fiecare sculă este introdusă în tabelul Corecţii scule.
F3.12: Setarea corecţiei sculei Lungimea sculei este măsurată de la vârful sculei [1]
până în partea superioară a piesei [2], cu axa Z în poziţia de origine.
J K E G H A B
D C I F
1. Încărcaţi scula în arborele principal [1].

2. Apăsaţi tasta [HANDLE JOG] [A].
114
Operarea
3. Apăsaţi tasta [.1/100.] [B] (freza se va deplasa cu viteză mare atunci când este rotită
maneta).
4. Selectaţi una dintre axele X şi Y [C] şi avansaţi manual [D] scula până în apropierea
centrului piesei.
5. Apăsaţi tasta [+Z] [E].
6. Avansaţi manual [D] axa Z până la aproximativ 1” deasupra piesei.
7. Apăsaţi tasta [.0001/.1] [F] (freza se va deplasa cu viteză mică atunci când este rotită
maneta).
8. Plasaţi o coală de hârtie între sculă şi piesa de prelucrat. Coborâţi cu atenţie scula
cât mai aproape de partea superioară a piesei, astfel încât să mai puteţi totuşi mişca
hârtia.
9. Apăsaţi tasta [OFFSET] [G].
10. Apăsaţi tasta [PAGE UP] (pagina anterioară) [H] până când pagina „Coolant - Length
- Radius” (lichid de răcire - lungime - rază) ajunge în partea superioară şi derulaţi
până la scula #1.
11. Aduceţi cursorul [I] la geometria pentru poziţia #1.
12. Apăsaţi tasta [TOOL OFFSET MEASURE] [J].
ATENŢIE: Pasul următor va determina deplasarea rapidă a arborelui principal pe

axa Z.
13. Apăsaţi tasta [NEXT TOOL] [K].

14. Repetaţi procesul de corecţie pentru fiecare sculă.
3.12.4 Setări suplimentare ale sculelor
Există alte pagini de setare a sculelor în cadrul modului comenzi curente.
115
Setări suplimentare ale sculelor
1. Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS] (comenzi curente) şi utilizaţi apoi tastele

[PAGE UP]/[PAGE DOWN] (pagina anterioară/următoare) pentru a naviga printre
pagini.
2. Prima este pagina cu menţiunea „Tool Load” (încărcare sculă) în partea superioară
a paginii. Puteţi adăuga o limită de încărcare a sculei. Unitatea de comandă va lua
aceste valori ca referinţă, putând fi setată să execute o acţiune specifică în cazul
atingerii limitelor respective. A se vedea setarea 84 (pagina 378) pentru informaţii
suplimentare referitoare la acţiunile la atingerea limitelor sculei.
3. A doua pagină este pagina „Tool life” (durata de viaţă a sculei). Pe această pagină
există o coloană intitulată „Alarm” (alarme). Programatorul poate introduce o valoare
în această coloană ce va determina oprirea maşinii odată atinsă perioada de timp
specificată pentru utilizarea sculei.
3.13 Funcţionarea simulată

Funcţia simulare este utilizată pentru a se verifica rapid un program fără a se prelucra
efectiv vreo piesă. Pentru a selecta funcţionarea simulată:
1. În modul MEM sau MDI, apăsaţi tasta [DRY RUN] (simulare).
În modul Simulare, toate avansurile rapide şi avansurile de lucru sunt rulate la
vitezele selectate cu ajutorul butoanelor de avans rapid.
2. Simularea poate fi activată sau dezactivată numai atunci când un program este
finalizat complet sau când este apăsată tasta [RESET] (resetare). Simularea va face
totuşi toate mişcările comandate XYZ şi schimbările necesare ale sculelor. Tastele
de control manual pot fi utilizate pentru reglarea turaţiei arborelui principal în modul
Simulare.
NOTĂ: Modul Grafic este pe cât de util, pe atât de sigur, deoarece acesta nu
deplasează axele maşinii înainte ca programul să fie verificat.
3.14 Rularea programelor

Odată încărcat un program pe maşină şi corecţiile/decalajele setate, pentru a rula
programul:
1. Apăsaţi butonul [CYCLE START].
2. Vă recomandăm să rulaţi programul în modul Simulare sau Grafic înainte să
executaţi orice operaţie de aşchiere.
116
Operarea
3.15 Oprire rulare - Avans rapid - Continuare

Această funcţie permite operatorului să oprească un program în curs de rulare, să
avanseze rapid departe de piesă, apoi să reia execuţia programului. Pentru a utiliza
această funcţie, procedaţi după cum urmează:
1. Apăsaţi butonul [FEED HOLD] (oprire avans) pentru a opri programul în curs de
rulare.
2. Apăsaţi tasta [X], [Y] sau [Z] de pe tastatura alfabetică şi apoi apăsaţi tasta
[HANDLE JOG] (manetă de avans rapid). Unitatea de comandă va memora poziţiile
curente pe axele X, Y şi Z.
NOTĂ: Celelalte axe în afară de X, Y şi Z nu pot fi avansate rapid.
3. Unitatea de comandă afişează mesajul Jog Away (avans rapid de îndepărtare).

Utilizaţi comanda [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid), maneta de comandă
avans rapid de la distanţă, tasta [+X]/[-X], [+Y]/[-Y], [+Z]/[-Z] sau [JOG LOCK]
pentru a îndepărta scula de piesă. Utilizaţi butoanele de comandă, de exemplu
[AUX CLNT] (lichid de răcire auxiliar) (TSC) sau [COOLANT] (lichid de răcire),
pentru a activa/dezactiva lichidul de răcire ([AUX CLNT] reclamă ca uşa să fie
închisă). Arborele principal este controlat prin apăsarea tastelor [CW] (sens orar),
[CCW] (sens antiorar), [STOP] (oprire), [TOOL RELEASE] (eliberare sculă). Dacă
este cazul, sculele pot fi schimbate.
ATENŢIE: Când se continuă un program, sunt utilizate vechile decalaje pentru

poziţia de revenire. De aceea, este nesigur şi nerecomandat să se
schimbe sculele şi decalajele atunci când programul este întrerupt.
4. Avansaţi rapid într-o poziţie cât mai apropiată posibil de poziţia memorată sau într-o
poziţie pentru care există o traiectorie rapidă neobstrucţionată pentru revenirea în
poziţia memorată.
5. Reveniţi la modul anterior prin apăsarea tastei [MEMORY] (memorie) sau
[MDI/DNC] (introducere manuală date/comandă numerică directă). Unitatea de
comandă va continua numai dacă este reluat modul în care s-a produs
oprirea maşinii.
117
Setări suplimentare ale sculelor
6. Apăsaţi butonul [CYCLE START]. Unitatea de comandă va afişa mesajul Jog

Return (avans rapid de revenire) şi se va avansa rapid pe axele X şi Y la 5% în
poziţia în care s-a apăsat tasta [FEED HOLD] (oprire avans), apoi se va reveni pe
axa Z. Dacă se apasă tasta [FEED HOLD] (oprire avans) în cursul unei mişcări,
mişcarea axelor frezei se va opri şi se va afişa mesajul Jog Return Hold (oprire
avans rapid de revenire). Apăsarea butonului [CYCLE START] (pornire ciclu) va
determina reluarea de către unitatea de comandă a mişcării de avans rapid de
revenire. Când mişcarea este încheiată, unitatea de comandă va reveni în starea de
oprire avans.
ATENŢIE: Unitatea de comandă nu va urma traiectoria utilizată pentru avansul

rapid de îndepărtare.
7. Apăsaţi din nou butonul [CYCLE START] (pornire ciclu) şi programul va relua
funcţionarea normală.
ATENŢIE: Dacă setarea 36 este ON (activată), unitatea de comandă scanează

programul pentru a se asigura că maşina este în starea corectă
(sculele, corecţiile, decalajele, codurile G şi M etc.), astfel încât să se
continue în siguranţă programul. Dacă setarea 36 este OFF
(dezactivată), unitatea de comandă nu scanează programul înainte de
repornire. Aceasta poate conduce la economii de timp, dar poate
cauza o coliziune în cazul unui program neverificat.
3.16 Cronometrul de suprasolicitare axă

Când pentru arborele principal sau o axă se înregistrează o suprasolicitare de 180%, este
pornit un cronometru, ce este afişat în panoul POSITION (poziţie). Cronometrul porneşte
de la 1.5 minute şi face o numărătoare inversă spre zero. O alarmă de suprasolicitare axă
SUPRASARCINĂ SERVO este afişată atunci când perioada respectivă de timp a expirat.
118
Programarea
Capitol 4: Programarea
4.1 Programele numerotate
Pentru a crea un program nou:
1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM] (listă de programe) pentru a deschide afişajul
programului şi modul lista de programe.
2. Tastaţi un număr de program (Onnnnn) şi apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] sau
(selectare program) [ENTER] (execuţie).
NOTĂ: Nu utilizaţi numerele de program O09XXX atunci când creaţi noi

programe. Programele macro utilizează frecvent cifre în acest bloc, iar
suprascrierea acestora poate cauza funcţionarea defectuoasă sau
oprirea funcţiilor maşinii.
Dacă programul există, unitatea de comandă îl setează ca program activ (consultaţi

la pagina 83 pentru informaţii suplimentare referitoare la programul activ). Dacă
programul nu există încă, unitatea de comandă îl crează şi îl setează ca program
activ.
3. Apăsaţi tasta [EDIT] (editare) pentru a lucra cu noul program. Un program nou
conţine doar numele de program şi un caracter de încheiere a blocului (punct şi
virgulă).
4.2 Editoarele de programe

Unitatea de comandă Haas dispune de (3) editoare de programe diferite: editorul MDI,
editorul avansat şi editorul FNC.
119
Noţiuni de bază despre editarea programului
4.2.1 Noţiuni de bază despre editarea programului
Această secţiune descrie principalele comenzi pentru editarea programului. Pentru

informaţii referitoare la funcţii mai avansate de editare a programului, consultaţi la
pagina 123.
F4.1: Exemplu de ecran de editare a programului
1. Puteţi scrie programe sau opera modificări ale acestora într-o fereastră activă
EDIT:EDIT (editare, editare) sau EDIT:MDI (editare MDI).
a. Pentru a edita un program în MDI, apăsaţi tasta [MDI/DNC] (introducere
manuală date/ comandă numerică directă).
b. Pentru a edita un program numerotat, selectaţi-l, apoi apăsaţi tasta [EDIT]
(editare). Consultaţi la pagina 83 pentru a afla cum se selectează un program.
2. Pentru marcarea codului de editat:

a. Utilizaţi tastele săgeţi sau comanda [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid)
pentru a marca o singură parte a unui cod. Codul respectiv apare scris cu alb
pe un fundal negru.
b. Dacă doriţi să marcaţi un întreg bloc sau mai multe blocuri de cod, apăsaţi
tasta [F2] în blocul de program din care doriţi să începeţi, apoi utilizaţi tastele
săgeţi sau comanda [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid) pentru a
deplasa săgeata cursorului (>) până în prima sau ultima linie pe care doriţi să
o marcaţi. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) sau [F2] pentru a marca în
întregime codul respectiv.
3. Pentru a adăuga codul în program:

a. Marcaţi codul în faţa căruia va fi amplasat noul cod.
b. Tastaţi codul pe care doriţi să îl adăugaţi în program.
c. Apăsaţi tasta tasta [INSERT] (inserare). Noul cod apare în faţa blocului pe
care l-aţi marcat.
120
Programarea
4. Pentru a înlocui un cod, marcaţi o porţiune a programului cu ajutorul tastelor săgeţi

sau al comenzii [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid), introduceţi codul de
înlocuire şi apăsaţi tasta [ALTER].
a. Marcaţi codul pe care doriţi să îl înlocuiţi.
b. Tastaţi codul cu care doriţi să înlocuiţi codul marcat.
c. Apăsaţi tasta [ALTER]. Noul cod înlocuieşte codul marcat.
5. Pentru a şterge caractere sau comenzi, marcaţi-le şi apăsaţi tasta [DELETE].

a. Marcaţi textul pe care doriţi să îl ştergeţi.
b. Apăsaţi tasta [DELETE]. Codul pe care l-aţi marcat este eliminat din program.
NOTĂ: Unitatea de comandă salveză programele în MEMORIE pe măsură ce

introduceţi fiecare linie. Pentru a salva programele pe USB, HD sau în
partiţia de reţea, consultaţi secţiunea Editorul Haas (FNC) de la
pagina 133.
6. Apăsaţi tasta [UNDO] pentru a reveni asupra ultimelor până la (9) modificări.
4.2.2 Editarea în fundal
Editarea în fundal vă permite să editaţi un program în timp ce este rulat un alt program.
1. Apăsaţi tasta [EDIT] (editare) până când este activat panoul de editare în fundal
(Program inactiv) în partea dreaptă a ecranului.
2. Apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program) pentru a selecta din listă
un program pentru editarea în fundal (programul trebuie să se afle în memorie).
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a începe editarea în fundal.
4. Pentru a selecta un alt program pentru editarea în fundal, apăsaţi tasta [SELECT
PROGRAM] (selectare program) din panoul de editare în fundal şi alegeţi un nou
program din listă.
5. Toate modificările făcute în cursul editării în fundal nu vor afecta programul în curs
de rulare, nici subprogramele acestuia. Modificările vor avea efect cu proxima ocazie
cu care este rulat programul. Pentru a ieşi din editarea în fundal şi a reveni la
programul în curs de rulare, apăsaţi tasta [PROGRAM].
121
Introducerea manuală a datelor (MDI)
6. Butonul [CYCLE START] (pornire ciclu) nu poate fi utilizat în modul Editare în fundal.
Dacă programul conţine o oprire programată (M00 sau M30), ieşiţi din modul Editare
în fundal (apăsaţi tasta [PROGRAM]) şi apăsaţi butonul [CYCLE START] (pornire
ciclu) pentru a relua programul.
NOTĂ: Toate datele de la tastatură sunt orientate spre modul Editare în fundal
atunci când o comandă M109 este activă şi este accesat modul
Editare în fundal. Odată o editare încheiată (prin apăsarea tastei
[PROGRAM]), intrările de la tastatură vor reveni la M109 pentru
programul în curs de rulare.
4.2.3 Introducerea manuală a datelor (MDI)
Introducerea manuală a datelor (MDI) vă permite să comandaţi mişcările CNC automate

fără a utiliza un program oficial. Datele introduse rămân în pagina de introducere a MDI
până când le ştergeţi.
F4.2: Exemplu de pagină de introducere a MDI
1. Apăsaţi tasta [MDI/DNC] (introducere manuală date/comandă numerică directă)

pentru a accesa modul MDI.
2. Tastaţi comenzile programului în fereastră. Apăsaţi butonul [CYCLE START]
(pornire ciclu) pentru a executa comenzile.
3. Dacă doriţi să salvaţi programul creat în MDI ca program numerotat:
a. Apăsaţi tasta [HOME] (origine) pentru a poziţiona cursorul la începutul
programului.
b. Tastaţi un nou număr de program. Numerele de program trebuie să respecte
formatul standard al unui număr de program (Onnnnn).
c. Apăsaţi tasta [ALTER].
Unitatea de comandă salveză programul în memorie şi şterge pagina de
introducere a MDI. Puteţi găsi un program nou în tab-ul MEMORY (memorie)
122
Programarea
din meniul Device Manager (manager dispozitive) (apăsaţi tasta

[LIST PROGRAM] (listă programe)).
4. Apăsaţi tasta [ERASE PROGRAM] (ştergere program) pentru a şterge complet
datele din pagina de introducere a MDI.
4.2.4 Editorul avansat
Editorul avansat vă permite să editaţi programele cu ajutorul meniurilor de tip pop-up.
F4.3: Ecranul Advanced Editor (editor avansat): [1] Panoul program activ, [2] Meniurile
de tip pop-up, [3] Panoul program inactiv, [4] Memoria temporară, [5] Mesajele
de ajutor sensibile la context.
EDIT: EDIT
ACTIVE PROGRAM - Onnnnn (CYCLE START TO SIMULATE) INACTIVE PROGRAM - Onnnnn
1 3
EDITOR HELP (PRESS F1 TO NAVIGATE) CLIPBOARD
5 4
1. Apăsaţi tasta [EDIT] (editare) pentru a accesa modul Editare.

2. Sunt disponibile două panouri de editare: un panou pentru programul activ şi un
panou pentru un program inactiv. Apăsaţi tasta [EDIT] (editare) pentru a comuta între
cele două panouri.
3. Pentru a edita un program, tastaţi numele programului (Onnnnn) din panoul program
activ şi apăsaţi apoi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program).
Programul se va deschide în fereastra activă cu un asterisc (*) în faţa numelui.
4. Apăsaţi tasta [F4] pentru a deschide o altă copie a programului respectiv în panoul
program inactiv dacă în acesta nu se află deja un alt program.
5. Puteţi de asemenea selecta un program diferit pentru panoul program inactiv.
Apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program) din panoul program inactiv
şi selectaţi programul din listă.
6. Apăsaţi tasta [F4] pentru a schimba programele între cele două panouri (pentru a
inactiva programul activ şi invers).
123
Editorul avansat
7. Utilizaţi maneta de avans rapid sau tastele săgeţi pentru a defila printre codurile de
program.
8. Apăsaţi tasta [F1] pentru a accesa meniurile de tip pop-up.
9. Utilizaţi tastele săgeţi [LEFT] (stânga) şi [RIGHT] (dreapta) pentru a selecta o
opţiune de meniu (HELP - ajutor, MODIFY - modificare, SEARCH - căutare, EDIT -
editare, PROGRAM - programare), respectiv utilizaţi tastele [UP] (săgeată în sus) şi
[DOWN] (săgeată în jos) sau maneta de avans rapid pentru a selecta o funcţie.
10. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a executa o comandă din meniu.
NOTĂ: Un panou de ajutor sensibil la context din colţul din stânga jos oferă
informaţii cu privire la funcţia selectată curent.
11. Utilizaţi tasta [PAGE UP]/[PAGE DOWN] (pagina anterioară/următoare) pentru a

defila printre mesajele de ajutor. Acest mesaj prezintă de asemenea tastele rapide
pe care le puteţi utiliza pentru anumite funcţii.
Meniul de tip pop-up Editor avansat
Meniul de tip pop-up asigură accesul uşor la funcţiile editorului grupate pe 5 categorii:
HELP (ajutor), MODIFY (modificare), SEARCH (căutare), EDIT (editare) şi PROGRAM
(programare). Această secţiune descrie fiecare categorie în parte şi opţiunile disponibile
atunci când o selectaţi.
Apăsaţi tasta F1 pentru a accesa meniul. Utilizaţi tastele săgeţi [LEFT] (stânga) şi [RIGHT]
(dreapta) pentru a selecta din lista de categorii, respectiv tastele săgeţi [UP] (în sus) şi
[DOWN] (în jos) pentru a selecta o comandă din lista categoriei respective. Apăsaţi tasta
[ENTER] (execuţie) pentru a executa comanda.
124
Programarea
Meniul Program (programare)
Meniul de programare oferă opţiuni pentru crearea, ştergerea, denumirea şi duplicarea

programelor, conform celor descrise în secţiunea Noţiuni de bază despre
editarea programului.
F4.4: Meniul Program (programare) al editorului avansat
Create New Program (creare program nou)
1. Selectaţi comanda CREATE NEW PROGRAM (creare program nou) din meniul de tip
pop-up PROGRAM.
2. Tastaţi un nume de program (Onnnnn) ce nu există deja în directorul de programe.
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a crea programul sau utilizaţi tasta rapidă -
[SELECT PROGRAM] (selectare program).
Select Program From List (selectare program din listă)

2. Selectaţi comanda SELECT PROGRAM FROM LIST (selectare program din listă) din
meniul de tip pop-up PROGRAM.
Când selectaţi această opţiune de meniu, apare o listă de programe din memoria
unităţii de comandă.
3. Marcaţi programul pe care doriţi să îl selectaţi.
4. Apăsaţi tasta [ENTER] sau tasta rapidă [SELECT PROGRAM].
125
Editorul avansat
Duplicate Active Program (creare duplicat program activ)
1. Selectaţi comanda DUPLICATE ACTIVE PROGRAM (creare duplicat program activ)

din meniul de tip pop-up PROGRAM.
2. Pe prompter, tastaţi numărul noului program (Onnnnn) şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie) pentru a crea programul. Puteţi utiliza de asemenea tasta rapidă -
[SELECT PROGRAM].
Delete Program From List (ştergere program din listă)
1. Selectaţi comanda DELETE PROGRAM FROM LIST (ştergere program din listă) din
Când selectaţi această opţiune de meniu, apare o listă de programe din memoria
unităţii de comandă.
2. Marcaţi un program sau marcaţi ALL (toate) pentru a selecta toate programele din
memorie în vederea ştergerii.
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a şterge programele selectate. Puteţi utiliza
de asemenea tasta rapidă - [ERASE PROGRAM].
Swap Editor Programs (schimbare programe editor)
Această opţiune de meniu plasează programul activ în panoul program inactiv şi programul
inactiv în panoul program activ.
1. Selectaţi comanda SWAP EDITOR PROGRAMS (schimbare programe editor) din
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a schimba programele între ele sau utilizaţi
tasta rapidă - [F4].
Switch to Left/Right Side (comutare spre stânga/dreapta)
Aceasta comută unitatea de comandă între programul activ şi cel inactiv pentru editare.
Programele inactiv şi activ rămân în panourile aferente.
1. Selectaţi comanda SWITCH TO LEFT OR RIGHT SIDE (comutare spre
stânga/dreapta) din meniul de tip pop-up PROGRAM.
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a comuta între programul activ şi cel inactiv.
Puteţi utiliza de asemenea tasta rapidă - [EDIT].
126
Programarea
Meniul Edit (editare)
Meniul de editare oferă opţiuni de editare avansate în completarea funcţiilor de editare

rapidă descrise în secţiunea Noţiuni de bază despre editarea programului.
F4.5: Meniul de tip pop-up Advanced Editor (editor avansat)
Undo (anulare)
Inversează ultima operaţie de editare, operantă pentru până la ultimele 9 operaţii de

editare.
1. Apăsaţi tasta [F1]. Selectaţi comanda UNDO (anulare) din meniul de tip pop-up EDIT
(editare).
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a anula ultima operaţie de editare. Puteţi
utiliza de asemenea tasta rapidă - [UNDO].
Select Text (selectare text)
Această opţiune de meniu va selecta liniile unui cod de program:

1. Selectaţi comanda SELECT TEXT (selectare text) din meniul de tip pop-up EDIT
(editare).
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) sau utilizaţi tasta rapidă - [F2] pentru setarea
punctului de început al selecţiei textului.
3. Utilizaţi tastele săgeţi, [HOME] (origine), [END] (încheiere), [PAGE UP] (pagina
anterioară) / [PAGE DOWN] (pagina următoare) sau maneta de avans rapid pentru
a derula până la ultima linie a codului ce urmează a fi selectată.
4. Apăsaţi tasta [F2] sau [ENTER].
127
Editorul avansat
Textul selectat este marcat şi îl puteţi acum muta, copia sau şterge.
5. Pentru a deselecta blocul, apăsaţi tasta [UNDO] (anulare).
Move Selected Text (mutare text selectat)
După ce selectaţi un segment de text, puteţi utiliza această comandă din meniu pentru a-l
muta într-o altă parte a programului.
1. Deplasaţi cursorul (>) în linia de program în care doriţi să mutaţi textul selectat.
2. Selectaţi comanda MOVE SELECTED TEXT (mutare text selectat) din meniul de tip
pop-up EDIT (editare).
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a muta textul selectat în punctul aflat după
cursor (>).
Copy Selected Text (copiere text selectat)
După ce selectaţi un segment de text, puteţi utiliza această comandă din meniu pentru a o
copia într-o altă poziţie în programul respectiv.
1. Deplasaţi cursorul (>) în linia de program în care doriţi să copiaţi textul selectat.
2. Selectaţi comanda COPY SELECTED TEXT (copiere text selectat) din meniul de tip
pop-up EDIT (editare).
3. Apăsaţi tasta [F2] sau [ENTER] (execuţie) pentru a copia textul selectat până în
punctul aflat după cursor (>).
4. Tasta rapidă - Selectaţi textul, poziţionaţi cursorul şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie).
Delete Selected Text (ştergere text selectat)
Pentru a şterge textul selectat:

1. Apăsaţi tasta [F1]. Selectaţi comanda DELETE SELECTED TEXT (ştergere text
selectat) din meniul de tip pop-up EDIT (editare).
2. Apăsaţi tasta [F2] sau [ENTER] (execuţie) pentru a şterge textul selectat până în
Dacă nu este selectat niciun bloc, elementul marcat curent este şters.
Cut Selection to Clipboard (decupare selecţie cu stocare în memoria temporară)
După ce selectaţi un segment de text, puteţi utiliza această comandă din meniu pentru a-l
şterge din program şi insera în memoria temporară.
1. Selectaţi comanda CUT SELECTION TO CLIPBOARD (decupare selecţie cu
stocare în memoria temporară) din meniul de tip pop-up EDIT (editare).
2. Apăsaţi tasta [F2] sau [ENTER] (execuţie) pentru a decupa textul selectat.
128
Programarea
Textul selectat este şters din din programul curent şi inserat în memoria temporară.
Acesta înlocuieşte orice alt conţinut al memoriei temporare.
Copy Selection To Clipboard (copiere selecţie cu stocare în memoria temporară)
După ce selectaţi un segment de text, puteţi utiliza această comandă din meniu pentru a
insera o copie a textului în memoria temporară.
1. Selectaţi comanda COPY SELECTION TO CLIPBOARD (copiere selecţie cu
stocare în memoria temporară) din meniul de tip pop-up EDIT (editare).
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a copia textul selectat în memoria
temporară.
Textul selectat este inserat în memoria temporară. Acesta înlocuieşte orice alt
conţinut al memoriei temporare. Textul nu este şters din program.
Paste From Clipboard (colaj din memoria temporară)
Pentru a copia conţinutul memoriei temporare în linia ce urmează după poziţia cursorului:
1. Deplasaţi cursorul (>) în linia de program în care doriţi să inseraţi textul din memoria
temporară.
2. Selectaţi comanda PASTE FROM CLIPBOARD (colaj din memoria temporară) din
meniul de tip pop-up EDIT (editare).
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a insera textul din memoria temporară în
Meniul Search (căutare)
Meniul de căutare oferă opţiuni de căutare avansate în completarea funcţiilor de căutare

rapidă descrise în secţiunea Noţiuni de bază despre editarea programului.
F4.6: Meniul de tip pop-up Search (căutare) al editorului avansat
129
Editorul avansat
Find Text (găsire text)
Pentru a căuta un text sau cod de program în programul curent:

1. Selectaţi comanda FIND TEXT (găsire text) din meniul de tip pop-up SEARCH
(căutare).
2. Tastaţi textul pe care doriţi să îl găsiţi.
4. Apăsaţi tasta [F] pentru a căuta textul vizat sub poziţia cursorului. Apăsaţi tasta [B]
pentru a căuta deasupra poziţiei cursorului.
Unitatea de comandă caută programul în sensul specificat, apoi marchează prima apariţie
găsită a termenului de căutare. Dacă la căutare nu se obţine niciun rezultat, apare mesajul
NOT FOUND (nu a fost găsit) în bara de stare a sistemului.
Find Again (găsire din nou)
Această opţiune de meniu vă permite să repetaţi rapid ultima comandă FIND (găsire).
Acesta este un mod rapid de a continua căutarea în program a altor apariţii ale termenului
de căutare.
1. Selectaţi comanda FIND AGAIN (găsire din nou) din meniul de tip pop-up SEARCH
(căutare).
Unitatea de comandă caută din nou, pornind din poziţia curentă a cursorului, ultimul
termen de căutare utilizat, în acelaşi sens specificat anterior.
Find And Replace Text (găsire şi înlocuire text)
Această comandă caută în programul curent un anumit text sau cod de program şi va
înlocui fiecare apariţie în parte (sau pe toate) cu un alt text.
1. Apăsaţi tasta [F1]. Selectaţi comanda FIND AND REPLACE TEXT (găsire şi
înlocuire text) din meniul de tip pop-up SEARCH (căutare).
2. Tastaţi termenul de căutare dorit.
4. Tastaţi textul cu care doriţi să înlocuiţi termenul de căutare.
6. Apăsaţi tasta [F] pentru a căuta textul aflat sub poziţia cursorului. Apăsaţi tasta [B]
pentru a căuta deasupra poziţiei cursorului.
130
Programarea
7. Când unitatea de comandă ajunge la fiecare apariţie a termenului de căutare,

aceasta va solicita o confirmare Replace (Yes/No/All/Cancel)? (înlocuire -
da/nu/toate/anulare). Tastaţi prima literă a opţiunii dumneavoastră pentru a continua.
Dacă selectaţi Yes (da) sau No (nu), editorul va executa opţiunea exprimată şi va
trece la următoarea apariţie a termenului de căutare.
Selectaţi All (toate) pentru a înlocui automat toate apariţiile termenului de căutare.
Selectaţi Cancel (anulare) pentru a dezactiva funcţia fără a opera modificări (textul
înlocuit deja va rămâne astfel dacă selectaţi această opţiune).
Meniul Modify (modificare)
Meniul de modificare conţine funcţii pentru modificări rapide ale întregului program.
F4.7: Meniul de tip pop-up Modify (modificare) al editorului avansat
Remove All Line Numbers (ştergere toate numerele liniilor)
Această comandă şterge automat toate numerele de linie la care nu s-a făcut referinţă în
programul editat. Dacă aţi selectat o grupă de linii (consultaţi la pagina 127), această
comandă va afecta doar liniile respective.
1. Selectaţi comanda REMOVE ALL LINE NUMBERS (ştergere toate numerele liniilor)
din meniul de tip pop-up MODIFY (modificare).
Renumber All Lines (renumerotare toate liniile)
Această comandă numerotează toate blocurile din program. Dacă aţi selectat o grupă de
linii (consultaţi la pagina 127), această comandă va afecta doar liniile respective.
131
Editorul avansat
1. Selectaţi comanda RENUMBER ALL LINES (renumerotare toate liniile) din meniul de
tip pop-up MODIFY (modificare).
2. Introduceţi numărul codului N de pornire.
4. Introduceţi incrementarea pentru codul N.
Renumber By Tool (renumerotare în funcţie de sculă)
Această comandă caută un cod T (sculă) în program, marchează toate codurile de program
până la următorul cod T şi renumerotează codul N (numerele liniilor) în codul de program.
1. Selectaţi comanda RENUMBER BY TOOL (renumerotare în funcţie de sculă) din
meniul de tip pop-up MODIFY (modificare).
2. Pentru fiecare cod T găsit, răspundeţi prompterului Renumber
(Yes/No/All/Cancel)? (renumerotare - da/nu/toate/anulare). Dacă răspundeţi
[A], procesul va continua la fel ca atunci când apăsaţi tasta Y pentru fiecare cod T.
Prompterul nu va mai apărea din nou în cursul acestei operaţii.
3. Introduceţi numărul codului N de pornire.
5. Introduceţi incrementarea pentru codul N.
7. Răspundeţi prompterului Resolve outside references (Y/N)? (rezolvare
referinţe externe, da/nu) prin [Y] pentru a schimba codul extern (cum ar fi numerele
liniilor GOTO) cu numărul corespunzător, respectiv prin [N] pentru a ignora
referinţele externe.
Reverse + & - Signs (inversare semne + şi -)
Această opţiune de meniu inversează semnele valorilor numerice dintr-un program.

Procedaţi cu atenţie la utilizarea acestei funcţii dacă programul conţine un cod G10 sau G92
(consultaţi secţiunea Codurile G pentru o descriere).
1. Selectaţi comanda REVERSE + & - SIGNS (inversare semne + şi -) din meniul de
tip pop-up MODIFY (modificare).
2. Introduceţi codul/codurile de adresă pe care doriţi să îl/le modificaţi.
132
Programarea
NOTĂ: Codurile de adresă D, F, G, H, L, M, N, O, P, Q, S şi T nu sunt permise.
Reverse X & Y (inversare X şi Y)
Această funcţie va modifica toate codurile de adresă X din program în coduri de adresă Y
şi reciproc.
1. Selectaţi comanda REVERSE X & Y (inversare X şi Y) din meniul de tip pop-up
MODIFY (modificare).
4.2.5 Editorul FNC
Editorul FNC oferă aceleaşi funcţii ca editorul avansat, precum şi o serie de noi funcţii
pentru îmbunătăţirea dezvoltării programelor pe unitatea de comandă, inclusiv vizualizare
şi editare documente multiple.
În general, editorul avansat este utilizat cu programele din MEM, în timp ce editorul FNC
este utilizat cu programe pe alte unităţi decât MEM (HDD, USB, partiţie de reţea).
Consultaţi secţiunile Noţiuni de bază despre editare (pagina 120) şi Editorul avansat
(pagina 123) pentru informaţii referitoare la editoarele respective.
Pentru salvarea unui program după editarea cu editorul FNC:

1. Apăsaţi tasta [SEND] la solicitarea unităţii.
2. Aşteptaţi ca programul să finalizeze scrierea pe unitate.
Încărcarea unui program (FNC)
Pentru a încărca un program:

1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM].
2. Marcaţi un program din tab-ul USB, HARD DRIVE (hard-disk) sau NET SHARE
(partiţie de reţea) din fereastra LIST PROGRAM (listă de programe).
3. Apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program) pentru a-l face programul
activ (în Editor FNC, programele se deschid în FNC, dar sunt editabile).
4. Cu programul încărcat, apăsaţi tasta [EDIT] (editare) pentru a comuta în panoul de
editare program.
133
Editorul FNC
Modul iniţial de afişare prezintă programul activ în stânga şi lista de programe în

dreapta.
F4.8: Editare: Ecranul Edit (editare)
Meniul Navigation (navigaţie) (FNC)
Pentru a accesa meniul.

2. Utilizaţi tastele săgeţi stânga şi dreapta sau maneta de avans rapid pentru a naviga
între categoriile de meniu şi utilizaţi tastele săgeţi [UP] (în sus) şi [DOWN] (în jos)
pentru a marca o opţiune de meniu dintr-o categorie.
3. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a accesa meniul respectiv.
Modurile de afişare (FNC)
Sunt disponibile trei moduri de afişare. Comutaţi între modurile de afişare:

1. Apăsaţi tasta [F1] pentru a accesa meniul de tip pop-up File (fişier).
2. Utilizaţi comanda „Change View” (schimbare fereastră).
3. Apăsaţi tasta [PROGRAM].
4. List (listă) afişează programul FNC curent împreună cu meniul de tip tab LIST PROG
(listă de programe).
134
Programarea
5. Main (principal) afişează un singur program într-un panou de tip tab (comutaţi între
tab-uri cu ajutorul comenzii „Swap Programs” (schimbare programe) din meniul File
(fişier) sau prin apăsarea tastei [F4]).
6. Split (divizare ecran) afişează programul FNC curent în stânga şi programele
deschise curent într-un panou de tip tab în dreapta. Comutaţi panoul activ curent cu
ajutorul comenzii „Switch to Left or Right Side” (comutare spre stânga/dreapta) din
meniul File (fişier) sau prin apăsarea tastei [EDIT] (editare). Când panoul de tip tab
este activ, comutaţi între tab-uri cu ajutorul comenzii „Swap Programs” (schimbare
programe) din meniul File (fişier) [F1] sau prin apăsarea tastei [F4].
Subsolul afişajului (FNC)
Secţiunea de subsol a afişajului programului prezintă mesajele de sistem şi alte informaţii

referitoare la program şi modurile active curent. Subsolul este disponibil în trei moduri de
afişare.
F4.9: Secţiunea de subsol a afişajului programului
Primul câmp afişează solicitările sistemului (în text de culoare roşie) şi alte mesaje ale
sistemului. De exemplu, dacă un program a fost modificat şi trebuie salvat, în acest câmp
apare mesajul PRESS SEND TO SAVE (apăsaţi tasta Transmitere pentru salvare).
Câmpul următor afişează modul curent de derulare cu maneta de avans rapid. TKN (token)
indică faptul că editorul este în curs de navigare token cu token prin program. Navigarea
continuă prin program va comuta modul de derulare la LNE (linie), iar cursorul va naviga
linie cu line. Navigarea continuă prin program va comuta modul de derulare la PGE
(pagină), navigarea făcându-se pagină cu pagină.
Ultimul câmp indică pe ce dispozitiv (HD, USB, reţea) este salvat programul activ. Acest
afişaj va fi gol dacă programul nu este salvat sau dacă se editează memoria temporară.
135
Editorul FNC
Deschiderea de programe multiple (FNC)
Puteţi deschide până la trei programe simultan în editorul FNC. Pentru a deschide sau ieşi
dintr-un program în timp ce un alt program este deschis în editorul FNC:
1. Apăsaţi tasta [F1] pentru a accesa meniul.
2. În categoria File (fişier), selectaţi Open Existing File (deschidere fişier existent).
3. Este afişată lista de programe. Selectaţi tab-ul dispozitivului pe care se află
programul, marcaţi programul cu tastele săgeţi în sus şi în jos sau cu maneta de
avans rapid şi apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program). Afişajul va
comuta în modul divizare ecran cu programul FNC în stânga şi programul nou
deschis şi programul FNC în dreapta într-un panou de tip tab. Pentru a modifica
programul din panoul de tip tab, selectaţi comanda Swap Programs (schimbare
programe) din meniul File (fişier) sau apăsaţi tasta [F4] cu panoul de tip tab activ.
Afişarea numerelor liniilor (FNC)
Pentru a afişa numerele liniilor independent de textul programului:

1. Selectaţi comanda Show Line Numbers (afişare numere linii) din meniul File (fişier)
pentru a le afişa.
NOTĂ: Acestea nu sunt acelaşi lucru cu numerele liniilor Nxx; acestea sunt
doar cu titlu de referinţă la vizualizarea programului.
2. Pentru a ascunde numerele liniilor, reselectaţi opţiunea corespunzătoare din meniul

File (fişier).
Meniul File (fişier) (FNC)
Pentru a accesa meniul File (fişier):

1. În modul EDITOR FNC, apăsaţi tasta [F1].
2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier).
136
Programarea
F4.10: Meniul File (fişier)
Open Existing File (deschidere fişier existent)
În modul EDITOR FNC,

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Open Existing File
(deschidere fişier existent).
3. Bifaţi un fişier de deschis şi apăsaţi tasta [SELECT PROGRAM] (selectare program).
Deschide un fişier din meniul LIST PROGRAM (listă de programe) într-un tab nou.
Close File (închidere fişier)

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Close File
(închidere fişier).
Închide fişierul activ. Dacă fişierul a fost modificat, unitatea de comandă va solicita salvarea
acestuia înainte să fie închis.
137
Editorul FNC
Save (salvare)
NOTĂ: Programele nu sunt salvate automat. Dacă se produce o cădere de

tensiune sau este decuplată alimentarea cu tensiune înainte să se
salveze modificările, acestea se vor pierde. Aveţi grijă să salvaţi
frecvent programul în cursul editării.
Tastă rapidă: [SEND] (transmitere) (după operarea unei modificări)

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Save (salvare).
Salvează fişierul activ curent sub acelaşi nume de fişier.
Save As (salvare ca)

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Save As (salvare
ca).
Salvează fişierul activ curent sub un nou nume de fişier. Urmaţi instrucţiunile de pe ecran
pentru a denumi fişierul. Afişează fişierul într-un tab nou.
Swap Programs (schimbare programe)
În modul EDITOR FNC şi într-un set de programe tabulate, utilizaţi tasta rapidă: [F4] sau
2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Swap Programs
(schimbare programe).
Aduce programul următor din panoul de tip tab în partea superioară a setului de tab-uri.
138
Programarea
Switch to Left/Right Side (comutare spre stânga/dreapta)
Pentru a schimba fereastra programului activ (fereastra activă la un moment dat are un
fundal alb) în modul EDITOR FNC şi într-un set de programe tabulate:
1. Apăsaţi tasta [F1] sau utilizaţi tasta rapidă: [EDIT].
2. Dacă aţi apăsat tasta [F1], deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi
opţiunea Switch to Left or Right Side (comutare spre stânga/dreapta).
Change View (schimbare fereastră)
În modul EDITOR FNC, utilizaţi tasta rapidă: [PROGRAM] sau

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Change View
(schimbare fereastră).
Aceasta comută între modurile de vizualizare List (listă), Main (principal) şi Split (divizare
ecran).
Show Line Numbers (afişare numere linii)

2. Deplasaţi cursorul până la meniul File (fişier) şi selectaţi opţiunea Show Line
Numbers (afişare numere linii).
Afişează numerele de referinţă ale liniilor independent de textul programului. Acestea nu

sunt salvate niciodată ca parte a programului, aşa cum ar fi salvate numerele Nxx. Selectaţi
din nou opţiunea respectivă pentru a ascunde numerele liniilor.
Meniul Edit (editare) (FNC)
Pentru a accesa meniul Edit (editare):

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Edit (editare).
139
Editorul FNC
F4.11: Meniul Edit (editare)
Undo (anulare)
Pentru a anula modificările aduse programului activ în modul EDITOR FNC:
NOTĂ: Funcţiile globale şi cele referitoare la bloc nu pot fi anulate.

2. Selectaţi meniul EDIT (editare), apoi selectaţi UNDO (anulare).
Select Text (selectare text)
Pentru a marca un bloc de text în modul EDITOR FNC:

1. Înainte să selectaţi această opţiune de meniu sau să utilizaţi tasta rapidă [F2],
poziţionaţi cursorul în prima linie a blocului pe care doriţi să îl selectaţi.
2. Apăsaţi tasta [F2] (tasta rapidă) sau apăsaţi tasta [F1].
3. Dacă aţi utilizat tasta rapidă, treceţi la pasul 4. În caz contrar, deplasaţi cursorul până
la meniul EDIT şi selectaţi opţiunea SELECT TEXT (selectare text).
4. Utilizaţi tastele săgeţi sau maneta de avans rapid pentru a defini zona de selecţie.
5. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) sau [F2] pentru a marca blocul.
140
Programarea
Move/Copy/Delete Selected Text (mutare/copiere/ştergere text

selectat)
Pentru a şterge textul selectat din poziţia curentă şi a-l insera după poziţia cursorului (tastă
rapidă: [ALTER] (schimbare)), pentru a insera textul selectat după poziţia cursorului fără
a-l şterge din poziţia în care se află curent (tastă rapidă: [INSERT] (inserare)), sau pentru
a şterge textul selectat din programul curent (tastă rapidă: [DELETE] (ştergere)) în modul
EDITOR FNC:
1. Înainte să selectaţi această opţiune de meniu sau să utilizaţi tastele rapide: [ALTER]
(schimbare), [INSERT] (inserare) sau [DELETE] (ştergere), poziţionaţi cursorul în
linia de deasupra celei în care doriţi să colaţi textul selectat. Tasta [DELETE]
(ştergere) şterge textul selectat şi închide listarea programului.
2. Dacă nu utilizaţi tastele rapide, apăsaţi tasta [F1].
3. Deplasaţi cursorul până la meniul Edit (editare) şi selectaţi opţiunea Move Selected
Text (mutare text selectat), Copy Selected Text (copiere text selectat) sau Delete
Selected Text (ştergere text selectat).
Cut/Copy Selection to Clipboard (decupare/copiere selecţie cu stocare

în memoria temporară)
Pentru a şterge textul selectat din programul curent şi a-l muta în memoria temporară sau
pentru a insera textul selectat în memoria temporară fără a-l şterge din program în modul
EDITOR FNC:
NOTĂ: Memoria temporară este o locaţie de memorie de durată pentru codul

de program; textul copiat în memoria temporară este disponibil până
când este suprascris, chiar şi după oprirea şi repornirea maşinii.

2. Deplasaţi cursorul în meniul Edit (editare) şi selectaţi opţiunea Cut Selection to
Clipboard or Copy Selection to Clipboard (decupare/copiere selecţie cu stocare în
memoria temporară).
141
Editorul FNC
Paste from Clipboard (colaj din memoria temporară)
Pentru a plasa conţinutul memoriei temporare după poziţia cursorului în modul EDITOR
FNC:
NOTĂ: Nu şterge conţinutul memoriei temporare.
1. Înainte să selectaţi această opţiune de meniu, poziţionaţi cursorul în linia după care
doriţi să urmeze conţinutul memoriei temporare.
3. Deplasaţi cursorul până la meniul Edit (editare) şi selectaţi opţiunea Paste from
Clipboard (colaj din memoria temporară).
Hide/Show Clipboard (ascundere/afişare memorie temporară)
Pentru a ascunde memoria temporară pentru a vizualiza poziţia şi cronometrele sau

contoarele în locul acesteia sau pentru a reveni la afişarea memoriei temporare în modul
EDITOR FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Edit (editare) şi selectaţi opţiunea Show Clipboard
(afişare memorie temporară). Pentru a ascunde memoria temporară, repetaţi
această operaţie cu meniul comutat în (ascundere memorie temporară).
Edit Clipboard (editare memorie temporară)
Pentru a opera ajustări ale conţinutului memoriei temporare în modul EDITOR FNC:
NOTĂ: Memoria temporară a editorului FNC este separată de memoria

temporară a editorului avansat. Editările făcute în editorul Haas nu pot
fi colate în editorul avansat.

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Edit (editare) şi selectaţi opţiunea Edit Clipboard
(editare memorie temporară).
3. După ce aţi terminat, apăsaţi tasta [F1], deplasaţi cursorul până la meniul Edit
(editare) şi selectaţi opţiunea Close Clipboard (închidere memorie temporară).
142
Programarea
Meniul Search (căutare) (FNC)
Pentru a accesa meniul Search (căutare):

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Search (căutare).
F4.12: Meniul Search (căutare)
Find Text (găsire text)
Pentru a defini un termen de căutare şi sensul de căutare şi a localiza prima apariţie a

termenului de căutare în sensul de căutare indicat în modul EDITOR FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Search (căutare) şi selectaţi opţiunea Find Text
(găsire text).
3. Tastaţi segmentul de text de localizat.
4. Introduceţi sensul de căutare. La alegerea sensului de căutare, apăsaţi tasta F
pentru a căuta termenul în jos faţă de poziţia cursorului, respectiv apăsaţi tasta B
pentru a căuta termenul în sus faţă de poziţia cursorului.
Find Again (găsire din nou)
Pentru a localiza următoarea apariţie a termenului de căutare în modul EDITOR FNC:

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Search (căutare) şi selectaţi opţiunea Find Again
(găsire din nou).
3. Selectaţi această funcţie imediat după o căutare „Find Text” (găsire text). Repetaţi
pentru a continua cu apariţia următoare.
143
Editorul FNC
Find and Replace Text (găsire şi înlocuire text)
Pentru a defini un termen de căutare, un termen cu care să fie înlocuit acestea şi sensul de
căutare şi a selecta Yes (da) / No (nu) / All (toate) / Cancel (anulare) în modul EDITOR
FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Search (căutare) şi selectaţi opţiunea Find and
Replace Text (găsire şi înlocuire text).
3. Tastaţi textul de localizat.
4. Tastaţi textul de înlocuire.
5. Introduceţi sensul de căutare. La alegerea sensului de căutare, apăsaţi tasta F
pentru a căuta termenul în jos faţă de poziţia cursorului, respectiv apăsaţi tasta B
pentru a căuta termenul în sus faţă de poziţia cursorului.
6. Când se ajunge la prima apariţie a termenului de căutare, unitatea de comandă va
solicita o confirmare Replace (Yes/No/All/Cancel)? (înlocuire -
da/nu/toate/anulare). Tastaţi prima literă a opţiunii dumneavoastră pentru a continua.
Dacă selectaţi Yes (da) sau No (nu), editorul va executa opţiunea exprimată şi va
trece la următoarea apariţie a termenului de căutare. Selectaţi All (toate) pentru a
înlocui automat toate apariţiile termenului de căutare. Selectaţi Cancel (anulare)
pentru a dezactiva funcţia fără a opera modificări (textul înlocuit deja va rămâne
astfel dacă selectaţi această opţiune).
Find Tool (găsire sculă)
Pentru a căuta în program coduri de sculă în modul EDITOR FNC:

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Search (căutare) şi selectaţi opţiunea Find Tool
(găsire sculă).
3. Reselectaţi opţiunea pentru a localiza următorul cod de sculă.
Meniul Modify (modificare) (FNC)
Pentru a accesa meniul Modify (modificare):

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Modify (modificare).
144
Programarea
F4.13: Meniul Modify (modificare)
Remove All Line Numbers (ştergere toate numerele liniilor)
Pentru a şterge toate numerele liniilor Nxx din program în modul EDITOR FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Modify (modificare) şi selectaţi opţiunea Remove
All Line Numbers (ştergere toate numerele liniilor).
Renumber All Lines (renumerotare toate liniile)
Pentru a renumerota toate liniile programului cu coduri Nxx în modul EDITOR FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Modify (modificare) şi selectaţi opţiunea Renumber
All Lines (renumerotare toate liniile).
3. Selectaţi un număr iniţial.
4. Selectaţi un pas pentru numerotarea liniilor.
Reverse + & - Signs (inversare semne + şi -)
Pentru a transforma toate valorile pozitive în valori negative şi invers în modul EDITOR
FNC:
2. Deplasaţi cursorul până la meniul Modify (modificare) şi selectaţi opţiunea Reverse
+ and - Signs (inversare semne + şi -).
3. Introduceţi codul/codurile de adresă de modificat. Codurile literale de adresă
nepermise sunt D, F, G, H, L, M, N, O, P, Q, S şi T.
Reverse X & Y (inversare X şi Y)
Pentru a modifica toate valorile X în valori Y şi invers în modul EDITOR FNC:
145
Editorul FNC

2. Deplasaţi cursorul până la meniul Modify (modificare) şi selectaţi opţiunea Reverse
X and Y (inversare X şi Y).
4.3 Convertorul de programe Fadal

Convertorul de programe Fadal transformă rapid codul Fadal în program Haas.
F4.14: Meniul de tip pop-up Load FADAL (încărcare Fadal)
Recomandare: Puteţi localiza rapid liniile neconvertite cu ajutorul funcţiei de căutare în

modul editare. Cu programul convertit în panoul activ (apăsaţi tasta [PROGRAM] pentru a
comuta între panouri), apăsaţi tasta [F1] sau [HELP] (ajutor) şi selectaţi opţiunea Search
(căutare) din meniul de tip pop-up. Utilizaţi M199 ca termen de căutare.
146
Programarea
F4.15: Conversia completă Fadal
F4.16: Erori de conversie Fadal
1. Apăsaţi tasta [LIST PROGRAM] (listă de programe) pentru a accesa convertorul.

2. Marcaţi programul Fadal.
4. Selectaţi LOAD FADAL (încărcare Fadal) din meniul de tip pop-up.
Programul convertit este încărcat în memorie. O copie a programului convertit este
salvată de asemenea pe dispozitivul I/O selectat, cu o extensie „.out”. Programul va
conţine Converted Fadal Program (program Fadal convertit) în partea
superioară pentru a confirma faptul că este vorba despre un program convertit. Toate
liniile ce nu au putut fi convertite sunt marcate printr-un comentariu M199, ce emite
o alarmă generată de utilizator atunci când este rulat programul. Treceţi în revistă
liniile respective şi editaţi-le pentru a asigura compatibilitatea cu Haas.
147
Operarea funcţiei de optimizare program
4.4 Funcţia de optimizare program

Această funcţie vă permite să controlaţi manual turaţia arborelui principal, avansurile pe
axe şi poziţiile lichidului de răcire într-un program pe măsură ce este rulat programul. Odată
programul finalizat, funcţia de optimizare program marchează blocurile de program pe care
le-aţi modificat şi vă permite să permanentizaţi modificările sau să reveniţi la
valorile iniţiale.
Puteţi să tastaţi comentarii în linia de introducere date şi să apăsaţi tasta [ENTER]

(execuţie) pentru a salva datele introduse ca note în program. Puteţi vizualiza ecranul de
optimizare program în timpul rulării unui program prin apăsarea tastei [F4].
4.4.1 Operarea funcţiei de optimizare program
Pentru a accesa ecranul Program Optimizer (optimizare program):

1. La încheierea rulării unui program, apăsaţi tasta [MEMORY] (memorie).
3. Utilizaţi tastele săgeţi stânga/dreapta şi în sus/în jos, [PAGE UP] (pagina
anterioară)/[PAGE DOWN] (pagina următoare) şi [HOME] (origine)/[END] (sfârşit)
pentru a defila în coloanele Overrides (valori controlate manual) şi Notes
(observaţii).
4. În coloana subiectului de editat, apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Se va deschide o fereastră tip pop-up cu selecţiile disponibile pentru coloana
respectivă. Programatorul poate opera o serie de modificări cu ajutorul comenzilor
din meniu.
148
Programarea
F4.17: Ecranul Program Optimizer (optimizare program): Exemplu de meniu de tip

pop-up Feed Override (control manual al vitezei de avans)
5. În plus, poate fi marcată o secţiune a codului (cursorul la începutul selecţiei, apăsaţi

tasta [F2,], derulaţi la sfârşitul selecţiei şi apăsaţi tasta [F2]). Reveniţi în ecranul de
optimizare program (apăsaţi tasta [EDIT] (editare)) şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie); aceasta permite operatorului să modifice toate vitezele de avans şi
turaţiile şi din secţiunea marcată.
149
Operarea funcţiei de optimizare program
4.5 Funcţia de importare fişiere DXF

Această funcţie poate construi rapid un program CNC cod G dintr-un fişier .dxf. Aceasta se
realizează în trei etape:
F4.18: Importarea fişierelor DXF

EDIT: EDIT
X 0.0000
Y 0.0000
Type: START
Group: 0
Chain: 0
EXTRA KEY COMMANDS
Exit (F1)
Activate Zoom (F4)
Prev Chain pt (LEFT)
Next Chain pt (RIGHT)
Select Point (UP/DOWN)
Cancel Action (CANCEL)
Select Group (PG UP/DOWN)
Chng Line Width (ALTER)
CURRENT GROUPS
Enter Origin Point: Use one of the following and press the WRITE key:
X: 0.0000 1) Jog to X and Y position on part. (Use jog axis keys)
Y: 0.0000 2) Use up and down arrows to select point.
3) Enter X and Y coordinates.
INPUT:
Funcţia de importare DXF asigură texte de ajutor pe ecran pentru ghidarea în proces.
Caseta de evidenţiere etapă indică ce etape sunt parcurse prin modificarea textului în
verde pe măsură ce este finalizată fiecare etapă în parte. Tastele necesare sunt definite în
dreptul fiecărei etape. Tastele suplimentare sunt identificate în coloana din stânga pentru
utilizări avansate. Odată o traiectorie a sculei finalizată, aceasta poate fi inserată în orice
program din memorie. Această funcţie va identifica operaţiile repetitive şi le va executa
automat, de exemplu, găsind toate alezajele având acelaşi diametru. Contururile lungi sunt
de asemenea îmbinate automat.
NOTĂ: Funcţia de importare DXF este disponibilă numai cu opţiunea IPS .
1. Începeţi prin setarea sculelor aşchietoare în IPS. Selectaţi un fişier .dxf

3. Selectaţi opţiunea [MEMORY] (memorie) şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Unitatea de comandă va recunoaşte un fişier DXF şi îl va importa în editor.
150
Programarea
4.5.1 Originea piesei
Utilizaţi una dintre aceste trei metode pentru a seta originea piesei.
• Selectarea punctului
• Avansul rapid
• Introducerea coordonatelor
1. Utilizaţi maneta de avans rapid sau tastele săgeţi pentru a marca un punct.
2. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a accepta punctul marcat ca origine.
Aceasta este utilizată pentru setarea informaţiilor referitoare la coordonatele de lucru
ale piesei brute.
4.5.2 Opţiunile Chain (concatenare) şi Group (grupare)

pentru geometria piesei
Această etapă identifică geometria profilului/ profilurilor. Funcţia automată de deducţie prin
înfăşurare va identifica majoritatea geometriilor pieselor. Dacă geometria este complexă şi
structura de deducţie se ramifică, se va afişa o solicitare astfel încât operatorul să poată
selecta una dintre ramuri. Funcţia automată de deducţie prin înfăşurare va continua odată
selectată o ramură. Alezajele similare sunt grupate împreună pentru operaţiile de găurire
şi sau tarodare.
F4.19: Meniurile Chain (concatenare)/Group (grupare) ale funcţiei de importare DXF

CHAIN OPTIONS CANCEL - Exit TOOLPATH OPERATION CANCEL - Exit
AUTOMATIC CHAINING FACE
MANUAL CHAINING CONTOUR
REMOVE GROUP REFERENCES POCKET
REMOVE ALL GROUP REFERENCES DRILL
ISLAND
AUTOMATICALLY FINDS A PATH TO Create a single pass contour tool path.
CHAIN. IF MULTIPLE PATHS ARE
ENCOUNTERED, WILL SWITCH TO MANUAL
CHAINING
1. Utilizaţi maneta de avans rapid sau tastele săgeţi pentru a alege punctul de pornire
pentru traiectoria sculei.
2. Apăsaţi tasta [F2 ]pentru a deschide caseta de dialog.
3. Alegeţi opţiunea cea mai adecvată pentru aplicaţia dorită. Funcţia automată de
deducţie prin înfăşurare este de obicei cea mai bună opţiune, întrucât aceasta
trasează automat traiectoria sculei pentru un contur al piesei.
4. Apăsaţi tasta [ENTER]. Aceasta va schimba culoarea conturului respectiv al piesei
şi va adăuga o grupă la regiştri sub Current group (grupă curentă) în partea
stângă a ferestrei.
151
Selectarea traiectoriei sculei
4.5.3 Selectarea traiectoriei sculei
Această etapă aplică o traiectorie a sculei unei anumite grupe din lanţ.
F4.20: Meniul IPS Recorder (înregistrator IPS) DXF

IPS RECORDER CANCEL - Exit
1.) Select / Create Program

2.) Output to current program
This option allows you to select a

program currently in memory from a list
or
create a new program file.
1. Selectaţi grupa şi apăsaţi tasta [F3] pentru a alege o traiectorie a sculei.

2. Utilizaţi maneta de avans rapid pentru a secţiona o muchie a conturului piesei;
această poziţie va fi utilizată ca punct de intrare pentru sculă.
Odată selectată traiectoria sculei, va fi afişat modelul IPS (Intuitive Programming
System, sistem de programare intuitiv) pentru traiectoria respectivă.
Majoritatea modelelor IPS sunt completate cu modele implicite raţionale. Acestea
sunt derivate din sculele şi materialele ce au fost setate.
3. Apăsaţi tasta [F4] pentru a salva traiectoria sculei odată ce modelul este finalizat; fie
adăugaţi segmentul de cod G IPS într-un program existent, fie creaţi un program nou.
Apăsaţi tasta [EDIT] (editare) pentru a reveni la funcţia de importare DXF pentru a
crea următoarea traiectorie a sculei.
4.6 Noţiuni de bază despre programare

Un program CNC tipic are (3) părţi:
1. Pregătirea:
Această porţiune a programului selectează decalajul de origine şi corecţia sculei,
selectează scula aşchietoare, activează lichidul de răcire şi selectează poziţionarea
absolută sau incrementală a mişcării axei.
2. Aşchierea:
Această porţiune a programului defineşte traiectoria sculei, turaţia arborelui principal
şi viteza de avans pentru operaţia de aşchiere.
3. Finalizarea:
Această porţiune a programului dă deoparte arborele principal, opreşte arborele
principal, dezactivează lichidul de răcire şi deplasează masa într-o poziţie în care să
poată fi descărcată şi inspectată piesa.
152
Programarea
Acesta este un program de bază ce execută o aşchiere de 0.100" (2.54 mm) adâncime cu
scula 1 într-o bucată de material de-a lungul unei traiectorii rectilinii din punctul X=0.0,
Y=0.0 în punctul X=4.0, Y=4.0. Reţineţi că numerele de linie indicate aici sunt doar pentru
referinţă; acestea nu vor fi incluse în programul dumneavoastră.
NOTĂ: Un bloc de program poate să conţină mai multe coduri G, cu condiţia

ca respectivele coduri G să aparţină unor grupe diferite. Nu este
permisă includerea a două coduri G din aceeaşi grupă într-un bloc de
program. Reţineţi de asemenea că este permis un singur cod M într-un
bloc.
1. % (Pregătirea)
2. O00100 (Programul de bază - Pregătirea);
3. M06 T01 (Pregătirea);
4. G00 G90 G54 X0. Y0. (Pregătirea);
5. S5200 M03 (Pregătirea);
6. G43 H01 Z0.1 M08 (Pregătirea);
7. G01 F20.0 Z-0.1 (Aşchierea);
8. X4.0 Y4.0 (Aşchierea);
9. G00 Z0.1 M09 (Finalizarea);
10. G53 Y0 Z0 (Finalizarea);
11. M30 (Finalizarea);
12. % (Finalizarea)
4.6.1 Pregătirea
Blocurile de cod de pregătire din exemplul de program sunt următoarele:
Bloc de cod de pregătire Descriere
% Indică începutul unui program scris cu ajutorul unui editor de

texte.
O00100 (Programul de bază) O00100 este numele programului. Convenţia de denumire a

programelor respectă formatul Onnnnn: litera „O” urmată de un
număr cu 5 cifre.
M06 T01; Selectează scula ce urmează a fi utilizată. M06 este utilizat

pentru a comanda schimbătorului de scule să încarce scula 1
(T01) în arborele principal.
153
Aşchierea
Bloc de cod de pregătire Descriere
G00 G90 G17 G40 G80 G54 X0. Y0. ; Aceasta este aşa-numita linie de pornire în siguranţă. Este
recomandabil la prelucrare să se includă acest bloc de cod
după fiecare schimbare a sculei. G00 stabileşte executarea
mişcării axei de după acesta în modul mişcare rapidă. G90
stabileşte executarea mişcărilor axei de după acesta în modul
incremental (consultaţi la pagina 155 pentru informaţii
suplimentare în acest sens). G54 stabileşte centrarea
sistemului de coordonate pe baza decalajului de origine
memorat în G54 din ecranul Offset (corecţii/decalaje). G17
defineşte planul de aşchiere ca fiind planul XY. G40 anulează
compensarea frezei. G80 anulează toate ciclurile închise. X0.
Y0. comandă deplasarea mesei în poziţia X=0.0 şi Y=0.0 în
sistemul de coordonate curent.
S5200 M03; M03 porneşte arborele principal. Acesta preia codul de adresă
Snnnn, în care nnnn este turaţia dorită a arborelui principal.
La maşinile cu cutie de viteze, unitatea de comandă
selectează automat treapta superioară sau treapta inferioară
pe baza turaţiei comandate a arborelui principal. Puteţi utiliza
un M41 sau M42 pentru controlul manual. Consultaţi la
pagina 342 pentru informaţii suplimentare referitoare la aceste
coduri M.
G43 H01 Z0.1 M08; G43 H01 activează compensarea lungimii sculei +. H01
specifică utilizarea lungimii memorate pentru scula 1 din
ecranul Tool Offset (Corecţii scule). Z0.1 comandă axa Z în
punctul Z=0.1. M08 comandă activarea lichidului de răcire.
4.6.2 Aşchierea
Blocurile de cod de aşchiere din exemplul de program sunt următoarele:
Bloc de cod de aşchiere Descriere
G01 F20.0 Z-0.1; G01 F20.0 stabileşte executarea rectilinie a mişcărilor axei de
după acesta. G01 reclamă un cod de adresă Fnnn.nnnn.
Codul de adresă F20.0 specifică faptul că viteza de avans
pentru mişcare este 20.0" (508 mm) / min. Z-0.1 comandă
axa Z în punctul Z=-0.1.
X4.0 Y4.0; X4.0 Y4.0 comandă deplasarea axei X în punctul X=4.0 şi

comandă deplasarea axei Y în punctul Y=4.0.
154
Programarea
4.6.3 Finalizarea
Blocurile de cod de finalizare din exemplul de program sunt următoarele:
Bloc de cod de finalizare Descriere
G00 Z0.1 M09; G00 comandă finalizarea mişcării axei în modul mişcare
rapidă. Z0.1 comandă axa Z în punctul Z=0.1. M09 comandă
dezactivarea lichidului de răcire.
G53 Y0 Z0; G53 stabileşte raportarea mişcărilor axei de după acesta la

sistemul de coordonate al maşinii. Y0 Z0 este o comandă de
deplasare în punctul Y=0.0, Z=0.0.
M30; M30 încheie programul şi deplasează cursorul de pe unitatea

de comandă la începutul programului.
% Indică sfârşitul unui program scris cu ajutorul unui editor de

texte.
4.6.4 Poziţionarea absolută versus incrementală (G90,

G91)
Poziţionarea absolută (G90) şi incrementală (G91) defineşte modul în care interpretează

unitatea de comandă comenzile de mişcare pe o axă.
Când comandaţi o mişcare pe axă după un cod G90, axa se deplasează în poziţia
respectivă în raport cu originea sistemului de coordonate aflat în uz în momentul respectiv.
Când comandaţi o mişcare pe axă după un cod G91, axa se deplasează în poziţia
respectivă în raport cu poziţia curentă.
Programarea absolută este utilă în majoritatea cazurilor. Programarea incrementală este

mai eficientă pentru operaţii de aşchiere repetitive, la distanţe egale.
Figura F4.21 prezintă o piesă cu 5 alezaje de diametru 0.5" (12.7 mm) aflate la distanţe
egale. Adâncimea alezajului este de 1.00" (25.4 mm), iar distanţa dintre acestea este
de 1.25" (31.75 mm).
155
Poziţionarea absolută versus incrementală (G90, G91)
F4.21: Exemplu de prelucrare în modul absolut / incremental
7.500
1.000
0.500
1.250 1.250 1.250 1.250 1.250
0.
25
0
Mai jos sunt prezentate două exemple de programe pentru găurirea alezajelor piesei din
desen, cu o comparaţie între poziţionarea absolută şi respectiv incrementală. Se începe
prelucrarea alezajelor cu un burghiu cu centrare şi se încheie găurirea alezajelor cu un
burghiu de 1/4" (6.35 mm). Se utilizează o adâncime de aşchiere de 0.2" (5.08 mm) pentru
burghiul cu centrare şi o adâncime de aşchiere de 1.00" (25.4 mm) pentru burghiul de 1/4".
Se utilizează codul G81, Ciclul închis de găurire, pentru găurirea alezajelor.
Reţineţi că numerele de linie indicate aici sunt doar pentru referinţă; acestea nu vor fi
incluse în programul dumneavoastră.
Program incremental
1. % (Pregătirea)
2. O00103 (Programarea incrementală - Pregătirea) ;
3. M06 T01 (Pregătirea) ;
4. G00 G90 G54 G17 G40 G80 X0. Y0. (Pregătirea) ;
5. S1528 M03 (Pregătirea);
6. G43 H01 Z0.1 M08 (Pregătirea) ;
7. G99 G91 G81 F8.15 X1.25 Z-0.3 L5 (Aşchierea) ;
8. G00 G53 Z0. M09 (Finalizarea) ;
10. G00 G90 G54 G17 G40 G80 X0. Y0. S5350 (Pregătirea) ;
12. G99 G91 G81 F21.4 X1.25 Z-1.1 L5 (Aşchierea) ;
13. G80 (Finalizarea) ;
14. G00 Z0.1 M09 (Finalizarea) ;
15. G53 Y0. Z0. (Finalizarea) ;
16. M30 (Finalizarea) ;
17. % (Finalizarea)
Program absolut
21. % (Pregătirea)
22. O00104 (Programarea absolută) (Pregătirea) ;
24. G00 G90 G54 G17 G40 G80 X0. Y0. (Pregătirea) ;
25. S1528 M03 (Pregătirea) ;
156
Programarea

27. G99 G81 F8.15 X0. Z-0.2 (Aşchierea) ;
28. X1.25 (Aşchierea) ;
31. X5. (Aşchierea) ;
33. G00 G53 Z0. M09 (Pregătirea) ;
35. G00 G90 G54 G17 G40 G80 X0. Y0. S5350 (Pregătirea) ;
37. G99 G81 F21.4 X0. Z-1.0 (Aşchierea) ;
41. X5. (Aşchierea) ;
43. G00 Z0.1 M09 (Finalizarea) ;
44. G53 Y0. Z0. (Finalizarea) ;
45. M30 (Finalizarea) ;
46. % (Finalizarea)
Metoda de programare absolută necesită cu 9 linii de cod mai mult decât metoda de
programare incrementală. Liniile 1-6 şi liniile 21-26 sunt identice cu liniile 1-6 utilizate în
exemplul de programare de bază. Liniile 14-17 şi liniile 43-46 sunt identice cu liniile 9-12
utilizate în exemplul de programare de bază. Aceste linii fac parte din secţiunile de
pregătire şi finalizare ale codului.
Priviţi linia 7 din exemplul de programare incrementală în care începe operaţia cu burghiul
cu centrare. G81 utilizează codul de adresă buclă Lnn. Codul de adresă buclă repetă ciclul
închis. De fiecare dată când se repetă ciclul închis, acesta se deplasează cu distanţa
specificată prin intermediul valorilor X şi Y opţionale. Programul incremental se deplasează
cu 1.25" pe axa X la fiecare buclă. G80 anulează ciclul închis de găurire înainte de
următoarea operaţie de aşchiere.
La poziţionarea absolută, G81 nu utilizează codul de adresă buclă. Se utilizează

adâncimea Z-1.0 în programul absolut, deoarece adâncimea începe de la suprafaţa
piesei (Z=0). Programul incremental trebuie să comande o adâncime de găurire de -1.1"
pentru a se găuri la adâncimea de 1", deoarece operaţia începe de la 0.1" deasupra piesei.
X0. specifică poziţia în care se va efectua primul ciclu închis de găurire. Operaţia de
găurire are loc la fiecare din coordonatele X sau Y precizate în blocurile de cod dintre
comenzile G81 şi G80. Liniile 28-31 şi liniile 38-41 sunt coordonatele în care se repetă
operaţia de găurire.
Consultaţi la pagina 274 pentru informaţii suplimentare referitoare la ciclurile închise.
157
G43 Corecţia sculei
4.7 Apelarea corecţiilor sculelor şi decalajelor de

origine
4.7.1 G43 Corecţia sculei
Comanda G43 Hnn Compensarea lungimii sculei va fi utilizată după fiecare schimbare a
sculei. Aceasta ajustează poziţia axei Z pentru a lua în calcul lungimea sculei. Argumentul
Hnn specifică lungimea sculei ce urmează a fi utilizată. Valoarea nn va corespunde cu
valoarea nn din comanda de schimbare a sculei M06 Tnn. Setarea 15 - H & T Code
Agreement (adaptare cod H & T) controlează dacă valoarea nn trebuie sau nu să fie
aceeaşi în argumentele Tnn şi Hnn. Dacă setarea 15 este ON (activată) şi argumentele Tnn
şi Hnn nu corespund, se declanşează alarma 332 - H şi T neadaptate. Pentru
informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi Referinţă pentru corecţiile sculelor din
secţiunea Operarea.
4.7.2 G54 Decalajele de origine
Decalajele de origine definesc poziţia în care se află piesa de prelucrat pe masă.

Decalajele de origine disponibile sunt G54-G59, G110-G129 şi G154 P1-P99. G110-G129
şi G154 P1-P20 se referă la aceleaşi decalaje de origine. O funcţie utilă este aceea de
setare a mai multor piese de prelucrat pe masă şi prelucrarea mai multor piese într-un
singur ciclu al maşinii. Acest lucru este realizat prin alocarea unui decalaj de origine pentru
fiecare piesă de prelucrat în parte. Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi
secţiunea Codurile G a acestui manual. Mai jos este prezentat un exemplu de prelucrare a
mai multor piese într-un singur ciclu. Programul utilizează codul M97 Apelarea unui
subprogram local pentru operaţia de aşchiere.
%
O00105;
M06 T01;
G00 G90 G54 G17 G40 G80 X0. Y0. (Linia de pornire în
siguranţă);
G43 H01 Z0.1 M08;
M97 P1000;
G00 G90 G110 G17 G40 G80 X0. Y0.;
M97 P1000;
G00 G90 G154 P22 G17 G40 G80 X0. Y0.;
M97 P1000;
G00 Z0.1 M09;
G53 Y0. Z0.M30;
N1000 (Subprogram);
158
Programarea
G81 F41.6 X1.0 Y2.0 Z-1.25;

X2.0 Y2.0;
G80 Z0.1;
G00 G53 Z0;
M99;
%
4.8 Coduri diverse

Codurile M utilizate frecvent sunt prezentate mai jos. Majoritatea programelor includ cel
puţin câte un cod M din fiecare din familiile următoare. Consultaţi secţiunea Codurile M a
acestui manual, începând de la pagina 334, pentru o listă a tuturor codurilor M cu
descrierile aferente.
4.8.1 Comanda de schimbare a sculei
M06 Tnn este codul M pentru o schimbare a sculei. Adresa Tnn specifică scula de încărcat
în arborele principal. Codurile sculelor sunt memorate în tabelul Scule.
4.8.2 Comenzile arborelui principal
Există trei comenzi cod M ale arborelui principal:
• M03 Snnnn comandă rotirea arborelui principal în sens orar.

• M04 Snnnn comandă rotirea arborelui principal în sens antiorar.
NOTE: Adresa Snnnn comandă rotirea arborelui principal cu o turaţie de

nnnn rot/min până la turaţia maximă a arborelui principal.
• M05 comandă oprirea rotaţiei arborelui principal.
4.8.3 Comenzile de oprire a programului
Există două coduri M principale şi un subprogram cod M pentru indicarea sfârşitului unui
program sau subprogram:
• M30 - Încheierea programului şi resetarea încheie programul şi resetează unitatea la

începutul programului.
• M02 - Încheierea programului încheie programul şi rămâne în poziţia blocului de cod
M02 din program.
159
Comenzile referitoare la lichidul de răcire
• M99 - Revenirea la subprogram sau buclă determină ieşirea din subprogram şi

reluarea programului care l-a apelat.
NOTE: Omiterea includerii unui M99 la sfârşitul unui subprogram poate

conduce la alarma 312 - Sfârşit program.
4.8.4 Comenzile referitoare la lichidul de răcire
Utilizaţi codul M08 pentru a comanda activarea lichidului de răcire standard. Utilizaţi codul
M09 pentru a comanda dezactivarea lichidului de răcire standard. Consultaţi la pagina 338
pentru informaţii suplimentare referitoare la aceste coduri M.
Dacă maşina dispune de funcţia lichid de răcire prin arborele principal (TSC), utilizaţi codul
M88 pentru a comanda activarea acestuia, respectiv codul M89 pentru a comanda
dezactivarea acestuia.
4.9 Codurile G de aşchiere

Principalele coduri G de aşchiere sunt clasificate în mişcări de interpolare şi cicluri închise.
Codurile de aşchiere cu mişcare de interpolare se împart în:
• G01 - Mişcarea de interpolare liniară

• G02 - Mişcarea de interpolare circulară în sens orar
• G03 - Mişcarea de interpolare circulară în sens antiorar
• G12 - Frezarea unei cavităţi circulare în sens orar
• G13 - Frezarea unei cavităţi circulare în sens antiorar
4.9.1 Mişcarea de interpolare liniară
Codul G01 Mişcarea de interpolare liniară este utilizat pentru aşchierea traiectoriilor
rectilinii. Acesta necesită o viteză de avans, ce este specificată printr-un cod de adresă
Fnnn.nnnn. Xnn.nnnn, Ynn.nnnn, Znn.nnnn şi Annn.nnn sunt coduri de adresă
opţionale pentru specificarea traiectoriei de aşchiere. Comenzile ulterioare de mişcare pe
axe vor utiliza viteza de avans specificată prin G01 până când se comandă o nouă mişcare
a axei, G00, G02, G03, G12 sau G13. Colţurile pot fi teşite prin utilizarea unui argument
opţional Cnn.nnnn pentru definirea teşiturii. Colţurile pot fi rotunjite prin utilizarea unui cod
de adresă opţional Rnn.nnnn pentru definirea razei arcului. Consultaţi la pagina 241
pentru informaţii suplimentare referitoare G01.
160
Programarea
4.9.2 Mişcarea de interpolare circulară
G02 şi G03 sunt coduri G pentru mişcări circulare de aşchiere. Comanda Mişcarea de
interpolare circulară dispune de mai multe coduri de adresă opţionale pentru definirea
arcului sau cercului. Arcul sau cercul începe aşchierea din poziţia curentă a frezei [1] după
geometria specificată în comanda G02/ G03.
Arcurile pot fi definite prin utilizarea a două metode diferite. Metoda preferată presupune
definirea centrului arcului sau cercului prin I, J şi/sau K şi definirea punctului final [3] al
arcului prin X, Y şi/sau Z. Valorile I J K definesc distanţele relative X Y Z dintre punctul de
pornire [2] şi centrul cercului. Valorile X Y Z definesc distanţele absolute X Y Z dintre
punctul de pornire şi punctul final al arcului în sistemul de coordonate curent. Aceasta este
totodată singura metodă de aşchiere a unui cerc. Prin definirea doar a valorilor I J K, fără
definirea valorilor punctului final X Y Z, se va aşchia un cerc.
Cealaltă metodă de aşchiere a unui arc presupune definirea valorilor X Y Z pentru punctul
final şi definirea razei cercului printr-o valoare R.
Mai jos sunt prezentate exemple de utilizare a celor două metode diferite pentru aşchierea
în sens antiorar a unui arc de 180 de grade cu raza de 2" (51 mm). Scula porneşte din
punctul X0 Y0 [1], se deplasează în punctul de pornire al arcului [2] şi aşchiază arcul până
în punctul final [3]:
F4.22: Exemplu de aşchiere a unui arc

Y+
(G03)
R 2.0
(X0. Y2.) 3 2
(I-2. J0.)
(X4. Y2.)
1 X+
(G54)
Metoda 1:
T01 M06;
...
161
Mişcarea de interpolare circulară
G00 X4. Y2. ;
G01 F20.0 Z-0.1;
G03 F20.0 I-2.0 J0. X0. Y2. ;
...
M30;
Metoda 2:
T01 M06;
...
G00 X4. Y2. ;
G01 F20.0 Z-0.1;
G03 F20.0 X0. Y2. R2. ;
...
M30;
Mai jos este prezentat un exemplu de aşchiere a unui cerc cu raza de 2" (51 mm):
T01 M06;
...
G00 X4. Y2. ;
G01 F20.0 Z-0.1;
G02 F20.0 I2.0 J0. ;
...
M30;
162
Programarea
4.10 Compensarea frezei

Compensarea frezei este o metodă de decalare a traiectoriei programate a sculei astfel
încât axa centrală a sculei să se deplaseze în stânga sau dreapta traiectoriei programate.
În mod normal, compensarea frezei este programată pentru a deplasa scula pentru
controlarea dimensiunii profilului. Ecranul Corecţii/decalaje este utilizat pentru introducerea
valorii cu care trebuie decalată scula. Decalajul poate fi introdus ca o valoare referitoare la
diametru sau rază, în funcţie de setarea 40, atât pentru valorile referitoare la geometrie, cât
şi pentru valorile referitoare la uzură. Dacă se specifică diametrul, mărimea decalajului este
jumătate din valoarea introdusă. Valorile efective ale decalajului reprezintă suma valorilor
referitoare la geometrie şi uzură. Compensarea frezei este disponibilă numai pe axa X şi
axa Y pentru prelucrarea 2D (G17). Pentru prelucrarea 3D, compensarea frezei este
disponibilă pe axa X, axa Y şi axa Z (G141).
4.10.1 Descriere generală a compensării frezei
G41 va selecta compensarea frezei spre stânga; aceasta înseamnă că scula este
deplasată spre stânga traiectoriei programate pentru compensarea valorii introduse în
pagina de corecţii (a se vedea setarea 40). G42 va selecta compensarea frezei spre
dreapta, ce va deplasa scula spre dreapta traiectoriei programate. Trebuie de asemenea
programată o corecţie Dnnn cu G41 sau G42 pentru selectarea codului corect al corecţiei
din coloana corecţiei pentru diametrul/ raza sculei. Dacă în rubrica de corecţii se introduce
o valoare negativă, compensarea frezei va funcţiona ca şi cum s-ar fi specificat codul G
opus. De exemplu, dacă s-a introdus o valoare negativă pentru un G41, maşina va acţiona
ca şi cum s-ar fi introdus o valoare pozitivă pentru G42. Dacă este selectată compensarea
frezei (G41 sau G42), puteţi utiliza doar planul X-Y pentru mişcarea circulară (G17).
Compensarea frezei este limitată la compensarea exclusiv în planul X-Y.
Codul G40 va anula compensarea frezei şi este starea implicită la punerea maşinii în
funcţiune. Când este anulată, traiectoria programată este aceeaşi cu cea a centrului sculei.
Nu este admisă încheierea unui program (M30, M00, M01 sau M02) cu compensarea
frezei activă.
Unitatea de comandă operează un singur bloc de mişcare la un moment dat. Însă, aceasta
va anticipa pentru a verifica următoarele două blocuri ce conţin mişcări pe axa X sau Y. Se
efectuează verificări referitoare la interferenţe în aceste trei blocuri de informaţii. Setarea
58 controlează modul de funcţionare a acestei părţi a compensării frezei. Aceasta poate fi
setată la Fanuc sau Yasnac.
La selectarea Yasnac pentru setarea 58, unitatea de comandă trebuie să poată poziţiona
muchia sculei de-a lungul tuturor muchiilor conturului programat fără a supratăia două
mişcări consecutive. O mişcare circulară îmbină toate unghiurile exterioare.
163
Descriere generală a compensării frezei
La selectarea Fanuc pentru setarea 58, unitatea de comandă nu trebuie să poziţioneze

muchia tăietoare a sculei de-a lungul tuturor muchiilor conturului programat, prevenind
supratăierea. Însă, se va genera o alarmă dacă traiectoria sculei este programată astfel
încât supratăierea să nu poată fi evitată. Unghiurile exterioare mai mici sau egale cu 270
grade sunt îmbinate în colţ ascuţit, iar unghiurile exterioare de peste 270 grade sunt
îmbinate printr-o mişcare liniară suplimentară.
Diagramele următoare prezintă modul în care funcţionează compensarea frezei pentru

cele două valori posibile ale setării 58. Reţineţi că o tăietură mai mică decât raza sculei şi
în unghi drept faţă de mişcarea precedentă se va putea realiza numai în setare Fanuc.
F4.23: Compensarea frezei, tip YASNAC, G41 cu diametru pozitiv al sculei sau G42 cu
diametru negativ al sculei: [1] Centrul efectiv al traiectoriei sculei, [2] Traiectoria
programată a sculei, [3] Punctul de pornire, [4] Compensarea frezei. G41 / G42
şi G40 sunt comandate în blocurile de program indicate.
YASNAC, G41+ / G42-
G41 / 1
G42
2
S G40 3 S
164
Programarea
F4.24: Compensarea frezei, tip YASNAC, G42 cu diametru pozitiv al sculei sau G41 cu
YASNAC, G42+ / G41-
1
G40 2
3 S
S G41 / G42
4
F4.25: Compensarea frezei, tip FANUC, G41 cu diametru pozitiv al sculei sau G42 cu
FANUC, G41+ / G42-
1
G41 /
G42 2
3 S
S G40 4
165
Intrarea şi ieşirea din modul compensarea frezei
F4.26: Compensarea frezei, tip FANUC, G42 cu diametru pozitiv al sculei sau G41 cu
FANUC, G42+ / G41-
1
G40
2
3 S
S G41 /
G42 4
4.10.2 Intrarea şi ieşirea din modul compensarea frezei
La intrarea şi ieşirea din modul compensarea frezei sau atunci când se trece de la
compensarea spre stânga la compensarea spre dreapta, trebuie să ţineţi cont de câteva
aspecte importante. Nu se vor efectua aşchieri în cursul oricăror mişcări de acest tip.
Pentru activarea compensării frezei, trebuie specificat un cod D diferit de zero cu G41 sau
G42, respectiv trebuie specificat un cod G40 în linia ce dezactivează compensarea frezei.
În blocul ce activează compensarea frezei, poziţia de început al mişcării este aceeaşi cu
poziţia programată, dar poziţia de încheiere va fi decalată, fie spre stânga, fie spre dreapta
traiectoriei programate, cu nivelul introdus în coloana de corecţie rază/diametru.
În blocul ce dezactivează compensarea frezei, punctul de început al mişcării este decalat,

iar punctul de încheiere nu este decalat. Similar, atunci când se trece de la compensarea
spre stânga la cea spre dreapta şi reciproc, punctul de început al mişcării necesare pentru
schimbarea sensului de compensare a frezei va fi decalat de o parte a traiectoriei
programate, iar mişcarea se va încheia într-un punct decalat în partea opusă faţă de
traiectoria programată. Ca urmare a acestor situaţii, scula se mişcă pe o traiectorie ce s-ar
putea să difere de traiectoria sau sensul intenţionat.
Dacă se activează sau dezactivează compensarea frezei într-un bloc fără nicio mişcare
X-Y, nu se produce nicio modificare a compensării frezei până când nu se ajunge la
următoarea mişcare pe axa X sau Y. Pentru a ieşi din modul compensarea frezei, trebuie
specificat un cod G40.
166
Programarea
Compensarea frezei trebuie dezactivată întotdeauna într-o mişcare de îndepărtare a sculei

de piesa de prelucrat. Dacă se încheie un program cu compensarea frezei încă activă, se
generează o alarmă. În plus, nu este posibilă activarea şi dezactivarea compensării frezei
în cursul unei mişcări circulare (G02 sau G03); în caz contrar, se generează o alarmă.
Selectarea unui decalaj D0 va utiliza zero ca valoare a decalajului şi va avea acelaşi efect
ca dezactivarea compensării frezei. Dacă se selectează o nouă valoare D cu compensarea
frezei deja activă, noua valoare va intra în vigoare la sfârşitul mişcării în curs. Nu este
posibilă modificarea valorii D sau schimbarea de pe o parte pe alta în cursul unui bloc de
mişcare circulară.
La activarea compensării frezei într-o mişcare ce este urmată de o a doua mişcare în unghi
mai mic de 90°, există două moduri de calculare a primei mişcări: compensarea frezei tip
A sau tip B (setarea 43). Tipul A este cel implicit pentru setarea 43 şi este cel necesar în
mod normal; scula se deplasează direct în punctul de pornire decalat pentru a doua
mişcare de aşchiere. Tipul B este utilizat atunci când este necesar un spaţiu liber în jurul
unui dispozitiv de fixare sau în cazurile rare în care geometria sculei reclamă acest lucru.
Diagramele din paginile următoare ilustrează diferenţele dintre modurile tip A şi tip B pentru
ambele setări Fanuc şi Yasnac (setarea 58).
Aplicaţie incorectă de compensare a frezei
F4.27: Compensare incorectă a frezei: [1] Mişcarea este mai mică decât raza de
compensare a frezei, [2] Piesă de prelucrat, [3] Sculă.
1
2
NOTĂ: O tăietură mai mică decât raza sculei şi în unghi drept faţă de mişcarea
precedentă se va putea realiza numai în setare Fanuc. Se generează
o alarmă de compensare a frezei dacă maşina este în setarea Yasnac.
167
Reglarea avansului la compensarea frezei
4.10.3 Reglarea avansului la compensarea frezei
Când se utilizează compensarea frezei în mişcări circulare, există posibilitatea de reglare

a turaţiei faţă de cea programată. Dacă mişcarea de aşchiere de finisare intenţionată este
în interiorul unei mişcări circulare, scula va fi încetinită pentru a se asigura că avansul de
aşchiere este menţinut în limitele vizate de programator. Există însă probleme atunci când
viteza este redusă prea mult. Din acest motiv, se utilizează setarea 44 pentru limitarea
nivelului de reglare a avansului în acest caz. Acesta poate fi setat între 1% şi 100%. Dacă
este setat la 100%, nu vor avea loc modificări ale vitezei. Dacă este setat la 1%, viteza
poate fi redusă la 1% din avansul programat.
Dacă mişcarea de aşchiere este în exteriorul unei mişcări circulare, nu se operează nicio
reglare a vitezei care să afecteze viteza de avans.
Intrarea în compensarea frezei (Yasnac)
F4.28: Intrarea în compensarea frezei (Yasnac) tip A şi B: [1] Traiectoria programată,

[2] Traiectoria centrului sculei, [r] Raza sculei
TYPE A TYPE B
G42 G42
1 r 1
r r
2 2
G42 G42
1
1 r
r r
2 2
168
Programarea
Intrarea în compensarea frezei (Fanuc)
F4.29: Intrarea în compensarea frezei (Fanuc) tip A şi B: [1] Traiectoria programată, [2]
Traiectoria centrului sculei, [r] Raza sculei
TYPE A TYPE B
G42 G42
r 1
1 r
r
r
2 r 2
G42 G42
r
1 r 1
r r
2 2
r
4.10.4 Interpolarea circulară şi compensarea frezei
În această secţiune, este descrisă utilizarea G02 (Interpolarea circulară în sens orar), G03
(Interpolarea circulară în sens antiorar) şi a compensării frezei (G41: Compensarea frezei
spre stânga, G42: Compensarea frezei spre dreapta).
Prin utilizarea G02 şi G03, putem programa maşina să efectueze mişcări de aşchiere
circulare şi arce de cerc. În general, la programarea unui profil sau contur, cel mai simplu
mod de descriere a arcului de cerc dintre două puncte este cu un R şi o valoare. Pentru
mişcări circulare complete (360 ), trebuie specificat un I sau un J şi o valoare. Figura
referitoare la secţiuni circulare va prezenta diferite sectoare de cerc.
Prin utilizarea compensării frezei în această secţiune, programatorul poate deplasa freza
cu un nivel exact al decalajului şi poate prelucra un profil sau contur la dimensiunile exacte
specificate. Prin utilizarea compensării frezei, timpul de programare şi probabilitatea
apariţiei unei erori de calcul la programare sunt reduse datorită faptului că pot fi programate
dimensiuni reale, dimensiunile şi geometria piesei putând fi controlate cu uşurinţă.
169
Interpolarea circulară şi compensarea frezei
În continuare sunt prezentate câteva reguli referitoare la compensarea frezei ce trebuie

respectate strict pentru a se executa operaţii de prelucrare de succes. Respectaţi
întotdeauna aceste reguli atunci când realizaţi un program.
1. Compensarea frezei trebuie activată în cursul unei mişcări G01 X,Y ce este mai
mare sau egală cu raza sculei sau nivelul compensării.
2. După efectuarea operaţiei ce utilizează compensarea frezei, trebuie dezactivată
compensarea frezei, pe baza aceloraşi reguli ce se aplică procesului de pornire,
respectiv ceea ce intră, trebuie să şi iasă.
3. La majoritatea maşinilor, în cursul compensării frezei, o mişcare liniară X,Y ce este
mai mică decât raza sculei nu va funcţiona. (Setarea 58 - setată la Fanuc - pentru
rezultate pozitive.)
4. Compensarea frezei nu poate fi activată sau dezactivată într-o mişcare în arc G02
sau G03.
5. Cu compensarea frezei activă, prelucrarea în interiorul unui arc cu o rază mai mică
decât cea definită prin valoarea D activă va determina declanşarea unei alarme.
F4.30: Secţiuni circulare
Figura următoare prezintă modul de calculare a traiectoriei sculei pentru compensarea

frezei. Secţiunea de detaliu prezintă scula în poziţia de pornire şi apoi în poziţia decalată
atunci când scula ajunge la piesa de prelucrat.
170
Programarea
F4.31: Interpolarea circulară G02 şi G03: [1] Freză deget de 0.250" diametru, [2]
Traiectoria programată, [3] Centrul sculei, [4] Poziţia de pornire, [5] Traiectoria
decalată a sculei.
R .3437
R .500
R .375
R .375
1
R .5625
X0. Y0.
X0. Y0.
5
X1. Y1. 2
4 3
Exerciţiu de programare ce prezintă traiectoria sculei.
Acest program utilizează compensarea frezei. Traiectoria sculei este programată în axa
centrală a sculei. Acesta este de asemenea modul în care unitatea de comandă calculează
compensarea frezei.
O6100 ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X-1. Y-1. S5000 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
G01 Z-1.0 F50. ;
G41 G01 X0 Y0 D01 F50. ;
Y4.125 ;
G02 X.250 Y4.375 R.375 ;
G01 X1.6562 ;
G02 X2.0 Y4.0313 R.3437 ;
G01 Y3.125 ;
G03 X2.375 Y2.750 R.375 ;
G01 X3.5 ;
G02 X4.0 Y2.25 R.5 ;
G01 Y.4375 ;
G02 X3.4375 Y-.125 R.5625 ;
G01 X-.125 ;
G40 X-1. Y-1. ;
G00 Z1.0 M09 ;
171
Ciclurile închise de găurire
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
4.11 Ciclurile închise

Ciclurile închise sunt coduri G utilizate pentru efectuarea de operaţii repetitive cum ar fi
găurirea, tarodarea şi alezarea. Când un ciclu închis este activ, operaţia respectivă va fi
efectuată la fiecare deplasare pe axa X sau Y. Ciclurile închise sunt anulate prin intermediul
G80. Este recomandabil să încheiaţi fiecare cicu închis cu un G80 pentru a preveni
deteriorarea piesei, dispozitivului de fixare sau maşinii. În plus, aveţi grijă să includeţi un
G80 înainte de linia de pornire în siguranţă la fiecare schimbare a sculei.
4.11.1 Ciclurile închise de găurire
Toate cele patru cicluri închise de găurire pot fi incluse în codul G91, Modul incremental
de programare.
• Codul G81 Ciclul închis de găurire este ciclul de găurire de bază. Acesta este utilizat
pentru găurirea alezajelor de adâncime redusă sau găurirea cu cu lichid de răcire
prin arborele principal (TSC).
• Codul G82 Ciclul închis de pregăurire este similar cu G81 Ciclul închis de găurire, cu
excepţia faptului că acesta poate executa o oprire temporizată la fundul alezajului.
Argumentul opţional Pn.nnn specifică durata opririi temporizate.
• Codul G83 Ciclul închis de găurire progresivă normală este utilizat de obicei pentru
găurirea alezajelor adânci. Adâncimea de aşchiere progresivă poate fi variabilă
sau constantă.
• Codul G73 Ciclul închis de găurire progresivă de mare viteză este similar cu G83
Ciclul închis de găurire progresivă normală, cu excepţia faptului că este specificată
retragerea sculei după progresie prin setarea 22 - Can Cycle Delta Z (delta Z ciclu
închis). Ciclurile de găurire progresivă sunt recomandate pentru adâncimi ale
alezajelor de peste 3 ori mai mari decât diametrul burghiului. Adâncimea iniţială de
aşchiere progresivă, definită prin I, va fi în general o adâncime egală cu 1 diametru
al sculei.
4.11.2 Ciclurile închise de tarodare
Există două cicluri închise de tarodare. Toate ciclurile închise de tarodare pot fi incluse în
codul G91, Modul incremental de programare.
• Codul G84 Ciclul închis de tarodare este ciclul de tarodare normală. Acesta este
utilizat pentru tarodarea filetelor pe dreapta.
• Codul G74 Ciclul închis de tarodare inversă este ciclul de tarodare inversă a filetelor.
Acesta este utilizat pentru tarodarea filetelor pe stânga.
172
Programarea
4.11.3 Ciclurile de alezare şi lărgire a alezajului
Există şapte cicluri închise de alezare. Toate ciclurile închise de alezare pot fi incluse în
codul G91, Modul incremental de programare.
• Codul G85 Ciclul închis de alezare este ciclul de alezare de bază. Acesta va executa
alezarea până la înălţimea dorită şi va reveni la înălţimea specificată.
• Codul G86 Ciclul închis de alezare şi oprire este similar cu G85 Ciclul închis de
alezare, cu excepţia faptului că arborele principal se va opri când ajunge la fundul
alezajului înainte să revină la înălţimea specificată.
• Codul G87 Ciclul închis de alezare la intrare şi retragere manuală este de asemenea
similar, cu excepţia faptului că arborele principal se va opri când ajunge la fundul
alezajului, scula va fi retrasă prin avans rapid manual din alezaj, iar programul va fi
reluat atunci când este apăsat butonul Cycle Start (pornire ciclu).
• Codul G88 Ciclul închis de alezare la intrare, oprire temporizată şi retragere manuală
este similar cu G87, cu excepţia faptului că există o oprire temporizată înainte ca
operatorul să poată retrage scula prin avans rapid manual din alezaj.
• Codul G89 Ciclul închis de alezare la intrare, oprire temporizată şi alezare la ieşire
este similar cu G85, cu excepţia faptului că există o oprire temporizată la fundul
alezajului, iar alezarea continuă cu viteza de avans specificată în timp ce scula revine
în poziţia specificată. Acesta diferă de alte cicluri închise de alezare în care scula se
deplasează în poziţia de revenire fie prin deplasare rapidă, fie prin avans rapid.
• G76 Ciclul închis de alezare fină efectuează alezarea la adâncimea specificată şi,
după alezare, deplasează scula pentru a o îndepărta de alezaj înainte de retragere.
• G77 Ciclul închis de alezare posterioară funcţionează similar cu G76, cu excepţia
fapului că, înainte de începerea alezării, acesta deplasează scula pentru a o
îndepărta de alezaj, coboară în alezaj şi execută alezarea la adâncimea specificată.
4.11.4 Planurile R
Planurile R, sau planurile de revenire, sunt comenzi cod G ce specifică înălţimea de

revenire a axei Z în timpul ciclurilor închise. Codurile G plan R rămân active pe toată durata
ciclului închis pentru care sunt utilizate. G98 Revenirea în punctul iniţial al ciclului închis
deplasează axa Z la înălţimea axei Z de dinainte de ciclul închis. G99 Revenirea în planul
R al ciclului închis deplasează axa Z la înălţimea specificată prin argumentul Rnn.nnnn
specificat pentru ciclul închis. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi secţiunea Codurile
G şi M.
4.12 Codurile G speciale

Codurile G speciale sunt utilizate pentru operaţii complexe de frezare. Acestea includ:
• Gravarea (G47)
173
Gravarea
• Frezarea unei cavităţi (G12, G13 şi G150)

• Rotaţia şi scalarea (G68, G69, G50, G51)
• Funcţia imagine în oglindă (G101 şi G100)
4.12.1 Gravarea
Codul G G47 Gravarea textului vă permite să gravaţi un text sau serii de fabricaţie
secvenţiale cu un singur bloc de cod. Se suportă de asemenea caracterele ASCII.
Consultaţi la pagina 262 pentru informaţii suplimentare referitoare la gravare.
4.12.2 Frezarea unei cavităţi
Există două tipuri de coduri G pentru frezarea unei cavităţi pe unitatea de comandă Haas:
• Frezarea unei cavităţi circulare este executată cu codurile G pentru comanda G12
Frezarea unei cavităţi circulare în sens orar şi comanda G13 Frezarea unei cavităţi
circulare în sens antiorar.
• Codul G150 Frezarea unei cavităţi de uz general utilizează un subprogram pentru
prelucrarea unor geometrii definite de utilizator ale cavităţii.
Asiguraţi-vă că geometria din subprogram este un profil complet închis. Asiguraţi-vă că

punctul de pornire X-Y din comanda G150 se află în limitele profilului complet închis. În caz
contrar, se poate declanşa alarma 370 - Eroare definire cavitate.
Consultaţi la pagina 250 pentru informaţii suplimentare referitoare la codurile G pentru

frezarea unei cavităţi.
4.12.3 Rotaţia şi scalarea
Codul G68 Rotaţia este utilizat pentru rotirea sistemului de coordonate în planul dorit.
Acesta necesită definirea unui plan înaintea comenzii G68, precum şi coordonatele pentru
centrul de rotaţie şi unghiul de rotaţie. Această funcţie poate fi utilizată împreună cu G91
Modul incremental de programare pentru prelucrarea modelelor simetrice. Rotaţia este
anulată cu o comandă G69 Anularea rotaţiei.
Codul G51 Scalarea este utilizat pentru micşorarea valorilor de poziţionare din blocurile de
după comanda G51. Scalarea este anulată cu o comandă G50 Anularea scalării. Scalarea
poate fi utilizată cu G68 Rotaţia. Totuşi, utilizaţi G51 Scalarea înainte să utilizaţi G68 Rotaţia
şi anulaţi G51 după ce anulaţi G68.
Consultaţi la pagina 271 pentru informaţii suplimentare referitoare la codurile G de rotaţie

şi scalare.
174
Programarea
4.12.4 Funcţia imagine în oglindă
Codul G101 Activarea imaginii în oglindă va activa mişcarea axei în oglindă faţă de axa
specificată. Setările 45-48, 80 şi 250 permit utilizarea funcţiei imagine în oglindă faţă de
axele X, Y, Z, A, B şi C. Punctul de pivotare în oglindă de-a lungul unei axe este definit prin
intermediul argumentului Xnn.nn. Acesta poate fi specificat pentru o axă Y ce este activată
pe maşină şi în setări prin utilizarea ca argument a axei de utilizat pentru funcţia imagine
în oglindă. G100 anulează G101.
Consultaţi la pagina 302 pentru informaţii suplimentare referitoare la codurile G pentru

funcţia imagine în oglindă.
4.13 Subrutinele
Subrutinele (subprogramele) sunt constituite de obicei dintr-o serie de comenzi repetate de
mai multe ori într-un program. În locul repetării de mai multe ori a comenzilor în programul
principal, subrutinele sunt scrise sub forma unui program separat. Programul principal are
o singură comandă care apelează programul subrutină. Dacă o subrutină este apelată cu
ajutorul M97 şi al unei adrese P, codul P este acelaşi cu numărul liniei (Nnnnnn) subroutinei
de apelat ce este amplasată după un M30. Un subprogram este apelat cu ajutorul M98 şi al
unei adrese P. Adresa P cu un M98 se referă la un număr de program (Onnnnn).
Ciclurile închise reprezintă cel mai uzual mod de utilizare a subrutinelor. Poziţiile pe axele
X şi Y ale alezajelor sunt introduse într-un program separat şi apoi apelate. În loc să se
scrie poziţiile X, Y câte o dată pentru fiecare sculă, poziţiile X, Y sunt scrise o singură dată
pentru oricâte scule.
Subrutinele pot include un contor de bucle cu codul de adresă L. Dacă există un L,

apelarea subrutinei este repetată de un număr de ori conform celor specificate înainte ca
programul principal să continue cu blocul următor.
4.13.1 Subrutina externă M98
O subrutină externă este un program separat la care se face referinţă de mai multe ori în
programul principal. Subrutinele externe sunt comandate (apelate) cu ajutorul unui M98 şi
al unui Pnnnnn ce se referă la numărul de program al subprogramului.
Exemplu de subrutină externă

O00104 (subprogram cu un M98) ;
T1 M06 ;
G90 G54 G00 ;
S1406 M03Y-2.25 ;
G43 H01 Z1. M08 ;
G81 G99 Z-0.26 R0.1 F7. ;
175
Subrutina externă M98
M98 P105 (Apelare subprogram O00105) ;

T2 M06 ;
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5 ;
S2082 M03 ;
G43 H02 Z1. M08 ;
G83 G99 Z-.75 Q0.2 R0.1 F12.5 ;
T3 M06 ;
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5 ;
S750 ;
G43 H03 Z1. M08 ;
G84 G99 Z-.6 R0.1 F37.5 ;
G53 G49 Y0. ;
M30 (Încheiere program) ;
F4.32: Subprogram desenare model

4.50
3.50
1.50
.50 .50
2.25
8
.75 2 1 7
3 4 5 6
2.50
.375
.75
Subprogram
O00105 ;
X.5 Y-.75 ;
Y-2.5 ;
G98 X1.5 Y-2.5 ;
G99 X3.5 ;
X4.5 Y-2.25 ;
Y-.75 ;
X3.5 Y-.5 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
G53 G49 Z0. M05 ;
M99 ;
176
Programarea
4.13.2 Subroutina locală (M97)
O subrutină locală este un bloc de cod din programul principal la care se face referinţă de
mai multe ori în programul principal. Subrutinele locale sunt comandate (apelate) cu
ajutorul unui M97 şi al unui Pnnnnn ce se referă la numărul liniei N al subrutinei locale.
Structura subrutinei locale presupune încheierea programului principal cu un M30 şi apoi

introducerea subrutinelor locale după M30. Fiecare subrutină trebuie să aibă un număr de
linie N la început şi un M99 la sfârşit, care va trimite programul înapoi la linia următoare a
programului principal.
Exemplu de subrutină locală
O00104 (subprogram local cu un M97) ;

T1 M06 ;
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5 ;
S1406 M03 ;
G43 H01 Z1. M08 ;
G81 G99 Z-0.26 R0.1 F7. ;
M97 P1000 (Apelare subrutină locală în linia N1000) ;
T2 M06 ;
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5 ;
S2082 M03 ;
G43 H02 Z1. M08 ;
G83 G99 Z-.75 Q0.2 R0.1 F12.5 ;
T3 M06 ;
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5 ;
S750 ;
G43 H03 Z1. M08 ;
G84 G99 Z-.6 R0.1 F37.5 ;
G53 G49 Y0. ;
M30 (Încheiere program) ;
N1000 (Început subrutină locală) ;
X.5 Y-.75 ;
Y-2.25 ;
G98 X1.5 Y-2.5 ;
G99 X3.5 ;
X4.5 Y-2.25 ;
Y-.75 ;
X3.5 Y-.5 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
G53 G49 Z0. M05 ;
177
Exemplu de subrutină externă pentru un ciclu închis (M98)
M99 ;
4.13.3 Exemplu de subrutină externă pentru un ciclu închis

(M98)
O1234 (Program cu exemplu de ciclu închis) ;

T1 M06 ;
G90 G54 G00 X.565 Y-1.875 S1275 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
G82 Z-.175 P.03 R.1 F10. ;
M98 P1000 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
T2 M06
G00 G90 G54 X.565 Y-1.875 S2500 M03 ;
G43 H02 Z.1 M08 ;
G83 Z-.720 Q.175 R.1 F15. ;
M98 P1000 ;
G00 G80 Z1.0 M09 ;
T3 M06 ;
G00 G90 G54 X.565 Y-1.875 S900 M03 ;
G43 H03 Z.2 M08 ;
G84 Z-.600 R.2 F56.25 ;
M98 P1000 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
Subprogram
O1000 (poziţii X,Y) ;
X 1.115 Y-2.750 ;
X 3.365 Y-2.875 ;
X 4.188 Y-3.313 ;
X 5.0 Y-4.0 ;
M99 ;
178
Programarea
4.13.4 Subrutinele externe cu dispozitive de fixare multiple

(M98)
Subrutinele pot fi utile atunci când se prelucrează aceeaşi piesă în poziţii diferite pe axele
X şi Y ale maşinii. De exemplu, atunci când sunt montate şase menghine pe masă. Fiecare
din aceste menghine utilizează o altă poziţie de zero X, Y. Referinţa la acestea se face în
program prin utilizarea decalajelor de origine G54 - G59. Utilizaţi un dispozitiv de găsire
muchie sau un indicator pentru a stabili punctul de zero pentru fiecare piesă. Utilizaţi tasta
de setare punct de zero al piesei în pagina de decalaje de origine pentru a înregistra fiecare
poziţie X, Y. Odată poziţia de zero X, Y pentru fiecare piesă de prelucrat setată în pagina
de decalaje, programarea poate să înceapă.
Figura prezintă cum ar trebui să arate o astfel de setare pe masa maşinii. De exemplu,
fiecare din aceste şase piese trebuie să fie găurită în centru, în poziţia de zero X, Y.
Program principal
O2000 ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X0 Y0 S1500 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
M98 P3000 ;
G55 ;
M98 P3000 ;
G56 ;
M98 P3000 ;
G57 ;
M98 P3000 ;
G58 ;
M98 P3000 ;
G59 ;
M98 P3000 ;
G00 Z1.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
F4.33: Subrutina cu dispozitive de fixare multiple
179
Subrutinele externe cu dispozitive de fixare multiple (M98)
Subrutină
O3000 ;
X0 Y0 ;
G83 Z-1.0 Q.2 R.1 F15. ;
G00 G80 Z.2 ;
M99 ;
180
Programarea opţionalelor
Capitol 5: Programarea opţionalelor

5.1 Programarea opţionalelor
În afara funcţiilor standard incluse în maşina dumneavoastră, s-ar putea să aveţi unele
dotări opţionale, cu aspecte speciale referitoare la programare. Această secţiune vă
prezintă modul de programare a acestor opţionale.
Puteţi contacta HFO local pentru a achiziţiona majoritatea acestor dotări opţionale dacă
maşina dumneavoastră nu a fost livrată cu acestea.
5.2 Programarea pe axele a 4-a şi a 5-a

F5.1: Mişcarea axei la VR-11 şi TRT-210: [A] axa A, [B] axa B
A
B-AXIS
B 360º
A ±120º
+32° -32° -32° +32°
5.2.1 Crearea programelor pe cinci axe
Programele cu deplasare pe cinci axe sunt destul de complexe şi vor fi scrise prin utilizarea
unui pachet de programe CAD/CAM. Trebuie să se determine lungimea pivotului şi
lungimea calibrului pentru maşină, şi ca acestea să fie introduse în programele de acest
gen.
Fiecare maşină are lungime specifică a pivotului. Aceasta este distanţa dintre centrul de
rotaţie al păpuşii portsculă şi suprafaţa inferioară a portcuţitului principal. Lungimea
pivotului poate fi găsită în setarea 116, fiind gravată de asemenea pe portcuţitul principal
ce este livrat împreună cu maşinile cu 5 axe.
181
Crearea programelor pe cinci axe
F5.2: Diagrama referitoare la lungimea pivotului şi calibrului: [1] Axa de rotaţie, [2]
Lungimea pivotului, [3] Lungimea calibrului, [4] Total
2
4
3
Când se pregăteşte un program, trebuie să se determine lungimea calibrului pentru fiecare

sculă. Lungimea calibrului este distanţa dintre flanşa inferioară a portcuţitului principal şi
vârfului sculei. Această distanţă poate fi calculată:
1. Fixaţi pe masă a ceasul comparator pe suport magnetic.
2. Indicaţi suprafaţa inferioară a portcuţitului principal.
3. Setaţi acest punct ca Z0 în unitatea de comandă.
4. Inseraţi fiecare sculă şi calculaţi distanţa de la vârful sculei până la Z0; aceasta este
lungimea calibrului.
5. Lungimea totală este distanţa dintre centrul de rotaţie al păpuşii portsculă şi vârful
sculei. Aceasta poate fi calculată prin însumarea lungimii calibrului cu lungimea
pivotului. Numărul obţinut este introdus în programul CAD/CAM, care va utiliza
această valoare pentru calculele pe care le face.
Corecţiile/ decalajele
Ecranul pentru decalaje de origine se găseşte în ecranul pentru corecţii/ decalaje.

Decalajele G54 – G59 sau G110 – G129 pot fi setate prin utilizarea butonului [PART ZERO
SET] (setare poziţie de zero piesă). Aceasta se întâmplă doar cu ecranul pentru decalaje
de origine selectat.
1. Apăsaţi tasta [OFFSET] (corecţie) până când se afişează Work Zero Offset (decalaje
de origine piese de prelucrat) (din toate modurile cu excepţia MEM).
2. Poziţionaţi axele în punctul de zero al piesei de prelucrat.
3. Utilizând cursorul, selectaţi axa corespunzătoare şi numărul piesei.
4. Apăsaţi butonul [PART ZERO SET] (setare poziţie de zero piesă) şi poziţia curentă
a maşinii va fi memorată automat în adresa respectivă.
182
NOTĂ: Introducerea unui decalaj de origine Z diferit de zero va interfera cu

utilizarea unei corecţii a lungimii scule introduse automat.
5. Coordonatele de lucru se introduc de obicei ca număr pozitiv. Coordonatele de lucru

sunt introduse în tabel doar sub formă de numere. Pentru a introduce o valoare X de
X2.00 în G54, deplasaţi cursorul în coloana X şi tastaţi 2.0.
Note referitoare la programarea pe cinci axe
Utilizarea unei sincronizări strânse la prelucrare, coroborată cu rezoluţia geometrică

asigurată de sistemul CAD/CAM, permite o curgere fluentă a contururilor şi realizarea unor
piese mai precise.
Poziţionarea maşinii pe un vector de apropiere nu se va face decât la o distanţă sigură

deasupra sau în lateral faţă de piesa de prelucrat. Când vă aflaţi în modul deplasare rapidă,
axele vor ajunge în poziţia programată în momente diferite; axa aflată cel mai aproape de
poziţia ţintă va ajunge prima, iar cea aflată cel mai departe va ajunge ultima. O viteză de
avans mare va forţa axele să ajungă concomitent în poziţia comandată, evitându-se riscul
producerii unei coliziuni.
Codurile G
Programarea pe cinci axe nu este afectată de selecţia modului ţoli (G20) sau metric (G21),
întrucât axele A şi B sunt programate întotdeauna în grade.
Funcţia timp invers G93 trebuie să fie activată pentru mişcarea simultană pe 4 sau 5 axe.
Consultaţi „G93” de la pagina 299 pentru informaţii suplimentare.
Limitaţi solicitarea post-procesorului (software-ul CAD/CAM) la o valoare maximă F G93 de

45000. Aceasta va duce la o mişcare mai fluentă, ce ar putea fi necesară atunci când se
trece în apropierea unor pereţi înclinaţi.
Codurile M
IMPORTANT: Se recomandă ca frânele A/B să fie cuplate atunci când se execută

orice altă mişcare decât pe 5 axe. Aşchierea cu frânele dezactivate
poate cauza o uzură excesivă a angrenajelor.
M10/M11 cuplează/ decuplează frâna axei A
M12/M13 cuplează/ decuplează frâna axei B
183
Crearea programelor pe cinci axe
Când se execută aşchierea pe 4 sau 5 axe, maşina va face pauze între blocuri. Pauza se
datorează eliberării frânelor pe axele A şi/sau B. Pentru a se evita această oprire
temporizată şi a se permite o execuţie mai fluentă a programului, programaţi un M11 şi/sau
un M13 chiar înainte de G93. Codurile M vor decupla frânele, rezultând o mişcare mai lină
şi fluentă. Reţineţi că dacă frânele nu sunt recuplate, acestea vor rămâne dezactivate un
timp nelimitat.
Setările
O serie de setări sunt utilizate pentru programarea pe axele a 4-a şi a 5-a. A se vedea
setările 30, 34 şi 48 pentru axa a 4-a şi respectiv 78, 79 şi 80 pentru axa a 5-a.
Setarea 85 va fi setată la .0500 pentru aşchierea pe 5 axe. Setările sub .0500 vor deplasa
maşina mai aproape de o oprire exactă şi vor determina o mişcare neuniformă.
Puteţi utiliza de asemenea G187 Pxx Exx în program pentru a se încetini axele.
ATENŢIE: Când se aşchiază în modul pe 5 axe, pot să apară poziţionarea

defectuoasă sau depăşirea capătului de cursă dacă nu se anulează
corecţia pentru lungimea sculei (cod H). Pentru a se preveni această
problemă, utilizaţi G90, G40, H00 şi G49 în primele blocuri după o
schimbare a sculei. Această problemă poate să apară atunci când se
programează împreună axele a 3-a şi a 5-a, la repornirea programului
sau atunci când se iniţiază o nouă operaţie de prelucrare şi corecţia
pentru lungimea sculei este încă activată.
Vitezele de avans
Puteţi comanda un avans într-un program utilizând G01 pentru axa alocată unităţii rotative.
De exemplu:
G01 A90. F50. ;
va roti axa A cu 90 grade.
Trebuie comandată câte o viteză de avans pentru fiecare linie a codului pentru 4 şi/sau 5
axe. Limitaţi viteza de avans la maximum 75 ţoli/min la găurire. Vitezele de avans
recomandate pentru prelucrări de finisare la lucrul pe 3 axe nu vor depăşi 50 - 60 ţoli/min
cu cel puţin .0500” - .0750” adâncime rămasă pentru operaţia de finisare.
Deplasările rapide nu sunt admise; deplasarea rapidă, intrarea şi ieşirea din alezaje (cicluri
de găurire progresivă cu retragerea completă) nu sunt acceptate.
184
Când se programează mişcarea simultană pe 5 axe, se impun adaosuri de material mai

mici şi se admit viteze de avans mai mari. În funcţie de adaosul de finisare, lungimea frezei
şi tipul de profil aşchiat, se pot aplica viteze de avans mai mari. De exemplu, la prelucrarea
profilurilor de matriţe sau a contururilor prelungi şi line, vitezele de avans pot depăşi
100 ţoli/min.
Avansul rapid pe axele a 4-a şi a 5-a
Toate aspectele referitoare la avansul rapid manual pe axa a 5-a sunt similare celor
aplicabile pentru celelalte axe. Excepţia ţine de metoda de selectare a avansului rapid între
axa A şi axa B.
1. Apăsaţi tasta [+A] sau [-A] pentru a selecta axa A pentru avansul rapid.
2. Apăsaţi tasta [SHIFT] (comutare) şi apăsaţi apoi fie tasta [+A], fie tasta [-A] pentru
a avansa rapid axa B.
3. EC-300: Modul avans rapid indică A1 şi A2, apăsaţi tasta [A] pentru a avansa rapid
A1, respectiv apăsaţi tastele [SHIFT] (comutare) şi [A] pentru a avansa rapid A2.
5.2.2 Instalarea unei a 4-a axe opţionale
Setările 30 şi 34 trebuie modificate atunci când se adaugă o masă rotativă la freza Haas.
Setarea 30 specifică modelul de masă rotativă, iar setarea 34 specifică diametrul piesei.
Modificarea setării 30
Setarea 30 (şi setarea 78 pentru axa a 5-a) specifică un set de parametri pentru o unitate
rotativă dată. Aceste setări vă permit să selectaţi unitatea rotativă dintr-o listă, ce setează
apoi automat parametrii necesari care să permită interacţiunea frezei dumneavoastră cu
unitatea rotativă.
AVERTISMENT: Dacă nu se adaptează corect setările pentru masa rotativă cu sau fără
perii la produsul montat efectiv pe freză, servomotorul poate fi avariat.
B în setări indică un produs rotativ fără perii. Indexoarele fără perii au
două cabluri de la masa de lucru şi două conectoare la unitatea de
comandă a frezei pentru fiecare axă rotativă.
185
Instalarea unei a 4-a axe opţionale
F5.3: Meniul de selecţie fişier pentru o nouă unitate rotativă
1. Marcaţi setarea 30 şi apăsaţi tasta săgeată stânga sau dreapta.

2. Apăsaţi tasta [EMERGENCY STOP].
3. Selectaţi opţiunea NEW (nou) şi apăsaţi apoi tasta [ENTER] (execuţie).
Se afişează lista seturilor de parametri disponibili pentru unitatea rotativă.
4. Apăsaţi tasta săgeată [UP] (în sus) sau [DOWN] (în jos) pentru a selecta unitatea
rotativă corectă. Puteţi de asemenea începe să tastaţi numele unităţii rotative pentru
a reduce lista înainte să operaţi o selecţie. Modelul de masă rotativă marcat pe
unitatea de comandă trebuie să corespundă cu modelul specificat pe plăcuţa de
identificare a unităţii rotative.
5. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a confirma opţiunea selectată.
Setul de parametri este apoi încărcat în maşină. Numele setului curent de parametri
apare pentru setarea 30.
6. Resetaţi butonul [EMERGENCY STOP].
7. Nu încercaţi să utilizaţi unitatea rotativă înainte să opriţi şi reporniţi maşina.
Parametrii
Arareori poate fi necesară modificarea unor parametri pentru a se obţine performanţele

specifice ale indexoarelor respective. Nu faceţi asta fără a avea la dispoziţie o listă a
parametrilor de modificat.
NOTE: NU MODIFICAŢI PARAMETRII dacă nu aţi primit o listă de parametri

împreună cu indexerorul. Aceasta va duce la invalidarea garanţiei.
186
Punerea în funcţiune
Pentru a porni indexorul:

1. Porniţi freza (şi unitatea de comandă servo, dacă este prevăzută).
2. Aduceţi indexorul în poziţia de origine.
3. Toate indexoarele Haas se aduc în poziţia de origine în sens orar văzut din partea
frontală. Dacă indexorul este adus în poziţia de origine în sens antiorar, apăsaţi
butonul [EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă) şi contactaţi dealerul.
5.2.3 Instalarea unei a 5-a axe opţionale
Axa a 5-a se instalează în acelaşi mod ca axa a 4-a.

1. Utilizaţi setarea 78 pentru a specifica modelul de masă rotativă şi setarea 79 pentru
a defini diametrul pentru axa a 5-a.
2. Avansaţi rapid şi comandaţi axa a 5-a prin utilizarea adresei B.
5.2.4 Decalajul B pe axa A (înclinarea produselor rotative)
Această procedură determină distanţa dintre planul platoului axei B şi axa centrală a axei
A la produsele rotative cu înclinare. Decalajul este necesar pentru unele aplicaţii
software CAM.
F5.4: Diagrama decalajului B pe A: [1] Decalajul B pe A, [2] Axa A, [3] Planul axei B.
1
2
187
Decalajul B pe axa A (înclinarea produselor rotative)
F5.5: Procedura ilustrată pentru B pe axa A
1 3
4-5
1. Rotiţi axa A până când axa B este verticală. Montaţi un ceas comparator pe arborele
principal al maşinii (sau altă suprafaţă independentă de mişcarea mesei) şi palpaţi
suprafaţa platoului. Setaţi ceasul comparator la zero.
2. Setaţi poziţia operatorului la zero pentru axa Y (selectaţi poziţia şi apăsaţi tasta
[ORIGIN] - origine).
3. Rotiţi axa A cu 180°.
4. Suprafaţa platoului trebuie să fie acum palpată în acelaşi sens în care s-a făcut prima
palpare. Plasaţi un bloc 1-2-3 pe platou şi palpaţi suprafaţa blocului aflată în contact
cu suprafaţa platoului. Deplasaţi axa Y spre bloc până când ceasul comparator indică
zero.
5. Citiţi noua poziţie a operatorului pe axa Y. Împărţiţi această valoare la 2 pentru a
determina valoarea decalajului B pe axa A.
188
5.2.5 Dezactivarea axelor a 4-a şi a 5-a
Pentru a dezactiva axele a 4-a şi a 5-a:
F5.6: Salvarea setului de parametri disponibili pentru unitatea rotativă
1. Dezactivaţi setarea 30 pentru axa a 4-a şi/sau setarea 78 pentru axa a 5-a atunci
când demontaţi unitatea rotativă de pe maşină.
Când dezactivaţi setarea 30 sau 78, se va afişa o solicitare de salvare a setului
de parametri.
ATENŢIE: Nu conectaţi sau deconectaţi niciun cablu cu unitatea de comandă

pornită.
2. Selectaţi un fişier cu ajutorul tastelor săgeţi în sus şi în jos şi apăsaţi tasta [ENTER]
(execuţie) pentru a confirma.
Numele setului de parametri selectat curent apare în casetă. Puteţi modifica acest
nume de fişier pentru a salva un set personalizat de parametri.
3. Maşina generează o alarmă dacă aceste setări nu sunt dezactivate atunci când este
demontată unitatea.
5.3 Macro-urile (opţional)
189
Prezentarea macro-urilor
5.3.1 Prezentarea macro-urilor
NOTĂ: Această funcţie de control este opţională; contactaţi dealerul pentru

informaţii.
Macro-urile conferă unităţii de comandă posibilităţi de prelucrare şi flexibilitate ce nu sunt

disponibile în cazul codurilor G standard. Câteva utilizări posibile sunt: familiile de piese,
ciclurile închise speciale, mişcările complexe şi dispozitivele opţionale de antrenare.
Posibilităţile sunt practic nelimitate.
Se numeşte macro orice rutină/ subprogram ce poate fi rulat de mai multe ori. O
instrucţiune macro poate aloca o valoare unei variabile sau citi o valoare pentru o variabilă,
evalua o expresie, determina un salt condiţionat sau necondiţionat spre un alt punct din
program, respectiv repeta condiţionat o secţiune a programului.
Iată câteva exemple de aplicaţii pentru macro-uri. Exemplele evidenţiază principii de bază,
nu prezintă programe macro complete.
• Scule pentru dispozitive de fixare rapidă pe masă

Numeroase proceduri de setare pot fi semiautomatizate pentru asistarea
operatorului. Sculele pot fi rezervate pentru situaţii de urgenţă care nu au fost
anticipate în cursul proiectării sculelor. De exemplu, să presupunem că o companie
utilizează o bridă standard cu un model standard de alezaje de şuruburi. Dacă se
constată, după setare, că dispozitivul de fixare respectiv necesită o bridă
suplimentară şi dacă a fost programată o subrutină macro 2000 pentru găurirea
modelului de alezaje de şuruburi al bridei, atunci este suficientă procedura următoare
în două etape pentru adăugarea bridei la dispozitivul de fixare:
a) Determinaţi coordonatele X, Y şi Z şi unghiul în care trebuie poziţionată brida

prin avansarea rapidă a maşinii până în poziţia propusă pentru bridă şi citirea
coordonatelor de poziţie pe afişajul maşinii.
b) Executaţi următoarea comandă în modul MDI:
G65 P2000 Xnnn Ynnn Znnn Annn;
unde nnn sunt coordonatele determinate în etapa a).
Aici, macro 2000 (P2000) execută prelucrarea, întrucât a fost proiectată pentru
găurirea modelului de alezaje de şuruburi al bridei în unghiul specificat pentru A. În
esenţă, operatorul a creat un ciclu închis personalizat.
• Modelele simple ce sunt repetate
Modelele ce se repetă de mai multe ori pot fi definite cu ajutorul macro-urilor şi
memorate. De exemplu:
a) Modele alezaje de şuruburi

b) Mortezare
c) Modele unghiulare, cu orice număr de alezaje, în orice unghi, cu orice spaţiere
d) Frezare specializată, cum ar fi cu fălci moi
190
e) Modele matriciale (de ex. 12 orizontal şi 15 vertical)

f) Strunjire oscilantă de suprafaţă, (de ex. 12 ţoli pe 5 ţoli cu o freză cu un singur
dinte de 3 ţoli)
• Setarea automată a decalajelor în baza programului
Cu macro-urile, decalajele coordonatelor pot fi setate în fiecare program, astfel încât
procedurile de setare devin mai facile şi mai puţin susceptibile la erori (variabilele
macro #2001-2800).
• Sondarea
Utilizarea unui palpator îmbunătăţeşte capacităţile de prelucrare ale maşinii în
diferite moduri:
a) Crearea profilului unei piese pentru determinarea dimensiunilor necunoscute

în vederea prelucrării ulterioare.
b) Calibrarea sculei pentru valorile referitoare la corecţii şi uzură.
c) Inspectarea înainte de prelucrare pentru determinarea adaosurilor de material
la piese turnate.
d) Inspecţia după prelucrare pentru determinarea valorilor referitoare la
paralelism şi planeitate, precum şi a poziţionării.
Coduri G şi M utile
M00, M01, M30 - Oprire program
G04 - Oprire temporizată
G65 Pxx - Apelare subprogram macro. Permite transmiterea variabilelor.
M96 Pxx Qxx - Salt local condiţionat la semnal de intrare discret
M97 Pxx - Apelare subrutină locală
M98 Pxx - Apelare subprogram
M99 - Revenire la subprogram sau buclă
G103 - Limită anticipare bloc. Nu este permisă compensarea frezei
M109 - Intrare interactivă utilizator (consultaţi secţiunea „Codurile M”)
Setările
Există 3 setări ce pot afecta programele macro (programele din seria 9000), acestea fiind
9xxxx Progs Lock (blocare programe) (#23), 9xxx Progs Trace (urmărire programe) (#74)
şi 9xxx Progs Single BLK (programe bloc cu bloc) (#75).
Rotunjirea
Unitatea de comandă memorează numerele zecimale în format binar. Ca urmare,

numerele memorate în variabile pot diferi cu cel puţin o zecimală semnificativă. De
exemplu, numărul 7 memorat în variabila macro #100, poate fi citit ulterior ca 7.000001,
7.000000 sau 6.999999. Dacă instrucţiunea era,
IF [#100 EQ 7]…
aceasta poate conduce la un rezultat eronat. O metodă mai sigură de programare în acest
caz ar fi:
IF [ROUND [#100] EQ 7]…
191
Prezentarea macro-urilor
Acest aspect este în mod normal o problemă doar la stocarea numerelor întregi în variabile
macro în care nu vă aşteptaţi să găsiţi ulterior o parte fracţionară.
Anticiparea
Anticiparea este un aspect de mare importanţă pentru programatorul de macro-uri.

Unitatea de comandă va încerca să proceseze cât mai multe linii posibil în avans în scopul
creşterii vitezei de procesare. Aceasta include interpretarea variabilelor macro.
De exemplu:
#1101=1 ;
G04 P1. ;
#1101=0 ;
Aceasta urmăreşte activarea unei ieşiri, aşteptarea timp de o secundă, şi apoi dezactivarea
acesteia. Însă, anticiparea va cauza activarea şi dezactivarea imediată a ieşirii în timp ce
este procesată o oprire temporizată. G103 P1 poate fi utilizată pentru limitarea anticipării
la 1 bloc. Pentru a face ca exemplul prezentat să funcţioneze corect, acesta trebuie
modificat după cum urmează:
G103 P1 (Consultaţi secţiunea Codurile G a manualului pentru o explicare mai detaliată

a G103)
;
#1101=1. ;
;
;
;
#1101=0 ;
Anticiparea blocurilor şi ştergerea blocurilor
Unitatea de comandă Haas utilizează funcţia Anticiparea blocurilor pentru citirea şi

pregătirea pentru blocurile de cod ce urmează după blocul de cod aflat în curs de execuţie.
Aceasta permite tranziţia fluentă a unităţii de comandă de la o mişcare la următoarea. G103
Limitarea anticipării blocurilor limitează numărul de blocuri de cod anticipate de unitatea de
comandă. G103 preia argumentul Pnn ce specifică cât de departe poate merge unitatea de
comandă cu anticiparea. Pentru informaţii suplimentare, consultaţi secţiunea Codurile G
şi M.
Unitatea de comandă Haas are de asemenea capacitatea de a omite anumite blocuri de

cod atunci când este apăsat butonul [BLOCK DELETE] (ştergere bloc). Pentru a configura
omiterea unui bloc de cod în modul Ştergere bloc, începeţi linia de cod cu un caracter /.
Utilizarea unui
/ M99 (Revenire la subprogram);
înainte de un bloc cu
192
M30 (Încheierea programului şi resetarea);
permite utilizarea unui program ca program atunci când modul Ştergere bloc este activat.
Programul este utilizat ca subprogram atunci când modul Ştergere bloc este dezactivat.
5.3.2 Note referitoare la operare
Variabilele macro pot fi salvate sau încărcate prin intermediul RS-232 sau portului USB
similar cu setările şi corecţiile/decalajele.
Pagina de afişare variabile
Variabilele macro #1 - #999 sunt afişate şi pot fi modificate prin intermediul ecranului
Current Commands (comenzi curente).
1. Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS] (comenzi curente) şi utilizaţi tastele [PAGE
UP]/[PAGE DOWN] (pagina anterioară/următoare) pentru a ajunge la pagina
Macro Variables (variabile macro).
Pe măsură ce unitatea de comandă interpretează un program, schimbările
variabilelor sunt afişate pe pagina de afişare Macro Variables (variabile macro).
2. Variabila macro este setată prin introducerea unei valori şi apăsarea tastei [ENTER]
(execuţie). Variabilele macro pot fi şterse prin apăsarea tastei [ORIGIN] (origine), ce
duce la ştergerea tuturor variabilelor.
3. Introducerea numărului unei variabile macro şi apăsarea tastei săgeată în sus/în jos
va determina căutarea variabilei respective.
4. Variabilele afişate reprezintă valorile variabilelor în cursul rulării programului. La un
moment dat, acestea pot fi cu până la 15 blocuri în avans faţă de acţiunile efective
ale maşinii. Depanarea unui program este mai uşoară atunci când se inserează un
cod G103 P1 la începutul unui program pentru a se limita memoria tampon pentru
blocuri şi se anulează codul G103 P1 după ce se încheie depanarea.
Afişarea macro-urilor definite de utilizator 1 şi 2
Puteţi afişa valorile oricăror 2 macro-uri definite de utilizator (Macro Label 1 - eticheta
macro 1, Macro Label 2 - eticheta macro 2).
NOTE: Numele Macro Label 1 (eticheta macro 1) şi Macro Label 2

(eticheta macro 2) sunt etichete modificabile. Marcaţi pur şi simplu
numele, tastaţi noul nume şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
193
Note referitoare la operare
Pentru a seta cele două variabile macro care se vor afişa sub denumirile Macro Label 1
(eticheta macro 1) şi Macro Label 2 (eticheta macro 2) din fereastra ecranului
Operation Timers & Setup (cronometre funcţionare şi setare):
1. Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS].
2. Apăsaţi tastele [PAGE UP] (pagina anterioară) sau [PAGE DOWN] (pagina
următoare) pentru a ajunge la pagina Operation Timers & Setup (cronometre
funcţionare şi setare).
3. Utilizaţi tastele săgeţi pentru a selecta câmpul de introducere Macro Label 1
(eticheta macro 1) sau Macro Label 2 (eticheta macro 2) (aflat în dreapta
etichetei).
4. Tastaţi numărul variabilei (fără #) şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Câmpul din dreapta numărului variabilei introduse afişează valoarea curentă.
Argumentele macro
Argumentele dintr-o instrucţiune G65 sunt un mijloc de a transmite valori şi a seta

variabilele locale ale unei subrutine macro.
Următoarele două tabele indică modul de punere în corespondenţă a variabilelor adrese

alfabetice cu variabilele numerice utilizate într-o subrutină macro.
Adresarea alfabetică
Adresă: A B C D E F G H I J K L M
Variabilă: 1 2 3 7 8 9 - 11 4 5 6 - 13
Adresă: N O P Q R S T U V W X Y Z
Variabilă: - - - 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Adresarea alfabetică alternativă
Adresă: A B C I J K I J K I J
Variabilă: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
194
Adresă: K I J K I J K I J K I
Variabilă: 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Adresă: J K I J K I J K I J K
Variabilă: 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Argumentele acceptă orice punct zecimal mobil pentru până la patru zecimale. Dacă
unitatea de comandă este în modul metric, aceasta va aproxima la miimi (.000). În
exemplul de mai jos, variabila locală #1 va recepţiona .0001. Dacă o zecimală nu este
inclusă într-o valoare argument, cum ar fi:
G65, P9910, A1, B2, C3
valorile sunt transmise unor subrutine macro conform tabelului următor:
Transmiterea argumentelor întregi (fără punct zecimal)
Adresă: A B C D E F G
Variabilă: .0001 .0001 .0001 1. 1. 1. -
Adresă: H I J K L M N
Variabilă: 1. .0001 .0001 .0001 1. 1. -
Adresă: O P Q R S T U
Variabilă: - - .0001 .0001 1. 1. .0001
Adresă: V W X Y Z
Variabilă: .0001 .0001 .0001 .0001 .0001
Pentru toate variabilele macro locale 33 se pot aloca valori cu argumente prin utilizarea
metodei de adresare alternativă. Exemplul următor prezintă modul în care se pot trimite
două seturi de coordonate de poziţie către o subrutină macro. Variabilele locale #4 – #9
pot fi setate la .0001-.0006.
Exemplu:
G65 P2000 I1 J2 K3 I4 J5 K6;
195
Literele următoare nu pot fi utilizate pentru transmiterea parametrilor către o subrutină

macro: G, L, N, O sau P.
Variabilele macro
Există trei categorii de variabile macro: locale, globale şi de sistem.
Constantele macro sunt valori cu punct zecimal mobil plasate într-o expresie macro.
Acestea pot fi combinate cu adrese A-Z sau pot fi de sine stătătoare atunci când sunt
utilizate într-o expresie. Exemple de constante sunt .0001, 5.3 sau -10.
Variabilele locale
Variabilele locale se află în gama #1 – #33. Un set de variabile locale este disponibil
permanent. Când se execută o apelare a unei subrutine cu o comandă G65, variabilele
locale sunt salvate şi un nou set devine disponibil pentru utilizare. Acest proces este
denumit încapsularea variabilelor locale. În cursul unei apelări G65, toate variabilele locale
noi sunt şterse ca valori nedefinite şi toate variabilele locale ce au în corespondenţă
variabile de adresă în linia G65 sunt setate la valorile din linia G65. Mai jos este prezentat
un tabel cu variabile locale însoţite de argumentele variabilelor de adresă ce le modifică:
Variabilă: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresă: A B C I J K D E F H
Alternativă: I J K I J
Variabilă: 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Adresă: M Q R S T U V
Alternativă: K I J K I J K I J K I
Variabilă: 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Adresă: W X Y Z
Alternativă: J K I J K I J K I J K
196
Variabilele 10, 12, 14-16 şi 27-33 nu au argumente de adresă corespondente. Acestea

pot fi setate dacă se utilizează un număr suficient de argumente I, J şi K, conform celor
indicate mai sus în secţiunea referitoare la argumente. Odată incluse în subrutina macro,
variabilele locale pot fi citite şi modificate făcându-se referinţă la numerele variabilelor
1-33.
Atunci când este utilizat un argument L pentru executarea de repetiţii multiple ale unei
subrutine macro, argumentele sunt setate numai cu ocazia primei repetiţii. Aceasta
înseamnă că, dacă variabilele locale 1-33 sunt modificate în cursul primei repetiţii, repetiţia
următoare va avea acces numai la valorile modificate. Valorile locale sunt reţinute de la o
repetiţie la alta atunci când adresa L este mai mare ca 1.
Apelarea unei subrutine prin intermediul unui M97 sau M98 nu încapsulează variabilele
locale. Orice variabile locale la care se face referinţă într-o subrutină apelată printr-un M98
sunt aceleaşi variabile şi valori existente înainte de apelarea prin M97 sau M98.
Variabilele globale
Variabilele globale sunt variabile ce sunt accesibile permanent. Există o singură copie a
fiecărei variabile globale. Variabilele globale apar în trei game: 100-199, 500-699 şi
800-999. Variabilele globale rămân în memorie atunci când maşina este scoasă
din funcţiune.
Uneori, există unele macro-uri scrise pentru opţiunile instalate din fabricaţie ce utilizează
variabile globale. De exemplu, palpatorul, schimbătorul de palete etc. Când se utilizează
variabile globale, asiguraţi-vă că acestea nu sunt utilizate de un alt program al maşinii.
Variabilele de sistem
Variabilele de sistem oferă programatorului posibilitatea de a interacţiona cu o gamă

variată de stări ale unităţii de comandă. Prin setarea unei variabile de sistem, funcţionarea
unităţii de comandă poate fi modificată. Prin citirea unei variabile de sistem, un program
poate să îşi modifice comportamentul în funcţie de valoarea variabilei. Unele variabile de
sistem au statut Read Only (doar citire); aceasta înseamnă că programatorul nu le poate
modifica. În continuare este prezentat un tabel succint cu variabilele de sistem
implementate curent, însoţite de o explicaţie a modului de utilizare a acestora.
VARIABILE UTILIZARE
#0 Nu este un număr (read only)
#1-#33 Argumente apelare macro
197
VARIABILE UTILIZARE
#100-#199 Variabile de uz general salvate la scoaterea din funcţiune
#550-#580 Utilizate de palpator (dacă este prevăzut)
#700-#749 Variabile ascunse, exclusiv pentru uz intern
#1000-#1063 64 intrări discrete (read only)
#1064-#1068 Încărcare maximă axe X, Y, Z, A şi B
#1080-#1087 Date analogice brute la intrări discrete (read only)
#1090-#1098 Date analogice filtrate la intrări discrete (read only)
#1094 Nivel lichid de răcire
#1098 Încărcare arbore principal cu acţionare vectorială Haas (read only)
#1100-#1139 40 ieşiri discrete
#1140-#1155 16 ieşiri relee suplimentare prin intermediul ieşirii multiplex
#1264-#1268 Încărcare maximă axe C, U, V, W şi T
#1601-#1800 Număr de caneluri al sculelor #1 - 200
#1801-#2000 Vibraţii maxime înregistrate ale sculelor 1 - 200
#2001-#2200 Corecţii pentru lungimea sculei
#2201-#2400 Corecţii pentru uzura sculei
#2401-#2600 Corecţii pentru diametrul/ raza sculei
#2601-#2800 Uzură pentru diametrul/ raza sculei
#3000 Alarmă programabilă
#3001 Cronometru milisecunde
198
VARIABILE UTILIZARE
#3002 Cronometru orar
#3003 Suprimare bloc cu bloc
#3004 Comandă control manual
#3006 Oprire programabilă cu mesaj
#3011 Anul, luna, ziua
#3012 Ora, minutul, secunda
#3020 Cronometru timp de utilizare (read only)
#3021 Cronometru pornire ciclu
#3022 Cronometru avans
#3023 Cronometru piesă curentă
#3024 Cronometru ultima piesă finalizată
#3025 Cronometru piesă anterioară
#3026 Sculă în arborele principal (read only)
#3027 Turaţie arbore principal (read only)
#3028 Număr de palete încărcate pe receptor
#3030 Bloc cu bloc
#3031 Simulare
#3032 Ştergere bloc
#3033 Oprire opţională
#3201-#3400 Diametru efectiv pentru sculele #1 - 200
#3401-#3600 Poziţii programabile lichid de răcire pentru sculele 1 - 200
#3901 M30 contorizare 1
#3902 M30 contorizare 2
199
VARIABILE UTILIZARE
#4000-#4021 Coduri de grupă cod G bloc anterior
#4101-#4126 Coduri de adresă bloc anterior
NOTĂ: Reprezentarea pentru 4101 - 4126 este similară cu adresarea

alfabetică din secţiunea „Argumente macro”; de ex., instrucţiunea
X1.3 setează variabila #4124 la 1.3
VARIABILE UTILIZARE
#5001-#5005 Poziţie de capăt bloc anterior
#5021-#5025 Poziţie curentă coordonate maşină
#5041-#5045 Poziţie curentă coordonate de lucru
#5061-#5069 Poziţie curentă semnal de salt - X, Y, Z, A, B, C, U, V, W
#5081-#5085 Corecţie sculă curentă
#5201-#5205 Decalaje de origine G52
#5401-#5500 Cronometre avans sculă (secunde)
#5501-#5600 Cronometre timp total sculă (secunde)
#5601-#5699 Limită monitor pentru durata de viaţă a sculei
#5701-#5800 Contor monitor pentru durata de viaţă a sculei
200
VARIABILE UTILIZARE
#5801-#5900 Monitor pentru încărcarea sculei, încărcare maximă sesizată până în prezent
#5901-#6000 Limită monitor pentru încărcarea sculei
#6001-#6277 Setări (read only)
NOTĂ: Biţii de ordin inferior ce au valori mari nu vor apărea în

variabilele macro pentru setări.
#6501-#6999 Parametri (read only)
NOTĂ: Biţii de ordin inferior ce au valori mari nu vor apărea în

variabilele macro pentru parametri.
VARIABILE UTILIZARE
#7001-#7006 (#14001-#14006) Decalaje de origine suplimentare G110 (G154 P1)
201
VARIABILE UTILIZARE
#7501-#7506 Prioritate palete
#7601-#7606 Stare paletă
#7701-#7706 Numere programe de prelucrare alocate paletelor
#7801-#7806 Contorizare utilizare palete
#8500 Management avansat al sculei (ATM). Cod grupă
#8501 ATM. Procent durată de viaţă disponibilă pentru toate sculele din
grupă.
#8502 ATM. Număr total de utilizări disponibile pentru sculele din grupă.
#8503 ATM. Număr total de alezaje disponibile pentru sculele din grupă.
#8504 ATM. Total timp de avans disponibil (în secunde) pentru sculele din
grupă.
#8505 ATM. Total timp total disponibil (în secunde) pentru sculele din grupă.
#8510 ATM. Codul următoarei scule de utilizat.
#8511 ATM. Procent durată de viaţă disponibilă pentru scula următoare.
#8512 ATM. Număr de utilizări disponibile pentru scula următoare.
#8513 ATM. Număr de alezaje disponibile pentru scula următoare.
202
VARIABILE UTILIZARE
#8514 ATM. Timp de avans disponibil pentru scula următoare (în secunde).
#8515 ATM. Timp total disponibil pentru scula următoare (în secunde).
#8550 Scule individuale ID
#855 Număr de caneluri al sculelor
#8552 Vibraţii maxime înregistrate
#8553 Corecţii pentru lungimea sculei
#8554 Corecţii pentru uzura sculei
#8555 Corecţii pentru diametrul sculei
#8556 Uzură pentru diametrul sculei
#8557 Diametru efectiv
#8558 Poziţii programabile lichid de răcire
#8559 Cronometre avans sculă (secunde)
#8560 Cronometre timp total sculă (secunde)
#8561 Limită monitor pentru durata de viaţă a sculei
#8562 Contor monitor pentru durata de viaţă a sculei
#8563 Monitor pentru încărcarea sculei, încărcare maximă sesizată până în

prezent
#8564 Limită monitor pentru încărcarea sculei
#14401-#14406 Decalaje de origine suplimentare G154 P21
203
Variabilele de sistem în profunzime
VARIABILE UTILIZARE
#14581+(20n) - #14586+(20n) G154 P(30+n)
5.3.3 Variabilele de sistem în profunzime
Variabilele de sistem sunt asociate unor funcţii specifice. În continuare este prezentată o
descriere detaliată a acestor funcţii.
Variabilele #550 - #580
Dacă freza este echipată cu un sistem de palpare, aceste variabile sunt utilizate pentru
memorarea datelor pentru calibrarea palpatorului. Dacă aceste variabile sunt suprascrise,
palpatorul va trebui recalibrat complet.
Intrările discrete de 1 bit
Intrările desemnate ca „Spare” (rezervă) pot fi conectate la dispozitive externe şi utilizate

de programator.
204
Încărcarea maximă a axei
Variabilele următoare conţin încărcarea maximă a axei pe care a suportat-o axa respectivă
de la ultima punere în funcţiune a maşinii sau de la ultima ştergere a variabilei macro
respective. Încărcarea maximă a axei se referă la cea mai mare încărcare (100.0 = 100%)
pe care a suportat-o axa respectivă, nu la încărcarea axei în momentul în care este citită
variabila macro.
#1064 = axa X #1264 = axa C
#1065 = axa Y #1265 = axa U
#1066 = axa Z #1266 = axa V
#1067 = axa A #1267 = axa W
#1068 = axa B #1268 = axa T
Corecţiile sculelor
Fiecare corecţie a sculei are o lungime (H) şi o rază (D) împreună cu valorile asociate
pentru uzură.
#2001-#2200 H corecţii geometrie (1-200) pentru lungime.
#2200-#2400 H uzură geometrie (1-200) pentru lungime.
#2401-#2600 D corecţii geometrie (1-200) pentru diametru.
#2601-#2800 D uzură geometrie (1-200) pentru diametru.
Mesajele programabile
#3000 Alarmele pot fi programate. O alarmă programabilă va acţiona exact ca o alarmă

internă. O alarmă este generată prin setarea variabilei macro #3000 la un număr din
gama 1-999.
#3000= 15 (mesaj plasat în lista de alarme) ;
205
Când se face asta, mesajul Alarm (alarmă) clipeşte în partea inferioară a afişajului şi este
plasat textul din comentariul următor în lista de alarme. Codul alarmei (în acest exemplu,
15) este adunat cu 1000 şi utilizat ca şi cod de alarmă. Dacă se generează o alarmă în
acest mod, toate mişcările încetează şi programul trebuie resetat pentru a se continua.
Alarmele programabile sunt codificate întotdeauna în gama 1000-1999. Primele 34 de
caractere ale comentariului vor fi utilizate pentru mesajul alarmei.
Cronometrele
Două cronometre pot fi setate la o anumită valoare prin alocarea unui număr pentru
variabila respectivă. Un program poate citi ulterior variabila şi determina timpul scurs de la
setarea cronometrului. Cronometrele pot fi utilizate pentru a imita ciclurile de oprire
temporizată, determina timpul de la o piesă la alta sau orice comportament dependent de
timp se doreşte.
• #3001 Cronometrul pentru milisecunde - Cronometrul pentru milisecunde este

actualizat la fiecare 20 milisecunde, astfel că activităţile pot fi cronometrate cu o
precizie de 20 milisecunde. La punerea în funcţiune a maşinii, cronometrul pentru
milisecunde este resetat. Cronometrul are o limită de 497 zile. Numărul întreg
returnat după accesarea #3001 reprezintă numărul de milisecunde.
• #3002 Cronometrul orar - Cronometrul orar este similar cu cronometrul pentru
milisecunde, cu excepţia faptului că numărul returnat după accesarea #3002 este în
ore. Cronometrele orar şi pentru milisecunde sunt independente unul de altul şi pot
fi setate separat.
Prioritatea în sistem
Variabila #3003 este parametrul de suprimare bloc cu bloc. Acesta are prioritate faţă de
funcţia Bloc cu bloc într-un cod G. În exemplul următor, funcţia Bloc cu bloc este ignorată
atunci când #3003 este setată la valoarea 1. După ce #3003 este setată = 1, fiecare
comandă cod G (liniile 2-5) este executată continuu, chiar dacă funcţia Bloc cu bloc este în
starea ON (activată). Când #3003 este setată la valoarea zero, funcţia Bloc cu bloc va
opera ca de obicei. Utilizatorul trebuie să apese butonul [CYCLE START] (pornire ciclu)
pentru executarea fiecărei linii a codului (liniile 7-11).
#3003=1 ;
G54 G00 G90 X0 Y0 ;
S2000 M03 ;
G43 H01 Z.1 ;
G81 R.1 Z-0.1 F20. ;
#3003=0 ;
T02 M06 ;
G43 H02 Z.1 ;
S1800 M03 ;
206
G83 R.1 Z-1. Q.25 F10. ;

X0. Y0. ;
Variabila #3004
Variabila #3004 are prioritate asupra funcţiilor specifice de control în timpul rulării.
Primul bit dezactivează tasta [FEED HOLD]. Dacă tasta [FEED HOLD] (oprire avans) nu
este utilizabilă în cursul unei secţiuni a codului, setaţi variabila #3004 la 1 înaintea liniilor
specifice ale codului. După secţiunea respectivă a codului, setaţi #3004 la 0 pentru a
restabili funcţionarea tastei [FEED HOLD] (oprire avans). De exemplu:
(Cod de apropiere - utilizare [FEED HOLD] permisă) ;
#3004=1 (Dezactivează tasta [FEED HOLD]) ;
(Cod fără întrerupere admisă - utilizare [FEED HOLD]
nepermisă) ;
#3004=0 (Activează tasta [FEED HOLD]) ;
(Cod de îndepărtare - utilizare [FEED HOLD] permisă) ;
În continuare sunt reprezentaţi biţii variabilei #3004 şi prioritizările asociate. E – Activat D

– Dezactivat
Control manual Verificare oprire

#3004 Oprire avans viteză de avans exactă
0 E E E
1 D E E
2 E D E
3 D D E
4 E E D
5 D E D
6 E D D
7 D D D
207
#3006 Oprirea programabilă
Opririle pot fi programate să funcţioneze ca un M00 - Unitatea de comandă se opreşte şi

aşteaptă până când este apăsat butonul [CYCLE START] (pornire ciclu). Odată apăsat
butonul [CYCLE START] (pornire ciclu), programul continuă cu blocul de după #3006. În
exemplul următor, primele 15 caractere ale comentariului sunt afişate în colţul din stânga
jos al ecranului.
IF [#1 EQ #0] THEN #3006=101 (comentariul aici) ;
#4001-#4021 Codurile de grupă (modale) pentru ultimul bloc
Gruparea codurilor G permite o procesare mai eficientă. Codurile G cu funcţii similare sunt
incluse de obicei în aceeaşi grupă. De exemplu, G90 şi G91 sunt în grupa 3. Aceste
variabile stochează ultimul cod G sau codul G implicit pentru oricare dintre cele 21 de
grupe. Prin citirea codului grupei, un program macro poate să modifice comportamentul
codului G. Dacă #4003 conţine 91, atunci un program macro poate decide ca toate
mişcările să fie incrementale, şi nu absolute. Nu există nicio variabilă asociată pentru grupa
zero; codurile G de grupa zero sunt nemodale.
#4101-#4126 Datele de adresă (modale) pentru ultimul bloc
Codurile de adresă A-Z (cu excepţia G) sunt păstrate ca valori modale. Informaţia
reprezentată de ultima linie a codului şi interpretată de procesul de anticipare este
conţinută în variabilele #4101 - #4126. Punerea în corespondenţă a numerelor variabilelor
cu adrese alfabetice corespunde reprezentării prin adrese alfabetice. De exemplu,
valoarea adresei D interpretate anterior este găsită în #4107 şi ultima valoare I interpretată
este #4104. Când se desemnează un macro pentru un cod M, nu se pot transmite
variabilele către macro cu ajutorul variabilelor #1-#33; utilizaţi în schimb valorile de la
#4101-#4126 în macro.
#5001-#5006 Ultima poziţie ţintă
Punctul final programat pentru ultimul bloc de mişcare poate fi accesat prin intermediul
variabilelor #5001-#5006, X, Y, Z, A, B şi C. Valorile sunt date în sistemul curent de
coordonate de lucru şi pot fi utilizate în timp ce maşina se află în mişcare.
208
Variabilele de poziţie a axei
#5021 Axa X #5022 Axa Y #5023 Axa Z
#5024 Axa A #5025 Axa B #5026 Axa C
#5021-#5026 Poziţia curentă a coordonatelor maşinii
Poziţia curentă a coordonatelor maşinii poate fi obţinută prin intermediul variabilelor

#5021-#5026 corespunzătoare axelor X, Y, Z, A, B şi C.
NOTĂ: Valorile NU pot fi citite în timp ce maşina se află în mişcare.
Valoarea pentru #5023 (Z) are aplicată deja compensarea pentru lungimea sculei.
#5041-#5046 Poziţia curentă a coordonatelor de lucru
Poziţia curentă a coordonatelor de lucru curente poate fi obţinută prin intermediul

variabilelor #5041-#5045 corespunzătoare axelor X, Y, Z, A, B şi C.
NOTĂ: Valorile NU pot fi citite în timp ce maşina se află în mişcare.
Valoarea pentru #5043 (Z) are aplicată deja compensarea pentru lungimea sculei.
#5061-#5069 Poziţia curentă a semnalului de salt
Poziţia în care s-a declanşat ultimul semnal de salt poate fi obţinută prin intermediul
variabilelor #5061-#5069 corespunzătoare axelor X, Y, Z, A, B, C, U, V şi W. Valorile sunt
date în sistemul curent de coordonate de lucru şi pot fi utilizate în timp ce maşina se află în
mişcare. Valoarea pentru #5063 (Z) are aplicată deja compensarea pentru
lungimea sculei.
209
#5081-#5085 Compensarea pentru lungimea sculei
Compensarea totală curentă pentru lungimea sculei este aplicată sculei. Aceasta include
corecţia pentru lungimea sculei la care se face referinţă prin valoarea curentă setată în
codul H (#4008) plus valoarea pentru uzură.
NOTĂ: Pentru reprezentarea axelor x=1, y=2, … b=5, de exemplu, în sistemul

de coordonate al maşinii Z, variabila ar fi #5023.
#6996-#6999 Parametrii de acces ce utilizează variabile

macro
Este posibilă accesarea de către un program a parametrilor 1 - 1000 şi a oricăruia dintre

biţii parametrilor, după cum urmează:
#6996: Număr parametru
#6997: Număr bit (opţional)
#6998: Conţine valoarea numărului parametrului specificat în variabila #6996
#6999: Conţine valoarea bitului (0 sau 1) pentru bitul parametrului specificat în variabila
#6997.
NOTĂ: Variabilele #6998 şi #6999 sunt protejate împotriva modificării.
Utilizarea
Pentru a accesa valoarea unui parametru, numărul parametrului este copiat în variabila
#6996, după care valoarea parametrului respectiv este disponibilă prin utilizarea variabilei
macro #6998, după cum urmează:
#6996=601 (Specificare parametru 601) ;
#100=#6998 (Copiere valoare parametru 601 în variabila
#100) ;
Pentru a accesa un anumit bit al unui parametru, numărul parametrului este copiat în
variabila 6996 şi numărul bitului este copiat în variabila macro 6997. Valoarea bitului
respectiv al parametrului este disponibilă prin utilizarea variabilei macro 6999, după
cum urmează:
210
#6996=57 (Specificare parametru 57) ;

#6997=0 (Specificare bit zero) ;
#100=#6999 (Copiere bit 0 parametru 57 în variabila
#100) ;
NOTĂ: Biţii parametrilor sunt numerotaţi în gama 0-31. Parametrii cu 32 de biţi

sunt structuraţi, pe ecran, cu un bit 0 în stânga sus şi 31 de biţi
în dreapta-jos.
Schimbătorul de palete
Starea paletelor, de la schimbătorul automat de palete, este verificată prin utilizarea

următoarelor variabile:
#7501-#7506 Prioritate palete
#7601-#7606 Stare paletă
#7701-#7706 Numere programe de prelucrare alocate paletelor
#7801-#7806 Contorizare utilizare palete
#3028 Număr de palete încărcate pe receptor
Decalajele de origine
Toate decalajele de origine pot fi citite şi setate în cadrul unei expresii macro pentru a
permite programatorului să preseteze coordonatele în poziţiile aproximative, respectiv să
seteze coordonatele la valorile bazate pe rezultatele poziţiilor semnalelor de salt şi
calculelor. Când se citeşte o corecţie/un decalaj, interpretarea şirului de anticipare este
oprită până când este executat blocul respectiv.
#5201- #5206 VALORI DECALAJE G52 X, Y, Z, A, B, C
211
#7021-#7026 Decalaje de origine suplimentare G111 (G154 P2)

(#14021-#14026)

(#14041-#14046)

(#14061-#14066)

(#14081-#14086)

(#14101-#14106)

(#14121-#14126)

(#14141-#14146)

(#14161-#14166)

(#14181-#14186)

(#14201-#14206)

(#14221-#14221)

(#14241-#14246)

(#14261-#14266)
212

(#14281-#14286)

(#14301-#14306)

(#14321-#14326)

(#14341-#14346)

(#14361-#14366)

(#14381-#14386)
#8550-#8567
Aceste variabile oferă informaţii referitoare la scule. Setaţi variabila #8550 pentru codul
sculei sau al grupei de scule, apoi accesaţi informaţile referitoare la scula / grupa de scule
selectată cu ajutorul macro-urilor protejate (read only) #8551-#8564. Dacă se specifică un
cod al grupei de scule, scula selectată va fi următoarea sculă din grupa respectivă.
5.3.4 Utilizarea variabilelor
Pentru toate variabilele, referinţa se face cu un semn de număr (#) urmat de un număr
pozitiv: #1, #101 şi #501.
Variabilele sunt valori zecimale ce sunt reprezentate ca numere cu punct zecimal mobil.
Dacă o variabilă nu a fost utilizată niciodată, aceasta poate lua o valoare specială
undefined (nedefinită). Ceea ce indică faptul că aceasta nu a fost utilizată. O variabilă
poate fi setată ca undefined (nedefinită) cu variabila specială #0. #0 are valoarea
„nedefinită” sau 0.0 în funcţie de context. Referinţele indirecte la variabile pot fi realizate
prin includerea numărului variabilei între paranteze: #[<Expresie>]
Expresia este evaluată şi rezultatul devine variabila accesată. De exemplu:

#1=3 ;
#[#1]=3.5 + #1 ;
Aceasta setează variabila #3 la valoarea 6.5.
213
Readresarea
O variabilă poate fi utilizată în locul adreselor cod G, unde „adresă” se referă la literele A-Z.
În blocul:
N1 G0 G90 X1.0 Y0 ;
variabilele pot fi setate la următoarele valori:

#7=0 ;
#11=90 ;
#1=1.0 ;
#2=0.0 ;
şi înlocuite cu:
N1 G#7 G#11 X#1 Y#2 ;
Valorile din variabilele sunt utilizate în momentul execuţiei ca valori de adresă.
5.3.5 Readresarea
Metoda uzuală de setare a adreselor de comandă A-Z este prin adresă urmată de un
număr. De exemplu:
G01 X1.5 Y3.7 F20.;
Setează adresele G, X, Y şi F la 1, 1.5, 3.7 şi 20.0, indicând astfel unităţii de comandă o

mişcare liniară, G01, în poziţia X = 1.5 Z = 3.7 la o viteză de avans de 20" pe minut. Sintaxa
macro permite înlocuirea valorii de adresă cu orice variabilă sau expresie.
Instrucţiunea anterioară poate fi înlocuită cu următorul cod:

#1=1 ;
#2=1.5 ;
#3=3.7 ;
#4=20 ;
G#1 X[#1+#2] Y#3 F#4 ;
Sintaxa permisă pentru adresele A-Z (cu excepţia N sau O) este după cum urmează:
<adresă><-><variabilă> A-#101
<adresă>[<expresie>] Y[#5041+3.5]
<adresă><->[<expresie>] Z-[SIN[#1]]
214
Dacă valoarea variabilei nu este în acord cu gama de adrese, unitatea de comandă va

genera o alarmă. De exemplu, codul următor va conduce la o alarmă tip eroare de gamă,
deoarece valoarea pentru diametrul sculei variază în gama 0-200.
#1=250 ;
D#1 ;
Când se utilizează o variabilă sau o expresie în locul unei valori de adresă, valoarea este
rotunjită la ultima zecimală semnificativă. Dacă #1 = .123456, atunci G1X#1 va deplasa
scula maşinii la .1235 pe axa X. Dacă unitatea de comandă este în modul metric, maşina
va fi deplasată la .123 pe axa X.
Când se utilizează o variabilă nedefinită pentru înlocuirea unei valori de adresă, respectiva
referinţă la adresă este ignorată. De exemplu, dacă #1 este nedefinită, atunci blocul
G00 X1.0 Y#1 ;
devine
G00 X1.0 ;
şi nu se produce nicio mişcare pe axa Y.
Instrucţiunile macro
Instrucţiunile macro sunt linii ale codului ce permit programatorului să manipuleze unitatea
de comandă cu caracteristici similare oricărui limbaj de programare standard. Se includ
funcţii, operatori, expresii condiţionale şi aritmetice, instrucţiuni de alocare şi instrucţiuni
de comandă.
Funcţiile şi operatorii se utilizează în expresii pentru modificarea variabilelor sau valorilor.

Operatorii sunt esenţiali pentru expresii, în timp ce funcţiile simplifică
sarcina programatorului.
215
Readresarea
Funcţiile
Funcţiile sunt rutine integrate pe care programatorul le poate utiliza. Toate funcţiile au
forma <nume_funcţie> [argument] şi returnează valori cu punct zecimal mobil. Funcţiile
furnizate împreună cu unitatea de comandă Haas sunt următoarele:
Funcţie Argument Rezultat Observaţii
SIN[ ] Grade Zecimal Sinus
COS[ ] Grade Zecimal Cosinus
TAN[ ] Grade Zecimal Tangentă
ATAN[ ] Zecimal Grade Arctangentă, la fel ca

FANUC ATAN[ ]/[1]
SQRT[ ] Zecimal Zecimal Rădăcină pătrată
ABS[ ] Zecimal Zecimal Valoare absolută
ROUND[ ] Zecimal Zecimal Rotunjire număr zecimal
FIX[ ] Zecimal Întreg Fracţie trunchiată
ACOS[ ] Zecimal Grade Arccosinus
ASIN[ ] Zecimal Grade Arcsinus
#[ ] Întreg Întreg Indirecţia variabilei
DPRNT[ ] Text ASCII Ieşire externă
Observaţii cu privire la funcţii
Funcţia ROUND (rotunjire) operează diferit în funcţie de contextul în care este utilizată. Când
este utilizată în expresii aritmetice, orice număr cu o parte fracţionară mai mare sau egală
cu .5 este rotunjit la următorul număr întreg; în caz contrar, partea fracţionară este eliminată
din numărul respectiv.
#1= 1.714 ;
#2= ROUND[#1] (#2 este setat la 2.0) ;
#1= 3.1416 ;
#2= ROUND[#1] (#2 este setat la 3.0) ;
216
Când rotunjirea se utilizează într-o expresie de adresă, argumentul funcţiei ROUND

(rotunjire) este rotunjit la precizia semnificativă. Pentru dimensiuni metrice sau unghiulare,
precizia cu trei zecimale este implicită. Pentru ţoli, precizia cu patru zecimale este implicită.
#1= 1.00333 ;
G0 X[ #1 + #1 ] ;
(Masa se deplasează la 2.0067) ;
G0 X[ ROUND[ #1 ] + ROUND[ #1 ] ] ;
(Masa se deplasează la 2.0066) ;
G0 A[ #1 + #1 ] ;
(Axa se deplasează la 2.007) ;
G0 A[ ROUND[ #1 ] + ROUND[ #1 ] ] ;
(Axa se deplasează la 2.006) ;
D[1.67] (Diametrul 2 devine curent) ;
Fix versus rotunjit
#1=3.54 ;
#2=ROUND[#1] ;
#3=FIX[#1].
#2 va fi setat la 4. #3 va fi setat la 3.
Operatorii
Operatorii pot fi clasificaţi în trei categorii: aritmetici, logici şi booleeni.
Operatorii aritmetici
Operatorii aritmetici constau din operatorii unari şi binari. Aceştia sunt:
+ - Plus unar +1.23
- - Minus unar -[COS[30]]
+ - Adunare binară #1=#1+5
- - Scădere binară #1=#1-1
* - Înmulţire #1=#2*#3
217
Readresarea
/ - Împărţire #1=#2/4
MOD - Rest #1=27 MOD 20 (#1 conţine 7)
Operatorii logici
Operatorii logici sunt operatori ce funcţionează împreună cu valori cu biţi binari. Variabilele
macro sunt numere cu punct zecimal mobil. Când se utilizează operatori logici în variabile
macro, se utilizează doar partea întreagă a numărului cu punct zecimal mobil. Operatorii
logici sunt:
OR - două valori SAU logic împreună
XOR - două valori SAU exclusiv împreună
AND - două valori ŞI logic împreună
Exemple:
#1=1.0 ;
#2=2.0 ;
#3=#1 OR #2 ;
Aici variabila #3 va conţine 3.0 după operaţia OR (sau).

#1=5.0 ;
#2=3.0 ;
IF [[#1 GT 3.0] AND [#2 LT 10]] GOTO1 ;
Aici unitatea de comandă va transfera la blocul 1 deoarece #1 GT 3.0 evaluează la 1.0

şi #2 LT 10 evaluează la 1.0, astfel că 1.0 AND 1.0 este 1.0 (TRUE) (adevărat) şi are loc
GOTO (salt la).
NOTĂ: Trebuie avut grijă atunci când se utilizează operatori logici astfel încât
să se obţină rezultatul dorit.
Operatorii booleeni
Operatorii booleeni evaluează întotdeauna la 1.0 (ADEVĂRAT) sau 0.0 (FALS). Există
şase operatori booleeni. Aceşti operatori nu se limitează la expresii condiţionale, fiind însă
cel mai frecvent utilizaţi în expresii condiţionale. Aceştia sunt:
EQ - Egal cu
218
NE - Neegal cu
GT - Mai mare ca
LT - Mai mic ca
GE - Mai mare sau egal cu
LE - Mai mic sau egal cu
În continuare se prezintă patru exemple referitoare la modul în care pot fi utilizaţi operatorii
booleeni şi logici:
Exemplu Explicaţie
IF [#1 EQ 0.0] GOTO100 ; Salt la blocul 100 dacă valoarea din variabila #1 este
egală cu 0.0.
WHILE [#101 LT 10] DO1 ; Atunci când variabila #101 este mai mică decât 10,
repetă bucla DO1..END1.
#1=[1.0 LT 5.0] ; Variabila #1 este setată la 1.0 (adevărat).
IF [#1 AND #2 EQ #3] Dacă valoarea pentru variabila #1 ŞI variabila #2 este

GOTO1 ; egală cu valoarea variabilei #3, atunci unitatea de
comandă determină saltul la blocul 1.
Expresiile
Expresiile sunt definite ca fiind orice secvenţă de variabile şi operatori incluse în paranteze
pătrate, [ şi ]. Expresiile au două utilizări: expresii condiţionale şi expresii aritmetice.
Expresiile condiţionale returnează valorile FALS (0.0) sau ADEVĂRAT (orice valoare
diferită de zero). Expresiile aritmetice utilizează operatori aritmetici împreună cu funcţii
pentru a determina o valoare.
219
Readresarea
Expresiile condiţionale
În unitatea de comandă Haas, toate expresiile setează o valoare condiţională. Valoarea

este fie 0.0 (FALS), fie nonzero (ADEVĂRAT). Contextul în care este utilizată expresia
determină dacă expresia este o expresie condiţională. Expresiile condiţionale sunt utilizate
în instruncţiunile IF (dacă) şi WHILE (atunci când) şi în comanda M99. Expresiile
condiţionale pot face uz de operatori booleeni pentru a ajuta la evaluarea stării de TRUE
(adevărat) sau FALSE (fals).
Construcţia condiţională M99 este unică la nivelul unităţii de comandă Haas. Fără
macro-uri, M99 din unitatea de comandă Haas are capacitatea de a efectua un salt
necondiţionat la orice linie din subrutina curentă prin plasarea unui cod P în acea linie.
De exemplu:
N50 M99 P10 ;
face saltul la linia N10. Aceasta nu readuce unitatea de comandă la subrutina de apelare.
Cu macro-urile activate, M99 se poate utiliza cu o expresie condiţională pentru un salt
condiţionat. Pentru un salt atunci când variabila #100 este mai mică decât 10, putem
codifica linia de mai sus după cum urmează:
N50 [#100 LT 10] M99 P10 ;
În acest caz, saltul survine numai atunci când #100 este mai mică decât 10, în caz contrar
procesarea continuând cu linia de program următoare din secvenţă. Mai sus, comanda
condiţională M99 poate fi înlocuită cu
N50 IF [#100 LT 10] GOTO10 ;
Expresiile aritmetice
O expresie aritmetică este orice expresie ce utilizează variabile, operatori sau funcţii. O
expresie aritmetică returnează o valoare. Expresiile aritmetice sunt utilizate de obicei în
instrucţiuni de alocare, fără însă a fi limitate la acestea.
Exemple de expresii aritmetice:

#101=#145*#30 ;
#1=#1+1 ;
X[#105+COS[#101]] ;
#[#2000+#13]=0 ;
220
Instrucţiunile de alocare
Instrucţiunile de alocare permit programatorului să modifice variabilele. Structura unei

instrucţiuni de alocare este:
<expresie>=<expresie>
Expresia din stânga semnului egal trebuie să se refere întotdeauna la o variabilă macro, fie
direct, fie indirect. Macro-ul următor iniţializează o secvenţă de variabile de orice valoare.
Se utilizează aici atât alocări directe, cât şi indirecte.
O0300 (Iniţializarea unei matrice de variabile) ;
N1 IF [#2 NE #0] GOTO2 (B = variabilă de bază) ;
#3000=1 (Variabilă de bază neprecizată) ;
N2 IF [#19 NE #0] GOTO3 (S = dimensiune matrice) ;
#3000=2 (Dimensiune matrice neprecizată) ;
N3 WHILE [#19 GT 0] DO1 ;
#19=#19-1 (Numărătoare inversă) ;
#[#2+#19]=#22 (V = valoare la care se setează matricea)
;
END1 ;
M99 ;
Macro-ul anterior poate fi utilizat pentru iniţializarea a trei seturi de variabile, după
cum urmează:
G65 P300 B101. S20 (INIT 101..120 TO #0) ;
G65 P300 B501. S5 V1. (INIT 501..505 TO 1.0) ;
G65 P300 B550. S5 V0 (INIT 550..554 TO 0.0) ;
Punctul zecimal în B101. etc. este necesar.
Instrucţiunile de comandă
Instrucţiunile de comandă permit programatorului să execute salturi, atât condiţionate, cât

şi necondiţionate. Acestea oferă de asemenea posibilitatea de a itera o secţiune a unui cod
în baza unei condiţii.
221
Readresarea
Saltul necondiţionat (GOTOnnn şi M99 Pnnnn)
În cazul unităţii de comandă Haas, există două metode de executare a saltului

necondiţionat. Un salt necondiţionat va viza întotdeauna un bloc specificat. M99 P15 va
efectua saltul necondiţionat la blocul numărul 15. Codul M99 poate fi utilizat indiferent dacă
sunt instalate macro-urile şi reprezintă metoda tradiţională de efectuare a salturilor
necondiţionate la unităţile de comandă Haas. GOTO15 face acelaşi lucru ca un M99 P15.
La unitatea de comandă Haas, comanda GOTO poate fi utilizată în aceeaşi linie cu alte
coduri G. GOTO se execută după ce orice alte comenzi ca şi codurile M.
Saltul calculat (GOTO#n şi GOTO [expresie])
Saltul calculat permite programului să transfere comanda într-o altă linie a codului din
acelaşi subprogram. Blocul poate fi calculat în cursul rulării programului prin utilizarea
structurii GOTO [expresie]. Respectiv blocul poate fi transmis prin intermediul unei
variabile locale prin utilizarea structurii GOTO#n.
GOTO va rotunji rezultatul variabilei sau expresiei ce este asociată saltului calculat. De
exemplu, dacă #1 conţine 4.49 şi se execută GOTO#1, unitatea de comandă va încerca
transferul la blocul ce conţine N4. Dacă #1 conţine 4.5, atunci execuţia se va transfera la
blocul ce conţine N5.
Se poate dezvolta următoarea structură de cod pentru crearea unui program ce alocă serii
de fabricaţie pieselor.
O9200 (Gravare cifră în poziţia curentă) ;
(D = de gravat cifră zecimală) ;
;
IF [[#7 NE #0] AND [#7 GE 0] AND [#7 LE 9]] GOTO99 ;
#3000=1 (cifră nevalabilă) ;
;
N99
#7=FIX[#7] (Trunchiere parte fracţionară) ;
;
GOTO#7 (Gravare cifră acum) ;
;
N0 (Execuţie cifra zero) ;
M99 ;
;
N1 (Execuţie cifra unu) ;
;
M99 ;
;
N2 (Execuţie cifra doi) ;
;
...
222
;
(etc.,...)
În cazul subrutinei anterioare, se va grava cifra cinci cu următorul apel:

G65 P9200 D5 ;
Comenzile GOTO calculate ce utilizează o expresie pot fi utilizate pentru procesarea

salturilor pe baza rezultatelor citirii intrărilor hardware. Un exemplu ar arăta după cum
urmează:
GOTO [[#1030*2]+#1031] ;
NO(1030=0, 1031=0) ;
...
M99 ;
N1(1030=0, 1031=1) ;
...
M99 ;
N2(1030=1, 1031=0) ;
...
M99 ;
N3(1030=1, 1031=1) ;
...
M99 ;
Intrările discrete returnează întotdeauna 0 sau 1 atunci când sunt citite. GOTO
[expresie] va determina saltul la linia corespunzătoare a codului pe baza stării celor
două intrări discrete #1030 şi #1031.
Saltul condiţionat (IF şi M99 Pnnnn)
Saltul condiţionat permite programului să transfere comanda într-o altă secţiune a codului
din aceeaşi subrutină. Saltul condiţionat poate fi utilizat doar atunci când sunt activate
macro-urile. Unitatea de comandă Haas permite două metode de executare a
saltului condiţionat:
IF [<expresie condiţională>] GOTOn
Aşa cum s-a discutat, <expresie condiţională> este orice expresie ce utilizează oricare din
cei şase operatori booleeni EQ, NE, GT, LT, GE sau LE. Parantezele ce încadrează expresia
sunt obligatorii. În cazul unităţii de comandă Haas, nu este necesar să se includă aceşti
operatori. De exemplu:
IF [#1 NE 0.0] GOTO5 ;
poate fi de asemenea:
IF [#1] GOTO5 ;
223
Readresarea
În această instrucţiune, dacă variabila #1 conţine orice altceva decât 0.0, respectiv
valoarea nedefinită #0, atunci se va produce saltul la blocul 5; în caz contrar, va fi executat
blocul următor.
În cazul unităţii de comandă Haas, o <expresie condiţională> poate fi utilizată de asemenea

în structura M99 Pnnnn. De exemplu:
G00 X0 Y0 [#1EQ#2] M99 P5;
Aici, condiţia se referă doar la porţiunea M99 a instrucţiunii. Scula maşinii este comandată
să se deplaseze la X0, Y0 indiferent dacă expresia este evaluată ca adevărată sau falsă.
Numai saltul, M99, este executat pe baza valorii expresiei. Se recomandă să fie utilizată
varianta IF GOTO dacă se doreşte portabilitatea.
Execuţia condiţionată (IF THEN)
Execuţia instrucţiunilor de comandă poate fi realizată de asemenea prin utilizarea

construcţiei IF THEN. Structura este:
IF [<expresie condiţională>] THEN <instrucţiune> ;
NOTĂ: Pentru menţinerea compatibilităţii cu sintaxa FANUC, THEN nu poate

fi utlizată cu structura GOTOn.
Această structură este utilizată de regulă pentru instrucţiuni de alocare condiţionată cum
ar fi:
IF [#590 GT 100] THEN #590=0.0 ;
Variabila #590 este setată la zero atunci când valoarea #590 depăşeşte 100.0. În cazul
unităţii de comandă Haas, dacă o expresie condiţională este evaluată ca FALSĂ (0.0),
atunci restul blocului IF este ignorat. Aceasta înseamnă că instrucţiunile de comandă pot
fi de asemenea condiţionate astfel încât să se poată scrie ceva de genul:
IF [#1 NE #0] THEN G01 X#24 Y#26 F#9 ;
Aceasta determină execuţia unei mişcări liniare doar dacă variabilei #1 i s-a alocat o
valoare. Un alt exemplu ar fi:
IF [#1 GE 180] THEN #101=0.0 M99 ;
Aceasta spune că dacă variabila #1 (adresa A) este mai mare sau egală cu 180, atunci
variabila #101 este setată la zero şi se revine din subrutină.
Iată un exemplu de instrucţiune IF ce determină saltul dacă s-a iniţializat o variabilă ce

conţine orice valoare. În caz contrar, procesarea continuă şi se generează o alarmă.
Reţineţi, atunci când este generată o alarmă, execuţia programului este oprită.
224
N1 IF [#9NE#0] GOTO3 (TESTARE PENTRU VALOARE ÎN F) ;

N2 #3000=11 (LIPSĂ VITEZĂ DE AVANS) ;
N3 (CONTINUARE) ;
Iteraţia/ bucla (WHILE DO END)
Esenţială pentru toate limbajele de programare este capacitatea de a se executa o

secvenţă de instrucţiuni de un număr de ori dat sau de a se parcurge în buclă o secvenţă
de instrucţiuni până când este satisfăcută o condiţie. Codurile G tradiţionale permit acest
lucru prin utilizarea adreselor L. O subrutină poate fi executată de oricâte ori prin utilizarea
adreselor L.
M98 P2000 L5;
Aceasta este limitată, deoarece nu puteţi încheia execuţia unei subrutine cu o condiţie.
Macro-urile conferă flexibilitate în cazul construcţiilor WHILE-DO-END. De exemplu:
WHILE [<expresie condiţională>] DOn;
<instrucţiuni>;
ENDn;
Aceasta execută instrucţiunile dintre DOn şi ENDn atât timp cât expresia condiţională este
evaluată ca adevărată. Parantezele din expresie sunt necesare. Dacă o expresie este
evaluată ca falsă, atunci blocul de după ENDn este cel executat în continuare. WHILE poate
fi abreviată WH. Porţiunea DOn-ENDn a instrucţiunii este împerecheată. Valoarea n este 1-3.
Aceasta înseamnă că nu pot exista mai mult de trei bucle încapsulate într-o subrutină. O
încapsulare se referă la o buclă inclusă în altă buclă.
Deşi încapsularea instrucţiunilor WHILE poate avea doar până la trei niveluri, în realitate nu
există practic nicio limită, deoarece fiecare subrutină poate avea până la trei niveluri de
încapsulare. Dacă este necesară o încapsulare la un nivel mai mare de 3, segmentul ce
conţine cele trei niveluri inferioare ale încapsulării poate fi transformat într-o subrutină,
depăşindu-se astfel limitarea menţionată.
Dacă sunt incluse două bucle separate WHILE într-o subrutină, acestea pot utiliza acelaşi
index de încapsulare. De exemplu:
#3001=0 (Aşteaptă 500 milisecunde) ;
WH [#3001 LT 500] DO1 ;
END1 ;
<alte instrucţiuni>
#3001=0 (Aşteaptă 300 milisecunde) ;
WH [#3001 LT 300] DO1 ;
END1 ;
Puteţi utiliza GOTO pentru a efectua un salt afară dintr-o regiune inclusă într-o buclă
DO-END, dar nu puteţi utiliza GOTO pentru a efectua un salt în aceasta. Saltul în interiorul
unei regiuni DO-END prin utilizarea GOTO este permis.
225
G65 Apelarea subrutinei macro pentru dotarea opţională (Grupa 00)
O buclă infinită poate fi executată prin eliminarea WHILE şi a expresiei. Astfel,

DO1 ;
<instrucţiuni>
END1 ;
execută până la apăsarea tastei RESET (resetare).
ATENŢIE: Codul următor poate fi derutant:
WH [#1] D01 ;
END1 ;
În acest exemplu, rezultă o alarmă ce indică faptul că nu s-a găsit niciun Then; Then se
referă la D01. Modificaţi D01 (cifra zero) în DO1 (litera O).
5.3.6 G65 Apelarea subrutinei macro pentru dotarea

opţională (Grupa 00)
G65 este comanda ce apelează o subrutină cu capacitatea de a-i transmite acesteia

argumente. Structura este următoarea:
G65 Pnnnn [Lnnnn] [argumente];
Argumentele subliniate în paranteze drepte sunt opţionale. Consultaţi secţiunea

Programarea pentru mai multe detalii referitoare la argumentele macro.
Comanda G65 reclamă o adresă P corespunzătoare unui număr de program aflat curent în
memoria unităţii de comandă. Când este utilizată adresa L, apelarea macro este repetată
de numărul de ori specificat.
În exemplul 1, subrutina 1000 este apelată o dată fără condiţii transmise subrutinei.
Apelurile G65 sunt similare, dar nu sunt acelaşi lucru cu apelurile M98. Apelurile G65 pot fi
încapsulate de până la 9 ori, ceea ce înseamnă că programul 1 poate apela programul 2,
programul 2 poate apela programul 3 şi programul 3 poate apela programul 4.
Exemplul 1:
G65 P1000 (Apelare subrutina 1000 ca macro) ;
M30 (Oprire program) ;
O1000 (Subrutină macro) ;
...
M99 (Revenire din subrutina macro) ;
226
În exemplul 2, subrutina 9010 este proiectată pentru găurirea unei serii de alezaje de-a
lungul unei linii a cărei înclinare este determinată prin argumentele X şi Y, ce sunt
transmise acesteia în linia de comandă G65. Adâncimea de găurire Z este transmisă ca Z,
viteza de avans este transmisă ca F, iar numărul de alezaje de găurit este transmis ca T.
Linia de alezaje este găurită începând din poziţia curentă a sculei atunci când este apelată
subrutina macro.
Exemplul 2:
G00 G90 X1.0 Y1.0 Z.05 S1000 M03 (Poziţia sculei) ;
G65 P9010 X.5 Y.25 Z.05 F10. T10 (Apelare 9010) ;
G28 ;
M30 ;
O9010 (Model diagonal de alezaje) ;
F#9 (F=viteză de avans) ;
WHILE [#20 GT 0] DO1 (Repetare de T ori) ;
G91 G81 Z#26 (Găurire la adâncimea Z) ;
#20=#20-1 (Numărătoare inversă) ;
IF [#20 EQ 0] GOTO5 (Toate alezajele găurite) ;
G00 X#24 Y#25 (Deplasare pe linia înclinată) ;
N5 END1 ;
M99 (Revenire la codul apelator) ;
Alocarea alias
Codurile alias sunt coduri G şi M definite de utilizator ce fac referinţă la un program macro.
Utilizatorii au la dispoziţie 10 coduri alias G şi 10 coduri alias M.
Alocarea alias este un mod de alocare a unui cod G sau M pentru o secvenţă G65 P#####.
De exemplu, în exemplul 2 ar fi mai uşor de scris:
G06 X.5 Y.25 Z.05 F10. T10 ;
Când se alocă un alias, variabila poate fi transmisă cu un cod G; variabila nu poate fi

transmisă cu un cod M.
Aici, s-a înlocuit un cod G neutilizat, G06 pentru G65 P9010. Pentru ca blocul de mai sus
să funcţioneze, parametrul asociat cu subrutina 9010 trebuie setat la 06 (parametrul 91).
NOTĂ: G00, G65, G66 şi G67 nu pot fi utilizate ca alias. Toate celelalte coduri
cuprinse între 1 şi 255 pot fi utilizate pentru alocare alias.
Numerele de program 9010 - 9019 sunt rezervate pentru alocarea de alias cod G. Tabelul
următor prezintă ce parametri Haas sunt rezervaţi pentru alocarea de alias pentru
subrutinele macro.
227
Comunicaţia cu dispozitive externe - DPRNT[ ]
F5.7: Alocarea alias cod G şi M
Haas Parameter O Code Haas Parameter O Code

91 9010 81 9000
92 9011 82 9001
93 9012 83 9002
94 9013 84 9003
95 9014 85 9004
96 9015 86 9005
97 9016 87 9006
98 9017 88 9007
99 9018 89 9008
100 9019 90 9009
Setarea unui parametru de alocare alias la 0 dezactivează alocarea alias pentru subrutina
asociată. Dacă un parametru de alocare alias este setat pentru un cod G şi subrutina
asociată nu este în memorie, atunci se va emite o alarmă. Când se apelează un macro
G65, un cod alias M sau un cod alias G, unitatea de comandă va căuta mai întâi
subprogramul în MEM. Dacă acesta nu este găsit în MEM, unitatea de comandă va căuta
subprogramul pe unitatea activă (USB, HDD). Se generează o alarmă dacă nu este
găsit subprogramul.
Când se apelează un macro G65, un cod alias M sau un cod alias G, unitatea de comandă
va căuta subprogramul în memorie şi apoi în orice altă unitate activă dacă subprogramul
nu poate fi localizat. Unitatea activă poate fi memoria, unitatea USB sau unitatea hard. Se
generează o alarmă dacă unitatea de comandă nu găseşte subprogramul nici în memorie,
nici pe unitatea activă.
5.3.7 Comunicaţia cu dispozitive externe - DPRNT[ ]
Macro-urile oferă capacităţi suplimentare de comunicaţie cu dispozitivele periferice. Cu

dispozitivele furnizate de utilizator, puteţi digitaliza piesele, furniza rapoarte de inspecţie în
momentul execuţiei sau sincroniza unităţile de comandă. Comenzile disponibile pentru
aceasta sunt POPEN, DPRNT[ ] şi PCLOS.
Comenzile pregătitoare pentru comunicaţie
POPEN şi PCLOS nu sunt necesare pe maşina Haas. S-a prevăzut ca programele de la

diferite unităţi de comandă să poată fi transmise unităţii de comandă Haas.
228
Ieşirea formatată
Instrucţiunea DPRNT permite programatorului să transmită un text formatat spre portul

serial. Orice texte şi variabile pot fi tipărite prin intermediul portului serial. Structura unei
instrucţiuni DPRNT este următoarea:
DPRNT [<text> <#nnnn[wf]>... ] ;
DPRNT trebuie să fie singura comandă din bloc. În exemplul anterior, <text> este orice
caracter de la A la Z sau literă (+,-,/,* şi spaţiu). Când este transmis la ieşire un asterisc,
acesta este transformat în spaţiu. <#nnnn[wf]> este o variabilă urmată de un format.
Numărul variabilei poate fi orice variabilă macro. Formatul [wf] este necesar şi constă din
două cifre incluse între paranteze drepte. Vă amintim că variabilele macro sunt numere
reale alcătuite dintr-o parte întreagă şi o parte fracţionară. Prima cifră din format indică
numărul total de locuri rezervate la ieşire pentru partea întreagă. A doua cifră indică
numărul total de locuri rezervate pentru partea fracţionară. Numărul total de locuri rezervat
la ieşire nu poate fi egal cu zero sau mai mare ca opt. Astfel că următoarele formate sunt
interzise: [00] [54] [45] [36] /* formate interzise */
Un punct zecimal este tipărit între partea întreagă şi partea fracţionară. Partea fracţionară
este rotunjită la ultima zecimală semnificativă. Când se rezervă zero locuri pentru partea
fracţionară, nu este tipărit niciun punct zecimal. Se tipăresc zerouri în final dacă există o
parte fracţionară. Cel puţin un loc este rezervat pentru partea întreagă, chiar dacă este
vorba despre un zero. Dacă valoarea părţii întregi are mai puţine cifre decât au fost
rezervate, se transmit la ieşire spaţii libere. Dacă valoarea părţii întregi are mai multe cifre
decât au fost rezervate, câmpul este extins, astfel încât aceste numere să poată fi tipărite.
O comandă de aliniat nou este transmisă după fiecare bloc DPRNT.
Exemple DPRNT[ ]
Cod Ieşire
N1 #1= 1.5436 ;
N2 X1.5436 Z 1.544 T 1
DPRNT[X#1[44]*Z#1[03]*T#1[40]
] ;
N3 MEASURED INSIDE DIAMETER

DPRNT[***MEASURED*INSIDE*DIAM
ETER***] ;
N4 DPRNT[] ; (fără text, doar trecere la aliniat nou)
229
Comunicaţia cu dispozitive externe - DPRNT[ ]
Cod Ieşire
N5 #1=123.456789 ;
N6 DPRNT[X-#1[35]] ; X-123.45679 ;
Execuţia
Instrucţiunile DPRNT sunt executate în timpul interpretării blocului. Aceasta înseamnă că

programatorul trebuie să fie atent unde apar instrucţiunile DPRNT în program, în special
dacă se intenţionează tipărirea.
G103 este utilă pentru limitarea anticipării blocurilor. Dacă doriţi să limitaţi interpretarea
anticipată a unui bloc, va trebui să includeţi următoarea comandă la începutul programului:
(Aceasta conduce practic la anticiparea a două blocuri.)
G103 P1 ;
Pentru a anula limita de anticipare a blocurilor, modificaţi comanda în G103 P0. G103 nu
poate fi utilizată atunci când compensarea frezei este activă.
Editarea
Instrucţiunile macro incorect structurate sau incorect plasate vor genera o alarmă. Aveţi
grijă atunci când editaţi expresii; parantezele trebuie închise.
Funcţia DPRNT[ ] poate fi editată similar cu un comentariu. Aceasta poate fi ştearsă,

mutată în întregime sau se pot edita elemente individuale dintr-o paranteză. Referinţele la
variabile şi expresiile referitoare la format se vor modifica în ansamblu. Dacă doriţi să
modificaţi [24] în [44], plasaţi cursorul astfel încât [24] să fie marcat, tastaţi [44] şi apăsaţi
tasta [ENTER] (execuţie). Vă amintim că puteţi utiliza comanda [HANDLE JOG] (manetă
de avans rapid) pentru a vă deplasa în interiorul expresiilor DPRNT[ ] lungi.
Adresele cu expresii pot fi oarecum derutante. În astfel de cazuri, adresa alfabetică este
autonomă. De exemplu, blocul următor conţine o expresie de adresă în X:
G1 G90 X [COS [90]] Y3.0 (CORECT) ;
Aici, X şi parantezele sunt autonome şi sunt elemente editabile separat. Este posibilă, prin
editare, ştergerea întregii expresii şi înlocuirea acesteia cu o constantă cu punct
zecimal mobil.
G1 G90 X 0 Y3.0 (INCORECT) ;
230
Blocul de mai sus va conduce la o alarmă în momentul execuţiei. Structura corectă

este următoarea:
G1 G90 X0 Y3.0 (CORECT) ;
NOTĂ: Nu există spaţiu între X şi zero (0). REŢINEŢI că atunci când observaţi
un caracter alfabetic autonom, acesta este o expresie de adresă.
5.3.8 Funcţiile macro tip Fanuc neincluse în unitatea de

comandă CNC Haas
Această secţiune prezintă funcţiile macro FANUC ce nu sunt disponibile pe unitatea de

comandă Haas.
Alocarea alias M înlocuieşte G65 Pnnnn cu PROGRAMELE Mnn 9020-9029.
G66 Apel modal în fiecare bloc de mişcare
G66.1 Apel modal în fiecare bloc de mişcare
G67 Anulare modală
M98 Alocare alias, cod T PROG 9000, VAR #149, activare bit
M98 Alocare alias, cod B PROG 9028, VAR #146, activare bit
SKIP/N N=1..9
#3007 Imagine în oglindă pe fiecare axă
#4201-#4320 Date modale bloc curent
#5101-#5106 Deviaţie servo curentă
Numele variabilelor în scop de afişare:
ATAN [ ]/[ ] Arctangentă, varianta FANUC
BIN [ ] Conversie de la BCD la BIN
BCD [ ] Conversie de la BIN la BCD
231
Funcţiile macro tip Fanuc neincluse în unitatea de comandă CNC Haas
FUP [ ] Fracţie trunchiată la maximum
LN [ ] Logaritm natural
EXP [ ] Exponent în baza e
ADP [ ] Rescalare variabilă la număr întreg
BPRNT [ ]
GOTO-nnnn
Căutarea unui bloc pentru salt în sens negativ, de ex. spre înapoi în interiorul unui program,
nu este necesară dacă utilizaţi coduri de adresă N unice.
Căutarea unui bloc se face pornind de la blocul interpretat în momentul respectiv. Când se
ajunge la sfârşitul programului, căutarea continuă de la începutul programului până când
se ajunge la blocul curent.
5.4 Lichidul de răcire programabil (P-Cool)
01
34
Lichidul de răcire programabil (P-Cool) vă permite să orientaţi lichidul de răcire spre sculă
în una dintre cele 34 de poziţii disponibile. În general, atunci când programaţi poziţiile
P-Cool, trebuie să găsiţi mai întâi poziţia corectă a ajutajului pentru fiecare sculă. Puteţi
apoi specifica poziţia respectivă în mai multe moduri.
Sumar comenzi P-Cool
• M08 / M09 - Activarea / dezactivarea lichidului de răcire (consultaţi la pagina 338)

• M34 / M35 - Deplasarea incrementală / decrementală a lichidului de răcire (consultaţi
la pagina 341)
232
• [CLNT UP] (lichid de răcire în sus) / [CLNT DOWN] (lichid de răcire în jos) -
Deplasarea ajutajului P-Cool în sus şi în jos
5.4.1 Poziţionarea P-Cool
Respectaţi această procedură pentru a determina poziţia corectă a lichidului de răcire

pentru fiecare sculă.
ATENŢIE: Nu deplasaţi ajutajul P-Cool cu mâna; aceasta va duce la avarierea

motorului. Utilizaţi doar comenzile unităţii de comandă.
1. Dacă este prevăzută o supapă de comandă cu bilă pentru comutarea între

conductele de blocare lichid de răcire şi P-Cool, asiguraţi-vă că supapa este setată
în poziţia P-Cool.
2. Apăsaţi tasta [OFFSET] (corecţie) până când este afişat tabelul TOOL OFFSET
(corecţii scule).
3. Comandaţi încărcarea primei scule în arborele principal. Cu tabelul CORECŢII
SCULE activ, puteţi să apăsaţi butonul [ATC FWD] (ATC înainte) sau [ATC REV]
(ATC înapoi) pentru a schimba scula, respectiv puteţi comanda M06 TXX în modul
MDI, unde XX este codul dorit al sculei.
4. Apăsaţi tasta [COOLANT] (lichid de răcire) pentru a porni livrarea lichidului de răcire.
5. Apăsaţi tasta [CLNT UP] (lichid de răcire în sus) sau [CLNT DOWN] (lichid de răcire
în jos) până când poziţia ajutajulului asigură livrarea lichidului de răcire acolo unde
doriţi.
6. Apăsaţi tasta [COOLANT] (lichid de răcire) pentru a opri livrarea lichidului de răcire.
7. Înregistraţi valoarea de lângă CLNT POS (poziţie lichid de răcire) din partea
inferioară a tabelului CORECŢII SCULE. Există mai multe moduri în care puteţi
utiliza informaţiile referitoare la această poziţie.
233
Poziţionarea P-Cool
F5.8: Afişarea poziţiei lichidului de răcire
Poziţia lichidului de răcire în tabelul de corecţii
1. Marcaţi coloana COOLANT POSITION (poziţie lichid de răcire) pentru scula dorită
din tabelul TOOL OFFSET (corecţii scule).
2. Tastaţi numărul poziţiei lichidului de răcire pentru sculă.
3. Apăsaţi tasta [F1] pentru a introduce valoarea în coloana COOLANT POSITION
(poziţie lichid de răcire).
4. Repetaţi aceşti paşi pentru fiecare sculă în parte.
Ajutajul P-Cool este reglat în poziţia din coloana COOLANT POSITION (poziţie lichid de
răcire) atunci când programul apelează scula respectivă şi activează lichidul de răcire
(M08).
Variabilele de sistem pentru poziţia lichidului de răcire
Dacă maşina dumneavoastră are funcţia Macro activată, puteţi seta poziţiile lichidului de
răcire pentru sculele 1 - 200 cu ajutorul variabilelor de sistem 3401 - 3600. De exemplu,
#3401=15 setează poziţia lichidului de răcire pentru scula 1 în poziţia 15.
234
Poziţia lichidului de răcire în blocurile de program
Puteţi regla de asemenea poziţia ajutajului P-Cool într-un bloc de program prin intermediul
unei comenzi M34 sau M35. Fiecare astfel de comandă deplasează ajutajul cu o poziţie în
sus (M35), respectiv în jos (M34).
5.5 Uşa automată cu servomotor

Această opţiune adaugă un ansamblu cu pinion şi cremalieră la uşile maşinii, permiţând
deschiderea automată a acestora. Există (2) moduri de activare a funcţiei uşă automată cu
servomotor.
Apăsaţi butonul Auto Door (uşă automată) de pe latura consolei de comandă pentru a
comuta între deschidere sau închidere uşă.
F5.9: Butonul de pe consolă Servo Auto Door (uşă automată cu servomotor) [1]
Pentru a comanda uşa automată printr-un program, utilizaţi un cod M80 pentru a deschide
uşa şi un cod M81 pentru a o închide.
235
Sistemul fără fir de palpare intuitivă (WIPS)
5.6 Lichidul de răcire prin arborele principal (TSC)

Această dotare opţională livrează lichidul de răcire direct la muchia aşchietoare a sculei,
ceea ce permite turaţii şi viteze de avans mai agresive, respectiv o evacuare îmbunătăţită
a şpanului. Lichidul de răcire prin arborele principal (TSC) este disponibil în configuraţii ce
funcţionează la 300 psi (21 bar) şi 1000 psi (69 bar). Ambele configuraţii sunt operate în
acelaşi mod.
Pentru a activa TSC, apăsaţi tasta [AUX CLNT] (lichid de răcire auxiliar) în timp ce TSC
este dezactivat, respectiv comandaţi un cod M88 într-un program.
Pentru a dezactiva TSC, apăsaţi tasta [AUX CLNT] (lichid de răcire auxiliar) în timp ce TSC
este activat, respectiv comandaţi un cod M89 într-un program.
5.7 Alte opţionale

Pentru dotările opţionale prezentate în această secţiune, sunt disponibile documentaţii
aferente în pagina web a Haas Automation (www.haascnc.com).
5.7.1 Sistemul fără fir de palpare intuitivă (WIPS)
Această dotare opţională utilizează un palpator de lucru montat pe arborele principal şi un

palpator al sculei montat pe masă pentru a seta poziţiile în unitatea de comandă Haas
pentru o precizie îmbunătăţită şi o mai bună repetabilitate.
5.7.2 Sistemul de programare intuitiv (IPS)
Această opţiune utilizează o serie de meniuri uşor de utilizat şi câmpuri opţionale pentru
generarea automată a codurilor G pentru o gamă variată de funcţii de prelucrare.
236
Codurile G, codurile M, setările
Capitol 6: Codurile G, codurile M,

setările
6.1 Prezentare
Acest capitol prezintă descrierile detaliate ale codurilor G (funcţii pregătitoare), codurilor G
(cicluri închise), codurilor M şi setărilor pe care le utilizează maşina. Fiecare din secţiunile
respective începe cu o listă a codurilor în ordine numerică şi a denumirilor
asociate codurilor.
6.1.1 Codurile G (funcţiile pregătitoare)
Codurile G, aşa-numitele coduri pregătitoare, indică sculei maşinii ce tip de operaţie să

execute, inclusiv:
• Deplasările rapide
• Deplasarea în linie dreaptă sau în arc
• Seriile închise de mişcări pentru găurirea unui alezaj, aşchierea la o anumită
dimensiune sau a unui contur
• Setarea informaţiilor referitoare la sculă
• Utilizarea adresării cu litere
• Definirea axelor şi poziţiilor de pornire şi încheiere
Majoritatea programelor CNC reclamă cunoaşterea codurilor G pentru redactarea unui

program de prelucrare a unei piese. Pentru o descriere a modului de utilizare a codurilor
G, Consultaţi secţiunea Noţiuni de bază despre programare din capitolul Programarea
începând de la pagina 152.
NOTĂ: Sistemul de programare intuitiv (IPS) Haas este un mod de

programare ce fie ascunde codurile G, fie evită complet utilizarea
codurilor G.
NOTĂ: Un bloc de program poate să conţină mai multe coduri G, cu condiţia

ca respectivele coduri G să aparţină unor grupe diferite. Nu este
permisă includerea a două coduri G din aceeaşi grupă într-un bloc de
program. Reţineţi de asemenea că este permis un singur cod M într-un
bloc.
237
Codurile G (funcţiile pregătitoare)
Aceste descrieri ale codurilor G (cicluri neînchise) sunt valabile pentru freza Haas şi sunt
prezentate în ordine numerică.
T6.1: Lista codurilor G (funcţii pregătitoare)
Cod Denumire Cod Denumire
G00 Poziţionarea prin deplasare G41 / G42 Compensarea frezei 2D

rapidă (Grupa 01) spre sânga / Compensarea
frezei 2D spre dreapta
(Grupa 07)
G01 Mişcarea de interpolare liniară G43 / G44 Compensarea lungimii

(Grupa 01) sculei + (în plus) /
Compensarea lungimii
sculei - (în minus) (Grupa
08)
G02 / G03 Mişcarea de interpolare G47 Gravarea textului (Grupa

circulară în sens orar / în sens 00)
antiorar (Grupa 01)
G04 Oprirea temporizată (Grupa G49 Anularea G43 / G44 / G143

00) (Grupa 08)
G09 Oprirea exactă (Grupa 00) G50 Anularea scalării (Grupa 11)
G10 Setarea corecţiilor/decalajelor G51 Scalarea (Grupa 11)

(Grupa 00)
G12 / G13 Frezarea unei cavităţi circulare G52 Setarea sistemului de

în sens orar / în sens antiorar coordonate lucru (Grupa 00
(Grupa 00) sau 12)
G17 / G18 / G19 Selectarea planului XY / XZ / G53 Selectarea nemodală a

YZ (Grupa 02) coordonatelor maşinii
(Grupa 00)
G20 / G21 Selectarea ţoli / Selectarea G54 - G59 Selectarea sistemului de

sistemului metric (Grupa 06) coordonate de lucru #1 - #6
(Grupa 12)
G28 Revenirea la punctul de zero G60 Poziţionarea pentru sens

al maşinii (Grupa 00) unic (Grupa 00)
G29 Revenirea din punctul de G61 Modul oprire exactă (Grupa

referinţă (Grupa 00) 15)
238
G31 Avansul până la salt (Grupa G64 Anularea G61 (Grupa 15)
00)
G35 Măsurarea automată a G65 Apelarea subrutinei macro

corecţiei pentru diametrul pentru dotarea opţională
sculei (Grupa 00) (Grupa 00)
G36 Măsurarea automată a G68 Rotaţia (Grupa 16)

decalajului de origine (Grupa
00)
G37 Măsurarea automată a G69 Anularea rotaţiei G68

corecţiei pentru lungimea (Grupa 16)
sculei (Grupa 00)
G40 Anularea compensării frezei

(Grupa 07)
G00 Poziţionarea prin deplasare rapidă (Grupa 01)
X - Comanda de mişcare pe axa X, opţională

Y - Comanda de mişcare pe axa Y, opţională
Z - Comanda de mişcare pe axa Z, opţională
A - Comanda de mişcare pe axa A, opţională
B - Comanda de mişcare pe axa B, opţională
C - Comanda de mişcare pe axa C, opţională
Codul G00 este utilizat pentru deplasarea axelor maşinii cu viteză maximă. Acesta este
utilizat în principal pentru poziţionarea rapidă a maşinii într-un punct dat înaintea fiecărei
comenzi de avans de lucru (aşchiere). Acest cod G este modal, astfel că un bloc cu G00
determină deplasarea rapidă pentru toate blocurile următoare, până când este specificat
un alt cod de Grupa 01.
O deplasare rapidă anulează de asemenea un ciclu închis activ, aşa cum o face şi codul
G80.
NOTĂ: În general, deplasarea rapidă nu se va face pe o traiectorie alcătuită

dintr-o singură linie dreaptă. Fiecare axă specificată se deplasează cu
aceeaşi viteză, dar nu toate axele îşi vor încheia neapărat deplasarea
în acelaşi timp. Maşina va aştepta până când toate mişcările sunt
încheiate înainte să fie iniţiată comanda următoare.
239
F6.1: G00 Deplasarea rapidă multiliniară

Y+
X+
G00
G01
Setarea 57 (Exact Stop Canned X-Y - ciclu închis de oprire exactă) poate determina cât de
aproape înainte sau după o deplasare rapidă va executa maşina o oprire exactă.
240
G01 Mişcarea de interpolare liniară (Grupa 01)
F - Viteza de avans
B - Comanda de mişcare pe axa B, opţională
C - Comanda de mişcare pe axa C, opţională
,R - Raza arcului
,C - Distanţa de teşire
G01 deplasează axele cu o viteză de avans comandată. Acesta este utilizat în principal
pentru aşchierea piesei de prelucrat. Un avans G01 poate fi o deplasare pe o singură axă
sau viza o combinaţie de axe. Viteza de deplasare a axelor este controlată de valoarea
vitezei de avans (F). Această valoare F poate fi în unităţi (ţoli sau mm) pe minut (G94) sau
pe rotaţie a arborelui principal (G95), respectiv poate fi timpul de finalizare a mişcării (G93).
Valoarea vitezei de avans (F) poate fi în linia de program curentă sau într-o linie anterioară.
Unitatea de comandă va utiliza întotdeauna cea mai recentă valoare F până când este
comandată o altă valoare F. În G93, este utilizată o valoare F în fiecare linie. A se
vedea G93.
G01 este o comandă modală, ceea ce înseamnă că aceasta va rămâne în vigoare până
când este anulată de o comandă de mişcare rapidă, cum ar fi G00, respectiv de o comandă
de mişcare circulară, cum ar fi G02 sau G03.
Odată iniţiată G01, toate axele programate se vor pune în mişcare şi vor atinge concomitent
poziţia ţintă. Dacă o axă nu poate asigura viteza de avans programată, unitatea de
comandă nu va executa comanda G01 şi se va genera o alarmă (viteză maximă de
avans depăşită).
Exemplu de rotunjire de colţ şi teşire
F6.2: Exemplu de rotunjire de colţ şi teşire #1
O1234 (Corner Rounding and Chamfering Example); X0. Y0.

T1 M6;
G00 G90 G54 X0. Y0. S3000 M3;
G43 H01 Z0.1 M08;
G01 Z-0.5 F20.; 4.0 4.0
Y-5. ,C1.; 5.0
X-5. ,R1.;
Y0.; R1.0
G00 Z0.1 M09;
G53 G49 Z0.;
G53 Y0.; 4.0 1.0
M30; 5.0
241
Un bloc de teşire sau un bloc de rotunjire de colţ poate fi inserat automat între două blocuri
de interpolare liniară prin specificarea ,C (teşire) sau ,R (rotunjire de colţ). Trebuie să
existe un bloc de încheiere interpolare liniară după blocul de început (poate să intervină o
pauză G04).
Aceste două blocuri de interpolare liniară specifică un colţ al intersecţiei. Dacă blocul de
început specifică un ,C, valoarea de după ,C reprezintă distanţa faţă de intersecţia unde
începe teşitura şi, în acelaşi timp, distanţa faţă de intersecţia unde se termină teşitura.
Dacă blocul de început specifică un ,R, valoarea de după ,R reprezintă raza unui cerc
tangent la colţ în două puncte: începutul arcului de rotunjire a colţului şi punctul final al
arcului respectiv. Se pot specifica blocuri consecutive de teşire sau rotunjire de colţ.
Trebuie să existe deplasare pe cele două axe specificate de planul selectat, în funcţie de
planul activ XY (G17), XZ (G18) sau YZ (G19).
G02 Mişcarea de interpolare circulară în sens orar / G03

Mişcarea de interpolare circulară în sens antiorar (Grupa 01)
F - Viteza de avans
I - Distanţa pe axa X faţă de centrul cercului, opţională
J - Distanţa pe axa Y faţă de centrul cercului, opţională
K - Distanţa pe axa Z faţă de centrul cercului, opţională
R - Raza cercului, opţională
Utilizarea I, J şi K este metoda preferată de programare a razei. R este adecvat pentru

arcele de cerc uzuale.
Aceste coduri G sunt utilizate pentru specificarea mişcării circulare. Sunt necesare două
axe pentru executarea mişcării circulare şi trebuie utilizat planul corect, G17-G19. Există
două metode de comandare a unui G02 sau G03, prima cu utilizarea adreselor I, J, K iar
cea de-a doua cu utilizarea adresei R.
O funcţie de teşire sau de rotunjire de colţ poate fi inserată într-un program prin specificarea
,C (teşire) sau ,R (rotunjire de colţ), conform celor descrise la definirea G01.
242
Utilizarea adreselor I, J şi K
Adresele I, J şi K sunt utilizate pentru poziţionarea centrului arcului în raport cu punctul de

pornire. Cu alte cuvinte, adresele I, J şi K reprezintă distanţele de la punctul de pornire
până la centrul cercului. Sunt admise numai I, J sau K specifice planului selectat (G17
utilizează IJ, G18 utilizează IK, iar G19 utilizează JK). Comenzile X, Y şi Z specifică
punctul final al arcului. Dacă nu este specificată poziţia X, Y şi Z a planului selectat, punctul
final al arcului este acelaşi cu punctul de pornire pentru axa respectivă.
Pentru aşchierea unui cerc complet, trebuie utilizate adresele I, J şi K; utilizarea unei
adrese R nu va funcţiona. Pentru aşchierea unui cerc complet, nu specificaţi un punct final
(X, Y şi Z); programaţi I, J sau K pentru a defini centrul cercului. De exemplu:
G02 I3.0 J4.0 (Presupune G17; planul XY) ;
Utilizarea adresei R
Valoarea R defineşte distanţa dintre punctul de pornire şi centrul cercului. Utilizaţi o valoare
R pozitivă pentru arce de cerc de 180° sau mai mici, respectiv o valoare R negativă pentru
arce de cerc mai mari de 180°.
Exemple de programare
F6.3: Exemplu de programare a adresei R
135O
225O
R 1.00
R 1.00
1.5 1.5
.5Ø .5Ø
G90 G54 G00 X-0.25 Y-.25 G90 G54 G00 X-0.25 Y-0.25
G01 Y1.5 F12. G01 Y1.5 F12.
G02 X1.884 Y2.384 R1.25 G02 X1.884 Y0.616 R-1.25
243
Frezarea filetelor
Frezarea filetelor utilizează o mişcare standard G02 sau G03 pentru crearea mişcării
circulare în planul X-Y, apoi adaugă o mişcare Z în acelaşi bloc pentru crearea pasului
filetului. Aceasta generează un pas al filetului; dinţii multiplii ai frezei generează restul. Linia
tipică de cod:
N100 G02 I-1.0 Z-.05 F5. (generează o rază de 1 ţol
pentru un filet cu pas de 20)
Note referitoare la frezarea filetelor:
Alezajele interne mai mici de 3/8 ţoli s-ar putea să nu fie posibile sau practice. Utilizaţi
întotdeauna freza pentru aşchiere în sensul avansului.
Utilizaţi un G03 pentru realizare filete interioare sau un G02 pentru realizare filete
exterioare. Un filet interior pe dreapta va urca pe axa Z cu valoarea unui pas al filetului. Un
filet exterior pe dreapta va coborî pe axa Z cu valoarea unui pas al filetului. PASUL = 1/filete
pe ţoli (Exemplu - 1.0 împărţit la 8 TPI = .125)
Exemplu de frezare a filetelor:
Acest program va freza un filet interior într-un alezaj 1.5 x 8 TPI utilizând o freză melc cu
un diametru .750 x 1.0.
1. Pentru început, luaţi diametrul alezajului (1.500). Scădeţi diametrul frezei .750 şi apoi
împărţiţi la 2. (1.500 - .75) / 2 = .375
Rezultatul (.375) reprezintă distanţa de pornire a frezei de la diametrul interior al
piesei.
2. După poziţionarea iniţială, următoarea etapă a programului constă în activarea
compensării frezei şi deplasarea la diametrul interior al cercului.
3. Etapa următoare este să se programeze un cerc complet (G02 sau G03) cu o
comandă pe axa Z la valoarea unui pas complet al filetului (aceasta este denumită
„interpolare elicoidală”).
4. Etapa următoare constă în îndepărtarea de diametrul interior al cercului şi
dezactivarea compensării frezei.
Compensarea frezei nu poate fi dezactivată sau activată în cursul unei mişcări pe arc.
Trebuie să se execute o mişcare liniară, pe axa X sau pe axa Y pentru deplasarea sculei
spre şi dinspre diametrul de prelucrat. Această mişcare va fi valoarea maximă a
compensării ce poate fi reglată.
244
F6.4: Exemplu de frezare filete, 1.5 diametru X 8 TPI: [1] Traiectoria sculei, [2]
Activarea şi dezactivarea compensării frezei.
I.D. Thread Milling Ex ercise
N11
N5, N9,
N12 N10
N8
1
2
Exemplu de program
NOTĂ: Numeroşi producători de top în domeniul frezelor de filetare oferă

software-uri online gratuite pentru a ajuta programatorii să îşi creeze
codurile G. Acest lucru este deosebit de util atunci când încercaţi să
scrieţi un cod pentru programe complexe de frezare filete conice.
%
O02300 (FREZARE FILET 1.5-8 UNC) ;
N1 T1 M06 (freză melc de .5 ţoli diam) ;
N2 G00 G90 G40 G80 G54 ;
N3 M01 ;
N4 S3500 M03 ;
N5 X0 Y0 ;
N6 G43 Z0.1 H01 M08 ;
N7 G01 Z-0.5156 F50. ;
N8 G41 X0.25 Y-0.25 F10. D01 ;
N9 G03 X0.5 Y0 I0 J0.25 Z-0.5 ;
N10 I-0.5 J0 Z-0.375 F20. ;
N11 X0.25 Y0.25 I-0.25 J0 Z-0.3594 ;
N12 G40 G01 X0 Y0 ;
N13 G00 Z0.1 M09 ;
N14 G91 G28 Z0v
N15 M05 ;
245
N16 M30 ;
%
N5 = XY în centrul alezajului
N7 = Adâncimea filetului, minus pasul 1/8
N8 = Activarea compensării frezei
N9 = Pătrunderea în filet, creştere cu pas 1/8
N10 = Aşchierea completă a filetului, deplasare în sus Z cu valoarea pasului
N11 = Ieşirea din filet, creştere cu pas 1/8
N12 = Anularea compensării frezei
NOTĂ: Reglarea maximă a compensării frezei este .175.
Frezarea filetelor exterioare
F6.5: Exemplu de frezare filete exterioare, tijă cu diametru 2.0 x 16 TPI: [1] Traiectoria
sculei [2] Poziţionarea prin deplasare rapidă, activarea şi dezactivarea
compensării frezei, [3] Poziţia de pornire, [4] Arc cu Z.
XO, YO
1
2
Exemplu de program:
246
%
O02400 (Frezare filet pe o tijă cu diametru 2.0 x 16
TPI) ;
T1 M06 (0.5 diam. 2FLT. frezare filet) ;
G00 G90 G54 X-0.2 Y1.4 S1910 M03 (X0, Y0 este în centrul
tijei) ;
G43 H01 Z0.1 M08 (Z0 este în partea superioară a piesei
- înălţimea tijei este 1.125”) ;
G00 Z-1. ;
G01 G41 D01 Y.962 F30. (Activare compensare freză) ;
G01 X0. F11.5 (Mişcare liniară spre tijă) ;
G02 J-0.962 Z-1.0625 (Mişcare circulară; mişcare
negativă pe axa Z) ;
Mişcare circulară; mişcare negativă pe axa (Mişcare
liniară de îndepărtare de tijă) ;
G01 G40 Y1.4 F30. (Dezactivare compensare freză) ;
G00 Z0.1 M09 ;
G28 G91 Y0. Z0. ;
M30 ;
%
NOTĂ: O mişcare de compensare a frezei poate fi orice mişcare pe axa X sau

Y dintr-o poziţie oarecare, atât timp cât deplasarea este mai mare
decât valoarea compensării.
Exemplu de frezare a filetelor cu un singur vârf
Acest program este pentru un alezaj cu diametrul 1.0" cu un diametru al frezei de 0.500" şi
un pas al filetului de 0.125 (8TPI). Acest program se poziţionează în modul absolut G90 şi
comută apoi în modul incremental G91 în linia N7.
Utilizarea unei valori Lxx în linia N10 ne permite să repetăm de mai multe ori frezarea
arcelor filetelor cu o freză de filetare cu un singur vârf.
%
O02301 (FREZARE FILET 1.5-8 UNC) ;
(Frezare filete cu un singur vârf) ;
N1 T1 M06 (freză melc de .5 ţoli diam) ;
N2 G00 G90 G40 G80 G54 ;
N3 M01 ;
N4 S5000 M03 ;
N5 X0 Y0 ;
N6 G43 Z0.1 H01 M08 ;
N7 G91 G01 Z-0.5156 F50. (Comută la G91) ;
247
N8 G41 X0.25 Y-0.25 F20. D01 ;

N9 G03 X0.25 Y0.25 I0 J0.25 Z0.0156 ;
N10 I-0.5 J0 Z0.125 L5 (Repetă de 5 ori) ;
N11 X-0.25 Y0.25 I-0.25 J0 Z0.0156 ;
N12 G40 G01 X-0.25 Y-0.25 ;
N13 G90 G00 Z0.1 M09 (Comută înapoi la G90) ;
N14 G91 G28 Z0 ;
N15 M05 ;
N16 M30 ;
%
Descrierea liniilor specifice:
N5 = XY în centrul alezajului
N7 = Adâncimea filetului, minus pasul 1/8. Comutarea la G91
N8 = Activarea compensării frezei
N9 = Pătrunderea în filet, creştere cu pas 1/8
N10 = Aşchierea completă a filetului, deplasare în sus Z cu valoarea pasului
N11 = Ieşirea din filet, creştere cu pas 1/8
N12 = Anularea compensării frezei
N13 = Comutarea înapoi la poziţionarea absolută G90
Mişcarea elicoidală
Mişcarea elicoidală (în spirală) este posibilă cu G02 sau G03 prin programarea axei liniare
ce nu se află în planul selectat. Această a treia axă va fi deplasată în mod liniar, în timp ce
pe celelalte două axe se va executa o mişcare circulară. Viteza fiecărei axe va fi controlată
astfel încât viteza elicoidală să corespundă vitezei de avans programate.
G04 Oprirea temporizată (Grupa 00)
P - Timpul de oprire în secunde sau milisecunde
G04 este utilizat pentru a se provoca o întârziere sau o oprire temporizată în program.
Blocul ce conţine G04 va fi întârziat cu timpul specificat în codul P. De exemplu:
G04 P10.0. ;
Acesta va întârzia programul cu 10 secunde.
248
NOTĂ: Modul de utilizare a punctului zecimal: G04 P10. este o oprire

temporizată de 10 secunde; G04 P10 este o oprire temporizată de
10 milisecunde.
G09 Oprirea exactă (Grupa 00)
Codul G09 este utilizat pentru specificarea unei opriri controlate a axelor. Aceasta
afectează doar blocul în care este comandată; aceasta este nemodală, şi nu afectează
blocurile următoare. Mişcările maşinii vor fi decelerate până în punctul programat înaintea
procesării unei alte comenzi.
G10 Setarea corecţiilor/decalajelor (Grupa 00)
G10 permite programatorului să seteze corecţiile/decalajele prin program. Utilizarea G10

înlocuieşte introducerea manuală a corecţiilor/decalajelor (de ex. corecţiile pentru lungimea
şi diametrul sculelor, respectiv decalajele de origine).
L – Selectează categoria de corecţii/ decalaje.
L2 Originea coordonatelor de lucru pentru G52 şi G54-G59
L10 Valoarea corecţiei pentru lungimea sculei (pentru codul H)
L1 sau L11 Valoarea corecţiei pentru uzura sculei (pentru codul H)
L12 Valoarea corecţiei pentru diametrul sculei (pentru codul D)
L13 Valoarea corecţiei pentru uzura pe diametrul sculei (pentru codul D)
L20 Originea auxiliară a coordonatelor de lucru pentru G110-G129
P – Selectează o corecţie specifică.
P1-P100 Utilizate pentru referiri la corecţii cod D sau H (L10-L13)
P0 G52 face referinţă la coordonatele de lucru (L2)
P1-P6 G54-G59 fac referinţă la coordoatele de lucru (L2)
P1-P20 G110-G129 fac referinţă la coordoatele auxiliare (L20)
P1-P99 G154
P1-P99 fac referinţă la coordonatele auxiliare (L20)
R Valoarea corecţiei sau creşterea pentru lungime şi diametru.
X Poziţia de zero pe axa X, opţională
Y Poziţia de zero pe axa Y, opţională
Z Poziţia de zero pe axa Z, opţională
A Poziţia de zero pe axa A, opţională
Exemple de programare:
G10 L2 P1 G91 X6.0 (Deplasare coordonate G54 6.0 spre
dreapta) ;
G10 L20 P2 G90 X10. Y8. {Setare coordonate de lucru G111
la X10.0 ,Y8.0} ;
249
G10 L10 G90 P5 R2.5 {Setare corecţie pentru scula #5 la

2.5} ;
G10 L12 G90 P5 R.375 {Setare diametru pentru scula #5
la .375”} ;
G10 L20 P50 G90 X10. Y20. {Setare coordonate de lucru
G154 P50 la X10. Y20.} ;
G12 Frezarea unei cavităţi circulare în sens orar / G13

Frezarea unei cavităţi circulare în sens antiorar (Grupa 00)
Aceste două coduri G sunt utilizate pentru frezarea unor profiluri circulare. Acestea diferă
doar în privinţa sensului de rotaţie utilizat. Ambele coduri G utilizează planul circular implicit
XY (G17) şi implică utilizarea G42 (compensarea frezei) pentru G12 şi G41 pentru G13.
Aceste două coduri G sunt nemodale.
*D Selectarea razei sau diametrului sculei
F - Viteza de avans
I Raza primului cerc (sau de finisare dacă nu există K). Valoarea I trebuie să fie mai mare
decât raza sculei, dar mai mică decât valoarea K.
K Raza cercului de finisare (dacă este specificat)
L Contorizarea buclei la treceri repetate în profunzime
Q Creşterea razei, sau pasul de avans (trebuie utilizată împreună cu K)
Z Adâncimea de aşchiere sau adaosul
*Pentru obţinerea diametrului cercului programat, unitatea de comandă utilizează

dimensiunea sculei pentru codul D selectat. Pentru programarea axei centrale a sculei,
selectaţi D0.
NOTĂ: Specificaţi D00 dacă nu se doreşte o compensare a frezei. Dacă nu se

specifică niciun D în blocul G12/G13, va fi utilizată ultima valoare D
comandată, chiar dacă aceasta a fost anulată anterior cu un cod G40.
Scula trebuie poziţionată în centrul cercului prin utilizarea X şi Y. Pentru îndepărtarea

integrală a materialului din interiorul cercului, utilizaţi valori I şi Q mai mici decât diametrul
sculei şi o valoare K egală cu raza cercului. Pentru a se prelucra doar un cerc cu raza dată,
utilizaţi o valoare I setată la nivelul razei şi nicio valoare K sau Q.
%
O00098 (Exemplu G12 şi G13) ;
(Corecţie D01 setată aprox. la dimensiunea sculei) ;
(Scula trebuie să aibă un diam. mai mare decât Q) ;
T1M06 ;
G54G00G90X0Y0 (Deplasare în centrul G54) ;
G43Z0.1H01 ;
250
S2000M03 ;
G12I1.5F10.Z-1.2D01 (Finisare cavitate în sens orar) ;
G00Z0.1 ;
G55X0Y0 (Deplasare în centrul G55) ;
G12I0.3K1.5Q0.3F10.Z-1.2D01 (Degroşare şi finisare în
sens orar) ;
G00Z0.1 ;
G13I1.5F10.Z-1.2D01 (Finisare cavitate în sens
antiorar) ;
G00Z0.1 ;
G13I0.3K1.5Q0.3F10.Z-1.2D01 (Degroşare şi finisare în
sens antiorar) ;
G00Z0.1 ;
G28 ;
M30 ;
F6.6: Frezarea unei cavităţi circulare, este prezentat G12 - în sens orar: [1] Doar I, [2]
Doar I, K şi Q.
1 2
I I
Q
K
Aceste coduri G presupun utilizarea compensării frezei, astfel că nu este necesar un G41
sau G42 în linia de program. Însă, este necesar un cod al corecţiei D, pentru raza sau
diametrul frezei, pentru ajustarea diametrului cercului.
Exemplele următoare de programare prezintă structura G12 şi G13, precum şi diferitele

moduri în care pot fi scrise aceste programe.
Trecere unică: Se utilizează doar I.
Aplicaţii: Găurire etajată într-o trecere, degroşare şi finisare cavitate alezaje mici,
prelucrare pe diametru interior canale pentru garnituri inelare.
Treceri multiple: Se utilizează I, K şi Q.
Aplicaţii: Găurire etajată în mai multe treceri, degroşare şi finisare cavitate alezaje mari cu
încălecarea frezei.
251
Treceri multiple în adâncime pe Z: Se utilizează doar I, respectiv I, K şi Q (G91 şi L pot fi

de asemenea utilizate).
Aplicaţii: Degroşare şi finisare în profunzime cavităţi.
Figurile anterioare prezintă traiectoria sculei în cursul codurilor G pentru frezarea

cavităţilor.
Examplu G13 cu treceri multiple cu utilizarea I, K, Q, L şi G91:
Acest program utilizează G91 şi un contor L de 4, astfel că acest ciclu se va executa în total
de patru ori. Adaosul în profunzime pe axa Z este 0.500. Aceasta este înmulţită cu contorul
L, rezultând o adâncime totală a acestui alezaj de 2.000.
G91 şi contorul L pot fi utilizate de asemenea într-o linie G13 „doar I”.
NOTĂ: Dacă în coloana geometrie a ecranului Corecţii/ decalaje este

introdusă o valoare, G12/G13 va citi datele, indiferent dacă este sau
nu prezent un D0. Pentru a anula compensarea frezei, inseraţi un D00
în linia de program, ce va determina ignorarea valorii din coloana
geometrie a tabelului Corecţii/decalaje.
Descriere exemplu de program

%
O4000 (0.500 introdus în coloana corecţie rază/
diametru) ;
T1 M06 (Scula #1 este o freză deget de 0.500” diametru)
;
G00 G90 G54 X0 Y0 S4000 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
G01 Z0 F30. ;
G13 G91 Z-.5 I.400 K2.0 Q.400 L4 D01 F20. ;
G00 G90 Z1.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
252
G17 / G18 / G19 Selectarea planului XY / XZ / YZ (Grupa 02)
Suprafaţa piesei de prelucrat pe care urmează să se realizeze o operaţie de frezare

circulară (G02, G03, G12, G13) trebuie să aibă selectate două din cele trei axe principale
(X, Y şi Z). Unul din cele trei coduri G este utilizat pentru selectarea planului - G17 pentru
XY, G18 pentru XZ, respectiv G19 pentru YZ. Toate sunt modale şi se aplică tuturor
mişcărilor circulare ulterioare. Planul selectat implicit este G17, ceea ce înseamnă că o
mişcare circulară în planul XY poate fi programată fără selectarea G17. Selecţia planului se
aplică de asemenea G12 şi G13, pentru frezarea unei cavităţi circulare (întotdeauna în
planul XY).
Dacă este selectată compensarea razei sculei (G41 sau G42), utilizaţi doar planul XY (G17)
pentru mişcarea circulară.
G17 definit - Mişcarea circulară cu operatorul privind de sus spre masa XY. Aceasta
defineşte mişcarea sculei faţă de masă.
G18 definit - Mişcarea circulară este definită ca mişcarea percepută de operatorul ce

priveşte din partea din spate a maşinii spre panoul frontal de comandă.
G19 definit - Mişcarea circulară este definită ca mişcarea percepută de operatorul ce

priveşte peste masă din partea laterală a maşinii unde este montat panoul de comandă.
F6.7: Diagramele de mişcare circulară G17, G18 şi G19: [1] Vedere de sus, [2] Vedere
din faţă, [3] Vedere din dreapta.
G17 G18 G19
G03
G02
G03 G02
Z G03 Z G02
G03
G03
G03
1 2 3
G02
G02 G02
X X
Y Y
G20 Selectarea ţoli / G21 Selectarea sistemului metric

(Grupa 06)
Codurile G G20 (ţoli) şi G21 (mm) sunt utilizate pentru a se asigura faptul că selecţia ţoli/mm
este setată corect pentru program. Selecţia între programarea în ţoli, respectiv mm se va
face cu ajutorul setării 9. Un cod G20 într-un program va determina declanşarea unei
alarme a maşinii dacă setarea 9 nu este setată la ţoli.
253
G28 Revenirea la punctul de zero al maşinii (Grupa 00)
Codul G28 readuce simultan toate axele (X, Y, Z, A and B) în poziţia de zero a maşinii atunci
când nu este specificată nicio axă în linia G28.
Ca alternativă, atunci când se specifică una sau mai multe axe în linia G28, G28 va
determina deplasarea în poziţiile specificate şi apoi în poziţia de zero a maşinii. Acesta se
numeşte punctul de referinţă G29; acesta este salvat automat pentru utilizarea dotării
opţionale în G29.
G28 anulează de asemenea corecţiile pentru lungimea sculei.
Setarea 108 afectează modul în care se readuc la zero axele rotative atunci când
comandaţi un G28. Consultaţi la pagina 381 pentru informaţii suplimentare în acest sens.
Exemple de programe
G28 G90 X0 Y0 Z0 (deplasare în X0 Y0 Z0) ;
(în sistemul de coordonate de lucru curent şi apoi în
poziţia de zero a maşinii) ;
G28 G90 X1. Y1. Z1. (deplasarea în X1. Y1. Z1.) ;
(în sistemul de coordonate de lucru curent şi apoi în
poziţia de zero a maşinii) ;
G28 G91 X0 Y0 Z0 (deplasarea directă în poziţia de zero
a maşinii) ;
(deoarece deplasarea incrementală iniţială este zero) ;
G28 G91 X-1. Y-1. Z-1 (deplasarea incrementală -1.) ;
(pe fiecare axă şi apoi în poziţia de zero a maşinii) ;
G29 Revenirea din punctul de referinţă (Grupa 00)
Codul G29 este utilizat pentru deplasarea axelor într-o poziţie specificată. Axele selectate
în acest bloc sunt deplasate în punctul de referinţă G29 salvat în G28, iar apoi deplasate în
poziţia specificată în comanda G29.
254
G31 Avansul până la salt (Grupa 00)
(Acest cod G este opţional şi necesită un palpator.)
Acest cod G este utilizat pentru înregistrarea unei poziţii palpate într-o variabilă macro.
F - Viteza de avans
X - Comanda de mişcare absolută pe axa X
Y - Comanda de mişcare absolută pe axa Y
Z - Comanda de mişcare absolută pe axa Z
A - Comanda de mişcare absolută pe axa A
B - Comanda de mişcare absolută pe axa B
C - Comanda de mişcare absolută pe axa C (UMC)
Acest cod G deplasează axele programate în timp ce aşteaptă un semnal de la palpator

(semnal de salt). Mişcarea specificată este iniţiată şi continuă până când se ajunge în
poziţie sau până când palpatorul recepţionează un semnal de salt. Dacă palpatorul
recepţionează un semnal de salt în timpul unei mişcări G31, unitatea de comandă va emite
un semnal sonor, iar poziţia semnalului de salt va fi înregistrată în variabilele macro.
Programul va executa apoi următoarea linie de cod. Dacă palpatorul nu recepţionează un
semnal de salt în timpul unei mişcări G31, unitatea de comandă nu va emite un semnal
sonor, iar poziţia semnalului de salt va fi înregistrată la sfârşitul mişcării programate.
Programul va continua.
Variabilele macro #5061 – #5066 sunt desemnate pentru memorarea poziţiilor semnalului
de salt pe fiecare axă. Pentru informaţii suplimentare referitoare la aceste variabile pentru
semnalul de salt, consultaţi secţiunea Macro-urile a acestui manual.
Note:
Acest cod este nemodal şi se aplică numai pentru blocul de cod în care este specificat G31.
Nu utilizaţi compensarea frezei (G41, G42) cu un G31.
Linia G31 trebuie să conţină o comandă de avans. Pentru a preveni deteriorarea

palpatorului, utilizaţi o viteză de avans sub F100. (ţoli), respectiv F2500. (metric).
Activaţi palpatorul înainte să utilizaţi G31.
Dacă freza respectivă dispune de un sistem de palpare standard Renishaw, utilizaţi

următoarele comenzi pentru a activa palpatorul.
Utilizaţi următorul cod pentru a activa palpatorul arborelui principal.

M59 P1134 ;
Utilizaţi următorul cod pentru a activa palpatorul pentru setarea sculei.

M59 P1133 ;
G04 P1.0 ;
255
M59 P1134 ;
Utilizaţi următorul cod pentru a dezactiva orice palpator.

M69 P1134 ;
A se vedea de asemenea M75, M78 şi M79.
Exemplu de program:
Acest exemplu de program măsoară partea superioară a unei piese prin deplasarea
palpatorului arborelui principal în sensul negativ al axei Z. Pentru a utiliza acest program,
poziţia piesei pentru G54 trebuie setată pe sau aproape de suprafaţa de măsurat.
O00031 (PROGRAM G31) ;
T30 M06 ;
G00 G90 G54 X0. Y0. ;
M59 P1134 ;
G43 H30 Z1. ;
G31 Z-0.25 F50. ;
Z1. ;
M69 P1134 ;
G00 G53 Z0. ;
M30 ;
G35 Măsurarea automată a corecţiei pentru diametrul sculei

(Grupa 00)
Acest cod G este utilizat pentru setarea corecţiei pentru diametrul sculei.
F - Viteza de avans
D - Codul corecţiei pentru diametrul sculei
X - Comanda pe axa X, opţională
Y - Comanda pe axa Y, opţională
Funcţia de măsurare automată a corecţiei pentru diametrul sculei (G35) este utilizată
pentru setarea diametrului (sau razei) sculei prin utilizarea a două atingeri ale palpatorului;
câte una pe fiecare parte a sculei. Primul punct este setat cu un bloc G31 prin utilizarea
unui M75, iar al doilea punct este setat cu blocul G35. Distanţa dintre cele două puncte este
setată ca valoare a corecţiei selectate (diferită de zero) Dnnn.
Setarea 63 Tool Probe Width (lăţimea palpatorului sculei) este utilizată pentru scăderea
lăţimii palpatorului sculei din valoarea măsurată a lăţimii sculei. Consultaţi secţiunea
Setările a acestui manual pentru informaţii suplimentare referitoare la setarea 63.
256
Acest cod G deplasează axele în poziţia programată. Mişcarea specificată este iniţiată şi
continuă până când se ajunge în poziţie sau până când palpatorul transmite un semnal
(semnal de salt).
OBSERVAŢII:
Pentru a preveni deteriorarea palpatorului, utilizaţi o viteză de avans sub F100. (ţoli),
respectiv F2500. (metric).
Activaţi palpatorul pentru setarea sculei înainte să utilizaţi G35.

următoarele comenzi pentru a activa palpatorul pentru setarea sculei.
M59 P1133 ;
G04 P1.0 ;
M59 P1134 ;
Utilizaţi următoarele comenzi pentru a dezactiva palpatorul pentru setarea sculei.

M69 P1134 ;
Activaţi arborele principal în sens invers (M04) pentru o freză cu tăiş pe dreapta.
A se vedea de asemeneaG31.
Exemplu de program:
Acest exemplu de program măsoară diametrul unei scule şi înregistrează valoarea

măsurată în pagina de corecţii scule. Pentru a utiliza acest program, poziţia pentru
decalajul de origine G59 trebuie setată în poziţia palpatorului pentru setarea sculei.
T1 M06 ;
G00 G90 G59 X0. Y-1. ;
M59 P1133 ;
G04 P1. ;
M59 P1134 ;
G43 H01 Z1. ;
M04 S200 ;
G01 Z-0.25 F50. ;
G31 Y-0.25 F10. M75 ;
G01 Y-1. F25. ;
Z0.5 ;
Y1. ;
257
Z-0.25 ;
G35 Y0.25 D01 F10. ;
G01 Y1. F25. ;
Z1. ;
M69 P1134 ;
G00 G53 Z0. ;
M30 ;
G36 Măsurarea automată a decalajului de origine (Grupa 00)
Acest cod G este utilizat pentru setarea corecţiilor sculelor cu un palpator.

F - Viteza de avans
I - Distanţa de decalare pe axa X, opţională
J - Distanţa de decalare pe axa Y, opţională
K - Distanţa de decalare pe axa Z, opţională
Măsurarea automată a decalajului de origine (G36) este utilizată pentru a comanda unui
palpator setarea decalajelor coordonatelor de lucru. Un G36 va deplasa axele maşinii
pentru palparea piesei de prelucrat cu un palpator montat pe arborele principal. Axa (axele)
se va deplasa până când este recepţionat un semnal de la palpator sau se ajunge la
sfârşitul mişcării programate. Corecţiile sculelor (G41, G42, G43 sau G44) nu vor fi activate
atunci când se execută această operaţie. Punctul în care este recepţionat semnalul de salt
devine poziţia de zero în sistemul de coordonate de lucru activat curent pentru fiecare axă
programată.
Dacă este specificat un I, J sau K, decalajul de origine al axei corespunzătoare este

deplasat cu valoarea din comanda I, J sau K. Aceasta permite îndepărtarea decalajului de
origine faţă de punctul în care palpatorul vine efectiv în contact cu piesa.
OBSERVAŢII:
Punctele palpate sunt corectate cu valorile din setările 59 – 62. Consultaţi secţiunea
Setările a acestui manual pentru informaţii suplimentare în acest sens.
Nu utilizaţi compensarea lungimii sculei (G43, G44) cu un G36.
258
Activaţi palpatorul arborelui principal înainte să utilizaţi G36.

următoarele comenzi pentru a activa palpatorul arborelui principal.
M59 P1134 ;
Utilizaţi următoarele comenzi pentru a dezactiva palpatorul arborelui principal.

M69 P1134 ;
A se vedea de asemenea M78 şi M79.
EXEMPLU DE PROGRAM:
T30 M06 ;
G00 G90 G58 X0. Y1. ;
M59 P1134 ;
Z-21.3 ;
G01 G91 Y-0.5 F50. ;
G36 Y-0.7 F10. ;
G91 Y0.25 F50. ;
G00 Z1. ;
G90 ;
M69 P1134 ;
G00 G53 Z0. ;
M30 ;
259
G37 Măsurarea automată a corecţiei pentru lungimea sculei

(Grupa 00)
Acest cod G este utilizat pentru setarea corecţiilor pentru lungimea sculei.
F - Viteza de avans
H - Codul corecţiei sculei
Z - Corecţia necesară pe axa Z
Măsurarea automată a corecţiei pentru lungimea sculei (G37) este utilizată pentru a
comanda unui palpator setarea corecţiilor pentru lungimea sculei. Un G37 va deplasa axa
Z pentru palparea sculei cu un palpator pentru setarea sculei. Axa Z se va deplasa până
când este recepţionat un semnal de la palpator sau până când este atins capătul de cursă.
Un cod H diferit de zero şi fie G43, fie G44 trebuie să fie active. Când este recepţionat un
semnal de la palpator (semnal de salt), poziţia Z este utilizată pentru setarea corecţiei
specificate a sculei (Hnnn). Corecţia rezultată a sculei reprezintă distanţa dintre punctul de
zero în sistemul de coordonate de lucru curent şi punctul în care este atins palpatorul. Dacă
în linia de cod G37 există o valoare Z diferită de zero, corecţia rezultată a sculei va fi
decalată cu valoarea diferită de zero respectivă. Specificaţi Z0 pentru se lucra
fără corecţie.
Sistemul de coordonate de lucru (G54, G55 etc.) şi corecţiile pentru lungimea sculei
(H01-H200) pot fi selectate în blocul curent sau în blocul anterior.
OBSERVAŢII:
Un cod H diferit de zero şi fie G43, fie G44 trebuie să fie active.
Activaţi palpatorul pentru setarea sculei înainte să utilizaţi G37.

următoarele comenzi pentru a activa palpatorul pentru setarea sculei.
M59 P1133 ;
G04 P1. ;
M59 P1134 ;
Utilizaţi următoarea comandă pentru a dezactiva palpatorul pentru setarea sculei.

M69 P1134 ;
A se vedea de asemenea M78 şi M79.
260
Exemplu de program:
Acest exemplu de program măsoară lungimea unei scule şi înregistrează valoarea

măsurată în pagina de corecţii scule. Pentru a utiliza acest program, poziţia pentru
decalajul de origine G59 trebuie setată în poziţia palpatorului pentru setarea sculei.
T1 M06 ;
M59 P1133 ;
G04 P1. ;
M59 P1134 ;
G00 G90 G59 X0. Y0. ;
G00 G43 H01 Z5. ;
G37 H01 Z0. F30. ;
G00 G53 Z0. ;
M69 P1134 ;
M30 ;
G40 Anularea compensării frezei (Grupa 07)
G40 anulează compensarea frezei G41 sau G42.
G41 Compensarea frezei 2D spre sânga / G42 Compensarea

frezei 2D spre dreapta (Grupa 07)
G41 va selecta compensarea frezei spre stânga; aceasta înseamnă că scula este
deplasată spre stânga traiectoriei programate pentru compensarea dimensiunii sculei.
Adresa D trebuie programată pentru selectarea corecţiei adecvate a razei sau diametrului
sculei. Dacă valoarea corecţiei selectate este negativă, compensarea frezei va funcţiona
ca şi cum s-ar fi specificat G42 (compensarea frezei spre dreapta).
Partea stângă sau dreaptă a traiectoriei programate este determinată în raport cu scula
privită din spate în timp ce se îndepărtează. Dacă scula trebuie să fie în stânga faţă de
traiectoria programată atunci când se îndepărtează, utilizaţi G41. Dacă aceasta trebuie să
fie în dreapta faţă de traiectoria programată atunci când se îndepărtează, utilizaţi G42.
Pentru informaţii suplimentare în acest sens, consultaţi secţiunea Compensarea frezei.
261
G43 Compensarea lungimii sculei + (în plus) / G44

Compensarea lungimii sculei - (în minus) (Grupa 08)
Un cod G43 selectează compensarea lungimii sculei în sens pozitiv; lungimea sculei din
pagina de corecţii este adăugată la poziţia comandată a axei. Un cod G44 selectează
compensarea lungimii sculei în sens negativ; lungimea sculei din pagina de corecţii este
scăzută din poziţia comandată a axei. O adresă H diferită de zero trebuie programată
pentru selectarea înregistrării adecvate din pagina de corecţii.
G47 Gravarea textului (Grupa 00)
Unitatea de comandă Haas permite operatorului să graveze o linie de text sau serii de
fabricaţie secvenţiale cu un singur cod G.
NOTĂ: Gravarea de-a lungul unui arc nu este suportată.
E - Viteza de avans în profunzime (unităţi/min)

F - Viteza de avans la gravare (unităţi/min)
I - Unghiul de rotaţie (-360. – +360.); unghiul implicit este 0
J - Înălţimea textului în ţoli/mm (minimum = 0.001 ţoli); înălţimea implicită este 1.0 ţol
P - 0 pentru gravare şir de litere
- 1 pentru gravare serii de fabricaţie secvenţiale
- 32-126 pentru caractere ASCII
R - Planul de revenire
X - Pornirea gravării pe axa X
Y - Pornirea gravării pe axa Y
Z - Adâncimea de aşchiere
Gravarea unui şir de litere (G47 P0)
Această metodă este utilizată pentru gravarea unui text pe o piesă. Textul va fi inclus sub
forma unui comentariu în aceeaşi linie cu comanda G47. De exemplu, G47 P0 (TEXTUL
DE GRAVAT), va grava TEXTUL DE GRAVAT pe piesă.
Caracterele disponibile pentru gravarea cu această metodă sunt:
A-Z, a-z 0-9, şi ` ~ ! @ # $ % ^ & * - _ = + [ ] { } \ | ; : ’ ” , . / < > ?
262
Nu toate aceste caractere pot fi introduse de la unitatea de comandă. Consultaţi secţiunea

următoare Gravarea caracterelor speciale atunci când programaţi de la tastatura frezei sau
când gravaţi parenteze ().
Exemplu:
Acest exemplu va grava cele prezentate în figură.

O00036 (GRAVARE TEXT) ;
T1 M06 ;
G00 G90 G98 G54 X0. Y0. ;
S7500 M03 ;
G43 H01 Z0.1 ;
G47 P0 (TEXTUL DE GRAVAT) X2. Y2. I45. J0.5 R0.05
Z-0.005 F15. E10.G00 G80 Z0.1 ;
M05 ;
G28 G91 Z0 ;
M30 ;
F6.8: Exemplu de program de gravare
E
AV
6
R
G
5
EN
4
TO
o
3
90
XT
o
45
TE
o
2 180o 0
o
1 -45
5"
o
270
0.
1 2 3 4 5 6
În acest exemplu:
G47 P0 (Selectare gravare şir de litere) ;
X2.0 Y2.0 (Setare punct de pornire pentru text în colţul
din stânga jos al primei litere) ;
I45. (Plasare text în unghi pozitiv de 45°) ;
J.5 (Setare înălţime text la 0.5 unităţi - ţoli/mm) ;
R.05 (Comandare retragere freză la 0.05 unităţi
deasupra piesei după gravare) ;
Z-.005 (Setare adâncime gravare la -.005 unităţi) ;
F15.0 (Setare viteză de avans la gravare, mişcare XY,
de 15 unităţi pe minut) ;
E10.0 (Setare viteză de avans în profunzime, mişcare -Z,
de 10 unităţi pe minut) ;
263
Gravarea caracterelor speciale
Gravarea caracterelor speciale implică utilizarea G47 cu valori P specifice (G47 P32-126).
Valorile P pentru gravarea caracterelor specifice
T6.2: G47 Valorile P pentru caractere speciale
32 spaţiu 41 ) 59 ; 93 ]
33 ! 42 * 60 < 94 ^
34 “ 43 + 61 = 95 _
35 # 44 , 62 > 96 ‘
36 $ 45 - 63 ? 97-122 a-z
37 % 46 . 64 @ 123 {
38 & 47 / 65-90 A-Z 124 |
39 ‘ 48-57 0-9 91 [ 125 }
40 ( 58 : 92 \ 126 ~
Exemplu:
Pentru a grava $2.00, de la unitatea de comandă, sunt necesare două linii de cod. Prima
utilizează un P36 pentru a grava simbolul dolar ($), iar cea de-a doua utilizează
P0 (2.00).
NOTĂ: Axele (poziţia de pornire pe axele XY) trebuie deplasate între prima şi
a doua linie de cod pentru a se realiza spaţiul dintre simbolul dolar şi
cifra 2.
Aceasta este singura metodă de gravare a parantezelor ().
264
Setarea seriei de fabricaţie iniţiale de gravat
Există două moduri de a seta seria de fabricaţie iniţială de gravat. Primul necesită
înlocuirea simbolurilor # dintre paranteze cu primul număr de gravat. Prin această metodă,
nu se gravează nimic atunci când este executată linia G47 (doar se setează seria de
fabricaţie iniţială). Executaţi-o o dată şi apoi înlocuiţi din nou valoarea dintre paranteze cu
simboluri # pentru gravarea normală.
Exemplu:
Programul din exemplul următor va seta seria de fabricaţie iniţială de gravat la 0001. Rulaţi
o dată acest cod şi apoi modificaţi din (0001) în (####).
G47 P1 (0001) ;
A doua metodă de setare a seriei de fabricaţie iniţiale de gravat constă în modificarea

variabilei macro în care este memorată această valoare (variabila macro 599). Opţiunea
Macro nu trebuie să fie activată.
Apăsaţi tasta [CURRENT COMMANDS] (comenzi curente), apoi apăsaţi după caz tasta
[PAGE UP] (pagina anterioară) sau [PAGE DOWN] (pagina următoare) pentru a se afişa
pagina MACRO VARIABLES (variabile macro). Din ecranul respectiv, tastaţi 599 şi apăsaţi
tasta săgeată în jos.
Odată marcată opţiunea 599 pe ecran, tastaţi seria de fabricaţie iniţială de gravat, de
exemplu [1], apoi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
Aceeaşi serie de fabricaţie poate fi gravată de mai multe ori pe aceeaşi piesă prin utilizarea
unei instrucţiuni macro. Este necesară opţiunea macro. Se poate introduce o instrucţiune
macro conform celei de mai jos între două cicluri de gravare G47 pentru a se împiedica
incrementarea seriei de fabricaţie cu o unitate. Consultaţi secţiunea „Macro-urile” a
acestui manual pentru detalii suplimentare.
Instrucţiune macro: #599=[#599-1]
Gravarea seriilor de fabricaţie secvenţiale (G47 P1)
Această metodă este utilizată pentru gravarea cifrelor seriilor de fabricaţie ale pieselor, cu
numărul gravat mărit la fiecare ciclu cu câte o unitate. Simbolul # este utilizat pentru setarea
numărului de cifre al seriei de fabricaţie. De exemplu, G47 P1 (####) limitează seria la
patru cifre, în timp ce (##) va limita seria de fabricaţie la două cifre.
Exemplu:
265
Programul din exemplul următor va grava o serie de fabricaţie din patru cifre.
O00037 (GRAVARE SERIE DE FABRICAŢIE) ;
T1 M06 ;
G00 G90 G98 G54 X0. Y0. ;
S7500 M03 ;
G43 H01 Z0.1 ;
G47 P1 (####) X2. Y2. I0. J0.5 R0.05 Z-0.005 F15. E10. ;
G00 G80 Z0.1 ;
M05 ;
G28 G91 Z0 ;
M30 ;
Gravarea pe circumferinţa exterioară a unei piese rotative (G47, G107)
În cazul unităţii de comandă Haas, este posibilă combinarea unui ciclu G47 Gravare cu un
ciclu G107 Reprezentare cilindrică pentru gravarea unui text (sau a unei serii de fabricaţie)
pe circumferinţa exterioară a unei piese rotative.
Exemplu:
Programul din exemplul următor va grava o serie de fabricaţie din patru cifre pe
circumferinţa exterioară a unei piese rotative.
O00120 (G47 S/N cu G107 Înfăşurare) ;
T1 M06 ;
M03 S7500 ;
G54 G90 G00 G17 G40 G80 ;
X0.1 Y0. A0. (Punct de pornire pentru gravare) ;
G43 H01 Z0.1 ;
G107 A0. Y0. R1.25 (R este raza piesei) ;
G47 P1 (####) X0.1 Y0. I90. J0.15 R0.05 Z-0.012 F30.
E10. ;
G00 Z0.1 M09 ;
G91 G28 Z0. ;
G90 ;
G107 (Dezactivare reprezentare cilindrică) ;
M05 ;
M30 ;
Pentru mai multe detalii referitoare la acest ciclu, consultaţi secţiunea G107.
266
G49 Anularea G43/G44/G143 (Grupa 08)
Acest cod G anulează compensarea lungimii sculei.
NOTĂ: Un H0, G28 sau M30 şi tasta [RESET] (resetare) vor anula de
asemenea compensarea lungimii sculei.
G50 Anularea scalării (Grupa 11)
G50 anulează funcţia opţională de scalare. Orice axă scalată de o comandă G51 anterioară
nu mai este în vigoare.
G51 Scalarea (Grupa 11)
(Acest cod G este opţional şi necesită funcţiile Rotaţia şi Scalarea.)

X - centrul de scalare pentru axa X, opţional
Y - centrul de scalare pentru axa Y, opţional
Z - centrul de scalare pentru axa Z, opţional
P - factorul de scalare pentru toate axele, opţional; număr cu trei zecimale între 0.001
şi 8383.000.
G51 [X...] [Y...] [Z...] [P...] ;
Un centru de scalare este utilizat întotdeauna de unitatea de comandă pentru determinarea

poziţiei scalate. Dacă nu este specificat niciun centru de scalare în blocul de comandă G51,
atunci este utilizată ca centru de scalare ultima poziţie comandată.
Când este comandată scalarea (G51), toate valorile X, Y, Z, I, J, K sau R referitoare la

mişcarea maşinii sunt înmulţite cu un factor de scalare şi sunt decalate faţă de un centru
de scalare.
G51 va afecta toate valorile de poziţionare corespunzătoare din blocurile ce urmează după
comanda G51. Axele X, Y şi Z pot fi scalate prin utilizarea unei adrese P; dacă nu este
introdusă o adresă P, este utilizat factorul de scalare al setării 71.
Programele următoare ilustrează modul în care este realizată scalarea atunci când se
utilizează diferite centre de scalare.
267
F6.9: G51 Fără scalare în fereastra gotică: [1] Origine coordonate de lucru.
0001 (GOTHIC WINDOW) ;

F20. S500 ;
Z G00 X1. Y1. ;
X
Y G01 X2. ;
Y2. ;
G03 X1. R0.5;
G01 Y1. ;
G00 X0 Y0 ;
M99 ;
-1
Primul exemplu ilustrează modul în care unitatea de comandă utilizează poziţia curentă a
coordonatelor de lucru ca centru de scalare. Aici, aceasta este X0 Y0 Z0.
F6.10: G51 Scalare coordonate de lucru curente: [1] Origine coordonate de lucru, [2]
Centru de scalare.
00010 ;
Z G59 ;
X G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
Y G51 P2. (scaling center is X0 Y0 Z0) ;
M98 P1 ;
M30 ;
-1
-2
Exemplul următor specifică centrul ferestrei ca centru de scalare.
F6.11: G51 Scalare în centrul ferestrei: [1] Origine coordonate de lucru, [2] Centru de
scalare.
00011 ;
Z G59 ;
X G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
Y M98 P1 ;
G51 X1.5 Y1.5 P2. ;
M98 P1 ;
M30 ;
-1
-2
268
Ultimul exemplu ilustrează modul în care centrul de scalare poate fi plasat pe muchia
traiectoriei sculei ca şi cum piesa ar fi sprijinită de ştifturi de blocare.
F6.12: G51 Scalare pe muchia traiectoriei sculei: [1] Origine coordonate de lucru, [2]
Centru de scalare.
00011 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y
G51 X1.0 Y1.0 P2 ;
M98 P1 ;
M30 ;
-1
-2
Note referitoare la programare:
Valorile pentru corecţiile sculei şi compensarea frezei nu sunt afectate de scalare.
Scalarea nu afectează mişcările pe axa Z ale ciclurilor închise, cum o fac planurile de
degajare şi valorile incrementale.
Rezultatele finale ale scalării sunt rotunjite la cea mai mică valoare fracţionară a
variabilei scalate.
G52 Setarea sistemului de coordonate lucru (Grupa 00 sau

12)
Comanda G52 funcţionează diferit în funcţie de valoarea setării 33. Setarea 33 selectează
coordonatele de tip Fanuc, Haas sau Yasnac.
Dacă se selectează YASNAC, G52 este un cod G de grupa 12. G52 funcţionează la fel ca
G54, G55 etc. Valorile G52 nu vor fi setate la zero (0) atunci când este pusă în funcţiune
maşina, când se apasă tasta Reset (resetare), la sfârşitul unui program sau de un M30.
Când se utilizează un G92 (Setarea valorii de decalare a sistemelor de coordonate de
lucru), în format Yasnac, valorile X, Y, Z, A şi B sunt scăzute din poziţia de lucru curentă,
fiind înregistrate automat ca decalaj de origine G52.
269
Dacă se selectează FANUC, G52 este un cod G de grupa 00. Aceasta este o decalare a
coordonatelor de lucru globale. Valorile introduse în linia G52 a paginii de decalaje de
origine sunt însumate cu toate decalajele de origine. Toate valorile G52 din pagina de
decalaje de origine vor fi setate la zero (0) atunci când este pusă în funcţiune maşina, când
se apasă tasta Reset (resetare), la schimbarea modurilor, la sfârşitul unui program, de un
M30, G92 sau G52 X0 Y0 Z0 A0 B0. Când se utilizează un G92 (Setarea valorii de
decalare a sistemelor de coordonate de lucru), în format Fanuc, poziţia curentă din sistemul
de coordonate de lucru curente este decalată cu valorile G92 (X, Y, Z, A şi B). Valorile
decalajelor de origine G92 reprezintă diferenţa dintre decalajele de origine curente şi
valoarea de decalare comandată de G92.
Dacă se selectează HAAS, G52 este un cod G de grupa 00. Aceasta este o decalare a
coordonatelor de lucru globale. Valorile introduse în linia G52 a paginii de decalaje de
origine sunt însumate cu toate decalajele de origine. Toate valorile G52 vor fi setate la zero
(0) de un G92. Când se utilizează un G92 (Setarea valorii de decalare a sistemelor de
coordonate de lucru), în format Haas, poziţia curentă din sistemul de coordonate de lucru
curente este decalată cu valorile G92 (X, Y, Z, A şi B). Valorile decalajelor de origine G92
reprezintă diferenţa dintre decalajele de origine curente şi valoarea de decalare comandată
de G92 (Setarea valorii de decalare a sistemelor de coordonate de lucru).
G53 Selectarea nemodală a coordonatelor maşinii (Grupa

00)
Acest cod anulează temporar decalajele pentru coordonatele de lucru şi utilizează sistemul
de coordonate al maşinii. În sistemul de coordonate al maşinii, punctul de zero al fiecărei
axe este poziţia în care se deplasează maşina când se execută revenirea la zero. G53 va
reveni la acest sistem pentru blocul în care este comandat.
G54-59 Selectarea sistemului de coordonate de lucru #1 - #6

(Grupa 12)
Aceste coduri selectează unul din cele peste şase sisteme de coordonate ale utilizatorului.
Toate referirile ulterioare la poziţiile axelor vor fi interpretate în noul sistem de coordonate
(G54 - G59). A se vedea de asemenea G154 pentru decalaje de origine suplimentare.
G60 Poziţionarea pentru sens unic (Grupa 00)
Acest cod G este utilizat pentru asigurarea poziţionării doar din sens pozitiv. Acesta este
furnizat doar pentru compatibilitatea cu sisteme mai vechi. Această comandă este
nemodală, astfel că nu afectează blocurile următoare. A se vedea de asemenea
setarea 35.
270
G61 Modul oprire exactă (Grupa 15)
Codul G61 este utilizat pentru specificarea unei opriri exacte. Această comandă este
modală, astfel că afectează blocurile următoare. Axele maşinii vor executa o oprire exactă
la sfârşitul fiecărei mişcări comandate.
G64 Anularea G61 (Grupa 15)
Codul G64 este utilizat pentru anularea unei opriri exacte (G61).
G65 Apelarea subrutinei macro pentru dotarea opţională

(Grupa 00)
Codul G65 este descris în secţiunea Programarea (Macro-urile).
G68 Rotaţia (Grupa 16)

G17, G18, G19 - planul opţional de rotaţie, implicit fiind planul curent
A - centrul opţional de rotaţie pentru prima axă a planului selectat
B - centrul opţional de rotaţie pentru a doua axă a planului selectat
R - unghiul opţional de rotaţie specificat în grade Număr cu trei zecimale între -360.000 şi
360.000.
Trebuie utilizat un G17, G18 sau G19 înaintea G68 pentru a se stabili planul supus rotaţiei.
De exemplu:
G17 G68 Annn Bnnn Rnnn;
A şi B corespund axelor planului curent; pentru exemplul G17, A este axa X iar B este axa Y.
Un centru de rotaţie este utilizat întotdeauna de unitatea de comandă pentru a determina

valorile poziţionale transmise unităţii de comandă după rotaţie. Dacă nu este specificat
niciun centru de rotaţie, poziţia curentă este utilizată ca centru de rotaţie.
Când este comandată rotaţia (G68), toate valorile X, Y, Z, I, J şi K sunt supuse rotaţiei la
un unghi specificat R, utilizându-se un centru de rotaţie.
G68 va afecta toate valorile de poziţionare corespunzătoare din blocurile ce urmează după
comanda G68. Valorile din linia ce include G68 nu sunt supuse rotaţiei. Doar valorile din
planul de rotaţie sunt supuse rotaţiei, de aceea, dacă G17 este planul de rotaţie curent,
doar valorile X şi Y sunt afectate.
271
Introducerea unui număr pozitiv (unghi) pentru adresa R va determina rotaţia în

sens antiorar.
Dacă nu este introdus un unghi de rotaţie (R), atunci unghiul de rotaţie este luat din
setarea 72.
În modul G91 (incremental) cu setarea 73 ON (activată), unghiul de rotaţie este modificat cu

valoarea din R. Cu alte cuvinte, fiecare comandă G68 va modifica unghiul de rotaţie cu
valoarea specificată în R.
Unghiul de rotaţie este setat la zero la începutul programului, respectiv acesta poate fi setat
la o valoare specifică prin utilizarea unui G68 în modul G90.
Exemplele următoare ilustrează rotaţia prin utilizarea G68:
F6.13: G68 Pornire fereastră gotică, fără rotaţie: [1] Origine coordonate de lucru.
0001 (GOTHIC WINDOW) ;
F20, S500 ;
Z G00 X1. Y1. ;
X G01 X2. ;
Y Y2. ;
G03 X1. R0.5
G01 Y1. ;
M99 ;
-1
Primul exemplu ilustrează modul în care unitatea de comandă utilizează poziţia curentă a
coordonatelor de lucru ca centru de rotaţie (X0 Y0 Z0).
F6.14: G68 Rotaţie coordonate de lucru curente: [1] Origine coordonate de lucru, [2]
Centru de rotaţie.
00002 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y
G90 G00 X0 Y0 ; (Last Commanded Position)
G68 R60. ;
M98 P1 ;
G69 G90 G00 X0 Y0 ;
M30 ;
-1
-2
Exemplul următor specifică centrul ferestrei ca centru de rotaţie.
272
F6.15: G68 Rotaţie în centrul ferestrei: [1] Origine coordonate de lucru, [2] Centru de
rotaţie.
00003 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
G68 X1.5 Y1.5 R60. ;
M98 P1 ;
G69 G90 G00 X0 Y0 ;
M30 ;
-1
-2
Acest exemplu arată cum poate fi utilizat modul G91 pentru rotirea modelelor în jurul unui
centru. Aceasta este utilă în special pentru realizarea pieselor ce sunt simetrice în raport
cu un punct dat.
F6.16: G68 Rotaţie modele în jurul centrului: [1] Origine coordonate de lucru, [2] Centru
de rotaţie.
00004 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P10 L8 (SUBROUTINE 00010) ;
Y M30 ;
00010 ;
G91 G68 R45. ;
G90 M98 P1 ;
G90 G00 X0 Y0 ;
M99 ;
-1
-2
Nu modificaţi planul de rotaţie în timp ce G68 este în vigoare.
Rotaţia cu scalare:
Dacă scalarea şi rotaţia sunt utilizate simultan, se recomandă ca scalarea să fie activată
înaintea rotaţiei şi să se utilizeze blocuri separate. Utilizaţi următorul model atunci când
faceţi asta.
G51 ... (SCALARE) ;
... ;
G68 ... (ROTAŢIE) ;
... program ;
G69 ... (DEZACTIVARE ROTAŢIE) ;
... ;
G50 ... (DEZACTIVARE SCALARE) ;
273
Codurile G (ciclurile închise)
Rotaţia cu compensarea frezei:
Compensarea frezei va fi activată după emiterea comenzii de rotaţie. Compensarea va fi

de asemenea dezactivată înainte de dezactivarea rotaţiei.
G69 Anularea rotaţiei G68 (Grupa 16)
G69 anulează orice rotaţie specificată anterior.
6.1.2 Codurile G (ciclurile închise)
Ciclurile închise sunt utilizate pentru simplificarea programării. Acestea sunt utilizate pentru
operaţii repetitive, cum ar fi găurirea, tarodarea şi alezarea. Ciclul închis este executat de
fiecare dată când este programată o mişcare pe axa X şi/sau Y.
T6.3: Lista cilurilor închise cod G
G70 Cercul de alezaje de şuruburi G100 / G101 Dezactivarea / Activarea

(Grupa 00) imaginii în oglindă (Grupa
00)
G71 Arcul de alezaje de şuruburi G102 Ieşirea programabilă la

(Grupa 00) RS-232 (Grupa 00)
G72 Alezajele de şuruburi dispuse G103 Limitarea anticipării

în unghi (Grupa 00) blocurilor (Grupa 00)
G73 Ciclul închis de găurire G105 Comanda alimentatorului de

progresivă de mare viteză bare
(Grupa 09)
G74 Ciclul închis de tarodare G107 Reprezentarea cilindrică

inversă (Grupa 09) (Grupa 00)
G76 Ciclul închis de alezare fină G110 - G129 Sistemul de coordonate

(Grupa 09) #7-26 (Grupa 12)
G77 Ciclul închis de alezare G136 Măsurarea automată a

posterioară (Grupa 09) centrului decalajelor de
origine (Grupa 00)
274
G80 Anularea ciclului închis (Grupa G141 Compensarea 3D+ a frezei

09) (Grupa 07)
G81 Ciclul închis de găurire (Grupa G143 Compensarea lungimii

09) sculei + (în plus) pe axa a
5-a (Grupa 08)
G82 Ciclul închis de pregăurire G150 Frezarea unei cavităţi de uz

(Grupa 09) general (Grupa 00)
G83 Ciclul închis de găurire G153 Ciclul închis de găurire

progresivă normală (Grupa progresivă de mare viteză
09) pe axa a 5-a (Grupa 09)
G84 Ciclul închis de tarodare G154 Selectarea coordonatelor de

(Grupa 09) lucru P1-P99 (Grupa 12)
G85 Ciclul închis de alezare G155 Ciclul închis de tarodare

(Grupa 09) inversă pe axa a 5-a (Grupa
09)
G86 Ciclul închis de alezare şi G161 Ciclul închis de găurire pe

oprire (Grupa 09) axa a 5-a (Grupa 09)
G87 Ciclul închis de alezare la G162 Ciclul închis de pregăurire

intrare şi retragere manuală pe axa a 5-a (Grupa 09)
(Grupa 09)
G88 Ciclul închis de alezare la G163 Ciclul închis de găurire

intrare, oprire temporizată şi progresivă normală pe axa
retragere manuală (Grupa 09) a 5-a (Grupa 09)
G89 Ciclul închis de alezare la G164 Ciclul închis de tarodare pe

intrare, oprire temporizată şi axa a 5-a (Grupa 09)
alezare la ieşire (Grupa 09)
G90 / G91 Comenzile de poziţie absolute G165 Ciclul închis de alezare pe

/ incrementale (Grupa 03) axa a 5-a (Grupa 09)
G92 Setarea valorii de decalare a G166 Ciclul închis de alezare şi

sistemelor de coordonate oprire pe axa a 5-a (Grupa
lucru (Grupa 00) 09)
G93 Modul avans contra timp G169 Ciclul închis de alezare şi

(Grupa 05) oprire temporizată pe axa a
5-a (Grupa 09)
275
G94 Modul avans pe minut (Grupa G174 / G184 Tarodarea rigidă neverticală
05) în sens antiorar / în sens
orar (Grupa 00)
G95 Modul avans pe rotaţie (Grupa G187 Setarea nivelului de fineţe

05) (Grupa 00)
G98 Revenirea în punctul iniţial al G188 Apelarea programului de la

ciclului închis (Grupa 10) PST (Grupa 00)
G99 Revenirea în planul R al

ciclului închis (Grupa 10)
Utilizarea ciclurilor închise
Puteţi programa poziţiile X şi Y ale ciclului închis fie în modul absolut (G90), fie în modul
incremental (G91).
Exemplu:
G81 G99 Z-0.5 R0.1 F6.5 (Aceasta va găuri un alezaj în
poziţia curentă) ;
G91 X-0.5625 L9 (Aceasta va găuri încă 9 alezaje la
distanţe egale de 0.5625 în sensul negativ al axei) ;
Dacă un ciclu închis este definit fără un X sau Y şi cu un contor de bucle de 0 (L0), ciclul
nu va fi executat în această poziţie. Funcţionarea unui ciclu închis va varia în funcţie tipul
de poziţionare activ, poziţionare incrementală (G91) sau absolută (G90). Mişcarea
incrementală într-un ciclu închis este adesea utilă cu un contor de bucle (L), deoarece
acesta va putea fi utilizat pentru repetarea operaţiei cu o mişcare incrementală X sau Y
între cicluri.
Exemplu:
X1.25 Y-0.75 (poziţia centrală a modelului de alezaje
de şuruburi) ;
G81 G99 Z-0.5 R0.1 F6.5 L0 (L0 în linia G81 nu va găuri
un alezaj) ;
G70 I0.75 J10. L6 (cerc de 6 alezaje de şuruburi) ;
276
Odată comandat ciclul închis, operaţia respectivă este executată în fiecare poziţie X-Y
menţionată într-un bloc până când este anulat ciclul închis. Unele dintre valorile numerice
ale ciclului închis pot fi modificate după ce ciclul închis este definit. Cele mai importante
dintre acestea sunt valoarea planului R şi valoarea adâncimii Z. Dacă acestea sunt
menţionate într-un bloc cu comenzi XY, mişcarea XY este executată şi toate ciclurile
închise ulterioare sunt executate cu noua valoare pentru R sau Z.
Poziţionarea axelor X şi Y într-un ciclu închis se face prin deplasare rapidă.
G98 şi G99 modifică modul de funcţionare a ciclurilor închise. Când G98 este activ, axa Z
va reveni în planul de pornire iniţial la finalizarea fiecărui alezaj din ciclul închis. Aceasta
permite poziţionarea deasupra şi în jurul zonelor piesei şi/sau bridelor şi dispozitivelor
de fixare.
Când G99 este activ, axa Z va reveni în planul R (deplasare rapidă) la finalizarea fiecărui
alezaj din ciclul închis pentru degajarea spre noua poziţie XY. Modificarea selecţiei
G98/G99 poate fi făcută de asemenea după ce este comandat ciclul închis, ceea ce va
afecta toate ciclurile închise ulterioare.
O adresă P este o comandă opţională pentru unele dintre ciclurile închise. Aceasta este o
pauză programată în fundul alezajului pentru ruperea aşchiilor, asigurarea unei finisări mai
bune şi descărcarea sculei de orice solicitare pentru asigurarea unei toleranţe mai strânse.
NOTĂ: O adresă P utilizată pentru un ciclu închis este utilizată în alte cicluri
până când este anulată (G00, G01, G80 sau butonul
[RESET] (resetare)).
O comandă S (turaţie arbore principal) trebuie să fie definită în linia de cod G sau
înaintea acesteia.
Tarodarea într-un ciclu închis reclamă o viteză de avans calculată. Formula pentru
avans este:
turaţia arborelui principal împărţită la numărul de filete pe ţol ale tarodului = viteza de avans
în ţoli pe minut
Versiunea în sistem metric a formulei pentru avans este:
turaţia înmulţită cu pasul în mm = viteza de avans în mm pe minut
Ciclurile închise pot beneficia de asemenea de utilizarea setării 57. Dacă această setare
este ON (activată), maşina se opreşte după deplasările rapide X/Y înainte să se deplaseze
axa Z. Aceasta este utilă pentru a preveni producerea de crestături pe piesă la ieşirea din
alezaj, în special dacă planul R este aproape de suprafaţa piesei.
277
NOTĂ: Adresele Z, R şi F sunt date necesare pentru toate ciclurile închise.
Anularea unui ciclu închis
Codul G80 este utilizat pentru anularea tuturor ciclurilor închise; reţineţi că un cod G00 sau
G01 va anula de asemenea un ciclu închis. Odată selectat, un ciclu închis este activ până
la anularea cu G80, G00 sau G01.
Includerea ciclurilor închise într-o buclă
În continuare este prezentat un exemplu de program ce utilizează un ciclu închis de găurire

repetat incremental în buclă.
NOTĂ: Secvenţa de găurire utilizată în acest caz vizează economia de timp şi

urmarea celei mai scurte traiectorii de la un orificiu la altul.
F6.17: G81 Ciclul închis de găurire: [R] Planul R, [Z] Planul Z, [1] Deplasare rapidă, [2]
Avans de lucru.
1.00
1.00 R
Z
11.00
1
11.00 2
Exemplu de program:
%
O03400 (Găurirea unei plăci grilă) ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X1.0 Y-1.0 S2500 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
278
G81 Z-1.5 F15. R.1 ;

G91 X1.0 L9 ;
G90 Y-2.0 (Sau rămânere în G91 şi repetare Y-1.0) ;
G91 X-1.0 L9 ;
G90 Y-3.0 ;
G91 X1.0 L9 ;
G90 Y-4.0 ;
G91 X-1.0 L9 ;
G90 Y-5.0 ;
G91 X1.0 L9 ;
G90 Y-6.0 ;
G91 X-1.0 L9 ;
G90 Y-7.0 ;
G91 X1.0 L9 ;
G90 Y-8.0 ;
G91 X-1.0 L9 ;
G90 Y-9.0 ;
G91 X1.0 L9 ;
G90 Y-10.0 ;
G91 X-1.0 L9 ;
G00 G90 G80 Z1.0 M09 ;
G28 G91 Y0Z0 ;
M30 ;
%
Evitarea obstacolelor în planul X, Y într-un ciclu închis:
Pentru a evita un obstacol în planul X, Y în cursul unui ciclu închis, plasaţi un L0 într-o linie
a ciclului închis pentru a se face o mişcare X, Y fără executarea operaţiei pe axa Z.
De exemplu, avem un bloc pătrat de aluminiu de şase ţoli, cu câte o flanşă de un ţol pe un
ţol pe fiecare parte; desenul prevede două alezaje centrate pe fiecare parte a flanşei.
Exemplul de program evită toate colţurile blocului.
Exemplu de program:
%
O4600 (X0, Y0 este în colţul din stânga sus, Z0 este în
partea superioară a piesei) ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X2.0 Y-.5 S3500 M03 ;
G43 H01 Z-.9 M08 ;
G81 Z-2.0 R-.9 F15. ;
X4.0 ;
X5.5 L0 (evitarea colţului unghiular) ;
Y-2.0 ;
279
Y-4.0 ;
Y-5.5 L0 ;
X4.0 ;
X2.0 ;
X.5 L0 ;
Y-4.0 ;
Y-2.0v
G00 G80 Z1.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
Modificarea ciclurilor închise
În această secţiune ne vom referi la ciclurile închise care trebuie personalizate pentru a se
programa mai uşor piesele complicate.
Utilizarea codurilor G98 şi G99 pentru evitarea bridelor de fixare – De exemplu, o piesă
pătrată este fixată pe masă cu bride de fixare de un ţol înălţime. Trebuie scris un program
pentru evitarea bridelor de fixare ale mesei.
Exemplu de program:
%
O4500 ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X1.0 Y-1.0 S3500 M03 ;
G43 H01 Z1.125 M08 ;
G81 G99 Z-1.500 R.05 F20. ;
X2.0 G98 (Se revine în punctul de pornire după
executarea ciclului) ;
X6.0 G99 (Se revine în planul de referinţă după
X8.0 ;
X10.0 ;
X12.0 G98 ;
X16.0 G99 ;
X18.0 G98 ;
G00 G80 Z2.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
280
G70 Cercul de alezaje de şuruburi (Grupa 00)
I - Raza (+ în sens antiorar / - în sens orar)

J - Unghiul de pornire (0 - 360.0 grade în sens antiorar faţă de orizontală; sau în poziţia orei
3)
L - Numărul de alezaje plasate la distanţe egale în jurul cercului
Acest cod G nemodal trebuie utilizat cu unul dintre ciclurile închise G73, G74, G76, G77 sau
G81-G89. Un ciclu închis trebuie să fie activ, astfel încât în fiecare poziţie să fie executată
o operaţie de găurire sau tarodare. A se vedea de asemenea secţiunea Ciclurile închise
cod G.
Exemplu de program:
%
O01974 (Exemplu G70) ;
M06 T1 ;
M03 S1500 ;
G54 G00 G90 X0. Y0. ;
G43 H01 Z0.1 ;
G81 G98 Z-1. R0.1 F15. L0 (L0 în linia G81 nu va găuri
un alezaj în centrul cercului de alezaje de şuruburi) ;
G70 I5. J15. L12 (Găurire 12 alezaje de 10.0” diametru
sub centru începând de la 15 grade) ;
G80 G00 Z1. ;
M05 ;
M30 ;
%
G71 Arcul de alezaje de şuruburi (Grupa 00)
I - Raza (+ în sens antiorar / - în sens orar)

J - Unghiul de pornire (în grade în sens antiorar faţă de orizontală)
K - Ecartul unghiular între alezaje (+ sau –)
L - Numărul de alezaje
Acest cod G nemodal este similar cu G70, cu excepţia faptului că nu acoperă un cerc
complet. G71 aparţine Grupei 00, astfel că este nemodal. Un ciclu închis trebuie să fie activ,
astfel încât în fiecare poziţie să fie executată o operaţie de găurire sau tarodare.
281
G72 Alezajele de şuruburi dispuse în unghi (Grupa 00)
I - Distanţa dintre alezaje (+ în sens antiorar / - în sens orar)

J - Unghiul liniei (în grade în sens antiorar faţă de orizontală)
L - Numărul de alezaje
Acest cod G nemodal găureşte un număr L de alezaje în linie dreaptă într-un unghi specific.
Acesta funcţionează similar cu G70. Pentru ca un G72 să funcţioneze corect, un ciclu închis
trebuie să fie activ, astfel încât în fiecare poziţie să fie executată o operaţie de găurire sau
tarodare.
F6.18: G70, G71 şi G72 Alezaje de şurburi: [I] Raza cercului de alezaje de şuruburi
(G70, G71), respectiv distanţa dintre alezaje (G72), [J] Unghiul de pornire faţă
de poziţia orei 3, [K] Ecartul unghiular între alezaje, [L] Numărul de alezaje.
G70 G71 G72
K I
J
J J
I I
Reguli pentru ciclurile închise cu modele de alezaje de şuruburi:
1. Scula trebuie plasată în centrul modelului de alezaje de şuruburi înainte de execuţia

ciclului închis.
2. Codul J este poziţia de pornire unghiulară şi este întotdeauna între 0 şi 360 grade
măsurat în sens antiorar faţă de poziţia orei trei.
3. Amplasarea unui L0 în linia iniţială a ciclului închis înainte de un L0 utilizat cu un ciclu
pentru alezaje de şuruburi va omite poziţia XY iniţială (poziţia respectivă nu este
găurită). Dezactivarea setării 28 (Can Cycle Act w/o X/Y, acţionare ciclu închis fără
X/Y) este un alt mod de a anula realizarea unui alezaj în poziţia XY iniţială. Consultaţi
la pagina 365 pentru informaţii suplimentare referitoare la setarea 28.
NOTĂ: Utilizarea L0 este metoda preferată.
282
Mişcările ciclului închis de găurire
F - Viteză de avans
1 - Avans
2 - Deplasare rapidă
3 - Început sau sfârşit cursă
4 - Avans rapid manual
5 - Comutare (I, J / Q)
F6.19: În ilustraţiile pentru ciclurile închise de găurire, acestea sunt mişcările de

găurire.
1
2
3
4
5
283
G73 Ciclul închis de găurire progresivă de mare viteză

(Grupa 09)
F - Viteza de avans
I - Prima adâncime de aşchiere progresivă
J - Valoarea cu care se reduce adâncimea de aşchiere la fiecare trecere
K - Adâncimea minimă de aşchiere progresivă (unitatea de comandă va calcula numărul
de progresii)
L - Numărul de repetiţii (numărul de alezaje de găurit) dacă se utilizează G91 (modul
incremental)
P - Pauza în fundul alezajului (în secunde)
Q - Adâncimea de aşchiere progresivă (întotdeauna incrementală)
R - Poziţia planului R (distanţa faţă de suprafaţa piesei)
X - Poziţia alezajului pe axa X
Y - Poziţia alezajului pe axa Y
Z - Poziţia axei Z la fundul alezajului
F6.20: G73 Găurirea progresivă. Stânga: Cu utilizarea adreselor I, J şi K. Dreapta: Cu

utilizarea doar a adresei Q. [#22] Setarea 22.
#22
#22
R
R Q
I Q
I1 =
Z
Q
I -J
I2 = 1
Z
I3 = K
I, J, K şi Q sunt întotdeauna numere pozitive.
Există trei metode de a programa un G73: cu utilizarea adreselor I, J, K, cu utilizarea

adreselor K şi Q, respectiv cu utilizarea doar a adresei Q.
Dacă sunt specificate I, J şi K, prima trecere va pătrunde cu valoarea I, fiecare adâncime

de aşchiere succesivă va fi redusă cu valoarea J, iar adâncimea minimă de aşchiere este
K. Dacă este specificat P, scula va face o pauză la fundul alezajului pentru perioada de timp
respectivă.
Dacă sunt specificate K şi Q, se selectează un mod de funcţionare diferit pentru acest ciclu
închis. În acest mod, scula este readusă în planul R după ce numărul total de treceri ajunge
la valoarea K.
284
Dacă este specificat doar Q, se selectează un mod de funcţionare diferit pentru acest ciclu
închis. În acest mod, scula este readusă în planul R după ce se execută toate trecerile, iar
numărul total de treceri va avea valoarea Q.
F6.21: G73 Ciclurile închise de găurire progresivă cu utilizarea adreselor K şi Q: [#22]

Setarea 22.
R #22
#22
Q
K Q
285
G74 Ciclul închis de tarodare inversă (Grupa 09)
F - Viteza de avans. Utilizaţi formula descrisă în prezentarea ciclului închis pentru a calcula
viteza de avans şi turaţia arborelui principal.
J - Retragerile multiple (cât de rapid se face retragerea - a se vedea setarea 130)
L - Numărul de repetiţii (numărul de alezaje de tarodat) dacă se utilizează G91 (modul
incremental)
R - Poziţia planului R (poziţia deasupra piesei) de unde începe tarodarea
F6.22: G74 Ciclul închis de tarodare
G98
Y G99
Z Y
R R Z
X X
Z Z
286
G76 Ciclul închis de alezare fină (Grupa 09)
F - Viteza de avans
I - Valoarea de decalare pe axa X înainte de retragere, dacă nu este specificat Q
J - Valoarea de decalare pe axa Y înainte de retragere, dacă nu este specificat Q
L - Numărul de alezaje de alezat dacă se utilizează G91 (modul incremental)
P - Timpul de oprire în fundul alezajului
Q - Valoarea de decalare, întotdeauna incrementală
R - Poziţia planului R (poziţia deasupra piesei)
F6.23: G76 Ciclurile închise de alezare fină
G98
Y G99
Z Y Z
R R
X X
Z /Q Z /Q
I,J I,J
În afara alezării, acest ciclu va decala axele X şi/sau Y înainte de retragere pentru a degaja
scula în cursul ieşirii din piesă. Dacă se utilizează Q, setarea 27 determină sensul de
decalare. Dacă nu este specificat Q, valorile opţionale I şi J sunt utilizate pentru a
determina sensul şi distanţa de decalare.
287
G77 Ciclul închis de alezare posterioară (Grupa 09)
F - Viteza de avans
I - Valoarea de decalare pe axa X înainte de retragere, dacă nu este specificat Q
J - Valoarea de decalare pe axa Y înainte de retragere, dacă nu este specificat Q
L - Numărul de alezaje de alezat dacă se utilizează G91 (modul incremental)
Q - Valoarea de decalare, întotdeauna incrementală
În afara alezării, acest ciclu va decala axele X şi/sau Y înainte de retragere pentru a degaja
scula în cursul intrării în şi ieşirii din piesă (a se vedea G76 pentru un exemplu de mişcare
de decalare). Setarea 27 determină sensul de decalare. Dacă nu este specificat Q, valorile
opţionale I şi J sunt utilizate pentru a determina sensul şi distanţa de decalare.
F6.24: G77 Ciclul închis de alezare posterioară
Y Z
Q X
I, J /
R
G80 Anularea ciclului închis (Grupa 09)
Acest cod G dezactivează toate ciclurile închise până când este selectat unul nou.
NOTĂ: Reţineţi că utilizarea G00 sau G01 va anula de asemenea un

ciclu închis.
288
G81 Ciclul închis de găurire (Grupa 09)
F - Viteza de avans
L - Numărul de alezaje de găurit dacă se utilizează G91 (modul incremental)
X - Comanda de mişcare pe axa X
Y - Comanda de mişcare pe axa Y
F6.25: G81 Ciclul închis de găurire
G98
Y G99
Y
R Z R Z
X X
Z Z
Exemplu de program:
În continuare este prezentat un program de găurire a unei plăci de aluminiu:

T1 M06 ;
G00 G90 G54 X1.125 Y-1.875 S4500 M03 ;
G43 H01 Z0.1 ;
G81 G99 Z-0.35 R0.1 F27. ;
X2.0 ;
X3.0 Y-3.0 ;
X4.0 Y-5.625 ;
X5.250 Y-1.375 ;
G80 G00 Z1.0 ;
G28 ;
M30 ;
289
G82 Ciclul închis de pregăurire (Grupa 09)
F - Viteza de avans
L - Numărul de alezaje dacă se utilizează G91 (modul incremental)
Z - Poziţia fundului alezajului
NOTĂ: G82 este similar cu G81, cu excepţia faptului că există opţiunea de

programare a unei opriri temporizate (P).
Exemplu de program:
%
O1234 (Exemplu de program) ;
T1 M06 (Scula #1 este un burghiu de pregăurire de 0.5”
x 90 grade) ;
G90 G54 G00 X.565 Y-1.875 S1275 M03 ;
G43 H01 Z0.1 M08 ;
G82 Z-0.175 P.3 R0.1 F10. ;
X1.115 Y-2.750 ;
X3.365 Y-2.875 ;
X4.188 Y-3.313 ;
X5.0 Y-4.0 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
F6.26: G82 Exemplu de pregăurire
G98
G99
Y Y
R Z R Z
X X
Z Z
290
G83 Ciclul închis de găurire progresivă normală (Grupa 09)
F - Viteza de avans
I - Dimensiunea primei adâncimi de aşchiere progresivă
J - Valoarea cu care se reduce adâncimea de aşchiere la fiecare trecere
K - Adâncimea minimă de aşchiere progresivă
L - Numărul de alezaje dacă se utilizează G91 (modul incremental), de asemenea G81 -
G89
P - Pauza la sfârşitul ultimei progresii, în secunde (oprire temporizată)
Q - Adâncimea de aşchiere progresivă, întotdeauna incrementală

de aşchiere succesivă va fi redusă cu valoarea J, iar adâncimea minimă de aşchiere este
K. Nu utilizaţi o valoare Q atunci când programaţi cu I, J şi K.
Dacă este specificat P, scula va face o pauză la fundul alezajului pentru perioada de timp
respectivă. Exemplul următor va executa mai multe progresii şi o oprire temporizată de 1.5
secunde:
G83 Z-0.62 F15. R0.1 Q0.175 P1.5 ;
Acelaşi timp de oprire va fi aplicat pentru toate blocurile ulterioare în care nu se specifică
un timp de oprire.
F6.27: G83 Găurirea progresivă cu I, J, K şi Găurirea progresivă normală: [#22]

Setarea 22.
#22
#22
R
R Q
I Q
I1 =
Q
I1 - J
I2 = Z
I2 - J
I3 =
Z
291
Setarea 52 modifică modul în care funcţionează G83 atunci când revine în planul R. De
obicei, planul R este setat cu mult deasupra tăieturii, pentru a se asigura că mişcarea de
progresie permite eliminarea aşchiilor din alezaj. Aceasta presupune consum de timp,
deoarece burghiul începe prin a găuri un spaţiu gol. Dacă setarea 52 este setată la distanţa
necesară pentru eliminarea aşchiilor, planul R poate fi setat mult mai aproape de piesă.
Când se produce mişcarea de eliminare a aşchiilor spre R, setarea 52 determină distanţa
pe axa Z deasupra lui R.
F6.28: G83 Ciclul închis de găurire progresivă cu setarea 52 [#52]
G98 #52
#22
R
#22
Q
Q
Z
Exemplu de program:
T2 M06 (Scula #2 este un burghiu scurt de 0.3125”) ;
G90 G54 G00 X0.565 Y-1.875 S2500 M03 ;
G43 H02 Z0.1 M08 ;
G83 Z-0.720 Q0.175 R0.1 F15. ;
X1.115 Y-2.750 ;
X3.365 Y-2.875 ;
X4.188 Y-3.313 ;
X5.0 Y-4.0 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
292
G84 Ciclul închis de tarodare (Grupa 09)
F - Viteza de avans
J - Retragerile multiple (Exemplu: J2 va retrage scula de două ori mai repede decât viteza
la aşchiere, a se vedea de asemenea setarea 130)
S - Turaţia arborelui principal, opţională
NOTĂ: Nu este necesar să comandaţi pornirea arborelui principal (M03 / M04)

înaintea G84. Ciclul închis porneşte şi opreşte arborele principal
atunci când este necesar.
F6.29: G84 Ciclul închis de tarodare
G98
Y G99
Z Y Z
R R
X X
Z Z
Exemplu de program:
T3 M06 (Scula #3 este un tarod 3/8-16) ;
G90 G54 G00 X0.565 Y-1.875;
G43 H03 Z0.2 M08 ;
G84 Z-0.600 R0.2 F56.25 S900 (900 rot/min împărţit la
16 tpi = 56.25 ţoli/min) ;
X1.115 Y-2.750 ;
X3.365 Y-2.875 ;
X4.188 Y-3.313 ;
X5.0 Y-4.0 ;
G80 G00 Z1.0 M09 ;
293
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
G85 Ciclul închis de alezare la intrare şi alezare la ieşire

(Grupa 09)
F - Viteza de avans
X - Poziţia alezajelor pe axa X
Y - Poziţia alezajelor pe axa Y
F6.30: G85 Ciclul închis de alezare
G98
G99
R Y R Y
Z Z
X X
Z Z
G86 Ciclul închis de alezare şi oprire (Grupa 09)
F - Viteza de avans
Acest cod G va opri arborele principal odată ce scula ajunge la fundul alezajului. Scula va
fi retrasă odată ce arborele principal s-a oprit.
294
F6.31: G86 Ciclurile închise de alezare şi oprire
G98
G99
Y Y
R
R Z Z
X X
Z Z
G87 Ciclul închis de alezare la intrare şi retragere manuală

(Grupa 09)
F - Viteza de avans
Acest cod G va opri arborele principal când se ajunge la fundul alezajului. În acest punct,
scula este retrasă prin avans rapid manual din alezaj. Programul continuă atunci când se
apasă butonul [CYCLE START] (pornire ciclu).
295
F6.32: G87 Alezarea, oprirea şi retragerea manuală
G98
G99
R Y R Y
Z Z
X X
Z Z
G88 Ciclul închis de alezare la intrare, oprire temporizată şi

retragere manuală (Grupa 09)
F - Viteza de avans
Acest cod G va opri arborele principal când se ajunge la fundul alezajului şi va aplica o
oprire temporizată cu scula rotindu-se pentru intervalul de timp specificat prin valoarea P.
În acest punct, scula este retrasă prin avans rapid manual din alezaj. Programul va
continua atunci când se apasă butonul [CYCLE START] (pornire ciclu).
296
F6.33: G88 Alezarea, oprirea temporizată şi retragerea manuală
G98
G99
R Y R Y
Z Z
X X
Z Z
G89 Ciclul închis de alezare la intrare, oprire temporizată şi

alezare la ieşire (Grupa 09)
F - Viteza de avans
X - Poziţia alezajelor pe axa X
Y - Poziţia alezajelor pe axa Y
F6.34: G89 Ciclul închis de alezare şi oprire temporizată

e
G98
G99
R Y R Y
Z Z
X X
Z Z
297
G90 Comenzile de poziţie absolute - G91 incrementale

(Grupa 03)
Aceste coduri G modifică modul în care sunt interpretate comenzile axelor. Comenzile
axelor ce urmează după un G90 vor deplasa axele în coordonatele indicate ale maşinii.
Comenzile axelor ce urmează după un G91 vor deplasa axele cu distanţa indicată faţă de
punctul curent. G91 nu este compatibil cu G143 (compensarea lungimii sculei pe axa
a 5-a).
Secţiunea Noţiuni de bază despre programare a acestui manual, începând de la

pagina 152, include o discuţie cu privire la programarea absolută versus programarea
incrementală.
G92 Setarea valorii de decalare a sistemelor de coordonate

lucru (Grupa 00)
Acest cod G nu deplasează nicio axă; acesta doar schimbă valorile memorate ca decalaje
de origine ale utilizatorului. G92 funcţionează diferit în funcţie de setarea 33, ce selectează
un sistem de coordonate FANUC, HAAS sau YASNAC.
FANUC sau HAAS
Dacă setarea 33 este setată ca FANUC sau HAAS, o comandă G92 decalează toate
sistemele de coordonate de lucru (G54-G59, G110-G129) astfel încât poziţia comandată
devine poziţia curentă în sistemul de lucru activ. G92 este nemodală.
O comandă G92 anulează orice G52 în vigoare pentru axele comandate. Exemplu: G92
X1.4 anulează G52 pentru axa X. Celelalte axe nu sunt afectate.
Valoarea de decalare G92 este afişată în partea inferioară a paginii Work Offsets (decalaje
de origine) şi poate fi ştearsă de acolo dacă este necesar. Aceasta este ştearsă de
asemenea automat după iniţializare şi de fiecare dată când se utilizează tastele [ZERO
RETURN] (revenire la zero) şi [ALL] (toate) sau [ZERO RETURN] (revenire la zero) şi
[SINGLE] (o singură axă).
G92 Ştergerea valorii de decalare dintr-un program
Decalările G92 pot fi anulate prin programarea unei alte decalări G92 pentru readucerea
decalajului de origine curent la valoarea iniţială.
Exemplu
%
O00092 ;
G00 G90 G54 X0. Y0. ;
G92 X2. Y2. (Decalare decalaj de origine G54 curent) ;
298
G00 G90 G54 X0. Y0. ;

G92 X-2. Y-2. (Decalare decalaj de origine G54 curent
înapoi la valoarea iniţială) ;
G00 G90 G54 X0. Y0. ;
M30 ;
%
YASNAC
Dacă setarea 33 este setată ca YASNAC, o comandă G92 setează sistemul de coordonate
de lucru G52 astfel încât poziţia comandată devine poziţia curentă în sistemul de lucru
activ. Sistemul de coordonate de lucru G52 va deveni apoi automat activ până când este
selectat un alt sistem de lucru.
G93 Modul avans contra timp (Grupa 05)
F - Viteza de avans (curse pe minut)
Codul G specifică faptul că toate valorile F (viteză de avans) sunt interpretate ca şi curse
pe minut. Cu alte cuvinte, timpul (în secunde) necesar pentru finalizarea mişcării
programate cu utilizarea G93 este 60 (secunde) împărţit la valoarea F.
G93 este utilizat în general când se lucrează pe axa a 4-a sau a 5-a atunci când programul
este generat cu ajutorul unui sistem CAM. G93 este un mod de conversie a vitezei de avans
liniare (ţoli/min) într-o valoare ce ia în calcul mişcarea de rotaţie. Când se utilizează G93,
valoarea F vă spune de câte ori poate fi repetată cursa într-un minut (deplasarea sculei).
Când se utilizează G93, viteza de avans (F) este obligatorie pentru toate blocurile de
mişcare interpolate. De aceea, fiecare bloc de mişcare nerapidă trebuie să aibă specificată
propria viteză de avans (F).
NOTĂ: Apăsarea tastei [RESET] (resetare) va determina setarea maşinii în

modul G94 (avans pe minut). Setările 34 şi 79 (diametrul pe axa a 4-a
şi a 5-a) nu sunt necesare atunci când se utilizează G93.
G94 Modul avans pe minut (Grupa 05)
Acest cod dezactivează G93 (modul avans contra timp) şi readuce maşina în modul avans
pe minut.
299
G95 Modul avans pe rotaţie (Grupa 05)
Când codul G95 este activ, o rotaţie a arborelui principal va conduce la o cursă pe distanţa
specificată de valoarea pentru avans. Dacă setarea 9 este setată ca INCH (ţoli), atunci
valoarea avansului F va fi considerată în ţoli/rot (la setarea ca MM, avansul va fi considerat
în mm/rot). Controlul manual al avansului şi controlul manual al arborelui principal vor
afecta comportamentul maşinii în timp ce codul G95 este activ. Când este selectat controlul
manual al arborelui principal, orice modificare a turaţiei arborelui principal va conduce la o
modificare corespunzătoare a avansului pentru menţinerea unei grosimi constante a
aşchiei. Însă, dacă este selectat controlul manual al avansului, atunci orice modificare a
avansului va afecta doar viteza de avans, nu şi arborele principal.
G98 Revenirea în punctul iniţial al ciclului închis (Grupa 10)
La utilizarea G98, axa Z revine în punctul de pornire iniţial (poziţia Z din blocul aflat înainte
de comanda ciclului închis) între fiecare două poziţii succesive X şi/sau Y. Aceasta permite
poziţionarea deasupra şi în jurul zonelor piesei şi/sau bridelor şi dispozitivelor de fixare.
F6.35: G98 Revenirea în punctul iniţial
Exemplu de program
%
O4500 ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X1.0 Y-1.0 S3500 M03 ;
G43 H01 Z1.125 M08 ;
G81 G99 Z-1.500 R.05 F20. ;
300

X8.0 ;
X10.0 ;
X12.0 G98 ;
X16.0 G99 ;
X18.0 G98 ;
G00 G80 Z2.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
G99 Revenirea în planul R al ciclului închis (Grupa 10)
La utilizarea G99, axa Z va rămâne în planul R între fiecare două poziţii succesive X şi/sau
Y. Când nu există obstrucţii pe traiectoria sculei, G99 reduce timpul de prelucrare.
F6.36: G99 Revenirea în planul R
Exemplu de program
%
O4500 ;
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X1.0 Y-1.0 S3500 M03 ;
G43 H01 Z1.125 M08 ;
G81 G99 Z-1.500 R.05 F20. ;
301

X8.0 ;
X10.0 ;
X12.0 G98 ;
X16.0 G99 ;
X18.0 G98 ;
G00 G80 Z2.0 M09 ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
G100 Dezactivarea - G101 Activarea imaginii în oglindă

(Grupa 00)
X - Comanda pe axa X
Y - Comanda pe axa Y
Z - Comanda pe axa Z
A - Comanda pe axa A
Imaginea în oglindă programabilă este utilizată pentru activarea sau dezactivarea unei axe.
Când una este ON (activată), mişcarea axei poate fi activată în oglindă (sau inversată) faţă
de punctul de zero al piesei. Aceste coduri G vor fi utilizate într-un bloc de comandă fără
niciun alt cod G. Acestea nu vor determina nicio deplasare a axelor. În partea inferioară a
ecranului se indică atunci când este activată funcţia imagine în oglindă pentru o axă. A se
vedea de asemenea setările 45 - 48 referitoare la imaginea în oglindă.
Structura pentru activarea şi dezactivarea funcţiei imagine în oglindă este:

G101 X0. (Va activa funcţia imagine în oglindă pentru
axa X) ;
G100 X0. (Va dezactiva funcţia imagine în oglindă pentru
axa X) ;
302
F6.37: Imaginea în oglindă X-Y
Y+
1 2
x- x+
4 3
Y-
Funcţia imagine în oglindă şi compensarea frezei
Aplicarea funcţiei imagine în oglindă doar pentru una dintre axele X sau Y va determina
deplasarea sculei pe partea opusă a unei tăieturi. Unitatea de comandă va comuta automat
sensul compensării frezei (G41, G42) şi va inversa comenzile pentru mişcarea circulară
(G02, G03) după caz.
Când se frezează un profil cu mişcări XY, activarea funcţiei imagine în oglindă doar pentru
una dintre axele X sau Y va comuta de la frezarea în sensul avansului (G41) la frezarea
convenţională (G42) şi invers. Ca urmare, este posibil ca tipul de prelucrare şi finisarea să
nu fie conform celor dorite. Activarea funcţiei imagine în oglindă pentru ambele axe X şi Y
va elimina această problemă.
303
F6.38: Funcţia imagine în oglindă şi frezarea unei cavităţi
Y Z
X
2
1
X0, Y0
Codul de program pentru funcţia imagine în oglindă pe axa X:

%
O3600 (Imagine în oglindă pe axa X) ;
;
G00 G90 G54 X-.4653 Y.052 S5000 M03 ;
G43 H01 Z.1 M08 ;
G01 Z-.25 F5. ;
M98 P3601 F20. ;
G00 Z.1 ;
G101 X0. ;
X-.4653 Y.052 ;
G01 Z-.25 F5. ;
M98 P3601 F20. ;
G00 Z.1 ;
G100 X0. ;
G28 G91 Y0 Z0 ;
M30 ;
%
%
O3601 (Subprogram profil) ;
G01 X-1.2153 Y.552 ;
G03 X-1.3059 Y.528 R.0625 ;
G01 X-1.5559 Y.028 ;
G03 X-1.5559 Y-.028 R.0625 ;
G01 X-1.3059 Y-.528 ;
G03 X-1.2153 Y-.552 R.0625 ;
G01 X-.4653 Y-.052 ;
G03 X-.4653 Y.052 R.0625 ;
M99 ;
304
G102 Ieşirea programabilă la RS-232 (Grupa 00)
Comandarea unui G102 va transmite coordonatele de lucru curente ale axelor la primul
port RS-232, iar de acolo la un computer utilizat pentru înregistrarea valorilor transmise.
Fiecare axă menţionată în blocul de comandă G102 este transmisă la portul RS-232 în
acelaşi format cu valorile afişate într-un program. Un G102 va fi utilizat într-un bloc de
comandă fără niciun alt cod G. Acesta nu va determina nicio mişcare a axelor; valorile
pentru axe nu au niciun efect.
A se vedea de asemenea setarea 41 şi setarea 25. Valorile transmise sunt întotdeauna

poziţiile curente ale axelor faţă de sistemul de coordonate de lucru curent.
Acest cod G este util pentru palparea unei piese (a se vedea de asemenea G31). Când
palpatorul atinge piesa, linia de cod următoare poate fi un G102 pentru transmiterea
poziţiilor axelor către un computer în vederea memorării coordonatelor. Acest proces este
denumit „digitalizarea unei piese”, şi ia o piesă tangibilă şi o transformă într-o copie
electronică a acesteia. Este necesar un software suplimentar pentru PC în vederea
finalizării acestei funcţii.
G103 Limitarea anticipării blocurilor (Grupa 00)
Numărul maxim de blocuri pe care le va anticipa unitatea de comandă (în gama 0-15),
de exemplu:
G103 [P..] ;
Acest proces este denumit de obicei „anticiparea blocurilor” şi descrie ceea ce face unitatea
de comandă în fundal în cursul mişcărilor maşinii. Unitatea de comandă pregăteşte din timp
blocurile următoare (liniile de cod). În timp ce este executat blocul curent, blocul următor
este deja interpretat şi pregătit pentru o mişcare continuă.
Când se programează G103 P0, limitarea blocurilor este dezactivată. Limitarea blocurilor
este de asemenea dezactivată dacă G103 apare într-un bloc fără un cod de adresă P. Când
se programează G103 Pn, anticiparea blocurilor este limitată la n blocuri.
Codul G103 este de asemenea util pentru depanarea programelor macro. Expresiile macro
sunt efectuate în cursul anticipării. De exemplu, prin inserarea unui G103 P1 în program,
expresiile macro vor fi executate cu un bloc înainte de blocul în curs de execuţie.
305
G107 Reprezentarea cilindrică (Grupa 00)
B - Comanda pe axa B
Q - Diametrul suprafeţei cilindrice
R - Raza axei rotative
Acest cod G converteşte toate mişcările programate ce se produc pe o axă liniară

specificată într-o mişcare echivalentă de-a lungul suprafeţei unui cilindru (ataşat unei
axe rotative), conform celor prezentate în figura următoare. Acesta este un cod G de Grupa
0, dar funcţionarea implicită a acestuia este dependentă de setarea 56 (M30 restabileşte G
implicit). Comanda G107 este utilizată pentru activarea sau dezactivarea
reprezentării cilindrice.
• Orice program pentru o axă liniară poate fi reprezentat cilindric pentru orice
axă rotativă (una singură la un moment dat).
• Un program cod G existent pentru o axă liniară poate fi reprezentat cilindric prin
inserarea unei comenzi G107 la începutul programului.
• Raza (sau diametrul) suprafeţei cilindrice poate fi redefinită, astfel că reprezentarea
cilindrică poate fi realizată pe suprafeţe de diametre diferite fără să fie necesară
modificarea programului.
• Raza (sau diametrul) suprafeţei cilindrice poate să fie sincronizată cu sau
independentă de diametrul (diametrele) axei rotative specificat în setările 34 şi 79.
• G107 poate fi utilizat de asemenea pentru setarea diametrului implicit al unei
suprafeţe cilindrice, independent de orice reprezentare cilindrică ce ar putea fi
în vigoare.
Descrierea G107
Trei coduri de adresă pot urma după un G107: X, Y sau Z; A sau B; respectiv Q sau R.
X, Y sau Z: O adresă X, Y sau Z indică axa liniară ce va fi reprezentată pe axa rotativă

specificată (A sau B). Când este specificată una dintre axele liniare respective, trebuie să
fie specificată de asemenea o axă rotativă.
A sau B: O adresă A sau B identifică axa rotativă asociată suprafeţei cilindrice.
306
Q sau R: Q defineşte diametrul suprafeţei cilindrice, în timp ce R defineşte raza. Când este
utilizat Q sau R, trebuie să fie specificată de asemenea o axă rotativă. Dacă nu se utilizează
nici Q, nici R, atunci este utilizat ultimul diametru G107. Dacă nu s-a emis nicio comandă
G107 de la punerea în funcţiune a maşinii, respectiv dacă ultima valoare specificată a fost
zero, atunci diametrul va avea valoarea din setările 34 şi/sau 79 pentru axa
rotativă respectivă. Când este specificat Q sau R, valoarea respecivă va deveni noua
valoare G107 pentru axa rotativă specificată.
Reprezentarea cilindrică va fi de asemenea dezactivată automat la sfârşitul unui program

cod G, dar numai dacă setarea 56 este ON (activată). Apăsarea tastei [RESET] (resetare)
va dezactiva reprezentarea cilindrică aflată în vigoare la un moment dat, indiferent de
starea setării 56.
F6.39: Exemplu de reprezentare cilindrică
R .50" 4X
2.00
4.00
Z
X
Y
În timp ce R este adecvat pentru definirea razei, se recomandă ca I, J şi K să fie utilizate

pentru programele mai complexe G02 şi G03.
Exemplu
%
O0079 (G107 TEST)
T1 M06 (.625 DIA. 2FL E.M.)
G00 G40 G49 G80 G90
G28 G91 A0
G90
G00 G54 X1.5 Y0 S5000 M03
G107 A0 Y0 R2. (În lipsa unei valori R sau Q, maşina va
utiliza valoarea din setarea 34)
G43 H01 Z0.25
G01 Z-0.25 F25.
G41 D01 X2. Y0.5
G03 X1.5 Y1. R0.5
G01 X-1.5
G03 X-2. Y0.5 R0.5
307
G01 Y-0.5
G03 X-1.5 Y-1. R0.5
G01 X1.5
G03 X2. Y-0.5 R0.5
G01 Y0.
G40 X1.5
G00 Z0.25
M09
M05
G91 G28 Z0.
G28 Y0.
G90
G107
M30
%
G110-G129 Sistemul de coordonate #7-26 (Grupa 12)
Aceste coduri selectează unul dinre sistemele de coordonate de lucru suplimentare. Toate
referirile ulterioare la poziţiile axelor vor fi interpretate în noul sistem de coordonate.
Funcţionarea G110 – G129 este similară cu a G54 – G59.
308
G136 Măsurarea automată a centrului decalajelor de origine

(Grupa 00)
Acest cod G este opţional şi necesită un palpator. Utilizaţi-l pentru a seta decalajele de
origine faţă de centrul unei piese de prelucrat cu un palpatorul de lucru.
F - Viteza de avans
I - Distanţa de decalare pe axa X, opţională
J - Distanţa de decalare pe axa Y, opţională
K - Distanţa de decalare pe axa Z, opţională
Măsurarea automată a centrului decalajelor de origine (G136) este utilizată pentru a

comanda unui palpator setarea decalajelor de origine. Un G136 va deplasa axele maşinii
pentru palparea piesei de prelucrat cu un palpator montat pe arborele principal. Axa (axele)
se va deplasa până când este recepţionat un semnal (semnal de salt) de la palpator sau
se ajunge la sfârşitul mişcării programate. Corecţiile sculelor (G41, G42, G43 sau G44) nu
vor fi activate atunci când se execută această operaţie. Sistemul de coordonate de lucru
activ curent este setat pentru fiecare axă programată. Utilizaţi un ciclu G31 împreună cu un
M75 pentru a seta primul punct. Un G136 va seta coordonatele de lucru într-un punct aflat
în centrul unei linii dintre punctul palpat şi punctul setat cu un M75. Aceasta permite găsirea
centrului piesei prin utilizarea a două puncte palpate separate.
Dacă este specificat un I, J sau K, decalajul de origine al axei corespunzătoare este

deplasat cu valoarea din comanda I, J sau K. Aceasta permite îndepărtarea decalajului de
origine faţă de centrul măsurat al celor două puncte palpate.
Note:
Acest cod este nemodal şi se aplică numai pentru blocul de cod în care este specificat
G136.
Punctele palpate sunt corectate cu valorile din setările 59 – 62. Consultaţi secţiunea
Setările a acestui manual pentru informaţii suplimentare în acest sens.
Nu utilizaţi compensarea lungimii sculei (G43, G44) cu un G136.
Activaţi palpatorul arborelui principal înainte să utilizaţi G136.

următoarele comenzi pentru a activa palpatorul arborelui principal:
309
M59 P1134 ;
Utilizaţi următoarele comenzi pentru a dezactiva palpatorul arborelui principal:

M69 P1134 ;
A se vedea de asemeneaG31.
Acest exemplu de program măsoară centrul unei piese pe axa Y şi înregistrează valoarea
măsurată în G58, decalajul de origine pe axa Y. Pentru a utiliza acest program, poziţia
pentru decalajul de origine G58 trebuie setată în sau aproape de centrul piesei de măsurat.
O00136 (PROGRAM G136) ;
T30 M06 ;
G00 G90 G58 X0. Y1. ;
M59 P1134 ;
Z-19. ;
G91 G01 Z-1. F20. ;
G31 Y-1. F10. M75 ;
G01 Y0.25 F20. ;
G00 Z2. ;
Y-2. ;
G01 Z-2. F20. ;
G136 Y1. F10. ;
G01 Y-0.25 ;
G00 Z1. ;
G90 ;
M69 P1134 ;
G00 G53 Z0. ;
M30 ;
G141 Compensarea 3D+ a frezei (Grupa 07)
A - Comanda pe axa A (opţională)
B - Comanda pe axa B (opţională)
D - Selectarea dimensiunii frezei (modală)
I - Sensul compensării frezei pe axa X faţă de traiectoria programată
J - Sensul compensării frezei pe axa Y faţă de traiectoria programată
K - Sensul compensării frezei pe axa Z faţă de traiectoria programată
F - Viteza de avans
Această funcţie realizează compensarea tridimensională a frezei.
310
Structura este:
G141 Xnnn Ynnn Znnn Innn Jnnn Knnn Fnnn Dnnn
Liniile ulterioare pot fi:

G01 Xnnn Ynnn Znnn Innn Jnnn Knnn Fnnn ;
sau
G00 Xnnn Ynnn Znnn Innn Jnnn Knnn ;
Unele sisteme CAM pot să transmită X, Y şi Z cu valorile pentru I, J, K. Valorile I, J şi K

indică unităţii de comandă sensul în care să aplice compensarea pe maşină. La fel ca în
alte cazuri de utilizare a I, J şi K , este vorba despre distanţe de incrementare faţă de
punctele X, Y şi Z apelate.
I, J şi K specifică sensul normal, raportat la centrul sculei, spre punctul de contact al sculei
în sistemul CAM. Vectorii I, J şi K sunt necesari pentru ca unitatea de comandă să poată
decala traiectoria sculei în sensul corect. Valoarea compensării poate să fie în sens pozitiv
sau negativ.
Valoarea corecţiei înregistrate pentru sculă în rază sau diametru (setarea 40) va compensa
traiectoria cu această valoare chiar dacă mişcările sculei au loc pe 2 sau 3 axe. Doar G00
şi G01 pot utiliza G141. Trebuie programat un Dnn, iar codul D selectează ce corecţie de
uzură pentru diametrul sculei va fi utilizată. Trebuie comandată câte o viteză de avans
pentru fiecare linie într-un G93 Modul avans contra timp.
Pentru un vector unitar, lungimea liniei vectorului trebuie să fie întotdeauna egală cu 1. Aşa
cum un cerc unitar din matematică este un cerc cu o rază egală cu 1, un vector unitar este
o linie ce indică o direcţie şi are o lungime egală cu 1. Reţineţi, linia vectorului nu indică
unităţii de comandă cât de mult se deplasează scula atunci când se introduce valoarea
pentru uzură, ci numai direcţia în care se va deplasa aceasta.
Doar punctul final al blocului comandat este compensat în direcţia I, J şi K. Din acest motiv,
această compensare este recomandată doar pentru traiectorii de suprafaţă ale sculei
având o toleranţă strânsă (mişcări mici între blocurile de cod). Compensarea G141 nu
împiedică intersectarea repetată a traiectoriei sculei atunci când se introduce o
compensare excesivă a frezei. Scula va fi decalată, în direcţia liniei vectorului, cu valorile
combinate ale corecţiei pentru geometria sculei şi corecţiei pentru uzura sculei. Dacă
valorile de compensare sunt în modul diametru (setarea 40), deplasarea se va face cu
jumătate din valoarea introdusă în câmpurile respective.
Pentru rezultate optime, stabiliţi programul din centrul sculei, cu utilizarea unei freze deget
cu vârf sferic.
Exemplu de G141:
N1 T1 M06 ;
N2 G00 G90 G54 X0 Y0 Z0 A0 B0 ;
N3 G141 D01 X0.Y0. Z0. (Poziţionare rapidă cu comp.
311
freză pe 3 axe) ;
N4 G01 G93 X.01 Y.01 Z.01 I.1 J.2 K.9747 F300. (Avans
contra timp) ;
N5 X.02 Y.03 Z.04 I.15 J.25 K.9566 F300. ;
N6 X.02 Y.055 Z.064 I.2 J.3 K.9327 F300. ;
... ;
N10 X2.345 Y.1234 Z-1.234 I.25 J.35 K.9028 F200. (Ultima
mişcare) ;
N11 G94 F50. (Anulare G93) ;
N12 G0 G90 G40 Z0 (Deplasare rapidă la zero, anulare
comp. freză) ;
N13 X0 Y0 ;
N14 M30 ;
În exemplul de mai sus, putem observa cum I, J şi K sunt derivate prin introducerea
punctelor în formula următoare:
AB = [(x2-x1)2 + (y2-y1)2 + (z2-z1)2], o versiune 3D a formulei pentru distanţă. Observăm că

în linia N5 se utilizează 0.15 pentru x2, 0.25 pentru y2 şi 0.9566 pentru Z2. Deoarece I, J
şi K sunt valori incrementale, se va utiliza 0 pentru x1, y1 şi z1.
F6.40: Exemplu de vector unitar: Punctul final comandat al liniei [1] este compensat în
direcţia liniei vectorului [2] (IJK) cu valoarea aferentă corecţiei pentru uzura
sculei.
AB=[(.15)2 + (.25)2 + (.9566)2]

AB=[.0225 + .0625 + .9151]
AB=1
AB=1
312
În continuare este prezentat un exemplu simplificat:

N1 T1 M06 ;
N2 G00 G90 G54 X0 Y0 ;
N3 G43 H01 Z1. ;
N4 G141 D01 X0. Y0. Z0. (Poziţionare rapidă cu comp.
freză pe 3 axe) ;
N5 G01 X10. Y0 I0. J-1. K0. F300. ;
N6 G40 Z1.0 (Deplasare rapidă la zero, anulare comp.
freză) ;
N7 M30 ;
În acest caz, dacă valoarea pentru uzură (diametru) pentru T01 este setată la -.02, scula
se va deplasa din X0. Y0. Z0. (linia N4) în X10. Y.01. Valoarea J a indicat unităţii de
comandă să compenseze punctul final al liniei programate numai pe axa Y.
Linia N5 a putut fi scrisă utilizându-se doar J-1. (fără utilizarea I0. K0.), trebuind să fie
introdusă însă o valoare Y dacă trebuie să se facă o compensare pe această axă (cu
valoarea J utilizată).
G143 Compensarea lungimii sculei + (în plus) pe axa a 5-a

(Grupa 08)
(Acest cod G este opţional; acesta se aplică maşinilor la care toate mişcările rotative sunt
mişcări ale sculei aşchietoare.)
Acest cod G permite utilizatorului să corecteze variaţiile în lungime ale sculelor aşchietoare
fără a fi nevoie de un procesor CAD/CAM. Este necesar un cod H pentru selectarea
lungimii sculei din tabelele existente de compensare a lungimii. O comandă G49 sau H00
va anula compensarea axei pe axa a 5-a. Pentru ca G143 să funcţioneze corect, trebuie să
existe două axe rotative, A şi B. G90, modul de poziţionare absolută, trebuie să fie activ
(G91 nu poate fi utilizat). Este necesară poziţia de lucru 0,0 pentru axele A şi B, astfel încât
scula să fie paralelă cu mişcarea axei Z.
Menirea G143 este să compenseze diferenţa dintre lungimea sculei înregistrate iniţial şi o
sculă de înlocuire. Utilizarea G143 permite rularea programului fără a fi necesară
reînregistrarea lungimii sculei noi.
Compensarea lungimii sculei G143 funcţionează numai cu deplasări rapide (G00) şi cu

mişcări de avans liniar (G01); nu pot fi utilizate alte funcţii (G02 sau G03) sau cicluri închise
(găurire, tarodare etc.). Pentru o lungime pozitivă, axa Z se va deplasa în sus (în sensul +).
Dacă una dintre X, Y sau Z nu este programată, nu va exista mişcare pe axa respectivă,
chiar dacă mişcarea A sau B produce un nou vector de lungime a sculei. În consecinţă, un
program tipic va utiliza toate cele 5 axe într-un singur bloc de date. G143 poate afecta
mişcarea comandată pe toate axele pentru a compensa axele A şi B.
313
Se recomandă modul avans contra timp (G93) atunci când se utilizează G143. În
continuare este prezentat un exemplu:
T1 M06 ;
G00 G90 G54 X0 Y0 Z0 A0 B0 ;
G143 H01 X0. Y0. Z0. A-20. B-20. (Poz. rapidă cu comp.
pe axa a 5-a) ;
G01 G93 X.01 Y.01 Z.01 A-19.9 B-19.9 F300. (Avans contra
timp) ;
X0.02 Y0.03 Z0.04 A-19.7 B-19.7 F300. ;
X0.02 Y0.055 Z0.064 A-19.5 B-19.6 F300. ;
X2.345 Y.1234 Z-1.234 A-4.127 B-12.32 F200. (Ultima
mişcare) ;
G94 F50. (Anulare G93) ;
G00 G90 G49 Z0 (Deplasare rapidă la zero, anulare comp.
pe axa a 5-a) ;
X0 Y0 ;
M30 ;
G150 Frezarea unei cavităţi de uz general (Grupa 00)
D - Selectarea corecţiei pentru diametrul/ raza sculei

F - Viteza de avans
I - Adaosul de aşchiere pe axa X (valoare pozitivă)
J - Adaosul de aşchiere pe axa Y (valoare pozitivă)
K - Adaosul pentru trecerea de finisare (valoare pozitivă)
P - Codul subprogramului ce defineşte geometria cavităţii
Q - Adaosul de aşchiere pe axa Z la o trecere (valoare pozitivă)
R - Poziţia planului R de deplasare rapidă
S - Turaţia arborelui principal, opţională
X - Poziţia de pornire pe axa X
Y - Poziţia de pornire pe axa Y
Z - Adâncimea finală a cavităţii
G150 începe prin poziţionarea frezei într-un punct de pornire din interiorul cavităţii, se
continuă cu profilarea şi se încheie cu o trecere de finisare. Freza deget va avansa în
profunzime pe axa Z. Este apelat un subprogram P### ce defineşte geometria cavităţii
pentru o zonă închisă prin utilizarea mişcărilor G01, G02 şi G03 pe axele X şi Y ale cavităţii.
Comanda G150 va căuta un subprogram intern cu numărul N specificat de codul P. Dacă
acesta nu este găsit, unitatea de comandă va căuta un subprogram extern. Dacă nu se
găseşte niciunul, va fi generată alarma 314 Subprogramul nu este în memorie.
NOTĂ: La definirea geometriei cavităţii G150 în subprogram, nu vă deplasaţi

înapoi la alezajul de pornire după ce profilarea cavităţii este încheiată.
314
O valoare I sau J defineşte distanţa pe care este deplasată freza la o trecere de degroşare
pentru fiecare adaos de aşchiere. Dacă este utilizat I, cavitatea este degroşată printr-o
serie de adaosuri de aşchiere pe axa X. Dacă este utilizat J, adaosurile de aşchiere sunt
pe axa-Y.
Comanda K defineşte adaosul pentru trecerea de finisare a cavităţii. Dacă este specificată
o valoare K, se execută o trecere de finisare cu adaosul K, în jurul profilului interior al
cavităţii pentru ultima trecere, la adâncimea finală Z. Nu există o comandă de trecere de
finisare pentru adâncimea Z.
Valoarea R trebuie specificată, chiar dacă este zero (R0), în caz contrar fiind utilizată ultima
valoare R specificată.
Se realizează treceri multiple în zona cavităţii, începând din planul R, cu fiecare trecere Q
(adâncime pe axa Z) apropiindu-ne de adâncimea finală. Comanda G150 va executa mai
întâi o trecere în jurul geometriei cavităţii, lăsând adaosul K, apoi va executa treceri de
degroşare cu I sau J în interiorul cavităţii după avansul în profunzime cu valoarea Q până
la atingerea adâncimii Z.
Comanda Q trebuie să existe în linia G150, chiar dacă se doreşte doar o trecere până la
adâncimea Z. Comanda Q porneşte din planul R.
Note: Subprogramul (P) nu va fi constituit din mai mult de 40 de mişcări pentru

geometria cavităţii.
Poate fi necesar să se găurească un punct de pornire, pentru freza G150, până la

adâncimea finală (Z). Poziţionaţi apoi freza deget în poziţia de pornire pe axele XY în
interiorul cavităţii pentru comanda G150.
F6.41: G150 Frezarea unei cavităţi de uz general: [1] Punctul de pornire, [Z]
Adâncimea finală.
Y
Z J
X
1 1
Z I
Exemplu
O01001 (Exemplu de cavitate G150) ;
T1 M06 (T1 Găurire alezaj de intrare pentru freza deget)
315
;
G90 G54 G00 X3.25 Y4.5 S1200 (Punct de pornire cavitate)
;
M03 ;
G43 H01 Z1.0 M08 (Corecţie lungime sculă, deplasare
rapidă în punctul de pornire Z, lichid de răcire pornit)
;
G83 Z-1.5 Q0.25 R0.1 F20.(Ciclu de găurire progresivă) ;
G53 G49 Z0 (Revenire Z în poziţia de origine) ;
T2 M06 (Freză deget de 0.5”) ;
G54 G90 G00 X3.25 Y4.5 S1450 (Punct de pornire cavitate)
;
M03 ;
G43 H02 Z1.0 M08 (Corecţie lungime sculă, deplasare
rapidă în punctul de pornire Z, lichid de răcire pornit)
;
G150 X3.25 Y4.5 Z-1.5 G41 J0.35 ;
K.01 Q0.8 R.1 P2001 D02 F15. ;
(Trecere de finisare 0.01” (K) pe părţile laterale) ;
G40 X3.25 Y4.5 (Anulare comp. freză şi repoziţionare în
punctul de pornire) ;
G53 G49 Y0 Z0 (Revenire Z în poziţia de origine) ;
M30 (Sfârşit program principal) ;
O02001 (Program separat ca subprogram pentru geometria
cavităţii G150) ;
G01 Y7 (Prima mişcare în geometria cavităţii cu un G01)
;
X1.5 (Liniile următoare definesc geometria cavităţii) ;
G03 Y5.25 R0.875 ;
G01 Y2.25 ;
G03 Y0.5 R0.875 ;
G01 X5. ;
G03 Y2.25 R0.875 ;
G01 Y5.25 ;
G03 Y7. R0.875 ;
G01 X3.25 (Încheiere geometrie cavitate. Fără revenire
la poziţia de pornire.) ;
M99 (Revenire la programul principal) ;
Cavitate pătrată
316
F6.42: G150 Frezarea unei cavităţi de uz general: freză deget de 0.500 diametru.
2 1, 6 5
X0, Y1.5
5
X0, Y0
3 4
5.0 x 5.0 x 0.500 adâncime - Cavitate pătrată
Program principal
%
O01001 ;
;
G90 G54 G00 X0. Y1.5 (Punct de pornire XY) ;
S2000 M03 ;
G43 H01 Z0.1 M08 ;
G01 Z0.1 F10. ;
G150 P1002 Z-0.5 Q0.25 R0.01 J0.3 K0.01 G41 D01 F10. ;
G40 G01 X0. Y1.5 ;
G00 Z1. M09 ;
G53 G49 Y0. Z0. ;
M30 ;
%
Subprogram
%
O01002 ;
G01 Y2.5 (1) ;
X-2.5 (2) ;
Y-2.5 (3) ;
X2.5 (4) ;
Y2.5 (5) ;
X0. (6) (Încheiere buclă cavitate) ;
%
317
Exemple absolute şi incrementale de subprograme apelate cu comanda P#### în

linia G150:
Subprogram absolut
%
O01002 (Subprogramul G90 pentru G150) ;
G90 G01 Y2.5 (1) ;
X-2.5 (2) ;
Y-2.5 (3) ;
X2.5 (4) ;
Y2.5 (5) ;
X0. (6) ;
M99 ;
%
Subprogram incremental
%
O01002 (Subprogramul G91 pentru G150) ;
G91 G01 Y0.5 (1) ;
X-2.5 (2) ;
Y-5. (3) ;
X5. (4) ;
Y5. (5) ;
X-2.5 (6) ;
G90 ;
M99 ;
%
Insula pătrată
F6.43: G150 Frezarea unei cavităţi insulă pătrată: freză deget de 0.500 diametru.
4 3
7 8
12 11
5
5 6
10 9
13 1, 14 2
X0, Y0
5
318
5.0 x 5.0 x 0.500 adâncime - Cavitate pătrată cu insulă pătrată
Program principal
%
O02010 ;
T1 M06 (Scula este o freză deget de 0.500” diametru) ;
G90 G54 G00 X2. Y2. (Punct de pornire XY) ;
S2500 M03 ;
G43 H01 Z0.1 M08 ;
G01 Z0.01 F30. ;
G150 P2020 X2. Y2. Z-0.5 Q0.5 R0.01 I0.3 ;
K0.01 G41 D01 F10. ;
G40 G01 X2.Y2. ;
G00 Z1.0 M09 ;
G53 G49 Y0. Z0. ;
M30 ;
Subprogram
%
O02020 (Subprogramul pentru G150 în O02010) ;
G01 Y1. (1) ;
X6. (2) ;
Y6. (3) ;
X1. (4) ;
Y3.2 (5) ;
X2.75 (6) ;
Y4.25 (7) ;
X4.25 (8) ;
Y2.75 (9) ;
X2.75 (10) ;
Y3.8 (11) ;
X1. (12) ;
Y1. (13) ;
%
Insula rotundă
319
F6.44: G150 Frezarea unei cavităţi insulă rotundă: freză deget de 0.500 diametru.
4, 10 9 3
8
5 5 6, 7
11 1, 12 2
X0, Y0
5
5.0 x 5.0 x 0.500 adâncime - Cavitate pătrată cu insulă rotundă
Program principal
%
O03010 ;
T1 M06 (Scula este o freză deget de 0.500” diametru) ;
G90 G54 G00 X2. Y2. (Punct de pornire XY) ;
S2500 M03 ;
G43 H01 Z0.1 M08 ;
G01 Z0. F30. ;
G150 P3020 X2. Y2. Z-0.5 Q0.5 R0.01 J0.3 ;
K0.01 G41 D01 F10. ;
G40 G01 X2. Y2. ;
G00 Z1. M09 ;
G53 G49 Y0. Z0. ;
M30 ;
%
Subprogram
%
O03020 (Subprogramul pentru G150 în O03010) ;
G01 Y1. (1) ;
X6. (2) ;
Y6. (3) ;
X1. (4) ;
Y3.5 (5) ;
X2.5 (6) ;
G02 I1. (7) ;
320
G02 X3.5 Y4.5 R1. (8) ;

G01 Y6. (9) ;
X1. (10) ;
Y1. (11) ;
%
G153 Ciclul închis de găurire progresivă de mare viteză pe

axa a 5-a (Grupa 09)
E - Specifică distanţa dintre poziţia de pornire şi fundul alezajului (trebuie să fie o valoare
pozitivă)
F - Viteza de avans
I - Dimensiunea primei adâncimi de aşchiere (trebuie să fie o valoare pozitivă)
J - Valoarea de reducere a adâncimii de aşchiere la fiecare trecere (trebuie să fie o valoare
pozitivă)
K - Adâncimea minimă de aşchiere (trebuie să fie o valoare pozitivă)
L - Numărul de repetiţii
P - Pauza la sfârşitul ultimei progresii, în secunde
Q - Valoarea de pătrundere (trebuie să fie o valoare pozitivă)
A - Poziţia de pornire a sculei pe axa A
B - Poziţia de pornire a sculei pe axa B
X - Poziţia de pornire a sculei pe axa X
Y - Poziţia de pornire a sculei pe axa Y
Z - Poziţia de pornire a sculei pe axa Z
F6.45: G153 Găurirea progresivă de mare viteză pe axa a 5-a: [#22] Setarea 22.
#22 #22
E E
I1=I Q
I2= I1- J Q
I3=I2 -J Q
Acesta este un ciclu închis progresiv de mare viteză pentru care distanţa de retragere este
stabilită de setarea 22.
321
Dacă sunt specificate I, J şi K, se selectează un mod de funcţionare diferit. Prima trecere

va pătrunde cu valoarea I, fiecare adâncime de aşchiere succesivă va fi redusă cu
valoarea J, iar adâncimea minimă de aşchiere este K. Dacă este specificat P, scula va face
o pauză la fundul alezajului pentru perioada de timp respectivă.
NOTĂ: Acelaşi timp de oprire va fi aplicat pentru toate blocurile ulterioare în

care nu se specifică un timp de oprire.
G154 Selectarea coordonatelor de lucru P1-P99 (Grupa 12)
Această funcţie asigură 99 decalaje de origine suplimentare. G154 cu o valoare P între 1

şi 99 va activa decalajele de origine suplimentare. De exemplu, G154 P10 va selecta
decalajul de origine 10 din lista de decalaje de origine suplimentare.
NOTĂ: G110 - G129 se referă la aceleaşi decalaje de origine ca G154 P1 -

P20; acestea pot fi selectate prin utilizarea oricăreia dintre metode.
Când este activ un decalaj de origine G154, titlul din colţul din dreapta sus al decalajului de
origine va indica valoarea G154 P.
Structura decalajelor de origine G154

#14001-#14006 G154 P1 (de asemenea #7001-#7006 şi G110)
#14181-#14186 G154 P10 (de asemenea #7181-#7186 şi
G119)
#14201-#14206 G154 P11 (de asemenea #7201-#7206 şi
G120)
#14221-#14221 G154 P12 (de asemenea #7221-#7226 şi
G121)
#14241-#14246 G154 P13 (de asemenea #7241-#7246 şi
G122)
#14261-#14266 G154 P14 (de asemenea #7261-#7266 şi
G123)
#14281-#14286 G154 P15 (de asemenea #7281-#7286 şi
322
G124)
#14301-#14306 G154 P16 (de asemenea #7301-#7306 şi
G125)
#14321-#14326 G154 P17 (de asemenea #7321-#7326 şi
G126)
#14341-#14346 G154 P18 (de asemenea #7341-#7346 şi
G127)
#14361-#14366 G154 P19 (de asemenea #7361-#7366 şi
G128)
#14381-#14386 G154 P20 (de asemenea #7381-#7386 şi
G129)
#14401-#14406 G154 P21
#14421-#14426 G154 P22
#14441-#14446 G154 P23
#14461-#14466 G154 P24
#14481-#14486 G154 P25
#14501-#14506 G154 P26
#14521-#14526 G154 P27
#14541-#14546 G154 P28
#14561-#14566 G154 P29
#14581-#14586 G154 P30
#14781-#14786 G154 P40
#14981-#14986 G154 P50
#15181-#15186 G154 P60
#15381-#15386 G154 P70
#15581-#15586 G154 P80
#15781-#15786 G154 P90
#15881-#15886 G154 P95
#15901-#15906 G154 P96
#15921-#15926 G154 P97
#15941-#15946 G154 P98
#15961-#15966 G154 P99
323
G155 Ciclul închis de tarodare inversă pe axa a 5-a (Grupa

09)
G155 nu utilizează decât tarozi flotanţi. G174 este disponibil pentru tarodarea rigidă inversă
pe axa a 5-a.
pozitivă)
F - Viteza de avans
L - Numărul de repetiţii
S - Turaţia arborelui principal
Trebuie programată o poziţie specifică X, Y, Z, A, B înainte să fie comandat ciclul închis.

Această poziţie este utilizată ca poziţie de pornire iniţială. Unitatea de comandă va porni
automat arborele principal în sens antiorar înaintea acestui ciclu închis.
F6.46: G155 Ciclul închis de tarodare inversă pe axa a 5-a
E E
G98
G99
324
G161 Ciclul închis de găurire pe axa a 5-a (Grupa 09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
F6.47: G161 Ciclul închis de găurire pe axa a 5-a
E E
G98
G99
Exemplu
(GĂURIRE DREAPTA, FRONTALĂ) ;
T4 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
(Poziţie de degajare) ;
G143 H4 Z14.6228 M8 ;
G1 X6.6934 Y-6.6934 Z10.5503 F360. (Poziţie de pornire
iniţială) ;
G161 E.52 F7. (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
M5 ;
G1 G28 G91 Z0. ;
G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
325
G162 Ciclul închis de pregăurire pe axa a 5-a (Grupa 09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
Exemplu
(PREGĂURIRE DREAPTA, FRONTALĂ) ;
T2 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
G143 H2 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G162 E.52 P2.0 F7. (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
M5 ;
G1 G28 G91 Z0. ;
G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
F6.48: G162 Ciclul închis de pregăurire
E E
G98
G99
326
G163 Ciclul închis de găurire progresivă normală pe axa a

5-a (Grupa 09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
I - Dimensiunea a primei adâncimi de aşchiere, opţională
J - Valoarea cu care se reduce adâncimea de aşchiere la fiecare trecere, opţională
K - Adâncimea minimă de aşchiere, opţională
P - Pauza la sfârşitul ultimei progresii, în secunde, opţională
Q - Valoarea de pătrundere, întotdeauna incrementală

de aşchiere succesivă va fi redusă cu valoarea J, iar adâncimea minimă de aşchiere
este K.
Dacă este specificat P, scula va face o pauză la fundul alezajului pentru perioada de timp
respectivă după ultima progresie. Exemplul următor va executa mai multe progresii şi o
oprire temporizată de 1.5 secunde la sfârşit:
G163 E0.62 F15. Q0.175 P1.5.
NOTĂ: Acelaşi timp de oprire va fi aplicat pentru toate blocurile ulterioare în

care nu se specifică un timp de oprire.
F6.49: G163 Ciclul închis de găurire progresivă normală pe axa a 5-a: [#22] Setarea
22, [#52] Setarea 52.
#22 #22
E E
#52
I1=I Q
I2= I1- J Q
I3=I2 -J Q
327
Setarea 52 modifică modul în care funcţionează G163 atunci când revine în poziţia de
pornire. De obicei, planul R este setat cu mult deasupra tăieturii, pentru a se asigura că
mişcarea de progresie permite eliminarea aşchiilor din alezaj. Aceasta presupune consum
de timp, deoarece burghiul începe prin a găuri un spaţiu gol. Dacă setarea 52 este setată
la distanţa necesară pentru eliminarea aşchiilor, poziţia de pornire poate fi adusă mult mai
aproape de piesa găurită. Când se produce mişcarea de eliminare a aşchiilor spre poziţia
de pornire, axa Z va fi deplasată deasupra poziţiei de pornire cu valoarea precizată în
această setare.
Exemplu
(GĂURIRE PROGRESIVĂ DREAPTA, FRONTALĂ) ;
T5 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
G143 H5 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G163 E1.0 Q.15 F12. (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
M5 ;
G1 G28 G91 Z0. ;
G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
328
G164 Ciclul închis de tarodare pe axa a 5-a (Grupa 09)
G164 nu utilizează decât tarozi flotanţi. G174/G184 este disponibil pentru tarodarea rigidă
pe axa a 5-a.
pozitivă)
F - Viteza de avans
F6.50: G164 Ciclul închis de tarodare pe axa a 5-a
E E
G98
G99

Unitatea de comandă va porni automat arborele principal în sens orar înaintea acestui
ciclu închis.
Exemplu
(TARODARE 1/2-13) ;
T5 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S500M3 F360.
G143 H5 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G164 E1.0 F38.46 (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
M5 ;
329
G1 G28 G91 Z0. ;

G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
G165 Ciclul închis de alezare pe axa a 5-a (Grupa 09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
F6.51: G165 Ciclul închis de alezare pe axa a 5-a
E E
G98
G99
Exemplu
(Ciclu de alezare) ;
T5 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
G143 H5 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G165 E1.0 F12. (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
M5 ;
330
G00 G28 G91 Z0. ;

G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
G166 Ciclul închis de alezare şi oprire pe axa a 5-a (Grupa

09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
F6.52: G166 Ciclul închis de alezare şi oprire pe axa a 5-a
E E
G98
G99
Exemplu
(Ciclu de alezare şi oprire) ;
T5 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
G143 H5 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G166 E1.0 F12. (Ciclu închis) ;
G80 ;
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de
degajare) ;
331
M5 ;
G00 G28 G91 Z0. ;
G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
G169 Ciclul închis de alezare şi oprire temporizată pe axa a

5-a (Grupa 09)
pozitivă)
F - Viteza de avans
F6.53: G169 Ciclul închis de alezare şi oprire temporizată pe axa a 5-a
E E
G98
G99
Exemplu
(Ciclu de alezare şi oprire temporizată) ;
T5 M6 ;
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360.
G143 H5 Z14.6228 M8 ;
iniţială) ;
G169 E1.0 P0.5 F12. (Ciclu închis) ;
G80 ;
332
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de

degajare) ;
M5 ;
G00 G28 G91 Z0. ;
G91 G28 B0. A0. ;
M01 ;
G174 Tarodarea rigidă neverticală în sens antiorar - G184 în

sens orar (Grupa 00)
F - Viteza de avans
X - Poziţia axei X la fundul alezajului
Y - Poziţia axei Y la fundul alezajului
Y - Poziţia axei Z la fundul alezajului

Această poziţie este utilizată ca poziţie de pornire.
Acest cod G este utilizat pentru executarea tarodării rigide pentru alezaje neverticale.
Acesta poate fi utilizat cu un cap în unghi drept pentru executarea tarodării rigide pe axa X
sau Y pe o freză cu 3 axe, respectiv pentru executarea tarodării rigide într-un unghi arbitrar
pe o freză cu 5 axe. Raportul dintre viteza de avans şi turaţia arborelui principal trebuie să
fie exact pasul filetului prelucrat.
Nu este necesară pornirea arborelui principal înaintea acestui ciclu închis; unitatea de
comandă o va face automat.
G187 Setarea nivelului de fineţe (Grupa 00)
G187 este o comandă referitoare la precizie ce poate seta şi controla fineţea, precum şi
valoarea maximă pentru rotunjirea de colţ atunci când se prelucrează o piesă. Structura
pentru utilizarea G187 este G187 Pn Ennnn.
P - Controlează nivelul de fineţe, P1(grosier), P2(mediu) sau P3(fin). Anulează temporar
setarea 191.
E - Setează valoarea maximă pentru rotunjirea de colţ. Anulează temporar setarea 85.
Setarea 191 setează fineţea implicită conform celor specificate de utilizator -

ROUGH(grosier), MEDIUM (mediu) sau FINISH (fin) - atunci când G187 nu este activ.
Setarea Medium (mediu) este setarea implicită din fabricaţie.
333
Codurile M (funcţii diverse)
NOTĂ: Modificarea setării 85 la o valoare scăzută poate face ca maşina să

funcţioneze de parcă s-ar afla în modul oprire exactă.
NOTĂ: Schimbarea setării 191 în FINISH (fin) va prelungi timpul necesar

pentru prelucrarea unei piese pe maşină. Utilizaţi această setare doar
atunci când este necesară o finisare superioară.
G187 Pm Ennnn setează atât fineţea, cât şi valoarea maximă pentru rotunjirea de colţ.
G187 Pm setează fineţea, dar lasă valoarea maximă pentru rotunjirea de colţ la nivelul
curent. G187 Ennnn setează valoarea maximă pentru rotunjirea de colţ, dar lasă fineţea
la nivelul curent. G187 singur anulează valoarea E şi setează fineţea la fineţea implicită
specificată de setarea191. G187 va fi anulat întotdeauna atunci când este apăsată tasta
[RESET] (resetare), când se execută M30 sau M02, când se ajunge la sfârşitul programului
sau când este apăsată tasta [EMERGENCY STOP] (oprire de urgenţă).
G188 Apelarea programului de la PST (Grupa 00)
Apelează programul de prelucrare pentru paleta încărcată pe baza înregistrării din tabelul
de planificare palete (PST) pentru paleta respectivă.
6.1.3 Codurile M (funcţii diverse)
Codurile M sunt comenzi diverse pentru maşină ce nu comandă nicio deplasare a axelor.
Structura unui cod M constă dintr-o literă „M” urmată de două cifre, de exemplu M03.
Doar un singur cod M poate fi programat într-o linie de cod. Toate codurile M intră în vigoare
la sfârşitul blocului.
Lista de coduri M
M00 Oprirea programului M48 Verificarea validităţii

programului curent
M01 Oprirea opţională a M49 Setarea stării paletei

programului
334
M02 Încheierea programului M50 Executarea unei schimbări

a paletei
M03 / M04 / M05 Comenzile pentru arborele M51-M58 Setarea codurilor M de

principal utilizator opţionale
M06 Schimbarea sculei M59 Setarea releului de ieşire
M07 Lichidul de răcire prin stropire M61-M68 Dezactivarea codurilor M de

utilizator opţionale
M08 Activarea lichidului de răcire M69 Dezactivarea releului de

ieşire
M09 Dezactivarea lichidului de M75 Setarea punctului de

răcire referinţă pentru G35 sau
G136
M10 Cuplarea frânei axei a 4-a M76 Ecranul de comandă inactiv
M11 Decuplarea frânei axei a 4-a M77 Ecranul de comandă activ
M12 Cuplarea frânei axei a 5-a M78 Alarmă dacă se întâlneşte

un semnal de salt
M13 Decuplarea frânei axei a 5-a M79 Alarmă dacă nu se

întâlneşte un semnal de salt
M16 Schimbarea sculei M80 Deschiderea uşii automate
M17 Deblocarea paletei APC şi M81 Închiderea uşii automate

deschiderea uşii APC
M18 Blocarea paletei APC şi M82 Destrângerea sculei

închiderea uşii APC
M19 Orientarea arborelui principal M83 Activarea pistolului automat

de aer comprimat
M21-M28 Funcţia M utilizator opţional cu M84 Dezactivarea pistolului

M-Fin automat de aer comprimat
M30 Încheierea programului şi M86 Strângerea sculei

resetarea
335
M31 Transportorul de şpan spre M88 Activarea lichidului de răcire

înainte prin arborele principal
M33 Oprirea transportorului de M89 Dezactivarea lichidului de

şpan răcire prin arborele principal
M34 Deplasarea incrementală a M95 Modul hibernare

lichidului de răcire
M35 Deplasarea decrementală a M96 Saltul în lipsa unei intrări

M36 Piesa de pe paletă pregătită M97 Apelarea unui subprogram
M39 Rotirea capului revolver M98 Apelarea unui subprogram
M41 Controlul manual al treptei M99 Revenirea la subprogram

inferioare sau buclă
M42 Controlul manual al treptei M109 Intrarea interactivă pentru

superioare utilizator
M46 Salt dacă paleta este

încărcată
M00 Oprirea programului
Codul M00 este utilizat pentru oprirea unui program. Acesta opreşte axele şi arborele
principal, respectiv dezactivează lichidul de răcire (inclusiv lichidul de răcire prin arborele
principal). Blocul următor (de după M00) va fi marcat atunci când este vizualizat în editorul
de programe. Apăsarea butonului [CYCLE START] (pornire ciclu) determină continuarea
funcţionării programului cu blocul marcat.
M01 Oprirea opţională a programului
M01 funcţionează la fel ca M00, cu excepţia faptului că funcţia Oprire opţională trebuie să
fie activată. Apăsaţi tasta OPTION STOP (oprire opţională) pentru a comuta starea funcţiei
între activată şi dezactivată.
336
M02 Încheierea programului
Codul M02 este utilizat pentru încheierea unui program.
NOTĂ: Reţineţi că cel mai uzual mod de încheiere a unui program este prin
utilizarea unui M30.
M03 / M04 / M05 Comenzile pentru arborele principal
M03 porneşte rotirea arborelui principal în sens orar (CW).
M04 porneşte rotirea arborelui principal în sens antiorar (CCW).
Turaţia arborelui principal este controlată cu un cod de adresă S; de exemplu, S1500 va

comanda o turaţie a arborelui principal de 5000 rot/min.
Dacă maşina respectivă are o cutie de viteze, turaţia programată a arborelui principal va
determina treapta de viteze pe care o va utiliza maşina, cu excepţia cazului în care utilizaţi
un M41 sau M42 pentru controlul manual al treptei de viteze. Consultaţi la pagina 342
pentru informaţii suplimentare referitoare la aceste coduri M pentru controlul manual.
ATENŢIE: Nu este recomandabilă rularea unei comenzi M04 cu lichidul de răcire

prin arborele principal (TSC).
M05 opreşte arborele principal
M06 Schimbarea sculei
Codul M06 este utilizat pentru schimbarea sculelor, de exemplu M06 T12. Aceasta va
introduce scula 12 în arborele principal. Dacă arborele principal este în funcţiune, arborele
principal şi lichidul de răcire (inclusv TSC) vor fi oprite de comanda M06.
337
M07 Lichidul de răcire prin stropire
Acest cod M activează pompa de lichid opţional de răcire prin stropire. Pompa este
dezactivată de M09, ce dezactivează de asemenea lichidul de răcire standard. Lichidul
opţional de răcire prin stropire este dezactivat automat înaintea unei schimbări a sculei sau
a unei schimbări a paletei, fiind repornit automat după o schimbare a sculei sau dacă era
în starea ON (activat) înaintea unei secvenţe de schimbare a sculei.
M08 Activarea lichidului de răcire / M09 Dezactivarea

Codul M08 va activa alimentarea cu lichid de răcire opţional, iar un cod M09 o va dezactiva.
A se vedea de asemenea M34/M35 pentru opţiunea lichid de răcire programabil (P-Cool) şi
M88/M89 pentru opţiunea lichid de răcire prin arborele principal.
NOTĂ: Starea lichidului de răcire este verificată doar la începutul unui

program, astfel că o stare de nivel scăzut al lichidului de răcire nu va
opri programul în curs de rulare.
M10 Cuplarea frânei axei a 4-a / M11 Decuplarea frânei axei

a 4-a
Aceste coduri vor aplica şi elibera frâna axei a 4-a opţionale. Frâna este normal cuplată,
astfel că o comandă M10 este necesară doar atunci când a fost utilizat un cod M11 pentru
decuplarea frânei.
M12 Cuplarea frânei axei a 5-a / M13 Decuplarea frânei axei

a 5-a
Aceste coduri vor aplica şi elibera frâna axei a 5-a opţionale. Frâna este normal cuplată,
astfel că o comandă M12 este necesară doar atunci când a fost utilizat un cod M13 pentru
decuplarea frânei.
338
M16 Schimbarea sculei
Acest cod M se comportă la fel ca M06. Însă M06 este metoda preferată pentru
comandarea schimbării sculei.
M17 Deblocarea paletei APC şi deschiderea uşii APC / M18

Blocarea paletei APC şi închiderea uşii APC
Acest cod M este utilizat pe centrele de prelucrare verticale cu schimbătoare de palete.

Acesta este utilizat doar ca funcţie de întreţinere/testare. Schimbările paletelor vor fi
comandate doar împreună cu o comandă M50.
M19 Orientarea arborelui principal (valorile P şi R opţionale)
M19 reglează arborele principal într-o poziţie fixă. Arborele principal se va orienta în poziţia
zero în lipsa unei funcţii opţionale M19 de orientare a arborelui principal.
Funcţia opţională de orientare a arborelui principal admite codurile de adresă P şi R. De

exemplu, M19 P270 va orienta arborele principal la 270 grade. Valoarea R permite
programatorului să specifice până la două zecimale; de exemplu, M19 R123.45.
M21-M28 Funcţia M utilizator opţional cu M-Fin
Codurile M M21 - M28 sunt opţionale pentru releele utilizatorului. Fiecare cod M activează
unul dintre releele opţionale. Butonul [RESET] (resetare) va opri orice operaţie ce este
suspendată pentru a se aştepta ca un accesoriu activat de releu să termine. A se vedea de
asemenea M51-58 şi M61-68.
Unele dintre sau toate codurile M21-M25 (M21-M22 la frezele de sculărie, de atelier şi
mini-freze) pentru PCB I/O pot fi utilizate pentru dotările opţionale instalate din fabricaţie.
Verificaţi dacă releele prezintă cabluri, pentru a stabili care dintre acestea sunt utilizate.
Contactaţi dealerul pentru detalii suplimentare.
Numai un releu este activat la un moment dat. O operaţie tipică este aceea de comandare
a unui produs rotativ. Secvenţa se derulează după cum urmează: Rulaţi secţiunea de
prelucrare a unui program de prelucrare CNC. Opriţi mişcarea CNC şi comandaţi mişcarea
de rotaţie prin intermediul releului. Aşteptaţi un semnal de finalizare (stop) de la produsul
rotativ. Continuaţi programul de prelucrare CNC.
Releele cod M
339
Aceste ieşiri pot fi utilizate pentru activarea palpatoarelor, pompelor auxiliare sau
dispozitivelor de fixare etc. Dispozitivele auxiliare sunt conectate electric la regleta de
borne a releului corespunzător. Regleta de borne are câte o poziţie pentru normal deschis
(NO), normal închis (NC) şi comun (COM).
F6.54: Releele cod M PCB I/O principal: [1] Relee cod M PCB I/O principal, [2] Panou
de relee cod M opţional (montat deasupra PCB I/O principal).
M28 M27 M26 M25 M24 M23 M22 M21

NO COM NC NO COM NC
P8 P4
12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
K8 K1
1 2
Releele opţionale cod 8M
Releele cod M suplimentare pot fi achiziţionate în blocuri de câte 8. Un total de 4 blocuri a

câte 8 relee sunt posibile în sistemul Haas, numerotate de la 0 la 3. Blocurile 0 şi 1 sunt
interne pentru PCB I/O principal. Blocul 1 include releele M21-25 în partea superioară a
PCB I/O. Blocul 2 apelează prima opţiune 8M a PCB. Blocul 3 apelează a doua opţiune 8M
a PCB.
NOTĂ: Blocul 3 poate fi utilizat pentru unele opţiuni Haas instalate şi s-ar
putea să nu fie disponibil. Contactaţi dealerul pentru
detalii suplimentare.
Doar un bloc de ieşiri poate fi apelat cu codurile M la un moment dat. Acesta este controlat
de parametrul 352 Selectare bloc relee. Releele din blocurile neactivate sunt accesibile
doar cu variabile macro sau cu M59/M69. Parametrul 352 este setat la expediţie la 1
ca standard.
M30 Încheierea programului şi resetarea
Codul M30 este utilizat pentru oprirea unui program. Acesta opreşte arborele principal şi
dezactivează lichidul de răcire (inclusiv TSC), iar cursorul programului revine la începutul
programului. M30 anulează corecţiile pentru lungimea sculei.
340
M31 Transportorul de şpan spre înainte / M33 Oprirea

transportorului de şpan
M31 porneşte sistemul opţional de evacuare a şpanului (transportorul de tip şenc,

multi-şnec sau cu bandă) spre înainte; sensul ce evacuează şpanul din maşină. Se
recomandă punerea intermitentă în funcţiune a transportorului de şpan, ceea ce permite
antrenarea aşchiilor mai mici de către grămezile mai mari de şpan şi evacuarea lor din
maşină. Puteţi seta ciclul de lucru al transportorului de şpan şi timpul de funcţionare cu
ajutorul setărilor 114 şi 115.
Funcţia opţională de spălare a transportorului de şpan va funcţiona în timp ce transportorul

de şpan este activat.
M33 opreşte mişcarea transportorului.
M34 Deplasarea incrementală a lichidului de răcire / M35

Deplasarea decrementală a lichidului de răcire
F6.55: Robinetul P-Cool
1
M35
M34
M34 deplasează robinetul P-Cool opţional cu o poziţie mai departe faţă de poziţia curentă
(mai departe de poziţia de origine).
M35 deplasează robinetul de lichid de răcire cu o poziţie mai aproape de poziţia de origine.
ATENŢIE: Nu rotiţi robinetul de lichid de răcire cu mâna. Se poate produce

avarierea gravă a motorului.
341
M36 Piesa de pe paletă pregătită
Utilizat la maşinile cu schimbătoare de palete. Acest cod M amână schimbarea paletei

până când este apăsat butonul Part Ready (piesă pregătită). O schimbare a paletei va
surveni după ce este apăsat butonul Pallet Ready (paletă pregătită) (şi uşile sunt închise).
De exemplu:
Onnnnn (Număr program) ;
M36 (Lampa „piesă pregătită” clipeşte, se aşteaptă până
când este apăsat butonul) ;
M01 ;
M50 (Se execută schimbarea paletei după ce este apăsat
butonul Part Ready - piesă pregătită) ;
(Program de prelucrare) ;
M30 ;
M39 Rotirea capului revolver
Schimbarea sculei se va comanda cu un M06. M39 nu este în mod normal necesară, dar
este utilă pentru diagnosticare sau pentru redresarea după o coliziune cu schimbătorul
de scule.
Codul M39 este utilizat pentru rotirea schimbătorului de scule lateral fără efectuarea unei
schimbări a sculei. Numărul dorit al locaşului magaziei de scule (Tn) trebuie programat
înainte de M39.
M41 / M42 Controlul manual al treptei inferioare / superioare
La maşinile cu transmisie, comanda M41 este utilizată pentru menţinerea maşinii în treapta
inferioară, iar M42 pentru menţinerea maşinii în treapta superioară. În mod normal, turaţia
arborelui principal (Snnn) va determina ce treaptă a transmisiei trebuie să fie cuplată.
Comandaţi M41 sau M42 şi turaţia arborelui principal înainte să comandaţi pornirea
arborelui principal. De exemplu:
S1200 M41;
M03
342
M46 Salt dacă paleta este încărcată
Acest cod M determină transferarea unităţii de comandă la numărul liniei specificate de

codul P dacă paleta specificată de codul Q este încărcată la un moment dat.
Exemplu:
M46Qn Pnn (Salt la linia nn din programul curent dacă
paleta n este încărcată; în caz contrar, se continuă cu
blocul următor) ;
M48 Verificarea validităţii programului curent
Acest cod M este utilizat ca sistem de protecţie la maşinile cu schimbătoare de palete.

Alarma 909 (910) va fi generată dacă programul curent (paleta) nu este inclus în tabelul de
planificare palete.
M49 Setarea stării paletei
Acest cod M setează starea paletei specificate prin codul P la valoarea specificată de codul
Q. Codurile Q posibile sunt: 0 - neprogramată; 1 - programată; 2 - încărcată; 3 - finalizată;
4 - 29 - pot fi definite de utilizator. Starea paletei este utilizată doar pentru afişare. Unitatea
de comandă nu depinde de valoarea avută de aceasta la un moment dat, dar dacă aceasta
este 0, 1, 2 sau 3, unitatea de comandă o va actualiza după caz.
Exemplu:
M49Pnn Qmm (Setează starea paletei nn la o valoare de
mm) ;
Fără un cod P, această comandă setează starea paletei încărcate curent.
M50 Executarea unei schimbări a paletei
Utilizată cu o valoare P, cu butonul [PALLET READY] (paletă pregătită) sau cu tabelul de

planificare palete pentru efectuarea unei schimbări a paletei. Consultaţi de asemenea
secţiunea Schimbătorul de palete.
343
M51-M58 Setarea codurilor M de utilizator opţionale
Codurile M51 - M58 sunt opţionale pentru interfeţele de utilizator. Acestea vor activa unul
din relee şi îl vor lăsa activ. Utilizaţi M61-M68 pentru a le dezactiva. Tasta [RESET]
(resetare) va dezactiva toate releele.
A se vedea M21-M28 pentru detalii referitoare la releele cod M.
M59 Setarea releului de ieşire
Acest cod M activează un releu. Un exemplu de utilizare a acestuia este M59 Pnn, unde
nn este codul releului activat. O comandă M59 poate fi utilizată pentru activarea oricăruia
dintre releele de ieşire discretă din gama 1100 – 1155 în aceeaşi ordine a mişcării axelor.
Când se utilizează macro-uri, M59 P1103 face acelaşi lucru ca şi comanda macro
opţională #1103=1, cu excepţia faptului că este procesată la sfârşitul liniei de cod.
NOTĂ: Cele 8 funcţii M de rezervă utilizează adresele 1140 - 1147.
M61-M68 Dezactivarea codurilor M de utilizator opţionale
Codurile M61 - M68 sunt opţionale pentru interfeţele de utilizator. Acestea vor dezactiva
unul din relee. Utilizaţi M51-M58 pentru a le activa. Tasta [RESET] (resetare) va dezactiva
toate releele. A se vedea M21-M28 pentru detalii referitoare la releele cod M.
M69 Dezactivarea releului de ieşire
Acest cod M dezactivează un releu. Un exemplu de utilizare a acestuia este M69 Pnn,
unde nn este codul releului dezactivat. O comandă M69 poate fi utilizată pentru
dezactivarea oricăruia dintre releele de ieşire din gama 1100 - 1155. Când se utilizează
macro-uri, M69 P1103 face acelaşi lucru ca şi comanda macro opţională #1103 = 0, cu
excepţia faptului că este procesată în aceeaşi ordine cu mişcarea axelor.
M75 Setarea punctului de referinţă pentru G35 sau G136
Acest cod este utilizat pentru setarea unui punct de referinţă pentru comenzile G35 şi G136.
Acesta trebuie utilizat după o funcţie de palpare.
344
M76 Ecranul de comandă inactiv / M77 Ecranul de comandă

activ
Aceste coduri sunt utilizate pentru dezactivarea şi activarea afişajului pe ecran. Aceste
coduri M sunt utile în cursul rulării unui program complicat mare, întrucât actualizarea
ecranului consumă din puterea de procesare, ce altfel poate fi utilizată pentru comandarea
mişcărilor maşinii.
M78 Alarmă dacă se întâlneşte un semnal de salt
Acest cod M este utilizat cu un palpator. Un M78 generează o alarmă dacă o funcţie salt
programată (G31, G36 sau G37) recepţionează un semnal de la palpator. Acesta este
utilizat atunci când nu se aşteaptă un semmal de salt, şi poate indica o coliziune cu
palpatorul. Acest cod poate fi plasat în aceeaşi linie cu codul de salt G sau în orice
bloc ulterior.
M79 Alarmă dacă nu se întâlneşte un semnal de salt
Acest cod M este utilizat cu un palpator. Un M79 generează o alarmă dacă o funcţie salt
programată (G31, G36 sau G37) nu a recepţionat un semnal de la palpator. Acesta este
utilizat atunci când lipsa semnalului de salt indică o eroare de poziţionare a palpatorului.
Acest cod poate fi plasat în aceeaşi linie cu codul de salt G sau în orice bloc ulterior.
F6.56: Eroare de poziţionare a palpatorului: [1] Semnal găsit. [2] Semnal negăsit.
1 2
M80 Deschiderea uşii automate / M81 Închiderea uşii

automate
M80 deschide uşa automată, iar M81 o închide. Unitatea de comandă emite semnale
sonore în timp ce uşa este în mişcare.
345
M82 Destrângerea sculei
Acest cod este utilizat pentru deblocarea sculei din arborele principal. Acesta este utilizat
doar ca funcţie de întreţinere/testare. Schimbarea sculei se va comanda cu un M06.
M83 Activarea pistolului automat de aer comprimat / M84

Dezactivarea pistolului automat de aer comprimat
Un M83 va activa pistoul de aer comprimat, iar un M84 îl va dezactiva. În plus, M83 Pnnn
(unde nnn este în milisecunde) îl va activa pentru un timp specificat, apoi îl va dezactiva
automat. Pistolul automat de aer comprimat este de asemenea activat şi dezactivat manual
prin apăsarea tastei [SHIFT] (comutare) urmată de apăsarea tastei [COOLANT] (lichid
de răcire).
M86 Strângerea sculei
Acest cod va strânge scula în arborele principal. Acesta este utilizat doar ca funcţie de
întreţinere/testare. Schimbarea sculei se va comanda cu un M06.
M88 Activarea lichidului de răcire prin arborele principal /

M89 Dezactivarea lichidului de răcire prin arborele principal
Codul M88 este utilizat pentru activarea lichidului de răcire prin arborele principal (TSC)
opţional, iar M89 pentru dezactivarea lichidului de răcire.
O sculă adecvată, cu un orificiu străpuns, trebuie instalată înainte de utilizarea sistemului

TSC. Dacă nu se utilizează scule adecvate, păpuşa portsculă va fi inundată cu lichid de
răcire, ceea ce va duce la invalidarea garanţiei. Nu este recomandabilă rularea unei
comenzi M04 (arborele principal spre înapoi) cu TSC activat.
Exemplu de program
NOTĂ: Comanda M88 va fi plasată înaintea comenzii referitoare la turaţia

arborelui principal.
T1 M6 (lichid de răcire prin burghiu TSC) ;

G90 G54 G00 X0 Y0 ;
G43 H06 Z.5 ;
M88 (Activare TSC) ;
346
S4400 M3 ;
G81 Z-2.25 F44. R.03 ;
M89 G80 (Dezactivare TSC) ;
G91 G28 Z0 ;
M30 ;
M95 Modul hibernare
Modul hibernare este în esenţă un timp prelungit de oprire temporizată (pauză). Modul
hibernare poate fi utilizat atunci când utilizatorul vrea ca maşina să înceapă să se
încălzească, astfel încât să fie pregătită de utilizare la venirea operatorului. Structura unei
comenzi M95 este:
M95 (hh:mm)
Comentariul ce urmează imediat după M95 trebuie să conţină orele şi minutele în care
maşina va fi trecută în hibernare.
De exemplu, dacă ora curentă este 6 PM şi utilizatorul vrea ca maşina să rămână în

hibernare până la ora 6:30 AM a doua zi, se va utiliza următoarea comandă:
M95 (12:30) ;
Linia (liniile) ce urmează după M95 vor fi comenzi de mişcare a axelor şi încălzire a
arborelui principal.
M96 Saltul în lipsa unei intrări
P - Blocul programului la care se va trece atunci când se ajunge la un test condiţional

Q - Variabila intrare discretă de testat (0 - 63)
Acest cod este utilizat pentru testarea unei intrări discrete pentru starea 0 (dezactivat).
Acesta este util pentru verificarea stării dispozitivului de fixare automată a piesei de
prelucrat sau a altor accesorii, ce va genera un semnal de comandă. Valoarea Q trebuie să
fie în gama 0 - 63, ce corespunde intrărilor găsite în ecranul de diagnosticare (intrarea din
stânga sus este 0, iar intrarea din dreapta jos este 63). Când este executat acest bloc de
program şi semnalul de intrare specificat de Q are valoarea 0, este executat blocul de
program Pnnnn (Nnnnn ce corespunde cu linia Pnnnn trebuie să fie în acelaşi program).
Exemplu de M96:
N05 M96 P10 Q8 (Test intrare #8, întrerupătorul uşii,
până când este închisă) ;
N10 (Pornire buclă program) ;
... ;
... (Programul de prelucrare a piesei) ;
347
... ;
N85 M21 (Execută o funcţie externă a utilizatorului) ;
N90 M96 P10 Q27 (Buclă la N10 dacă intrarea de rezervă
[#27] este 0) ;
N95 M30 (Dacă intrarea de rezervă este 1, atunci se
încheie programul) ;
M97 Apelarea unui subprogram local
Acest cod este utilizat pentru apelarea unei subrutine la care se face referinţă printr-un
număr de linie (N) din acelaşi program. Este necesar un cod, acesta trebuind să
corespundă unui număr de linie din acelaşi program. Acesta este util pentru subrutine
simple din interiorul unui program; acesta nu necesită un program separat. Subrutina
trebuie să se încheie cu un M99. Un cod Lnn din blocul M97 va repeta apelarea subrutinei
de numărul nn ori.
NOTĂ: Subrutina este inclusă în programul principal, fiind amplasată după

M30.
Exemplu de M97:
%
O00001 ;
M97 P100 L4 (Apelează subrutina macro N100) ;
M30 ;
N100 (SUBRUTINA) ; ;
M00 ;
M99 (Execută revenirea la programul principal) ;
%
M98 Apelarea unui subprogram
Acest cod este utilizat pentru apelarea unui subprogram, structura fiind M98 Pnnnn
(Pnnnn este numărul programului ce este apelat). Subprogramul trebuie să fie în lista de
programe, trebuind să includă un M99 pentru revenirea la programul principal. Un contor
Lnn poate fi plasat în linia ce conţine M98, determinând apelarea subprogramului de un
număr nn de ori înainte să se continue cu blocul următor.
Când este apelat un subprogram M98, unitatea de comandă caută subprogramul pe

unitatea activă şi apoi în memorie dacă subprogramul nu poate fi localizat. Unitatea activă
poate fi memoria, unitatea USB sau unitatea hard. Se generează o alarmă dacă unitatea
de comandă nu găseşte subprogramul nici pe unitatea activă, nici în memorie.
348
NOTĂ: Subprogramul este un program separat (O00100) din programul

principal (O00002).
%
O00002 ;
M98 P100 L4 (Apelează subprogramul O00100 de 4 ori) ;
M30 ;
%
%
O00100 (SUBPROGRAM) ;
M00 ;
%
M99 Revenirea la subprogram sau buclă
Acest cod are trei utilizări principale:
• Un M99 este utilizat la sfârşitul unui subprogram, subprogram local sau macro pentru
revenirea la programul principal.
• Un M99 Pnn va determina trecerea programului la Nnn corespunzător din program.
• Un M99 din programul principal va determina revenirea în buclă a programului la
început şi executarea acestuia până când se apasă tasta[RESET] (resetare).
NOTĂ: Comportamentul Fanuc este simulat prin utilizarea codului următor:
Haas Fanuc
apelare program: O0001 ; O0001 ;
... ...
N50 M98 P2 N50 M98 P2

; ;
N51 M99 ...

P100 ;
349
Haas Fanuc
... N100
(continuă
de aici) ;
N100 ...
(continuă
de aici) ;
... M30 ;
M30 ;
subrutină: O0002 ; O0002 ;
M99 ; M99 P100 ;
M99 cu macro-uri - Dacă maşina este prevăzută cu macro-uri opţionale, puteţi utiliza o
variabilă globală şi specifica un bloc la care să se treacă prin adăugarea #nnn = dddd în
subprogram şi apoi utilizarea M99 P#nnn după apelarea subprogramului.
M109 Intrarea interactivă pentru utilizator
Acest cod M permite unui program cod G să plaseze o solicitare scurtă (mesaj) pe ecran.
O variabilă macro din gama 500 - 599 trebuie specificată printr-un cod P. Programul poate
verifica orice caracter ce poate fi introdus de la tastatură, prin comparare cu echivalentul
zecimal al caracterului ASCII (G47, Gravarea textului, are o listă de caractere ASCII).
Exemplul de program următor va adresa utilizatorului o întrebare cu răspuns Yes (da) sau
No (nu), apoi va aştepta să se tasteze un Y sau un N. Toate celelalte caractere vor
fi ignorate.
N1 #501= 0. (Ştergere variabilă) ;
N5 M109 P501 (Hibernare1 min?) ;
IF [ #501 EQ 0. ] GOTO5 (Aşteptare apăsare tastă) ;
IF [ #501 EQ 89. ] GOTO10 (Y) ;
IF [ #501 EQ 78. ] GOTO20 (N) ;
GOTO1 (Verifică în continuare) ;
N10 (S-a tastat un Y) ;
M95 (00:01) ;
GOTO30 ;
N20 (S-a tastat un N) ;
G04 P1. (Nu se face nimic 1 secundă) ;
N30 (Oprire) ;
M30 ;
350
Exemplul de program următor va solicita utilizatorului să selecteze un număr, apoi va

aştepta tastarea unui 1, 2, 3, 4 sau 5; toate celelalte caractere vor fi ignorate.
%
O01234 (Program M109) ;
N1 #501= 0 (Ştergere variabilă #501) ;
(Variabila #501 va fi verificată) ;
(Operatorul introduce una dintre selecţiile următoare)
;
N5 M109 P501 (1,2,3,4,5) ;
IF [ #501 EQ 0 ] GOTO5 ;
(Aşteaptă bucla de intrare de la tastatură până la
introducere date) ;
(Echivalentul zecimal pentru 49-53 reprezintă 1-5) ;
IF [ #501 EQ 49 ] GOTO10 (s-a tastat 1, se trece la N10)
;
;
;
;
;
GOTO1 (Verifică în continuare dacă există intrări de
date de la utilizator până când se găsesc) ;
N10 ;
(Dacă s-a tastat 1, se rulează această subrutină) ;
(Se trece la hibernare pentru 10 minute) ;
#3006= 25 (Pornirea ciclului stă în hibernare pentru 10
minute) ;
M95 (00:10) ;
GOTO100 ;
N20 ;
(Mesaj programat) ;
#3006= 25 (Pornire ciclu mesaj programat) ;
GOTO100 ;
N30 ;
(Rulare subprogram 20) ;
#3006= 25 (Se rulează programul de pornire ciclu 20) ;
G65 P20 (Apelare subprogram 20) ;
GOTO100 ;
N40 ;
(Rulare subprogram 22) ;
351
Setările
#3006= 25 (Se rulează programul de pornire ciclu 22) ;

M98 P22 (Apelare subprogram 22) ;
GOTO100 ;
N50 ;
(Mesaj programat) ;
#3006= 25 (Resetarea sau pornirea ciclului va scoate
maşina de sub tensiune) ;
#1106= 1 ;
N100 ;
M30 ;
%
6.1.4 Setările
Paginile de setări conţin valori ce controlează funcţionarea maşinii şi pe care s-ar putea ca
utilizatorul să trebuiască să le modifice. Majoritatea setărilor pot fi modificate de operator.
Acestea sunt precedate de o scurtă descriere în stânga, iar valoarea se află în dreapta.
Setările sunt prezentate în meniurile de tip tab. Pentru informaţii referitoare la navigarea în
meniurile de tip tab ale unităţii de comandă Haas, consultaţi la pagina 70. Setările sunt
organizate pe ecran în pagini de grupe similare funcţional. Lista de mai jos este separată
pe grupe, cu titul paginii pe post de cap de tabel.
Utilizaţi tastele săgeată în sus sau în jos pentru a vă deplasa la setarea dorită. Puteţi de
asemenea accesa rapid o setare tastând numărul setării şi apăsând tasta săgeată în jos.
În funcţie de setare, puteţi să o modificaţi prin introducerea unui număr nou sau, dacă
setarea are valori specifice, să apăsaţi tastele săgeată stânga şi dreapta pentru afişarea
opţiunilor. Apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie) pentru a introduce sau modifica o valoare.
Mesajul din apropierea părţii superioare a ecranului vă spune cum să modificaţi
setarea selectată.
T6.4: Lista de setări
Număr Denumire Număr Denumire
1 Auto Power Off Timer (temporizator 82 Language (limbă)

scoatere automată din funcţiune)
2 Power Off at M30 (scoatere din 83 M30/Resets Overrides (M30 -

funcţiune la M30) resetare control manual
funcţii)
4 Graphics Rapid Path (traiectorie de 84 Tool Overload Action (acţiune

deplasare rapidă în modul grafic) la suprasolicitare sculă)
352
5 Graphics Drill Point (punct de 85 Maximum Corner Rounding

găurire în modul grafic) (rotunjire de colţ maximă)
6 Front Panel Lock (blocare panou 86 M39 Lockout (blocare M39)

frontal)
7 Parameter Lock (blocare parametri) 87 M06 Resets Override (M06 -

resetare control manual
funcţii)
8 Prog Memory Lock (blocare 88 Reset Resets Overrides

memorie program) (reiniţializare control manual
setări)
9 Dimensioning (dimensionare) 90 Max Tools To Display (număr

max. de scule afişate)
10 Limit Rapid at 50% (limitare 100 Screen Saver Delay

deplasare rapidă la 50%) (temporizare protecţie ecran)
11 Baud Rate Select (selectare viteză 101 Feed Overide -> Rapid
de transfer) (control manual avans
->deplasare rapidă)
12 Parity Select (selectare paritate) 103 CYC START/FH Same Key

(aceeaşi tastă pentru pornire
ciclu/oprire avans)
13 Stop Bits (biţi oprire) 104 Jog Handle to SNGL BLK

(manetă avans rapid pentru
bloc cu bloc)
14 Synchronization (sincronizare) 108 Quick Rotary G28 (G28 rapid

unitate rotativă)
15 H & T Code Agreement (adaptare 109 Warm-Up Time in MIN. (timp

cod H & T) de încălzire în minute)
16 Dry Run Lock Out (blocare 110, 111, 112 Warmup X, Y, Z Distance
simulare) (distanţă X, Y, Z încălzire)
17 Opt Stop Lock Out (blocare oprire 114, 115 Conveyor Cycle Time,
opţională) On-Time (durată ciclu
transportor, timp activare, în
minute)
353
Setările
18 Block Delete Lock Out (blocare 116 Pivot Length (lungime pivot)
ştergere bloc)
19 Feedrate Override Lock (blocare 117 G143 Global Offset (decalaj

control manual al vitezei de avans) global G143)
20 Spindle Override Lock (blocare 118 M99 Bumps M30 CNTRS

control manual al arborelui principal) (impulsuri M99 pentru
comenzile M30)
21 Rapid Override Lock (blocare 119 Offset Lock (blocare

control manual al deplasării rapide) corecţii/decalaje)
22 Can Cycle Delta Z (delta Z ciclu 120 Macro Var Lock (blocare
închis) variabile macro)
23 9xxx Progs Edit Lock (blocare 130 Tap Retract Speed (viteză de
editare programe 9xxx) retragere tarod)
24 Leader To Punch (început de bandă 131 Auto Door (uşă automată)

pentru perforare)
25 EOB Pattern (model EOB) 133 REPT Rigid Tap (repetare

tarodare rigidă)
26 Serial Number (serie de fabricaţie) 142 Offset Chng Tolerance

(toleranţă modificare
corecţie/decalaj)
27 G76/G77 Shift Dir. (sens de 143 Machine Data Collect

decalare) (colectare date maşină)
28 Can Cycle Act w/o X/Y (acţionare 144 Feed Overide -> Spindle
ciclu închis fără X/Y) (control manual avans
->arbore principal)
29 G91 Non-modal (G91 nemodală) 155 Load Pocket Tables

(încărcare tabele locaşuri
magazie scule)
30 4th Axis Enable (activare axa a 4-a) 156 Save Offset with PROG
(salvare corecţii/decalaje cu
PROG)
31 Reset Program Pointer (resetare 157 Offset Format Type (tip

indicator de program) format corecţii/decalaje)
354
32 Coolant Override (control manual 158,159,160 XYZ Screw Thermal COMP%

lichid de răcire) (COMP% termică şurub XYZ)
33 Coordinate System (sistem de 162 Default To Float (punct

coordonate) zecimal mobil implicit)
34 4th Axis Diameter (diametru axa a 163 Disable .1 Jog Rate

4-a) (dezactivare viteză de avans
rapid 0.1)
35 G60 Offset (decalaj G60) 164 Rotary Increment (deplasare

incrementală unitate rotativă)
36 Program Restart (repornire 167-186 Periodic Maintenance

program) (întreţinere periodică)
37 RS-232 Data Bits (biţi date RS-232) 187 Machine Data Echo
(retransmitere date maşină)
39 Beep @ M00, M01, M02, M30 188, 189, 190 G51 X, Y, Z SCALE (scară X,
(avertizare sonoră la M00, M01, Y, Z G51)
M02, M30)
40 Tool Offset Measure (măsurare 191 Default Smoothness (fineţe

corecţie sculă) implicită)
41 Add Spaces RS-232 Out (adăugare 196 Conveyor Shutdown

de spaţii la ieşirea RS-232) (dezactivare transportor)
42 M00 After Tool Change (M00 după 197 Coolant Shutdown

schimbarea sculei) (dezactivare lichid de răcire)
43 Cutter Comp Type (tip compensare 198 Background Color (culoare

freză) fundal)
44 Min F in Radius CC % (F min în % 199 Display Off Timer (Minutes)

CC rază) (temporizator stingere lampă
de lucru, în minute)
45, 46, 47, 48 Mirror Image X, Y, Z, A-Axis 201 Show Only Work and Tool
(imagine în oglindă pe axele X, Y, Z, Offsets In Use (prezentare
A) doar corecţii scule şi decalaje
de origine în uz)
49 Skip Same Tool Change (anulare 216 Servo and Hydraulic Shutoff
schimbare pentru aceeaşi sculă) (dezactivare servo şi pompă
hidraulică)
355
Setările
52 G83 Retract Above R (G83 238 High Intensity LIght Timer

retragere peste planul R) (temporizator iluminare de
mare intensitate, în minute)
53 Jog w/o Zero Return (avans rapid 239 Worklight Off Timer
fără revenire la zero) (temporizator stingere lampă
de lucru, în minute)
54 Aux Axis Baud Rate (viteză de 240 Tool Life Warning (avertizare
transfer axă auxiliară) privind durata de viaţă a
sculei)
55 Enable DNC from MDI (activare 242 Air Water Purge Interval
DNC de la MDI) (interval de purjare condens
din aer, în minute)
56 M30 Restore Default G (M30 243 Air Water Purge On-Time

restabileşte G implicit) (timp de purjare condens din
aer, în secunde)
57 Exact Stop Canned X-Y (oprire 244 Master Gage Tool Length
exactă ciclu închis X-Y) (lungime sculă calibru de
referinţă, în ţoli)
58 Cutter Compensation (compensare 245 Hazardous Vibration

freză) Sensitivity (sensibilitate
vibraţii periculoase)
59, 60, 61, 62 Probe Offset X+, X, Z+, Z (corecţie 247 Simultaneous XYZ Motion in
palpator X+, X-, Z+, Z-) Tool Change (mişcare
simultană XYZ la schimbarea
sculei)
63 Tool Probe Width (lăţime palpator 249 Enable Haas Startup Screen
sculă) (activare ecran de pornire
Haas)
64 Tool Offset Measure Uses Work 900 CNC Network Name (nume
(măsurare corecţie sculă utilizând reţea CNC)
coordonatele de lucru)
65 Graph Scale (Height) (scală grafic - 901 Obtain Address

înălţime) Automatically (obţinere
automată adresă)
66 Graphics X Offset (decalaj X grafic) 902 IP Address (adresă IP)
356
67 Graphics Y Offset (decalaj Y grafic) 903 Subnet Mask (mască de

subreţea)
68 Graphics Z Offset (decalaj Z grafic) 904 Default Gateway (cale de

acces implicită)
69 DPRNT Leading Spaces (spaţii 905 DNS Server (server DNS)

libere DPRNT)
70 DPRNT Open/CLOS DCode (cod 906 Domain/Workgroup Name

DC deschis/închis DPRNT) (nume domeniu/grup de
lucru)
71 Default G51 Scaling (scalare G51 907 Remote Server Name (nume
implicită) server la distanţă)
72 Default G68 Rotation (rotaţie G68 908 Remote Share Path (cale de
implicită) partajare la distanţă)
73 G68 Incremental Angle (unghi 909 User Name (nume utilizator)

incremental G68)
74 9xxx Progs Trace (urmărire 910 Password (parolă)

programe 9xxx)
75 9xxxx Progs Singls BLK (programe 911 Access to CNC Share (Off,
bloc cu bloc 9xxxx) Read, Full) (nivel de acces la
partiţia CNC - deconectat,
citire, acces complet)
76 Tool Release Lock Out (blocare 912 Floppy Tab Enabled (acces
eliberare sculă) floppy activat)
77 Scale Integer F (număr întreg F) 913 Hard Drive Tab Enabled

(acces unitate hard activat)
78 5th axis Enable (activare axa a 5-a) 914 USB Tab Enabled (acces
USB activat)
79 5th-axis Diameter (diametru axa a 915 Net Share (partiţie de reţea)

5-a)
357
Setările
80 Mirror Image B-axis (imagine în 916 Second USB Tab Enabled

oglindă pe axa B) (acces la al doilea USB
activat)
81 Tool At Power Up (sculă la

iniţializare)
1 - Auto Power Off Timer (temporizator scoatere automată

din funcţiune)
Această setare este utilizată pentru scoaterea automată a maşinii de sub tensiune după o
perioadă de repaus. Valoarea introdusă în această setare este numărul de minute în care
maşina va rămâne în repaus înainte să fie scoasă de sub tensiune. Maşina nu va fi scoasă
de sub tensiune în timp ce un program este în curs de rulare, iar contorizarea timpului
(numărului de minute) va fi reluată de la zero de fiecare dată când este apăsat un buton
sau este utilizată comanda [HANDLE JOG]. Secvenţa de oprire automată emite o
avertizare pentru utilizator cu 15 secunde înainte de scoaterea de sub tensiune, moment
în care o apăsare de buton va opri secvenţa de scoatere a maşinii de sub tensiune.
2 - Power Off at M30 (scoatere din funcţiune la M30)
Scoate de sub tensiune maşina la sfârşitul unui program (M30) dacă această setare este
setată la ON (activată). Maşina va emite o avertizare pentru utilizator de 15 secunde atunci
când se ajunge la un M30. Apăsarea unui buton va întrerupe secvenţa.
358
4 - Graphics Rapid Path (traiectorie de deplasare rapidă în

modul grafic)
Această setare modifică modul în care este vizualizat un program în modul grafic. Când
aceasta este OFF (dezactivată), mişcările rapide, neaşchietoare ale sculei nu indică o
traiectorie. Când aceasta este ON (activată), mişcările rapide ale sculei lasă o linie
întreruptă pe ecran.
F6.57: Setarea 4, liniile sculei pe traiectoria de deplasare rapidă sunt prezentate în

modul grafic atunci când aceasta este ON (activată)
5 - Graphics Drill Point (punctul de găurire în modul grafic)
Această setare modifică modul în care este vizualizat un program în modul grafic. Când
aceasta este ON (activată), mişcarea pe axa Z va lăsa un marcaj X pe ecran. Când aceasta
este OFF (dezactivată), nu sunt prezentate marcaje suplimentare pe afişajul grafic.
F6.58: Setarea 5, afişează marcajul X pentru punctul de găurire atunci când este ON
(activată)
6 - Front Panel Lock (blocare panou frontal)
Când este setată ca ON (activată), această setare dezactivează tastele [CW ]/ [CCW]
(arbore principal în sens orar/antiorar) şi [ATC FWD] / [ATC REV] (ATC înainte/înapoi).
359
Setările
7 - Parameter Lock (blocare parametri)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va împiedica modificarea parametrilor, cu

excepţia parametrilor 81-100.
NOTĂ: De fiecare dată când este iniţializată unitatea de comandă, această

setare este setată ca ON (activată).
8 - Prog Memory Lock (blocare memorie program)
Această setare blochează funcţiile de editare memorie ([ALTER] - schimbare, [INSERT] -

inserare etc.) atunci când este setată ca ON (activată).
9 - Dimensioning (dimensionare)
Această setare comută între modul ţoli şi modul metric. Când aceasta este setată la INCH
(ţoli), unitatea de măsură programată pentru X, Y şi Z este ţoli, la 0.0001". Când aceasta
este setată la MM, unitatea de măsură programată este mm, la 0.001mm. Toate valorile
corecţiilor/decalajelor sunt transformate atunci când această setare este modificată din ţoli
în metric sau invers. Însă, modificarea acestei setări nu va transforma automat un program
stocat în memorie; va trebui să transformaţi valorile axelor programate în noua unitate de
măsură setată.
Când este setată la INCH (ţoli), codul G implicit este G20, când este setată la MM, codul G
implicit este G21.
360
F6.59: Setarea 9, comută modul din ţoli în metric
Varies by axis and model
10 - Limit Rapid at 50% (limitare deplasare rapidă la 50%)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va limita maşina la 50% din viteza maximă a
mişcărilor neaşchietoare ale axelor (deplasări rapide). Aceasta înseamnă că, dacă maşina
poate poziţiona axele cu 700 ţoli/min (ipm), aceasta va fi limitată la 350 ipm atunci când
această setare este ON (activată). Unitatea de comandă va afişa mesajul 50% rapid
override (control manual deplasare rapidă la 50%) atunci când această setare este ON
(activată). Când aceasta este OFF (dezactivată), este disponibilă viteza maximă de
deplasare rapidă de 100%.
11 - Baud Rate Select (selectare viteză de transfer)
Această setare permite operatorului să modifice viteza de transfer al datelor spre/de la

portul serial (RS-232). Aceasta se aplică pentru încărcarea/descărcarea programelor etc.,
precum şi pentru funcţiile DNC. Această setare trebuie să corespundă vitezei de transfer
a computerului.
12 - Parity Select (selectare paritate)
Această setare defineşte paritatea portului serial (RS-232). Când este setată la NONE
(fără), nu este adăugat un bit de paritate la datele seriale. Când este setată la ZERO, se
adaugă un bit 0. EVEN (par) şi ODD (impar) operează ca funcţii normale de paritate.
Asiguraţi-vă că ştiţi care sunt cerinţele sistemului dumneavoastră, de exemplu, XMODEM
trebuie să utilizeze 8 biţi de date şi fără paritate (setare la NONE - fără). Această setare
trebuie să corespundă cu cea a computerului.
361
Setările
13 - Stop Bit (biţi oprire)
Această setare defineşte numărul de biţi de oprire pentru portul serial (RS-232). Aceasta
poate fi 1 sau 2. Această setare trebuie să corespundă cu cea a computerului.
14 - Synchronization (sincronizare)
Aceasta modifică protocolul de sincronizare dintre emitent şi receptor pentru portul serial
(RS-232). Această setare trebuie să corespundă cu cea a computerului. Când este setată
la RTS/CTS, firele de semnal ale cablului serial de date sunt utilizate pentru a solicita
emitentului să întrerupă temporar transmiterea datelor până când receptorul preia datele.
Când este setată la XON/XOFF, setarea cea mai uzuală, codurile de caractere ASCII sunt
utilizate de receptor pentru a solicita emitentului să oprească temporar transmisia.
Selectarea DC CODES (coduri DC) este similară XON/XOFF, cu excepţia faptului că se

transmit coduri de bandă perforată sau de cititor start/stop. XMODEM este un protocol de
comunicaţie gestionat de receptor ce transmite datele în blocuri de câte 128 bytes. XMODEM
a adăugat siguranţă, fiecare bloc fiind verificat în privinţa integrităţii. XMODEM trebuie să
utilizeze 8 biţi de date, fără paritate.
15 - H & T Code Agreement (adaptare cod H & T)
Comutarea acestei setări la ON (activată) determină maşina să verifice dacă există o

corespondenţă între codul de corecţie H şi scula din arborele principal. Această verificare
poate contribui la prevenirea coliziunilor.
NOTĂ: Această setare nu va genera o alarmă cu un H00. H00 este utilizat

pentru a anula corecţia pentru lungimea sculei.
16 - Dry Run Lock Out (blocare simulare)
Funcţia simulare nu va fi disponibilă atunci când această setare este ON (activată).
17 - Opt Stop Lock Out (blocare oprire opţională)
Funcţia oprire opţională nu va fi disponibilă atunci când această setare este ON (activată).
362
18 - Block Delete Lock Out (blocare ştergere bloc)
Funcţia ştergere bloc nu va fi disponibilă atunci când această setare este ON (activată).
19 - Feedrate Override Lock (blocare control manual al

vitezei de avans)
Butoanele de control manual al vitezei de avans vor fi dezactivate atunci când această
setare este ON (activată).
20 - Spindle Override Lock (blocare control manual al

arborelui principal)
Butoanele de control manual al arborelui principal vor fi dezactivate atunci când această
21 - Rapid Override Lock (blocare control manual al

deplasării rapide)
Butoanele de control manual al deplasării rapide vor fi dezactivate atunci când această
22 - Can Cycle Delta Z (delta Z ciclu închis)
Această setare specifică distanţa de retragere a axei Z pentru eliminarea aşchiilor în cursul
unui ciclu închis G73. Gama este 0.0000 - 29.9999 ţoli (0 - 760 mm).
23 - 9xxx Progs Edit Lock (blocare editare programe 9xxx)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va împiedica vizualizarea în memorie, editarea

sau ştergerea programelor din seria 9000. Programele din seria 9000 nu pot fi încărcate
sau descărcate în timp ce această setare este ON (activată).
NOTĂ: Reţineţi că programele din seria 9000 sunt de obicei programe macro.
363
Setările
24 - Leader to Punch (început de bandă pentru perforare)
Această setare este utilizată pentru a controla semnalul de început de bandă (banda
neimprimată de la începutul unui program) transmis unui dispozitiv de perforare bandă
conectat la portul RS-232.
25 - EOB Pattern (model EOB)
Această setare controlează modelul [EOB] (caracter de încheiere a blocului) atunci când
datele sunt transmise şi recepţionate la/de la portul serial (RS-232). Opţiunile sunt CR LF,
LF ONLY (doar LF), LF CR CR şi CR ONLY (doar CR).
26 - Serial Number (seria de fabricaţie)
Aceasta este seria de fabricaţie a maşinii dumneavoastră. Aceasta nu poate fi modificată.
27 - G76/G77 Shift Dir. (sens de decalare)
Această setare controlează sensul de decalare (deplasare) a sculei pentru degajarea

sculei de alezare în cursul unui ciclu închis G76 sau G77. Selecţiile sunt X+, X-, Y+ sau Y-.
Pentru informaţii suplimentare cu privire la modul de funcţionare a acestei setări, consultaţi
ciclurile G76 şi G77 în secţiunea Codurile G.
F6.60: Setarea 27, sensul în care este decalată scula pentru degajarea sculei de
alezare: [1] piesă, [2] alezaj.
Y
1
X X+
2
Y
364
28 - Can Cycle Act w/o X/Y (acţionare ciclu închis fără X/Y)
Aceasta este o setare ON/OFF (activată/dezactivată). Valoarea implicită a setării este ON

(activată).
Când aceasta este OFF (dezactivată), blocul iniţial de definire a ciclului închis reclamă un
cod X sau Y pentru ca ciclul închis să fie executat.
Când aceasta este ON (activată), blocul iniţial de definire a ciclului închis va determina
executarea unui ciclu, chiar dacă nu există niciun cod X sau Y în bloc.
NOTĂ: Reţineţi că atunci când există un L0 în blocul respectiv, acesta nu va

executa ciclul închis din linia de definire.
29 - G91 Non-modal (G91 nemodală)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va determina utilizarea comenzii G91 doar în

blocul de program în care aceasta se află (nemodală). Când aceasta este OFF
(dezactivată) şi este comandat un G91, maşina va utiliza mişcări incrementale pentru toate
poziţiile axelor.
NOTĂ: Această setare trebuie să fie OFF (dezactivată) pentru G47 ciclurile de
gravare.
30 - 4th Axis Enable (activare axa a 4-a)
Această setare iniţializează unitatea de comandă pentru o a 4-a axă specificată. Pentru
detalii referitoare la modificarea acestei setări, consultaţi secţiunea „Programarea pe axele
a 4-a şi a 5-a” a acestui manual. Când această setare este OFF (dezactivată), cea de-a
patra axă este dezactivată; nu se pot transmite comenzi la axa respectivă. A se vedea
setarea 78 pentru a 5-a axă.
NOTĂ: Selecţiile: USER1 (utilizator 1) şi USER2 (utilizator 2) ce pot fi utilizate

pentru setarea unei mese rotative unice.
365
Setările
31 - Reset Program Pointer (resetare indicator de program)
Când această setare este OFF (dezactivată), tasta [RESET] (resetare) nu va modifica
poziţia indicatorului de program. Când aceasta este ON (activată), tasta [RESET] (resetare)
va deplasa indicatorul de program la începutul programului.
32 - Coolant Override (control manual lichid de răcire)
Această setare controlează modul de funcţionare a pompei de lichid de răciere. Selectarea

NORMAL permite operatorului să activeze şi dezactiveze pompa manual sau cu coduri M.
Selectarea OFF (dezactivată) determină afişarea mesajului FUNCTION LOCKED (funcţie
blocată) dacă se încearcă activarea manuală sau prin intermediul unui program a lichidului
de răcire. Selectarea IGNORE (ignorare) va ignora toate comenzile de programare a
lichidului de răcire, însă pompa poate fi activată manual.
33 - Coordinate System (sistemul de coordonate)
Această setare modifică modul în care unitatea de comandă Haas recunoaşte sistemul de
decalaje de origine atunci când este programat un G52 sau G92. Aceasta poate fi setată la
FANUC, HAAS sau YASNAC.
Setată la YASNAC:
G52 devine un alt decalaj de origine; similar cu G55.
Setată la FANUC cu G52:
Orice valori din registrul G52 sunt adăugate la toate decalajele de origine (decalare
coordonate globale). Această valoare G52 poate fi introdusă fie manual, fie prin intermediul
unui program. Când se selectează FANUC, apăsarea tastei [RESET] (resetare),
comandarea unui M30 sau scoaterea din funcţiune a maşinii va duce la ştergerea valorii
din G52.
Setată la HAAS cu G52:
Orice valori din registrul G52 sunt adăugate la toate decalajele de origine. Această valoare
G52 poate fi introdusă fie manual, fie prin intermediul unui program. Valoarea de decalare
a coordonatelor G52 este setată la zero (aducere la zero) prin introducerea manuală a unui
zero sau prin programarea cu G52 X0, Y0 şi/sau Z0.
Setată la YASNAC cu G92:
La selectarea YASNAC şi programarea unui G92 X0 Y0, unitatea de comandă va înregistra

poziţia curentă a maşinii ca nou punct de zero (decalaje de origine piese de prelucrat), iar
poziţia respectivă va fi înregistrată şi va apărea în lista G52.
366
Setată la FANUC sau HAAS cu G92:
Selectarea FANUC sau HAAS cu un G92 operează la fel ca setarea YASNAC, cu excepţia
faptului că noua valoare de poziţie de origine este încărcată ca nou G92. Această nouă
valoare din lista G92 este utilizată, împreună cu decalajul de origine recunoscut curent,
pentru definirea noii poziţii de origine a piesei.
34 - 4th Axis Diameter (diametru axa a 4-a)
Aceasta este utilizată pentru setarea diametrului pentru axa A (0.0000 - 50.0000 ţoli) pe
care îl utilizează unitatea de comandă pentru determinarea vitezei de avans unghiulare.
Viteza de avans dintr-un program este măsurată întotdeauna în ţoli/min sau în mm/min
(G94); de aceea, unitatea de comandă trebuie să cunoască diametrul piesei de prelucrat
pe axa A pentru a putea calcula viteza de avans unghiulară. A se vedea setarea 79 de la
pagina (377) pentru informaţii referitoare setarea diametrului pe axa a 5-a.
35 - G60 Offset (decalaj G60)
Aceasta reprezintă o înregistrare numerică din gama 0.0000 - 0.9999 ţoli. Aceasta este
utilizată pentru specificarea distanţei pe care o axă o parcurge dincolo de punctul ţintă
înainte de retragere. A se vedea de asemenea G60.
36 - Program Restart (repornire program)
Când această setare este ON (activată), repornirea unui program dintr-un alt punct decât
de la început va determina unitatea de comandă să scaneze întregul program pentru a se
asigura că sculele, corecţiile, decalajele, codurile G şi M şi poziţiile axelor sunt setate corect
înainte ca programul să înceapă de la blocul unde este poziţionat cursorul. Următoarele
coduri M sunt procesate atunci când setarea 36 este activată:
NOTĂ: Maşina se va deplasa în poziţie şi va schimba mai întâi scula cu scula

specificată în blocul aflat înaintea cursorului. De exemplu, în cazul în
care cursorul se află în blocul de schimbare a sculei din program,
maşina schimbă scula cu scula încărcată înaintea blocului respectiv,
apoi o schimbă cu scula specificată în blocul în care este amplasat
cursorul.
M08 Activarea lichidului de răcire
M09 Dezactivarea lichidului de răcire
367
Setările
M41 Treapta inferioară
M42 Treapta superioară
M51-M58 Activarea codurilor M de utilizator
M61-M68 Dezactivarea codurilor M de utilizator
Când aceasta este OFF (dezactivată), programul va porni fără să verifice stările maşinii.
Comutarea acestei setări la OFF (dezactivată) poate duce la economii de timp atunci când
se rulează programe verificate.
37 - RS-232 Date Bits (biţi de date RS-232)
Această setare este utilizată pentru a modifica numărul de biţi de date pentru portul serial
(RS-232). Această setare trebuie să corespundă vitezei de transfer a computerului. În mod
normal trebuie să utilizeze 7 biţi de date, însă unele computere necesită 8. XMODEM
trebuie să utilizeze 8 biţi de date, fără paritate.
39 - Beep @ M00, M01, M02, M30 (avertizare sonoră la M00,

M01, M02, M30)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va determina avertizorul acustic al tastaturii să

emită semnale sonore atunci când se întâlneşte un M00, M01 (cu oprirea opţională activă),
M02 sau M30. Avertizarea acustică continuă până când se apasă un buton.
40 - Tool Offset Measure (măsurare corecţie sculă)
Această setare selectează modul de specificare a dimensiunii sculei pentru compensarea

frezei. Poate fi setată la RADIUS (rază) sau DIAMETER (diametru).
41 - Add Spaces RS-232 Out (adăugare de spaţii la ieşirea

RS-232)
Când această setare este ON (activată), se adaugă spaţii între codurile de adresă atunci
când un program este transmis prin intermediul portului serial RS-232. Aceasta face ca un
program să poată fi citit/editat mult mai uşor pe un PC. Când aceasta este setată la OFF
(dezactivată), programele transmise prin intermediul portului serial nu au spaţii şi sunt mai
dificil de citit.
368
42 - M00 After Tool Change (M00 după schimbarea sculei)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va determina oprirea programului după o

schimbare a sculei şi afişarea unui mesaj care să indice aceasta. Trebuie apăsată tasta
[CYCLE START] (pornire ciclu) pentru a se continua programul.
43 - Cutter Comp Type (tip compensare freză)
Aceasta controlează modul în care începe prima cursă a unei aşchieri compensate şi
modul în care scula este îndepărtată de piesă. Selecţiile pot fi A sau B; consultaţi
secţiunea Compensarea frezei.
44 - Min F in Radius CC % (F min în % CC rază)
Viteza minimă de avans în procente din compensarea razei vârfului sculei afectează viteza
de avans atunci când compensarea frezei deplasează scula spre interiorul unei traiectorii
de aşchiere circulare. Acest tip de aşchiere va încetini avansul pentru a se menţine o viteză
de aşchiere constantă. Această setare specifică cea mai redusă viteză de avans ca procent
din viteza de avans programată (în gama 1-100).
369
Setările
45, 46, 47, 48 - Mirror Image X, Y, Z, A-Axis (imagine în

oglindă pe axele X, Y, Z, A)
Când una sau mai multe dintre aceste setări este ON (activată), mişcarea axei este activată
în oglindă (sau inversată) faţă de punctul de zero al piesei. A se vedea de asemenea G101,
Activarea imaginii în oglindă.
F6.61: Setările 45, 46, 47 şi 48, imagine în oglindă la mişcarea axei
Y+
1 2
x- x+
4 3
Y-
49 - Skip Same Tool Change (anulare schimbare pentru

aceeaşi sculă)
Într-un program, aceeaşi sculă poate fi apelată în secţiunea următoare a unui program sau
subrutine. Unitatea de comandă va executa două schimbări ale sculei şi va continua cu
aceeaşi sculă în arborele principal. Comutarea acestei setări la ON (activată) va anula
schimbarea sculei dacă se utilizează aceeaşi sculă; o schimbare a sculei va surveni doar
dacă urmează a fi instalată o sculă diferită în arborele principal.
NOTĂ: Această setare afectează doar maşinile cu schimbătoare de scule tip

carusel (tip umbrelă).
370
52 - G83 Retract Above R (G83 retragere peste planul R)
Gama este 0.0000 - 30.0000 ţoli (0 - 761 mm). Această setare modifică modul în care se
comportă G83 (ciclu de găurire progresivă). Majoritatea programatorilor setează planul de
referinţă (R) cu mult deasupra tăieturii, astfel încât să se asigure că mişcarea de progresie
permite eliminarea aşchiilor din alezaj. Însă aceasta presupune consum de timp, deoarece
maşina începe prin a găuri un spaţiu gol. Dacă setarea 52 este setată la distanţa necesară
pentru eliminarea aşchiilor, planul R poate fi setat mult mai aproape de piesa găurită.
F6.62: Setarea 52, distanţa retragere a burghiului: [1] Setarea 52, [2] Poziţia de pornire,
[3] Distanţa de retragere setată prin setarea 52, [4] Planul R
1 2
3
4
53 - Jog w/o Zero Return (avans rapid fără revenire la zero)
Comutarea acestei setări la ON (activată) permite avansul rapid al axelor fără revenire la
zero (găsirea punctului de origine al maşinii). Aceasta este o stare periculoasă, întrucât
axele pot intra în coliziune cu opritoarele mecanice şi maşina poate suferi avarii. Când este
iniţializată unitatea de comandă, această setare va fi readusă automat
la OFF (dezactivată).
55 - Enable DNC from MDI (activare DNC de la MDI)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va face disponibilă funcţia DNC. DNC este
selectat la unitatea de comandă prin apăsarea de două ori a tastei [MDI/DNC].
Funcţia DNC (Direct Numeric Control - comanda numerică directă) nu este disponibilă
atunci când setarea 55 este setată la OFF (dezactivată).
56 - M30 Restore Default G (M30 restabileşte G implicit)
Când această setare este ON (activată), încheierea unui program cu un M30 sau apăsarea
tastei [RESET] (resetare) readuce toate codurile G modale la valorile implicite.
371
Setările
57 - Exact Stop Canned X-Y (oprire exactă ciclu închis X-Y)
Când această setare este OFF (dezactivată), s-ar putea ca axele să nu ajungă în poziţia
programată X,Y înainte ca axa Z să înceapă mişcarea. Aceasta poate cauza probleme la
dispozitivele de fixare, detaliile pieselor fine sau muchiile piesei de prelucrat.
Comutarea acestei setări la ON (activată) asigură ajungerea frezei în poziţia X,Y

programată înainte ca axa Z să se mişte.
58 - Cutter Compensation (compensare freză)
Această setare selectează tipul de compensare a frezei ce este utilizat (FANUC sau
YASNAC). Consultaţi secţiunea Compensarea frezei.
59, 60, 61, 62 - Probe Offset X+, X-, Z+, Z- (corecţie palpator
X+, X-, Z+, Z-)
Aceste setări sunt utilizate pentru a defini decalarea şi dimensiunea palpatorului arborelui
principal. Acestea specifică distanţa parcursă şi sensul din care este declanşat palpatorul
faţă de poziţia efectivă a suprafeţei sesizate. Aceste setări sunt utilizate de codurile G31,
G36, G136 şi M75. Valorile înregistrate pentru fiecare setare pot fi numere pozitive sau
negative, egale cu raza vârfului palpatorului.
Puteţi utiliza macro-uri pentru a accesa aceste setări; pentru informaţii suplimentare în
acest sens, consultaţi secţiunea „Macro-urile” a acestui manual (începând de la pagina 5).
NOTĂ: Aceste setări nu sunt utilizate cu opţiunea WIPS Renishaw.
63 - Tool Probe Width (lăţime palpator sculă)
Această setare este utilizată pentru specificarea lăţimii palpatorului utilizat pentru testarea
diametrului sculei. Această setare se aplică doar pentru opţiunea de palpare; aceasta este
utilizată de G35. Această valoare este egală cu diametrul vârfului palpatorului sculei.
372
64 - Tool Offset Measure Uses Work (măsurare corecţie

sculă utilizând coordonatele de lucru)
Această setare modifică modul de funcţionare a tastei [TOOL OFFSET MEASURE]

(măsurare corecţie sculă). Când aceasta este ON (activată), corecţia înregistrată a sculei
este corecţia măsurată a sculei plus decalajul coordonatei de lucru (pe axa Z). Când
aceasta este OFF (dezactivată), corecţia sculei corespunde poziţiei maşinii pe axa Z.
65 - Graph Scale (Height) (scală grafic - înălţime)
Această setare specifică înălţimea zonei de lucru ce este afişată pe ecranul modului Grafic.
Valoarea implicită a acestei setări este înălţimea maximă, ceea ce reprezintă întreaga zonă
de lucru a maşinii. Prin utilizarea formulei următoare, se poate seta o scală specifică:
Total cursă Y = parametrul 20/parametrul 19
Scala = total cursă Y/setarea 65
66 - Graphics X Offset (decalaj X grafic)
Această setare poziţionează partea dreaptă a ferestrei de scalare faţă de poziţia de zero a
maşinii pe axa X (consultaţi secţiunea Modul Grafic). Valoarea implicită a acesteia
este zero.
67 - Graphics Y Offset (decalaj Y grafic)
Această setare poziţionează partea superioară a ferestrei de scalare faţă de poziţia de zero
a maşinii pe axa Y (consultaţi secţiunea Modul Grafic). Valoarea implicită a acesteia
este zero.
F6.63: Setarea 57, decalaj Y grafic: [1] Setările 66 şi 67 setate la 0, [2] Setările 66 şi 67
setate la 2.0
373
Setările
68 - Graphics Z Offset (decalaj Z grafic)
Rezervată pentru utilizare ulterioară.
69 - DPRNT Leading Spaces (spaţii libere DPRNT)
Aceasta este o setare ON/OFF (activată/dezactivată). Când aceasta este setată la OFF
(dezactivată), unitatea de comandă nu va utiliza spaţii libere generate de o instrucţiune
DPRNT tip macro. Şi invers, când este setată la ON (activată), unitatea de comandă va
utiliza spaţii libere. Exemplul următor ilustrează comportamentul unităţii de comandă atunci
când această setare este OFF (dezactivată) sau ON (activată).
#1 = 3.0 ;
G0 G90 X#1 ;
DPRNT[X#1[44]] ;
IEŞIRE
OFF ON
X3.0000 X 3.0000
Observaţi spaţiul dintre X şi 3 atunci când setarea este ON (activată). Informaţiile pot fi citite
mai uşor atunci când această setare este ON (activată).
70 - DPRNT OPEN/CLOS DC code (cod DC deschis/închis

DPRNT)
Această setare controlează dacă instrucţiunile POPEN şi PCLOS din macro-uri transmit
codurile de comandă DC la portul serial. Când setarea este ON (activată), aceste
instrucţiuni vor transmite coduri de comandă DC. Când aceasta este OFF (dezactivată),
codurile de comandă sunt blocate. Valoarea implicită este ON (activată).
71 Default G51 Scaling (scalare G51 implicită)
Aceasta specifică scalarea pentru o comandă G51 (consultaţi secţiunea Codurile G, G51)
atunci când nu este utilizată adresa P. Valoarea implicită este 1.000 (gama
0.001- 8380.000).
374
72 Default G68 Rotation (rotaţie G68 implicită)
Aceasta specifică rotaţia, în grade, pentru o comandă G68 atunci când nu este utilizată
adresa R. Aceasta trebuie să fie în gama 0.0000- 360.0000º.
73 G68 Incremental Angle (unghi incremental G68)
Această setare permite modificarea unghiului de rotaţie G68 pentru fiecare G68 comandat.
Când aceasta este ON (activată) şi o comandă G68 este executată în modul incremental
(G91), valoarea specificată în adresa R este adăugată la unghiul de rotaţie anterior. De
exemplu, o valoare R de 10 va determina o rotaţie de 10 grade atunci când funcţia este
comandată prima oară, 20 grade a doua oară etc.
NOTĂ: Această setare trebuie să fie OFF (dezactivată) atunci când comandaţi
un ciclu de gravare (G47).
74 - 9xxx Progs Trace (urmărire programe 9xxx)
Această setare, împreună cu setarea 75, este utilă pentru depanarea programelor CNC.
Când setarea 74 este ON (activată), unitatea de comandă va afişa codul pentru programele
macro (O9xxxx). Când setarea este OFF (dezactivată), unitatea de comandă nu va afişa
codurile din seria 9000.
75 - 9xxxx Progs Singls BLK (programe bloc cu bloc 9xxxx)
Când setarea 75 este ON (activată) şi unitatea de comandă funcţionează în modul bloc cu

bloc, unitatea de comandă se va opri după fiecare bloc de cod al unui program macro
(O9xxxx) şi va aştepta ca operatorul să apese tasta [CYCLE START] (pornire ciclu). Când
setarea 75 este OFF (dezactivată), programul macro este rulat continuu, unitatea de
comandă nu va face pauze după fiecare bloc, chiar dacă modul bloc cu bloc este ON
(activat). Valoarea implicită a setării este ON (activată).
Când setarea 74 şi setarea 75 sunt ambele ON (activate), unitatea de comandă se

comportă normal. Aceasta înseamnă că toate blocurile sunt marcate şi afişate, iar în modul
bloc cu bloc există câte o pauză înaintea executării fiecărui bloc.
Când setarea 74 şi setarea 75 sunt ambele OFF (dezactivate), unitatea de comandă va

executa programele de seria 9000 fără afişarea codului de program. Dacă unitatea de
comandă este în modul bloc cu bloc, nu există pauze între blocuri la rularea programelor
din seria 9000.
375
Setările
Când setarea 75 este ON (activată) iar setarea 74 este OFF (dezactivată), programele din
seria 9000 sunt afişate pe măsură ce sunt executate.
76 - Tool Release Lock Out (blocare eliberare sculă)
Când această setare este ON (activată), tasta [TOOL RELEASE] (eliberare sculă) de pe
tastatură este dezactivată.
77 - Scale Integer F (număr întreg F)
Această setare permite operatorului să selecteze modul în care unitatea de comandă

interpretează o valoare F (viteză de avans) ce nu conţine un punct zecimal. (Se recomandă
să utilizaţi întotdeauna un punct zecimal.) Această setare ajută operatorii să ruleze
programe dezvoltate pe o unitate de comandă de altă provenienţă decât Haas. De
exemplu, F12 devine:
• 0.0012 unităţi/minut cu setarea 77 OFF (dezactivată)

• 12.0 unităţi/minut cu setarea 77 ON (activată)
Există 5 setări pentru viteza de avans. Această diagramă prezintă efectul fiecărei setări
adupra unei adrese F10 date.
ŢOLI MILIMETRI
IMPLICITĂ (.0001) IMPLICITĂ (.001)
ÎNTREG F1 = F1 ÎNTREG F1 = F1
.1 F10 = F1. .1 F10 = F1.
.01 F10 = F.1 .01 F10 = F.1
.001 F10 = F.01 .001 F10 = F.01
.0001 F10 = F.001 .0001 F10 = F.001
376
78 - 5th Axis Enable (activare axa a 5-a)
Când această setare este OFF (dezactivată), cea de-a cincea axă este dezactivată şi nu se
pot transmite comenzi la axa respectivă. A se vedea setarea 30 pentru a 4-a axă.
NOTĂ: Există două selecţii USER1 (utilizator 1) şi USER2 (utilizator 2) ce pot fi

utilizate pentru setarea unei mese rotative unice.
79 - 5th Axis Diameter (diametru axa a 5-a)
Aceasta este utilizată pentru setarea diametrului pentru axa a 5-a (0.0 - 50 ţoli), pe care
unitatea de comandă îl va utiliza pentru determinarea vitezei de avans unghiulare. Viteza
de avans dintr-un program este măsurată întotdeauna în ţoli/min sau în mm/min; de aceea,
unitatea de comandă trebuie să cunoască diametrul piesei de prelucrat pe axa a 5-a pentru
a putea calcula viteza de avans unghiulară. A se vedea setarea 34 (pagina 367) pentru
informaţii suplimentare referitoare setarea diametrului pe axa a 4-a.
80 - Mirror Image B-axis (imagine în oglindă pe axa B)
Aceasta este o setare ON/OFF (activată/dezactivată). Când aceasta este OFF (dezactivată),
mişcările axei au loc normal. Când aceasta este ON (activată), mişcarea axei B poate fi
activată în oglindă (sau inversată) faţă de punctul de zero al piesei. A se vedea de
asemenea setările 45-48 şi G101.
81 - Tool At Power Up (sculă la iniţializare)
Când este apăsată tasta [POWER UP/RESTART] (iniţializare/repornire), unitatea de

comandă schimbă scula cu scula specificată în această setare. Dacă se specifică zero (0),
nu se produce o schimbare a sculei la iniţializare. Valoarea implicită a setării este 1.
Setarea 81 va determina efectuarea uneia din următoarele acţiuni după apăsarea tastei
[POWER UP/RESTART] (iniţializare/repornire):
• Dacă setarea 81 este setată la zero, caruselul va fi rotit la locaşul #1. Nu se execută
nicio schimbare a sculei.
• Dacă setarea 81 conţine scula #1, scula aflată curent în arborele principal este scula
#1 şi se apasă tasta [ZERO RETURN] (revenire la zero) şi apoi tasta [ALL] (toate),
caruselul va rămâne la acelaşi locaş şi nu se execută nicio schimbare a sculei.
377
Setările
• Dacă setarea 81 conţine numărul unei scule ce nu se află curent în arborele principal,
caruselul va fi rotit la locaşul #1 şi apoi la locaşul ce conţine scula specificată prin
setarea 81. Se va executa o schimbare a sculei pentru instalarea sculei specificate
în arborele principal.
82 - Language (limbă)
Sunt disponibile alte limbi decât engleza pentru unitatea de comandă Haas. Pentru
comutarea la o altă limbă, selectaţi o limbă cu tastele săgeţi [LEFT] (stânga) şi [RIGHT]
(dreapta), apoi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
83 - M30/Resets Overrides (M30 - resetare control manual

funcţii)
Când această setare este ON (activată), un M30 va reseta orice funcţii controlate manual
(viteza de avans, arborele principal, deplasarea rapidă) la valorile lor implicite (100%).
84 - Tool Overload Action (acţiune la suprasolicitare sculă)
Această setare determină executarea acţiunii specificate (ALARM - alarmă, FEEDHOLD -

oprire avans, BEEP - avertizare sonoră, AUTOFEED - avans automat) atunci când scula este
suprasolicitată (consultaţi secţiunea Sculele).
Selectarea ALARM (alarmă) va determina oprirea maşinii atunci când scula

este suprasolicitată.
Când este setată la FEEDHOLD (oprire avans), va fi afişat mesajul Tool Overload
(suprasolicitare sculă) şi maşina se va opri într-o poziţie de oprire avans atunci când
survine această stare. Prin apăsarea unei taste, mesajul va fi şters.
Selectarea BEEP (avertizare sonoră) va determina emiterea unui semnal sonor (bip) de
către unitatea de comandă atunci când scula este suprasolicitată.
Când este setată la AUTOFEED (avans automat), unitatea de comandă limitează automat
viteza de avans în funcţie de solicitarea sculei.
378
NOTĂ: La tarodare (rigidă sau flotantă), controlul manual al avansului şi

arborelui principal va fi blocat, astfel că funcţia AUTOFEED (avans
automat) este fără efect (unitatea de comandă va părea că răspunde
la butoanele de control manual prin afişarea mesajelor de control
manual). Funcţia AUTOFEED (avans automat) nu va fi utilizată la
frezarea filetelor sau tarodarea inversă automată, întrucât poate
conduce la rezultate neprevăzute şi chiar la coliziuni.
Ultima viteză de avans comandată va fi restabilită la sfârşitul execuţiei programului,

respectiv atunci când operatorul apasă tasta [RESET] (resetare) sau comută funcţia avans
automat la OFF (dezactivată). Operatorul poate utiliza butoanele [FEEDRATE OVERRIDE]
(control manual al vitezei de avans) de pe tastatură în timp ce este selectată funcţia avans
automat. Intrările acestor butoane vor fi recunoscute de funcţia avans automat ca nouă
viteză de avans comandată atât timp cât limita de încărcare a sculei nu este depăşită. Însă,
dacă limita de încărcare a sculei a fost deja depăşită, unitatea de comandă va ignora
butoanele [FEEDRATE OVERRIDE] (control manual al vitezei de avans).
85 - Maximum Corner Rounding (rotunjire de colţ maximă)
Defineşte precizia maşinii în privinţa colţurilor rotunjite în gama de toleranţă selectată.

Valoarea implicită iniţială este de 0.0250". Dacă această setare este zero, unitatea de
comandă reacţionează ca şi cum s-ar fi comandat câte o oprire exactă în fiecare bloc
de mişcare. A se vedea de asemenea setarea 191 (pagina 390) şi G187 (pagina 333).
F6.64: Setarea 85, rotunjirea de colţ maximă: [A] Punctul programat. [B] Setarea
85=0.025. [B] Setarea 85=0.050. [1] Nu este necesară încetinirea pentru
satisfacerea setării referitoare la precizie. [2] O viteză mult mai mică necesară
pentru prelucrare la colţuri.
1
2
4 3
379
Setările
86 - M39 (Rotate Tool Turret) Lockout (blocare M39, rotire

cap revolver)
Când această setare este ON (activată), unitatea de comandă ignoră comenzile M39.
87 - M06 Resets Override (M06 - resetare control manual

funcţii)
Aceasta este o setare ON/OFF (activată/dezactivată). Când această setare este ON

(activată) şi se comandă un M06, orice funcţii controlate manual vor fi anulate şi setate la
valorile lor programate sau implicite.
88 - Reset Resets Overrides (reiniţializare control manual

setări)
Aceasta este o setare ON/OFF (activată/dezactivată). Când această setare este ON

(activată) şi se apasă tasta [RESET] (resetare), orice funcţii controlate manual vor fi
anulate şi setate la valorile lor programate sau implicite.
90 - Max Tools To Display (număr max. de scule afişate)
Această setare limitează numărul de scule afişate în ecranul Tool Geometry (geometrie
scule). Gama acestei setări este 1 - 200.
100 - Screen Saver Delay (temporizare protecţie ecran)
Când această setare este zero, protecţia de ecran este dezactivată. Dacă setarea este
reglată la un anumit număr de minute, după intervalul de timp respectiv în care nu se
acţionează tastatura, va fi afişată sigla Haas, ce îşi va modifica poziţia la fiecare 2 secunde
(dezactivare la apăsarea oricărei taste, mişcarea [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid)
sau în caz de alarmă). Protecţia de ecran nu va fi activată dacă unitatea de comandă este
în modul Hibernare, Avans rapid, Editare sau Grafic.
380
101 - Feed Overide -> Rapid (control manual avans

->deplasare rapidă)
Comutarea acestei setări la ON (activată) şi apăsarea tastei [HANDLE CONTROL FEED]

(manetă de control viteză de avans) va determina [HANDLE JOG] (manetă de avans
rapid) să controleze atât viteza de avans de lucru, cât şi viteza de deplasare rapidă.
Setarea 10 afectează viteza maximă de deplasare rapidă.
103 - CYC START/FH Same Key (aceeaşi tastă pentru pornire

ciclu/oprire avans)
Tasta [CYCLE START] (pornire ciclu) trebuie apăsată şi menţinută apăsată pentru a se
rula un program atunci când această setare este ON (activată). Când tasta [CYCLE
START] (pornire ciclu) este eliberată, se generează o oprire a avansului.
Această setare nu poate fi activată în timp ce setarea 104 este ON (activată). Când una
dintre acestea este setată la ON (activată), cealaltă va fi dezactivată automat.
104 - Jog Handle to SNGL BLK (manetă avans rapid pentru

bloc cu bloc)
Comanda [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid) poate fi utilizată pentru parcurgerea
pas cu pas a unui program atunci când această setare este ON (activată). Rotirea în sens
invers a comenzii [HANDLE JOG] (manetă de avans rapid) generează o stare de oprire
avans.
Această setare nu poate fi activată în timp ce setarea 103 este ON (activată). Când una
dintre acestea este setată la ON (activată), cealaltă va fi dezactivată automat.
108 - Quick Rotary G28 (G28 rapid masă rotativă)
Dacă această setare este ON (activată), unitatea de comandă readuce axele rotative la zero
într-un interval de ±359.99 grade sau mai puţin.
De exemplu, dacă unitatea rotativă este la ±950.000 şi se comandă o revenire la zero,

masa rotativă se va roti cu ±230.000 grade în poziţia de origine dacă această setare este
ON (activată).
381
Setările
NOTĂ: Axa rotativă revine în poziţia de origine a maşinii, nu în poziţia din

sistemul de coordonate de lucru activ.
Pentru a se utiliza setarea 108, parametrul 43:1 (pentru axa A) şi parametrul 151:1 (pentru
axa B) trebuie setaţi la 1. Dacă biţii acestor parametri nu sunt setaţi la 1, unitatea de
comandă ignoră setarea 108.
109 - Warm-Up Time in MIN. (timp de încălzire în minute)
Acesta este numărul de minute (până la 300 minute de la iniţializare) în care sunt aplicate
compensările specificate în setările 110-112.
Prezentare generală – Când maşina este pusă în funcţiune, dacă setarea 109 şi cel puţin
una dintre setările 110, 111 sau 112 sunt setate la o valoare diferită de zero, va fi afişată
următoarea avertizare:
ATENŢIE: Warm up Compensation is specified! Do you wish to activate Warm up

Compensation (Y/N)? (Compensare încălzire specificată! Doriţi să
activaţi compensarea la încălzire (da/nu)?)
Dacă se tastează Y, unitatea de comandă aplică imediat compensarea totală (setarea 110,
111, 112), iar compensarea începe să descrească odată cu trecerea timpului. De exemplu,
după ce se scurge 50% din timpul specificat în setarea 109, distanţa de compensare va fi
de 50%.
Pentru a reiniţializa perioada de timp, este necesar să opriţi şi reporniţi maşina, apoi să
răspundeţi Yes (da) la întrebarea referitoare la compensare de la iniţializarea maşinii.
ATENŢIE: Modificarea setării 110, 111 sau 112 în timp ce compensarea este în
evoluţie poate determina o mişcare bruscă de până la 0.0044 ţoli.
Timpul de încălzire rămas este afişat în colţul din dreapta jos al ecranului Diagnostics
Inputs 2 (intrări diagnosticare) într-un format hh:mm:ss.
382
110, 111, 112 - Warmup X, Y, Z Distance (distanţă X, Y, Z

încălzire)
Setările 110, 111 şi 112 specifică valorile compensărilor (max = ± 0.0020” sau ± 0.051 mm)
aplicate axelor. Setarea 109 trebuie să aibă o valoare înregistrată pentru ca setările 110 -
112 să aibă efect.
114, 115 Conveyor Cycle Time, On-Time (durată ciclu

transportor, timp activare, în minute)
Setările 114 şi 115 controlează transportorul de şpan opţional. Setarea 114 (durată ciclu
transportor) este perioada de timp după care transportorul va fi activat automat. Setarea
115 (timp activare transportor) este durata de funcţionare a transportorului. De exemplu,
dacă setarea 114 este setată la 30 iar setarea 115 este setată la 2, transportorul de şpan
va fi activat la fiecare jumătate de oră, va funcţiona 2 minute, apoi va fi dezactivat.
Timpul de activare va fi setat la nu mai mult de 80% din durata ciclului.
NOTĂ: Butonul [CHIP FWD] (transportor şpan înainte) (sau M31) va porni
transportorul în sens spre înainte şi va activa ciclul.
116 - Pivot (lungime pivot) (numai modele VR)
Setarea 116 este setată în fabricaţie şi nu va fi modificată niciodată. Numai un tehnician de

service calificat poate opera o modificare a acestei setări.
117 - G143 Global Offset (decalaj global G143) (numai

modele VR)
Această setare este asigurată pentru clienţii ce deţin mai multe freze Haas cu 5 axe şi
doresc să transfere programele şi sculele de la o maşină la alta. Diferenţele de lungime a
pivotului (diferenţele dintre setările 116 ale diferitelor maşini) pot fi înregistrate în această
setare, iar aceasta va fi aplicată pentru compensarea lungimii sculei G143.
383
Setările
118 - M99 Bumps M30 CNTRS (impulsuri M99 pentru

comenzile M30)
Când această setare este ON (activată), un M99 va adăuga o unitate la contoarele M30
(acestea sunt vizibile după apăsarea tastei [CURRENT COMMANDS] - comenzi curente).
NOTĂ: M99 va creşte doar contoarele ce apar într-un program principal, nu

într-un subprogram.
119 - Offset Lock (blocare corecţii/decalaje)
Comutarea acestei setări la ON (activată) nu va permite ca valorile din ecranul Offset

(corecţii/decalaje) să fie modificate. Însă, programele de modificare a corecţiilor/decalajelor
vor putea face în continuare asta.
120 - Macro Var Lock (blocare variabile macro)
Comutarea acestei setări la ON (activată) nu va permite ca variabilele macro să fie

modificate. Însă, programele de modificare a variabilelor macro vor putea face în
continuare asta.
130 - Tap Retract Speed (viteză de retragere tarod)
Această setare afectează viteza de retragere în cursul unui ciclu de tarodare (freza trebuie
să fie prevăzută cu opţiunea tarodare rigidă). Introducerea unei valori, cum ar fi 2, va
comanda frezei să retragă tarodul cu o viteză de două ori mai mare decât cea de intrare.
Dacă valoarea este 3, acesta se va retrage de trei ori mai repede. O valoare de 0 sau 1 nu
va avea niciun efect asupra vitezei de retragere (în gama 0-9, însă gama recomandată este
0-4).
Introducerea valorii 2 este echivalentă cu utilizarea unui cod de adresă J de valoare 2

pentru G84 (ciclu închis de tarodare). Însă, specificarea unui cod J pentru tarodare rigidă
va anula temporar setarea 130.
384
131 - Auto Door (uşă automată)
Această setare vizează uşa automată opţională. Aceasta va fi setată ON (activată) la

maşinile cu o uşă automată. Consultaţi M80 / M81 (codurile
M Deschiderea / închiderea uşii automate) de la pagina 345.
NOTĂ: Codurile M funcţionează numai în timp ce maşina recepţionează un

semnal de celulă sigură de la un robot. Pentru informaţii suplimentare
în acest sens, contactaţi un integrator de roboţi.
Uşa se închide atunci când este apăsată tasta [CYCLE START] (pornire ciclu) şi se
deschide atunci când programul ajunge la un M00, M01 (cu oprirea opţională comutată la
ON - activată) sau M30, iar arborele principal a încetat să se rotească.
133 - REPT Rigid Tap (repetare tarodare rigidă)
Această setare asigură orientarea arborelui principal în cursul tarodării, astfel încât filetele
să fie aliniate atunci când este programată o a doua trecere de tarodare în acelaşi alezaj.
NOTĂ: Această setare trebuie să fie ON (activată) atunci când un program

comandă tarodarea progresivă.
142 - Offset Chng Tolerance (toleranţă modificare

corecţie/decalaj)
Această setare generează un mesaj de avertizare dacă o corecţie/un decalaj este

modificat(ă) cu o valoare mai mare decât cea înregistrată pentru această setare. Se va
afişa următorul mesaj: XX changes the offset by more than Setting 142!
Accept (Y/N)? (modificare corecţie/decalaj XX cu o valoare mai mare decât setarea
142! acceptaţi (da/nu)?) dacă s-a încercat să se modifice o corecţie/un decalaj cu o valoare
mai mare decât cea înregistrată (pozitivă sau negativă).
Dacă se tastează Y (da), unitatea de comandă actualizează corecţia/decalajul ca de obicei;

în caz contrar, modificarea este respinsă.
385
Setările
143 Machine Data Collect (colectare date maşină)
Această setare permite utilizatorului să extragă date din unitatea de comandă cu ajutorul
uneia sau al mai multor comenzi Q transmise prin intermediul portului RS-232 şi să seteze
variabilele macro prin utilizarea unei comenzi E. Funcţia se bazează pe un software
specific şi necesită un computer auxiliar pentru solicitarea, interpretarea şi memorarea
datelor de la unitatea de comandă. O opţiune hardare permite de asemenea citirea stării
maşinii. Pentru informaţii detaliate, consultaţi secţiunea Transferul de date la nivelul CNC.
144 - Feed Overide -> Spindle (control manual avans

->arbore principal)
Această setare urmăreşte menţinerea unei grosimi constante a aşchiei atunci când se
aplică un control manual. Când această setare este ON (activată), orice control manual al
vitezei de avans se va aplica şi asupra turaţiei arborelui principal, iar controlul manual al
arborelui principal va fi dezactivat.
155 - Load Pocket Tables (încărcare tabele locaşe magazie

scule)
Această setare se va utiliza doar atunci când se efectuează o actualizare a software-ului

şi/sau memoria este ştearsă şi/sau unitatea de comandă este reiniţializată. Pentru a se
înlocui conţinutul tabelului locaşurilor schimbătorului de scule lateral cu datele din fişier,
această setare trebuie să fie ON (activată).
Dacă această setare este OFF (dezactivată) atunci când se încarcă un fişier de
corecţii/decalaje de pe un dispozitiv USB sau prin intermediul RS-232, conţinutul tabelului
Locaşuri magazie scule nu va fi modificat. Setarea 155 este comutată automat la setarea
implicită OFF (dezactivată) atunci când este pusă în funcţiune maşina.
156 - Save Offset with PROG (salvare corecţii/decalaje cu

PROG)
Comutarea acestei setări la ON (activată) va face ca unitatea de comandă să salveze

corecţiile/decalajele în acelaşi fişier cu programul, dar sub titulatura O999999.
Corecţiile/decalajele vor apărea în fişier înainte de semnul % final.
386
157 - Offset Format Type (tip format corecţii/decalaje)
Această setare controlează formatul în care sunt salvate corecţiile/decalajele împreună

cu programele.
Când aceasta este setată la A, formatul este conform celor afişate pe unitatea de comandă,
conţinând puncte zecimale şi titluri ale coloanelor. Corecţiile/decalajele salvate în acest
format pot fi mai uşor editate pe un PC şi reîncărcate ulterior.
Când aceasta este setată la B, fiecare corecţie/decalaj este salvat(ă) într-o linie separată
cu o valoare N şi o valoare V.
158,159,160 - X, Y, Z Screw Thermal COMP% (% compensare

termică şurub X, Y, Z)
Aceste setări pot fi setate între -30 şi +30 şi vor ajusta compensarea termică existentă a
şurubului cu -30% – +30%, după caz.
162 - Default To Float (punct zecimal mobil implicit)
Când această setare este ON (activată), unitatea de comandă va adăuga un punct zecimal
la valorile introduse fără un punct zecimal (pentru anumite coduri de adresă). Când această
setare este OFF (dezactivată), valorile ce urmează după codurile de adrese ce nu includ
puncte zecimale sunt considerate a fi notaţii ale operatorului (adică miimi etc.). Funcţia se
aplică următoarelor coduri de adresă: X, Y, Z, A, B, C, E, F, I, J, K, U şi W.
Valoare introdusă Cu setarea dezactivată Cu setarea activată
În modul ţoli X-2 X-.0002 X-2.
În modul mm X-2 X-.002 X-2.
NOTĂ: Această setare afectează modul de interpretare a tuturor programelor

înregistrate manual, de pe un disc sau prin intermediul RS-232.
Aceasta nu modifică efectul setării 77 Scale Integer F (număr
întreg F).
387
Setările
163 - Disable .1 Jog Rate (dezactivare viteză de avans rapid

0.1)
Această setare dezactivează viteza maximă de avans rapid. Dacă este selectată viteza
maximă de avans rapid, va fi în schimb selectată automat următoarea viteză
inferioară disponibilă.
164 - Rotary Increment (deplasare incrementală masă

rotativă)
Această setare se aplică butonului [PALLET ROTATE] (index masă rotativă) al EC300.
Aceasta specifică rotaţia mesei rotative în staţia de încărcare. Aceasta va fi setată la o
valoare cuprinsă între 0 şi 360. Valoarea implicită este 90. De exemplu, introducerea 90 va
roti paleta cu câte 90 grade de fiecare dată când este apăsat butonul Rotary index (index
masă rotativă). Dacă aceasta este setată la zero, masa rotativă nu se va roti.
388
167-186 Periodic Maintenance (întreţinere periodică)
Există 14 articole ce pot fi monitorizate, precum şi şase articole suplimentare, prin

intermediul setărilor pentru întreţinerea periodică. Aceste setări permit utilizatorului să
modifice numărul implicit de ore pentru fiecare articol atunci acestea sunt iniţializate în
cursul utilizării. Dacă numărul de ore este setat la zero, articolul nu va apărea în lista de
articole prezentată în pagina Întreţinere a ecranului Comenzi curente.
167 Coolant Replacement default in power-on hours (înlocuire implicită lichid de răcire în
n ore de funcţionare maşină)
169 Oil Filter Replacement default in power-on hours (înlocuire implicită filtru de ulei în n
ore de funcţionare maşină)
170 Gearbox Oil Replacement default in power-on hours (înlocuire implicită ulei de
transmisie în n ore de funcţionare maşină)
171 Coolant Tank Level Check default in power-on hours (verificare implicită nivel lichid de
răcire din rezervor în n ore de funcţionare maşină)
172 Way Lube Level Check default in power-on hours (verificare implicită nivel ulei din baia
de ulei în n ore de mişcare axe)
173 Gearbox Oil Level Check default in power-on hours (verificare implicită nivel ulei de
transmisie în n ore de funcţionare maşină)
174 Seals/Wipers Inspection default in power-on hours (verificare implicită garnituri de
etanşare/ perii de contact în n ore de mişcare axe)
175 Air Supply Filter Check default in power-on hours (verificare implicită filtru alimentare
cu aer în n ore de funcţionare maşină)
176 Hydraulic Oil Level Check default in power-on hours (verificare implicită nivel ulei
hidraulic în n ore de funcţionare maşină)
177 Hydraulic Filter Replacement default in power-on hours (înlocuire implicită filtru de ulei
hidraulic în n ore de mişcare axe)
178 Grease Fittings default in power-on hours (gresare implicită armături în n ore de
mişcare axe)
179 Grease Chuck default in power-on hours (gresare implicită mandrină în n ore de
mişcare axe)
180 Grease Tool Changer Cams default in tool-changes (gresare implicită came
schimbător de scule la n schimbări scule)
181 Spare Maintenance Setting #1 default in power-on hours (setarea #2 întreţinere
suplimentară în n ore de funcţionare maşină)
suplimentară în n ore de funcţionare maşină)
suplimentară în n ore de mişcare axe)
suplimentară în n ore de mişcare axe)
suplimentară în n schimbări scule)
suplimentară în n schimbări scule)
389
Setările
187 - Machine Data Echo (retransmitere date maşină)
Această setare poate fi ON (activată) sau OFF (dezactivată). Când este setată la ON
(activată), comenzile Q de colectare date emise de la PC-ul utilizatorului vor fi afişate pe
ecranul PC-ului. Când este setată la OFF (dezactivată), aceste comenzi nu vor fi afişate.
188, 189, 190 - G51 X, Y, Z SCALE (scară X, Y, Z G51)
Axele pot fi scalate individual cu ajutorul următoarelor setări (trebuie să fie un

număr pozitiv).
Setarea 188 = G51 X SCALE (scară X G51)
Setarea 189 = G51 Y SCALE (scară Y G51)
Setarea 190 = G51 Z SCALE (scară Z G51)
Însă, dacă setarea 71 are o valoare, setările 188 - 190 sunt ignorate, iar valoarea din
setarea 71 este utilizată pentru scalare. Dacă valoarea pentru setarea 71 este zero, sunt
utilizate setările 188 - 190.
NOTĂ: Când setările 188 - 190 sunt în vigoare, se admite doar interpolarea
liniară G01. Dacă se utilizează G02 sau G03, este generată
alarma 467.
191 - Default Smoothness (fineţe implicită)
Această setare poate fi setată la ROUGH (grosier), MEDIUM (mediu) sau FINISH (fin) şi
utilizează parametrii 302, 303, 314, 749 şi 750-754 şi codul G187 pentru a seta fineţea şi
un factor maxim de rotunjire de colţ. Valorile implicite sunt utilizate atunci când nu sunt
anulate temporar de o comandă G187.
196 - Conveyor Shutdown (dezactivare transportor)
Aceasta specifică durata de timp în care se aşteaptă în inactivitate înainte să se

dezactiveze transportorul de şpan (şi funcţia opţională de spălare, dacă este prevăzută).
Valorile sunt în minute.
390
197 - Coolant Shutdown (dezactivare lichid de răcire)
Aceasta specifică durata de timp în care se aşteaptă în inactivitate înainte să se

dezactiveze lichidul de răcire prin injecţie, prin stropire sau prin arborele principal la freze.
Valorile sunt în minute.
198 - Background Color (culoare fundal)
Aceasta specifică o culoare de fundal pentru panourile de afişare inactive. Gama este 0
- 254. Valoarea implicită este 235.
199 - Backlight Timer (temporizator iluminare de fundal)
Specifică perioada de timp în minute după care iluminarea de fundal a afişajului maşinii
este dezactivată atunci când nu se operează nicio intrare în unitatea de comandă (cu
excepţia modurilor Avans rapid, Grafic sau Hibernare sau în prezenţa unei alarme). Apăsaţi
orice tastă pentru a restabili ecranul (de preferat [CANCEL] - anulare).
201 - Show Only Work and Tool Offsets In Use (prezentare

doar corecţii scule şi decalaje de origine în uz)
Activarea acestei setări va afişa doar corecţiile sculelor şi decalajele de origine utilizate de
programul în curs de rulare. Programul trebuie să fie rulat mai întâi în modul grafic pentru
a se activa această funcţie.
216 - Servo and Hydraulic Shutoff (dezactivare servo şi

pompă hidraulică)
Această setare va dezactiva servomotoarele şi pompa hidraulică, dacă este prevăzută,

după expirarea numărului de minute specificat de inactivitate, în lipsa unor activităţi cum ar
fi rularea unui program, avansul rapid, apăsarea unor butoane etc. Valoarea implicită
este 0.
391
Setările
238 - High Intensity LIght Timer (temporizator iluminare de

mare intensitate, în minute)
Specifică perioada de timp, în minute, în care iluminarea de mare intensitate (HIL) rămâne
activată. Aceasta poate fi activată dacă uşa este deschisă şi lampa de lucru este ON
(activată). Dacă valoarea acesteia este zero, atunci lumina va rămâne aprinsă până când
se deschid uşile.
239 - Worklight Off Timer (temporizator stingere lampă de

lucru, în minute)
Specifică perioada de timp, în minute, după care lampa de lucru se stinge automat dacă nu
se apasă nicio tastă şi nu se acţionează comanda [HANDLE JOG] (manetă de avans
rapid). Dacă există un program în curs de rulare în momentul stingerii luminii, rularea
programului va continua.
242 - Air Water Purge Interval (interval de purjare condens

din aer, în minute)
Această setare specifică intervalul pentru purjarea condensului din rezervorului de aer al
sistemului. La scurgerea perioadei de timp specificate prin setarea 242, începând de la
miezul nopţii, este iniţiată purjarea.
243 - Air Water Purge On-Time (timp de purjare condens din

aer, în secunde)
Această setare specifică durata operaţiei de purjare a condensului din rezervorului de aer
al sistemului. Valorile sunt în secunde. La scurgerea perioadei de timp specificate prin
setarea 242, începând de la miezul nopţii, este iniţiată purjarea pentru o durată de timp în
secunde conform celor specificate prin setarea 243.
392
244 - Master Gage Tool Length (lungime sculă calibru de

referinţă, în ţoli)
Această setare specifică lungimea calibrului de referinţă utilizat pentru localizarea

suprafeţei de palpare a sculei în timpul setării. Aceasta reprezintă lungimea de la baza
până la vârful calibrului de referinţă. Aceasta poate fi măsurată în general pentru un calibru
de presetare a sculei.
245 - Hazardous Vibration Sensitivity (sensibilitate vibraţii

periculoase)
Această setare selectează unul dintre cele trei niveluri de sensibilitate (LOW -scăzut,
MEDIUM - mediu sau HIGH - ridicat) pentru senzorul de vibraţii periculoase (la maşini dotate
cu aşa ceva). Această setare este comutată automat la setarea implicită HIGH (ridicat) de
fiecare dată când este iniţializată maşina.
249 - Enable Haas Startup Screen (activare ecran de pornire

Haas)
Dacă această setare este ON (activată), apare un ecran cu instrucţiuni de pornire de

fiecare dată când este pusă în funcţiune maşina. Puteţi comuta setarea 249 la ON (activată)
sau OFF (dezactivată) prin intermediul paginii de setări, respectiv puteţi apăsa tasta [F1]
din ecranul de pornire pentru a-l dezactiva.
900 - CNC Network Name (nume reţea CNC)
Numele sub care doriţi să apară unitatea de comandă în reţea.
393
Setările
901 - Obtain Adress Automatically (obţinere automată

adresă)
Recuperează o adresă TCP/IP şi o mască de subreţea de la un server DHCP dintr-o reţea

(necesită un server DHCP). Când DHCP este activat, TCP/IP, înregistrările SUBNET
MASK şi GATEWAY nu mai sunt necesare şi se va înregistra ***.
NOTĂ: Secţiunea ADMIN de la sfârşit specifică adresa IP din DHCP. Maşina

trebuie să fie oprită şi repornită pentru ca schimbările operate asupra
acestei setări să intre în vigoare.
NOTĂ: Pentru a obţine setările IP de la DHCP: La unitatea de comandă,

accesaţi [LIST PROGRAM] (listă programe). Deplasaţi-vă cu tasta
săgeată în jos la Hard Drive (unitate hard). Apăsaţi tasta săgeată
dreapta pentru a deschide directorul Hard Drive. Tastaţi ADMIN şi
apăsaţi tasta [INSERT] (inserare). Selectaţi directorul ADMIN şi
apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie). Copiaţi fişierul IPConfig.txt pe disc
sau USB şi citiţi-l pe un computer cu sistem de operare Windows.
902 - IP Address (adresă IP)
Utilizată într-o reţea cu adresă TCP/IP statică (DHCP dezactivat). Administratorul de reţea
va aloca o adresă (de exemplu 192.168.1.1). Maşina trebuie să fie oprită şi repornită pentru
ca schimbările operate asupra acestei setări să intre în vigoare.
NOTĂ: Structura adresei pentru Subnet Mask, Gateway şi DNS este

XXX.XXX.XXX.XXX (de exemplu 255.255.255.255); adresa nu se va
încheia cu un punct. Adresa maximă este 255.255.255.255; nu se
admit numere negative.
903 - Subnet Mask (mască de subreţea)
Utilizată într-o reţea cu adresă TCP/IP statică. Administratorul de reţea trebuie să aloce o
valoare pentru mască. Maşina trebuie să fie oprită şi repornită pentru ca schimbările
operate asupra acestei setări să intre în vigoare.
394
904 - Gateway (cale de acces)
Utilizată pentru obţinerea accesului prin intermediul unui router (punct de acces).
Administratorul de reţea va aloca o adresă. Maşina trebuie să fie oprită şi repornită pentru
ca schimbările operate asupra acestei setări să intre în vigoare.
905 - DNS Server (server DNS)
Adresa IP Domain Name Server (server nume domeniu) sau Domain Host Control Protocol
(protocol de control gazdă domeniu) dintr-o reţea. Maşina trebuie să fie oprită şi repornită
pentru ca schimbările operate asupra acestei setări să intre în vigoare.
906 - Domain/Workgroup Name (nume domeniu/grup de

lucru)
Informează reţeaua cu privire la grupul de lucru sau domeniul de care aparţine unitatea de
comandă CNC. Maşina trebuie să fie oprită şi repornită pentru ca schimbările operate
asupra acestei setări să intre în vigoare.
907 - Remote Server Name (nume server la distanţă)
Pentru maşinile Haas cu WINCE FV 12.001 sau superior, înregistraţi numele NETBIOS al
computerului pe care se află directorul partajat. Adresa IP nu este acceptată.
908 - Remote Share Path (cale de partajare la distanţă)
Această setare conţine numele directorului partajat în reţea. Pentru a redenumi directorul
partajat după ce este selectat un nume pentru gazdă, introduceţi un nou nume pentru
directorul partajat şi apăsaţi tasta [ENTER] (execuţie).
NOTĂ: Nu utilizaţi spaţii în numele directorului partajat.
395
Setările
909 - User Name (nume utilizator)
Acesta este numele utilizat pentru conectare la server sau domeniu (prin utilizarea unui
cont de domeniu). Maşina trebuie să fie oprită şi repornită pentru ca schimbările operate
asupra acestei setări să intre în vigoare. Numele de utilizator sunt sensibile la majuscule şi
nu pot conţine spaţii.
910 - Password (parolă)
Aceasta este o parolă utilizată pentru conectare la server. Maşina trebuie să fie oprită şi
repornită pentru ca schimbările operate asupra acestei setări să intre în vigoare. Parolele
sunt sensibile la majuscule şi nu pot conţine spaţii.
911 - Access to CNC Share (Off, Read, Full) (nivel de acces

la partiţia CNC - deconectat, citire, acces complet)
Utilizată pentru privilegiile de citire/scriere pe unitatea hard a CNC. OFF (deconectat)

întrerupe legătura unităţii hard cu reţeaua. . FULL (acces complet) permite accesul la
unitate pentru citire/scriere prin intermediul reţelei. Dezactivarea simultană a acestei setări
şi a setării 913 va dezactiva comunicaţia în reţea.
912 - Floppy Tab Enabled (acces floppy activat)
A se vedea setarea 914 (acces la al doilea USB activat) cu privire la această funcţie.
(Software-urile mai vechi utilizau această setare pentru a dezactiva/activa accesul la
unitatea floppy USB. Când este setată la OFF (dezactivată), unitatea floppy USB nu va
fi accesibilă.)
913 - Hard Drive Tab Enabled (acces unitate hard activat)
Aceasta activează/dezactivează accesul la unitatea hard. Când este setată la OFF

(dezactivată), unitatea hard nu va fi accesibilă. Dezactivarea simultană a acestei setări şi
a partiţiei CNC (setarea 911) va dezactiva comunicaţia în reţea.
396
914 - USB Tab Enabled (acces USB activat)
Aceasta activează/dezactivează accesul la portul USB. Când este setată la OFF

(dezactivată), portul USB nu va fi accesibil.
915 - Net Share (partiţie de reţea)
Aceasta activează/dezactivează accesul la server. Când este setată la OFF (dezactivată),

accesul la server de pe unitatea de comandă CNC nu este posibil.
916 - Second USB Tab Enabled (acces la al doilea USB

activat)
Aceasta activează/dezactivează accesul la al doilea port USB. Când este setată la OFF
(dezactivată), portul USB nu va fi accesibil.
397
Setările
398
Întreţinerea
Capitol 7: Întreţinerea
7.1 Prezentare
Întreţinerea periodică este importantă pentru a vă asigura că maşina dumneavoastră are o
durată de exploatare lungă şi eficientă, cu timpi de nefuncţionare reduşi la minimum.
Această secţiune vă prezintă o listă a lucrărilor de întreţinere pe care le puteţi efectua pe
cont propriu la intervalele specificate pentru a menţine în funcţiune maşina. Dealerul
dumneavoastră vă oferă de asemenea un program cuprinzător de întreţinere preventivă de
care puteţi beneficia pentru lucrări de întreţinere mai complexe.
Pentru instrucţiuni detaliate referitoare la procedurile prezentate în această secţiune,

consultaţi pagina web Haas DIY la adresa diy.haascnc.com.
7.2 Întreţinerea zilnică

• Verificaţi nivelul de lichid de răcire în fiecare schimb de lucru de opt ore (în special în
cursul utilizării intensive a TSC).
NOTĂ: Dacă sistemul de lichid de răcire include un filtru suplimentar, nu

umpleţi complet rezervorul de lichid de răcire la sfârşitul zilei de lucru.
Din filtrul suplimentar se vor scurge aproximativ (5) galoane (19 litri)
de lichid de răcire înapoi în rezervorul de lichid de răcire în timpul
nopţii.
• Verificaţi nivelul din rezervorul de lubrifiant.

• Îndepărtaţi aşchiile de pe capacele de protecţie glisiere şi din tava inferioară.
• Îndepărtaţi aşchiile de pe schimbătorul de scule.
• Ştergeţi conul arborelui principal cu o lavetă curată şi aplicaţi ulei fin.
7.3 Întreţinerea săptămânală

• Verificaţi filtrele de lichid de răcire prin arborele principal (TSC). Curăţaţi-le sau
înlocuiţi-le după caz.
• La maşinile cu TSC opţional, curăţaţi coşul de aşchii din rezervorul de lichid de răcire.
Faceţi asta lunar la maşinile fără TSC opţional.
• Verificaţi dacă pe manometrul / regulatorul de aer se indică 85 psi. Verificaţi dacă pe
regulatorul de presiune a aerului pentru arborele principal se indică 15 psi la frezele
verticale, respectiv 25 psi la frezele orizontale.
399
• La maşinile cu TSC opţional, aplicaţi puţină vaselină pe toate tiretele portcuţitelor.
Faceţi asta lunar la maşinile fără TSC opţional.
• Curăţaţi toate suprafeţele exterioare cu o soluţie de curăţare neutră. NU utilizaţi
solvenţi.
• Verificaţi presiunea de echilibrare hidraulică în conformitate cu specificaţiile maşinii.
7.4 Întreţinerea lunară

• Verificaţi nivelul de ulei din cutia de viteze (dacă este prevăzută).
• Inspectaţi funcţionarea capacelor de protecţie glisiere şi lubrifiaţi-le cu ulei fin dacă
este necesar.
• Aplicaţi puţină vaselină pe marginea exterioară a şinelor de ghidare ale
schimbătorului de scule şi treceţi-l prin toate poziţiile.
• Verificaţi nivelul de ulei din SMTC (dacă este prevăzut).
• EC-400: Curăţaţi plăcuţele de poziţionare de pe axa A şi staţia de încărcare.
• La maşinile cu schimbătoare de scule tip umbrelă, gresaţi flanşa în V a tuturor
portcuţitelor.
• Verificaţi dacă există acumulări de praf pe fantele de ventilaţie ale unităţii vectoriale
din compartimentul electric (sub butonul de pornire). Dacă există acumulări,
deschideţi compartimentul electric şi ştergeţi fantele de ventilaţie cu o lavetă curată.
Aplicaţi dacă este cazul aer comprimat pentru a îndepărta acumulările de praf.
7.5 La fiecare (6) luni

• Înlocuiţi lichidul de răcire şi curăţaţi temeinic rezervorul de lichid de răcire.
• Verificaţi toate furtunurile şi conductele de ungere dacă prezintă fisuri.
• Verificaţi axa rotativă A, dacă există în dotare. Completaţi lubrifiantul dacă este
necesar.
7.6 Întreţinerea anuală

• Înlocuiţi uleiul din cutia de viteze (dacă este prevăzută).
• Curăţaţi filtrul de ulei din interiorul rezervorului de ulei al panoului de comandă
lubrifiere şi curăţaţi reziduurile din partea inferioară a filtrului.
• Maşinile VR: înlocuiţi uleiul de transmisie pentru axele A şi B.
400
Alte manuale ale maşinii
Capitol 8: Alte manuale ale maşinii

8.1 Prezentare
Unele maşini Haas dispun de caracteristici unice, ce nu fac obiectul acestui manual. Aceste
maşini sunt însoţite de un Supliment de manual tipărit, acesta putând fi de asemenea
descărcat din pagina web www.haascnc.com.
8.2 Mini-frezele
Mini-frezele sunt freze verticale versatile şi compacte.
8.3 Seria VF înclinabile

Aceste freze verticale sunt echipate în standard cu o unitate rotativă seria TR preinstalată
pentru aplicaţii pe cinci axe.
8.4 Freze portal

Frezele portal sunt freze verticale cu cadru deschis de mare capacitate, adecvate pentru
aplicaţii de frezare şi decupare a pieselor cu profil complicat.
8.5 Freza de atelier

Seria Freze de atelier include freze verticale compacte de mici dimensiuni ce pot pătrunde
prin rama unei uşi standard şi ce funcţionează în reţele de alimentare monofazate.
8.6 EC-400 - Fondul de palete

Fondul de palete EC-400 măreşte productivitatea prin intermediul unui fond de palete cu
mai multe staţii şi al software-ului de planificare inovator.
8.7 UMC-750
UMC-750 este o freză versatilă cu 5 axe ce dispune de o masă înclinabilă cu două axe
integrată.
401
8.8 Freza de atelier
Seria Freze de atelier include freze verticale compacte de mici dimensiuni ce pot pătrunde
prin rama unei uşi standard şi ce funcţionează în reţele de alimentare monofazate.
402
Index
A ciclurile închise de găurire....................... 172
afişaj coduri active ciclurile închise de tarodare ..................... 172
comenzi curente ................................ 52 Codul M
afişaj durată de viaţă a sculei M06 schimbarea sculei ..................... 159
comenzi curente ................................ 53 codurile active ........................................ 50
afişajul de poziţie .................................... 55 Codurile G ........................................... 237
comenzi curente ................................ 53 aşchierea ....................................... 160
selectarea axei .................................. 55 ciclurile închise................................ 172
afişajul indicatoarelor codurile G speciale
lichidul de răcire ................................ 51 frezarea unei cavităţi ........................ 174
ajutor funcţia imagine în oglindă .................. 175
calculatorul ....................................... 73 gravarea ........................................ 174
căutare cuvânt cheie .......................... 73 rotaţia şi scalarea ............................ 174
meniul de tip tab ................................ 72 Codurile M ........................................... 334
tabelul burghie .................................. 73 comenzile arborelui principal .............. 159
comenzile referitoare la lichidul de răcire 160
B oprirea programului .......................... 159
bara de introducere ................................. 57 colectarea datelor ................................... 88
bara de pictograme .................................. 58 codurile M de rezervă ......................... 90
blocare memorie ..................................... 33 cu ajutorul RS-232 ............................. 88
comanda numerică directă (DNC)............... 92
C notele de operare .............................. 93
calculatorul comanda numerică prin fişiere (FNC) .......... 91
cerc ................................................ 75 deschiderea de programe multiple....... 136
tangenta cerc-cerc ............................. 79 editorul FNC ................................... 133
tangenta cerc-linie.............................. 77 încărcarea unui program ................... 133
triunghiul .......................................... 74 meniurile ........................................ 134
celula robotizată modurile de afişare .......................... 134
integrarea.......................................... 6 subsolul afişajului ............................ 135
ciclurile închise comenzi curente ..................................... 52
alezarea şi lărgirea alezajului ............. 173 setarea suplimentară ........................ 115
găurirea ......................................... 172 compartimentul de comandă
planul r şi ....................................... 173 încuietorile asigurate ........................... 2
tarodarea ....................................... 172 Compensarea 3D a frezei (G141) ............. 310
ciclurile închise de alezare şi lărgire a alezajului exemplu de vector unitar ................... 311
173 compensarea frezei
403
descriere generală ........................... 163 ecranul sculei active ................................ 51
exemplu de aplicaţie incorectă ........... 167 editarea
interpolarea circulară ........................ 169 marcarea codului ............................. 120
intrarea şi ieşirea ............................. 166 editarea în fundal................................... 121
reglarea avansului ........................... 168 editorul avansat..................................... 123
setarea 58 ...................................... 163 meniul de căutare............................. 129
componente meniul de modificare ......................... 131
deteriorate ......................................... 3 meniul de programare ....................... 125
încărcarea şi descărcarea, siguranţa ....... 3 meniul de tip pop-up ......................... 124
pericole ............................................. 3 meniul editare.................................. 127
comunicaţiile selectarea textului ............................ 127
RS-232 ............................................ 87 editorul pentru comanda numerică prin fişiere
consola de comandă .......................... 31–33 (FNC)
comenzile panoului frontal ................... 32 selectarea textului ............................ 140
portul USB ....................................... 33 etichete de siguranţă
Contoarele M30 ...................................... 52 altele .............................................. 12
controlul manual ..................................... 46 configuraţia standard ......................... 10
dezactivarea ..................................... 46 generale .......................................... 11
copierea fişierelor ................................... 84 exemplu de program de bază
corecţia sculei ...................................... 158 blocul de aşchiere ............................ 154
corecţia/decalajul blocul de finalizare............................ 155
piesa de prelucrat ............................ 158 blocul de pregătire ............................ 153
scula ............................................. 158
corecţiile sculelor .................................. 114 F
corecţiile/decalajele fişierele
afişajele ........................................... 50 copierea .......................................... 84
cronometrul de suprasolicitare axă ........... 118 funcţia ajutor.......................................... 71
funcţia de importare dxf
D concatenarea şi gruparea .................. 151
decalajul de origine ........................ 113, 158 originea piesei ................................. 151
diametrul sculei .................................... 104 selectarea traiectoriei sculei ............... 152
directorul, See structura de directoare funcţia de importare fişiere dxf .................. 150
dispozitivul USB ..................................... 82 funcţia de optimizare program .................. 148
duplicarea unui program ........................... 86 ecranul........................................... 149
funcţionarea
E nesupravegheată ................................ 4
ecranul arborele principal.......................... 69 funcţionarea nesupravegheată
ecranul cronometre şi contoare .................. 51 riscul de producere a unor incendii.......... 5
ecranul de comandă funcţionarea simulată ............................. 116
codurile active ................................... 50
corecţiile/decalajele ............................ 50 I
panoul activ ...................................... 48 încălzirea arborelui principal ..................... 81
scula activă ...................................... 51 încărcarea sculelor
structura de bază ............................... 48 sculele mari / grele ........................... 105
ecranul pentru mod ................................. 49 indicatorul de nivel al lichidului de răcire ...... 51
404
indicatorul de sarcină pe arborele principal ... 70 liniară ............................................ 160
interpolarea circulară ............................. 161 modificarea numărului programului............. 86
interpolarea liniară ................................ 160 modul avans rapid
întreţinerea .......................................... 399 reglarea piesei ................................. 113
comenzi curente ................................ 53 modul de „alimentare cu pipeta”................. 93
introducerea manuală a datelor (MDI) ....... 122 modul grafic .......................................... 93
modul setare
L comutatorul cu cheie .......................... 33
lampa de avertizare modurile de operare ................................ 49
stare ............................................... 33 modurile de siguranţă
lichidul de răcire setarea ............................................. 5
controlul manual de către operator ........ 47
setarea 32...................................... 366 N
limite de încărcare a sculei ...................... 116 numele programelor
linia de pornire în siguranţă ..................... 154 Formatul Onnnnn .............................. 84
lucrări numerele de program
setarea, siguranţa ................................ 3 modificarea în memorie ...................... 86
O09xxx .......................................... 119
M numerele de program O09xxx .................. 119
macro-urile
contoarele M30 ................................. 52 O
managementul avansat al sculei ................ 53 Operarea
Managementul avansat al sculei (ATM) ....... 98 managerul de dispozitive .................... 82
macro-urile ..................................... 102 operarea
setarea grupei de scule..................... 101 funcţionarea simulată ........................ 116
utilizarea grupei de scule................... 101 oprire rulare - avans rapid - continuare ....... 117
managerul de dispozitive .......................... 82 oprirea avansului
selectarea programelor ....................... 83 controlată manual ............................. 47
maşina oprirea opţională ................................... 336
limite de funcţionare ............................. 4 originea secundară ................................. 33
materiale
riscul de producere a unor incendii .......... 5 P
memoria temporară pericole .................................................. 1
colajul din ...................................... 129 referitoare la mediu ............................. 4
copierea în ..................................... 129 planul r ................................................ 173
decuparea cu stocare în.................... 128 poziţia distanţă de parcurs ........................ 55
meniurile de tip tab poziţia maşină........................................ 55
noţiuni de bază despre navigare ........... 70 poziţia operator ...................................... 55
mesajul DIR FULL (director plin) ................ 86 poziţia piesă de prelucrat (G54) ................. 55
mişcarea axei poziţii
absolută versus incrementală ............. 155 distanţă de parcurs ............................ 55
circulară ........................................ 161 maşină ............................................ 55
liniară ............................................ 160 operator .......................................... 55
mişcarea de interpolare piesă de prelucrat (G54) ..................... 55
circulară ........................................ 161 poziţionarea
405
absolută versus incrementală ............. 155 avarierea ........................................... 3
poziţionarea absolută (G90) siguranţa .................................... 3, 103
versus incrementală ......................... 155 schimbătorul de scule lateral (SMTC)
poziţionarea incrementală (G91) încărcarea sculelor ........................... 104
versus absolută ............................... 155 indicarea locaşului zero ..................... 107
program mutarea sculelor .............................. 108
activ ................................................ 83 panoul uşii ...................................... 111
numerele liniilor redresarea ...................................... 110
ştergerea 131 sculele foarte mari ............................ 109
programarea schimbătorul de scule tip umbrelă
exemplu de bază ............................. 152 încărcarea ...................................... 109
linia de pornire în siguranţă ................ 154 redresarea ...................................... 110
subrutinele ..................................... 175 scule
programele deteriorate ......................................... 3
denumirea fişierelor ........................... 84 încărcarea şi descărcarea, siguranţa ....... 3
duplicarea ........................................ 86 rănirea cauzată de............................... 2
extensia de fişier .nc .......................... 84 sculele
modificarea numărului unui program ...... 86 codul Tnn ........................................ 94
noţiuni de bază despre căutare ............. 87 îngrijirea portcuţitului .......................... 95
noţiuni de bază despre editare ........... 120 portcuţitele ....................................... 95
numărul maxim de ............................. 86 tiretele ............................................ 96
rularea .......................................... 116 sculele BT ............................................. 95
ştergerea ......................................... 85 sculele CT............................................. 95
transferarea ...................................... 84 selectarea programelor ............................ 83
programul activ ....................................... 83 selectarea textului
punerea în funcţiune a maşinii ................... 81 editorul avansat ............................... 127
editorul FNC.................................... 140
R Setările................................................ 352
reglarea avansului setările
la compensarea frezei ...................... 168 lista ............................................... 352
reglarea piesei ..................................... 112 siguranţa
corecţiile sculelor ............................. 114 celulele robotizate ............................... 5
corecţiile/decalajele .......................... 112 electrică ............................................ 2
decalajul de origine .......................... 113 etichetele......................................... 10
rolurile în atelier funcţionarea comutatorului cu cheie ........ 6
curăţarea maşinii ................................. 3 în timpul funcţionării ............................. 2
RS-232 ................................................. 87 materiale periculoase ........................... 2
colectarea datelor .............................. 88 panoul electric .................................... 2
DNC ............................................... 92 păpuşa portsculă................................. 3
lungimea cablului ............................... 88 protecţiile pentru ochi şi urechi ............... 1
Setările DNC .................................... 92 schimbătorul de scule .......................... 3
rularea programelor ............................... 116 sistemul de directoare de fişiere ................ 83
crearea de directoare ......................... 83
S navigarea ........................................ 83
schimbătorul de scule ............................ 103 Sistemul de programare intuitiv (IPS)
406
funcţia de importare fişiere dxf............ 150
sistemul de suport piesă ......................... 112
SMTC de mare viteză
sculele grele ................................... 107
ştergerea programelor ............................. 85
subprogramele, See subrutinele
subroutinele locale (M97) ....................... 177
subrutinele .......................................... 175
externe .......................................... 175
locale ............................................ 177
T
tabelele de management al sculei
salvarea şi restabilirea ...................... 102
tastatura
grupele de taste ................................ 34
tastele alfabetice ............................... 44
tastele de afişare ............................... 37
tastele de avans rapid ........................ 44
tastele de control manual .................... 45
tastele de mod .................................. 39
tastele funcţionale.............................. 35
tastele numerice ................................ 43
tastele săgeţi .................................... 36
tastele de editare
ALTER (schimbare) ......................... 121
DELETE (ştergere) .......................... 121
UNDO (anulare) .............................. 121
tastele EDIT (editare)
INSERT (inserare) ........................... 120
U
uşa automată (opţional)
controlul manual ................................ 33
uşile
sisteme de interblocare ......................... 2
V
variabilele macro
afişaj comenzi curente ........................ 52
407
408

Operator Freze Verticale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Operator Freze Verticale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,

Manualul operatorului frezei

Versiuni de tradus ale acestui manual: Haas Automation Inc.

Acoperirea garanţiei limitate

Numai reparaţia sau înlocuirea

Singura responsabilitate a Producătorului şi remedierea exclusivă pentru Client referitoare

Această garanţie va fi guvernată de legislaţia Statului California, fără aplicarea regulilor

Haas Automation Asia

• OSHA 1910.212 - Cerinţe generale pentru toate maşinile

Traducerea instrucţiunilor originale

Declaraţie referitoare la avertizări

Pericol înseamnă că există o stare sau situaţie ce va

Avertisment înseamnă că există o stare sau situaţie

Atenţie înseamnă că se poate produce o

Notă înseamnă că textul furnizează informaţii

Descriere Exemplu de text

O Referinţă mod descrie un mod al maşinii. MDI

Un Element ecran descrie un obiect de pe afişajul Selectaţi tab-ul SYSTEM (sistem).

Intrare utilizator descrie textul pe care trebuie să îl G04 P1.;

Capitol 4 Programarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119

Capitol 5 Programarea opţionalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

Capitol 6 Codurile G, codurile M, setările . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

Capitol 7 Întreţinerea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399

ATENŢIE: Numai personalul autorizat şi instruit va opera acest echipament.

IMPORTANT: Citiţi şi înţelegeţi toate avertismentele, atenţionările şi instrucţiunile

1.1.1 Citiţi înainte de punerea în funcţiune

PERICOL: Nu pătrundeţi în zona de prelucrare atât timp cât maşina este în

Noţiuni de bază referitoare la siguranţă:

• Consultaţi codurile şi normele locale de protecţie a muncii înainte să puneţi în

• Maşina este comandată automatizat şi poate porni în orice moment.

• Tensiunea de alimentare trebuie să respecte specificaţiile. Încercarea de a alimenta

• Verificaţi dacă există componente şi scule deteriorate înainte să puneţi în funcţiune

PERICOL: Piesele fixate necorespunzător sau piesele supradimensionate pot fi

Respectaţi aceste indicaţii atunci când lucraţi cu maşina:

• Exploatarea normală – Ţineţi uşa închisă şi apărătorile în poziţie în timpul funcţionării

1.1.2 Limite cu privire la mediu şi zgomot

Tabelul următor prezintă limitele cu privire la mediu şi zgomot pentru o exploatare în

Mediu (exclusiv pentu uz în spaţii închise)*

Temperatura de funcţionare 41 °F (5 °C) 122 °F (50 °C)

Temperatura de depozitare -4 °F (-20 °C) 158 °F (70 °C)

Altitudinea la nivelul mării 6,000 picioare (1,829 m)

Emis din toate zonele maşinii 70 dB Mai mare de 85 dB

* Nu utilizaţi maşina în medii explozive (vapori şi/sau microparticule explozive).

1.2 Funcţionarea nesupravegheată

Cum intră în aria de responsabilitate a proprietarului atelierului setarea sigură a maşinilor

Este în special important să se selecteze echipamente de monitorizare care să poată

1.3 Modul Setare

PERICOL: Nu încercaţi să anulaţi funcţiile de siguranţă. În caz contrar, maşina

1.3.1 Celulele robotizate

1.3.2 Comportamentul maşinii cu uşa deschisă

Funcţie maşină Blocat (modul Rulare) Deblocat (modul Setare)

Deplasarea rapidă cu viteză Nepermisă. Nepermisă.

Pornire ciclu Nepermisă. Nicio mişcare a Nepermisă. Nicio mişcare a

Schimbarea sculei Nepermisă. Nepermisă.

Funcţia Scula următoare Nepermisă. Nepermisă.

F1.1: Modurile Comandă arbore principal, Setare şi Rulare

100% 750 RPM

F1.2: Modurile Viteze de mişcare a axelor, Setare şi Rulare

F1.3: Modurile Schimbare sculă, Comandă transportor, Setare şi Rulare. trebuie să

1.4 Modificarea maşinii

1.5 Etichetele de siguranţă

NOTĂ: Nu modificaţi sau îndepărtaţi niciodată nicio etichetă şi niciun simbol

Fiecare pericol este definit şi explicat pe eticheta generală de siguranţă, amplasată în

F1.4: Configuraţia de avertizare standard