Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza este o limbă romanică vorbită în principal în Franţa, dar şi în multe alte părţi
ale lumii. În Europa se vorbeşte în Luxemburg, sudul Belgiei şi vestul Elveţiei). În
America de Nord franceza este vorbită în (Québec, New Brunswick, Ontario şi alte
regiuni din Canada, precum şi în unele zone din statul Louisiana, din Statele Unite ale
Americii. Alte ţări în care se vorbeşte franceza sunt fostele colonii franceze din Africa de
Nord şi de Vest, Haiti, Martinica şi Guadelupa (în Marea Caraibelor), Guiana Franceză
(în America de Sud), Tahiti şi multe alte insule din Oceania. Franceza a fost multă vreme
limba diplomaţiei şi a comunicării internaţionale şi, cu toate că după al Doilea Război
Mondial a fost în mare măsură înlocuită cu engleza, rămâne o cerinţă pentru oamenii cu
şcoală din lumea întreagă să aibă competenţe cel puţin de bază în folosirea limbii
franceze.
Pronunţarea
Spre deosebire de a celorlalte limbi romanice şi în mod asemănător cu cea a englezei,
scrierea franceză nu este fonetică. Aceeaşi literă poate reda sunete diferite, şi de multe ori
unele litere nu se pronunţă.
Vocale
Vocale orale
Uneori vocalele scrise poartă accente, care în general nu influenţează pronunţarea. Cel
care are importanţă este é, în opoziţie cu è.
a, à, â
ca "a" în "tată"
e
uneori un sunet între "ă" şi "ö" din germană, alteori nepronunţat, alteori pronunţat
la fel ca é sau ca è
é
asemănător cu "e" din "Petre", dar pronunţat cu gura mai închisă
è, ê, ai
asemănător cu "e" din "Petre", dar pronunţat cu gura mai deschisă
i, î
ca "i" în "inel"
o, ô, au, eau
aproximativ ca "o" în "om"
u, ù, û
pronunţat ca "ü" în germană, cu buzele ţinute ca pentru "u", dar cu limba ţinută ca
pentru "i"
ou
ca "u" în "uşă"
eu, œ, œu
pronunţat ca "ö" în germană, cu buzele ţinute ca pentru "o", dar cu limba ţinută ca
pentru "e"
y
ca "i" în "inel", uneori ca "i" în "iată"
Pe vocale poate să apară semnul diacritic tremă ( ¨ ), care împiedică participarea vocalei
la perechile de litere care se pronunţă ca un singur sunet. Exemplu: maïs (porumb), care
se pronunţă „mais”, în opoziţie cu mais (dar), pronunţat „me”.
Vocale nazale
Se întâlnesc înaintea altor consoane decât dublu „n” sau „m”, ori la sfârşit de cuvânt. Se
pronunţă ca şi cum ar fi urmate de sunetul „n” pronunţat fără ca vârful limbii să atingă
dinţii.
an, en, em
„a” nazal
ain, in, im
„e” nazal
on
„o” nazal
un
aproximativ „ö” nazal
Semivocale
Acestea formează diftongi cu vocala care le precedă sau care le urmează, adică se
pronunţă într-o silabă cu acestea.
i, y, ll (ex. pied – „picior”, yeux – „ochi”, billet – „bilet”)
formează diftongi cu vocala următoare, pronunţându-se ca „i” în „iepure”
il, ill (în unele cazuri) (ex. sommeil – „somn”, fille – „fată”)
formează diftongi cu vocala precedentă, ca „i” în „temei”, „ii”
o (înainte de i sau y, care în acest caz se pronunţă „a”, respectiv „ai”) (ex. trois – „trei”,
envoyer – „a trimite”), ou (înainte de a, e, i) (ex. douane – „vamă”, jouet – „joc”, oui –
„da”), u (în grupul de litere qua) (ex. équateur – „ecuator”)
aproximativ ca „o” în „oare”, ca „w” în cuvintele englezeşti „way”, „winter”
u (nu după o, înainte de a, e, i) (ex. persuader – „a convinge”, muet – „mut”, nuit –
„noapte”)
„ü” pronunţat într-o silabă cu vocala următoare
Consoane
b
ca "b" în "băiat"
c
uneori ca "c" în "caiet" (înaintea consoanelor şi înainte de a, o şi u), alteori ca "s"
în "sat" (înainte de e, i şi y)
ç
ca "s" în "sat" (înainte de a, o şi u)
ch
în general ca "ş" în "şopron", uneori ca "c" în "caiet"
d
ca "d" în "dor"
f
ca "f" în "fată"
g
uneori ca "g" în "gură" (înaintea consoanelor şi înainte de a, o şi u), alteori ca "j"
în "joc" (înainte de e, i şi y)
ge + vocală
ca "j" în "joc" (e fiind mut)
gu + vocală
ca "g" în "gură" (u fiind în general mut)
gn
"n" muiat, ca în "neam" în graiul maramureşean
h
de obicei nu se pronunţă, dar uneori împiedică legătura cu cuvântul precedent sau
căderea vocalei din la, le, ne
j
ca "j" în "joc"
k
numai în cuvinte străine, ca "k" în "kilogram"
l, ll (uneori)
ca "l" în "loc"
m
ca "m" în "mal"
n
ca "n" în "nor"
p
ca "p" în "păr"
ph
ca "f" în "fată"
q(u)
în general ca "c" în "caiet"
r
poate fi pronunţat ca "r" în "rol", dar fără a rula puternic limba
s
uneori ca "s" în "sat" (înaintea unei consoane, alta decât s), alteori ca "z" în "zori"
(între două vocale)
ss
ca "s" în "sat"
t, th
ca "t" în "tun"
v
ca "v" în "vagon"
w
numai în cuvinte străine, ca "v" în "vagon" sau ca "o" în "oare"
x
ca "x" în "extrem" sau în "exemplu"
z
ca "z" în "zero"
Listă de enunţuri
În franceză sunt două grade principale de politeţe. Unul se caracterizează în primul rând
prin adresarea cu tu (tu), celălalt prin adresarea cu vous (dumneavoastră). În Franţa
adresarea cu vous este mai frecventă decât în Canada. În acest ghid se foloseşte numai
adresarea cu vous, în afară de enunţurile de genul "Pleacă de-aici!" care sunt ofensive
prin definiţie.
Enunţurile din acest ghid sunt în franceza vorbită în Franţa. Chiar dacă unele par ciudate
în alte ţări francofone, ele sunt totuşi înţelese.
Enunţuri de bază
Bună ziua.
Bonjour.
Bună dimineaţa.
Bonjour.
Bună seara.
Bonsoir.
Noapte bună
Bonne nuit.
La revedere
Au revoir.
Salut.
Salut.
Pa.
Salut.
Ce mai faceţi?
Comment allez-vous ?
Mulţumesc, bine.
Bien, merci.
Cum vă numiţi?
Comment vous appelez-vous ?
Cum te cheamă?
Comment tu t'appelles?
Mă numesc ______ .
Je m'appelle ______ .
Îmi pare bine (de cunoştinţă).
Enchanté(e).
Vă rog.
S'il vous plaît.
Mulţumesc.
Merci.
Cu plăcere.
Il n'y a pas de quoi. (În Québec: Bienvenue.)
Da.
Oui.
Nu.
Non.
Scuzaţi-mă.
Pardon., Excusez-moi.
Ïmi pare rău.
(Je suis) désolé(e)., Excusez-moi.
Nu înţeleg.
Je ne comprends pas.
Nu vorbesc (bine) franceza.
Je ne parle pas (bien) français.
Vorbiţi româneşte?
Parlez-vous roumain ?
Este cineva (aici) care vorbeşte româneşte?
Est-ce qu'il y a quelqu'un (ici) qui parle roumain?
Atenţie!
Attention !
Unde este toaleta?
Où sont les toilettes ?
Probleme
Lasă-mă în pace!
Laissez-moi tranquille !
Pleacă de-aici!
Allez-vous-en !
Nu mă atinge!
Ne me touchez pas !
Chem poliţia!
J'appelle la police!
Poliţia!
Police !
Hoţul!
Au voleur !
Ajutor!
Au secours !
Ajutaţi-mă, vă rog!
Aidez-moi, s'il vous plaît !
E nevoie urgentă de ajutor.
C'est une urgence.
M-am rătăcit.
Je suis perdu(e).
Mi-am pierdut sacoşa / poşeta.
J'ai perdu mon sac.
Mi-am pierdut portofelul.
J'ai perdu mon portefeuille.
Mi-e rău.
J'ai un malaise.
Sunt bolnav(ă).
Je suis malade.
Sunt rănit(ă).
Je suis blessé(e).
Am nevoie de un medic.
J'ai besoin d'un médecin.
Pot folosi telefonul dumneavoastră?
Est-ce que je peux utiliser votre téléphone ?
Numere
1
un
2
deux
3
trois
4
quatre
5
cinq
6
six
7
sept
8
huit
9
neuf
10
dix
11
onze
12
douze
13
treize
14
quatorze
15
quinze
16
seize
17
dix-sept
18
dix-huit
19
dix-neuf
20
vingt
21
vingt-et-un
22
vingt-deux
23
vingt-trois
30
trente
40
quarante
50
cinquante
60
soixante
70
soixante-dix sau septante (în Belgia şi în Elveţia)
80
quatre-vingt sau huitante (în Belgia şi în Elveţia, cu excepţia Genevei), sau
octante (în Elveţia)
90
quatre-vingt-dix sau nonante (în Belgia şi în Elveţia)
100
cent
200
deux cents
300
trois cents
1000
mille
2000
deux mille
1.000.000
un million
numărul _____ (tren, autobuz, telefon etc.)
numéro _____
jumătate
demi, moitié
mai puţin
moins
mai mult
plus
Timp
acum
maintenant
mai târziu
plus tard
mai devreme
plus tôt
înainte
avant
după
après
dimineaţa
le matin
azi dimineaţă
ce matin
înainte de masă
dans la matinée
după amiază
l'après-midi
azi după amiază
cet après-midi
seara
le soir
astă seară
ce soir
în timpul serii
dans la soirée
noaptea
la nuit
Oră
Cât e ceasul?
Quelle heure est-il ?
Este _____
Il est _____
... ora unu noaptea.
... une heure du matin.
... ora două noaptea.
... deux heures du matin.
... ora 12 ziua / amiază.
... midi.
... ora două după-amiază / ora 14.
... deux heures de l'après-midi / quatorze heures.
... ora şase seara / ora 18.
... six heures du soir / dix-huit heures.
... ora şapte fără un sfert / ora 18.45.
... sept heures moins le quart / dix-huit heures quarante-cinq.
... ora şapte şi un sfert / ora 19.15.
... sept heures et quart / dix-neuf heures quinze.
... ora şapte şi jumătate / ora 19.30.
... sept heures et demi / dix-neuf heures trente.
... ora 12 noaptea.
... minuit.
Durată
_____ minut(e)
_____ minute(s)
_____ oră (ore)
_____ heure(s)
_____ zi(le)
_____ jour(s)
_____ săptămână (săptămâni)
_____ semaine(s)
_____ lună (luni)
_____ mois
_____ an(i)
_____ an(s), année(s)
zilnic(ă)
quotidien(ne)
săptămânal(ă)
hebdomadaire
lunar(ă)
mensuel(le)
anual(ă)
annuel(le)
Zile
azi
aujourd'hui
ieri
hier
mâine
demain
săptămâna asta
cette semaine
săptămâna trecută
la semaine dernière
săptămâna viitoare
la semaine prochaine
luni
lundi
marţi
mardi
miercuri
mercredi
joi
jeudi
vineri
vendredi
sâmbătă
samedi
duminică
dimanche
Luni
ianuarie
janvier
februarie
février
martie
mars
aprilie
avril
mai
mai
iunie
juin
iulie
juillet
august
août
septembrie
septembre
octombrie
octobre
noiembrie
novembre
decembrie
décembre
Datele sunt scrise sub forma zi.lună.an. şi se exprimă complet în felul următor:
18.12.1963 – le dix-huit décembre dix-neuf cent (sau mille neuf cent) soixante-trois. Cele
două moduri de exprimare se pot folosi pentru anii de la 1100 la 1999. Pentru prima zi
din lună se foloseşte numeralul ordinal (le premier).
Culori
negru (neagră)
noir(e)
alb(ă)
blanc (blanche)
gri
gris(e)
roşu (roşie)
rouge
albastru (albastră)
bleu(e)
galben(ă)
jaune
verde
vert(e)
portocaliu (portocalie)
orange
violet(ă)
violet(te)
brun(ă)
brun(e)
maro
marron
roz
rose
Transporturi
Autocar şi tren
Taxi
Taxi!
Taxi !
Duceţi-mă la _____, vă rog.
Emmenez-moi à _____, je vous prie.
Cazare
Bani
Mâncare
Baruri
Cumpărături
Conducere auto
Inscripţii pe indicatoare
Autorităţi