Alfabetul limbii maghiare

Vocale

O trăsătură neobişnuită a scrisului maghiar este prezenţa semnelor diacritice pe anumite vocale, care
uneori se numesc şi accente. Aceste semne marchează totdeauna o pronunţare mai lungă faţă de vocala
originală (astfel í, ó, ő, ú, ű sunt formele mai lungi ale sunetelor i, o, ö, u, ü). Sunetele á şi é sunt însă
diferite de a şi e (á şi é de fapt seamănă foarte mult cu a şi e din limba română, vedeţi tabelul de mai
jos).

ca "oa" în "foarte", în graiul maramureşean sau ca "a" din ablak (fereastră), nap
celebrul "na" transilvănean (1.soare, 2.zi)
á ca în interjecţia "A!", pronunţată lung ház (casă), láb (picior)
ca primul "e" din "pere", în graiul maramureşean, pronunţat cu reggel (dimineaţă), este
e
gura mai deschisă decât în limba română literară (seară)
hét (1.şapte, 2.săptămână),
é ca "e" în "pere", în româna literară, dar lung (şi un pic spre "i")
Éva (numele Eva)
tinta (cerneală), finom
i ca "i" în "idee"
(gustos)
hír (ştire), íz (gust (de ex.
í ca în interjecţia "Tii!", lung
dulce, amar))
o ca "o" în "ocazie" kosár (coş), pont (punct)
ó ca în interjecţia "O!", lung hajó (vapor), óra (ceas, oră)
ca "ö" în germană, pronunţat cu buzele ţinute ca pentru "o", dar
ö föld (pământ), könyv (carte)
cu limba ţinută ca pentru "e". Un pic similar cu "ă" din română.
ő ca "ö" în germană, dar lung felhő (nor), őz (căprioară)
u ca "u" în "unde", scurt kutya (câine)
ú ca în interjecţia "Huu!", lung húsz (duăzeci), nyúl (iepure)
ca "ü" în germană, pronunţat cu buzele ţinute ca pentru "u", dar
ü fül (ureche), füst (fum)
cu limba ţinută ca pentru "i". Un pic similar cu "â" în română.
ű ca "ü" în germană, dar lung tű (ac), fű (iarbă)

Observaţii mai puţin importante

 Termenul de "accent" nu este tocmai corect, deoarece în maghiară accentul propriu-zis cade totdeauna
pe prima silabă a cuvântului, indiferent de semnele diacritice. Vocalele cu semne diacritice trebuie deci
învăţate ca sunete separate.
 Merită menţionat că la sfârşitul unui cuvânt vocalele ó şi ő sunt totdeauna lungi, adică nu sunt cuvinte
care să se termine în o sau ö.
 Pe site-uri web sau în email de multe ori se omit aceste semne, în cazul în care nu avem la dispoziţie o
tastatură maghiară. De obicei textul se poate înţelege şi aşa dar sunt posibile şi confuzii (situaţia este
similară cu folosirea literelor cu diacritice din limba română).
 În tipografie se poate observa că semnele ' şi " din maghiară sunt totdeauna înclinate spre dreapta
("accent ascuţit").

Consoane
Consoane compuse. În maghiară unele grupuri de consoane se pronunţă ca un singur sunet.
Acestea sunt: cs, dz, dzs, gy, ly, ny, sz, ty, zs (vedeţi mai jos pronunţarea fiecăreia).
Consoane duble/lungi. În maghiară, consoanele duble sunt efectiv duble sau lungi, pronunţându-se
ca în italiană. Exemple: lassú (încet), Anna (numele Ana).
Şi consoanele compuse (precum cs, sz, etc.) pot fi duble. În acest caz nu le scriem însă (cum ne-am
aştepta) ca szsz sau cscs, ci scriem duplicat numai prima literă din grup. Astfel un sz dublu se scrie
ssz, iar un cs dublu ccs, ş.a.m.d. Aceasta este numai o convenţie şi nu este nici o logică în ea.
b ca "b" în "băiat" baba (păpuşă), több (mai mult)
c ca "ţ" în "ţară" citrom (lămâie)
cs ca "c" în "cine" palacsinta (clătită, din cuvântul românesc "plăcintă")
d ca "d" în "domn" madár (pasăre), addig (până atunci)
"d" şi "z" pronunţate într-una, ca "z"
dz edző (antrenor)
în cuvântul italian "zona"
dzs ca "g" în "ger" dzsungel (junglă)
f ca "f" în "frig" fa (pom, copac, lemn)
g ca "g" în "gol" reggel (dimineaţă), magas (înalt)
ca "de" în "deal", în graiul
gy gyermek (copil), magyar (maghiar)
maramureşean, muiat
h ca "h" în "horă" hal (peşte)
j ca "i" în "iar" Jaj! (Au! interjecţie), vaj (unt)
k ca "k" în "kilogram" kutya (câine), kakukk (cuc)
l ca "l" în "lacrimă" ló (cal), Halló! (Alo!)
ca "i" în "iar" (exact ca şi maghiara
ly lyuk (gaură), furulya (fluier)
j)
m ca "m" în "mare" alma (măr), Emma (nume)
n ca "n" în "nas" nagy (mare (adjectiv))
ca "n" în "bine", în graiul
ny anya (mamă)
maramureşean, muiat
p ca "p" în "pauză" piros (roşu), pap (popă)
ca "q" în "quasar" (numai în cuvinte
q
străine)
r ca "r" în "roată" erre (pe aici), sárga (galben)
s ca "ş" în "şoaptă" sajt (caşcaval), eső (ploaie)
sz ca "s" în "sac" köszönöm (mulţumesc), szék (scaun)
t ca "t" în "temă" tett (faptă), ajtó (uşă)
ca "te" în "teacă", în graiul
ty tyúk (găină)
maramureşean, muiat
v ca "v" în "vară" teve (cămilă)
ca "w" în "BMW" (numai în cuvinte
w
străine)
ca "x" în "taxi" (numai în cuvinte
x
străine)
ca "y" în "hobby" (numai în cuvinte
y
străine)
z ca "z" în "zice" ház (casă), Zoltán (nume)
zs ca "j" în "jurnal" zsák (sac), Zsuzsa (nume)

Lecţia 1. Szia! Salut!

În această primă lecţie vom învăţa câteva expresii uzuale simple, foarte des folosite.
szia salut (informal)
szervusz servus
szevasz salut (foarte informal)
sziasztok, szervusztok salutări (pentru mai multe persoane)
Szia şi szervusz sunt salutări folosite cu persoane pe care le tutuim: prieteni apropiaţi, rude, oameni
de vârsta noastră sau mai tineri. Szia este un pic mai familiar decât szervusz. Ambele se pot spune
atât la întâlnire, cât şi la despărţire. Szervusz se foloseşte şi se pronunţă similar cu "servus" din limba
română. Szevasz este şi mai familiar decât szia şi este folosit mai ales de tineri.

Sziasztok şi szervusztok sunt formele uzuale când ne adresăm mai multor persoane (aproximativ ca
"servustok" folosit de unii români din Ardeal).

Ascultaţi acum următorele dialoguri şi încercaţi să repetaţi replică cu replică:

- Szia!
- Szervusz, hogy vagy?
- Jól, köszönöm. És te?
- Köszönöm, én is.
- Akkor jó, viszlát.
- Viszontlátásra.
- Salut!
- Servus, ce mai faci? (lit. "Cum eşti?")
- Bine mulţumesc. Dar tu? (lit. "Şi tu?")
- Mulţumesc, şi eu (lit. "... eu şi.").
- Bine atunci, la revedere. (lit. "Atunci bine, ...")
- La revedere.

- Halló? - Alo?
- Halló, mi újság? - Alo, ce mai e nou? (lit. "Ce ştire?")
- Semmi különös. Te hogy vagy? - Nimic deosebit. Tu ce mai faci? (lit. "Tu cum eşti?")
- Jól, kösz. Veled minden oké? - Bine, mersi. Totu-i ok la tine? (lit. "Cu tine totul ok?")
- Igen. - Da.
- Na, akkor jó. Vigyázz magadra! - Bine atunci. Ai grijă de tine! (lit. "Ei atunci bine.")
- Köszönöm, te is! - Mulţumesc, şi tu! (lit. "... tu şi!")!
Explicaţii:

 La hogy vagy? (ce mai faci?) răspunsul obişnuit este jól (bine) sau jól, köszönöm (bine,
mulţumesc).
Jól este un adverb şi provine din jó (bun/bună). Putem răspunde şi cu Jól vagyok,
köszönöm (sunt bine, mulţumesc, lit. "bine sunt, ...") sau Köszönöm, jól vagyok.
 La mi újság? (ce mai e nou?) putem răspunde cu minden oké (totu-i ok), minden rendben
(totul e în ordine), semmi különös (nimic deosebit), sau chiar să povestim ce s-a întâmplat
de când ne-am văzut ultima dată cu persoana respectivă.
 Viszlát este varianta familiară a lui viszontlátásra (la revedere).
 Kösz este varianta familiară a lui köszönöm (mulţumesc).
 Na este o interjecţie folosită şi de unii români din Ardeal. Corespunde în general cu "Ei".
Cuvinte noi:

Dialog 1.
hogy cum
vagy (tu) eşti, "a fi" la persoana a II-a
és şi, iar
is (chiar) şi / de asemenea
én eu
te tu
akkor atunci

Dialog 2.
halló alo
 mi ce
újság 1. noutate, veste, ştire, 2. ziar
semmi nimic
különös deosebit
minden tot
oké O.K.
igen da
vigyázz magadra (ai grijă de tine)

Să exersăm pronunţia şi să mai învăţăm câteva expresii noi:

hogy vagy? ce mai faci? (literal: "cum eşti?")
mit csinálsz? ce faci?
mi újság? ce mai e nou? (lit. "ce ştire?")
jól bine
jól, köszönöm bine, mulţumesc
semmi különös nimic special
minden rendben totul e în regulă
minden oké totul e ok

köszönöm mulţumesc
köszi (kösz) mersi (informal)
szívesen cu plăcere
nincs mit n-ai (pentru) ce
Köszi (mersi) provine din köszönöm (mulţumesc), cu diminutivul -i, este deci mai informală.
Diminutivul -i se foloseşte de altfel şi la nume proprii (ca şi în română), de exemplu: Zoltán->Zoli,
Katalin->Kati, Ágnes->Ági, Ferenc->Feri, László->Laci etc.

Kösz (mersi) este o formă şi mai familiară decât köszi.

Szívesen (cu plăcere), literal: "din inimă", din cuvântul szív (inimă).

Nincs mit (n-ai pentru ce) conţine cuvintele nincs (nu este) şi mit (din mi (ce), la cazul acuzativ).

egészségedre! sănătate!
viszontlátásra! la revedere!
viszlát! la revedere! (informal)
igen da
nem nu

Egészségedre! (Sănătate!) de obicei zicem când ciocnim paharul sau în situaţii similare. Literal
înseamnă: "Pentru sănătatea ta!"
Jó reggelt (bună dimineaţa), jó napot (bună ziua), jó estét (bună seara), jó éjt / jó éjszakát
(noapte bună) putem spune oricărei persoane.
Expresia completă Jó napot kívánok (O zi bună îţi/vă doresc) este şi mai politicoasă.

Cuvinte noi:
jó bun(ă) (adjectiv)
nap 1. zi, 2. soare
reggel dimineaţă
este seară
éj noapte
éjszaka noapte

jó reggelt! bună dimineaţa

jó napot! bună ziua
jó estét! bună seara
jó éjt! noapte bună
jó éjszakát! noapte bună
(kezét) csókolom sărut mâna

Cazul Acuzativ.
Observăm că în expresiile de mai sus am adăugat un t la fiecare cuvânt (şi o vocală în unele cazuri):
napot, éjt, reggelt. "t" este în maghiară semnul cazului acuzativ. Dacă un substantiv este în cazul
acuzativ, acest lucru se marchează aproape totdeauna cu "t" la sfârşit. Expresia completă este Jó
napot kívánok (literal: "O zi bună îţi doresc"), însă de multe ori zicem numai Jó napot. Cuvântul
nap (zi) este deci complementul direct al verbului "a dori", de aceea îl punem în cazul acuzativ. În
acest caz înainte de t se adaugă o vocală numai pentru a face pronunţarea mai uşoară, astfel devine
napot. Dacă substantivul se termină în vocala a sau e, aceasta se lungeşte, devenind á sau é: este-
>estét, éjszaka->éjszakát. Vedeţi câteva exemple mai jos şi vom studia aceste cazuri în lecţia 5.
când învăţăm şi pluralul substantivelor.

Am întâlnit mai devreme propoziţia Mit csinálsz? (Ce faci?) În mit avem din nou t-ul acuzativului. La
fel şi în propoziţia Nincs mit. ("N-ai ce", ca răspuns la "mulţumesc"). Aici verbul "a mulţumi" se
subînţelege, adică "n-ai ce (să mulţumeşti)", de aceea avem cazul acuzativ. Forma la nominativ a
pronumelui "ce" este mi. Deci:
mi ce (nominativ)
mit ce (acuzativ)

Exemple:

- Mi az? - Ce-i aia? (lit. "Ce aia?")

- Alma/ körte/ szilva/ banán/ barack/ - (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/
narancs. portocală.

- Mit eszel? - Ce mănânci?

- Almát/ körtét/ szilvát/ banánt/ barackot/ - (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/
narancsot. portocală.
Cuvinte noi:
az acel(a)/ace(e)a, ăla/aia
alma măr
körte pară
szilva prună
banán banană
barack piersică/caisă
narancs portocală
eszel (tu) mănânci

- Mit csinálsz? - Ce faci?

- Olvasok. - Citesc.
- Mit? - Ce?
- Könyvet. - O carte. (lit. "Carte.")

- Mit csinálsz? - Ce faci?

- Olvasok. - Citesc.
- Mit? - Ce?
- OL-VA-SOK!! - CI-TESC!!

Cuvinte noi:
olvasok citesc
könyv carte

Explicaţii:

 În Mi az? se vede o ciudăţenie a limbii maghiare, aceea că verbul "a fi" trebuie omis
obligatoriu la persoana a III-a în unele cazuri, deci rămâne numai subînţeles. Vom învăţa
despre acest lucru în lecţia 2.

 În primul dialog, cuvintele mi, alma şi celelalte nume de fructe sunt la cazul nominativ, cel la
care stă totdeauna subiectul propoziţiei şi în română. Nominativul nu are niciun sufix. În al
doilea dialog, aceste cuvinte sunt complemente directe, la fel ca könyvet în al treilea dialog,
de aceea se pun la cazul acuzativ. Semnul acestui caz este sufixul -t. Dacă cuvântul se
termină în vocală sau în consoana n, sufixul se adaugă direct: mit, almát, szilvát, körtét,
banánt, iar vocalele a şi e se schimbă puţin, adică se lungesc şi devin á, é. Dacă cuvântul de
bază are altă consoană la sfârşit, apare o vocală de legătură, pentru că maghiarilor le este
greu să pronunţe anumite grupuri de consoane la sfârşit de cuvânt. Această vocală se alege în
funcţie de vocalele din cuvântul de bază, adică se armonizează cu ele, de aceea la barackot şi
narancsot avem -o-, iar la könyvet -e-. Regulile acestui fenomen, numit armonie vocalică,
vor fi explicate în lecţia 5.
 Ce se poate răspunde la următoarele propoziţii? La unele sunt mai multe replici posibile.
- Hogy vagy?
- Ce mai faci?
- ...
- Mi újság?
- Ce mai e nou?
- ...
- Vigyázz magadra!
- Ai grijă de tine!
- ...
- Köszönöm!
- Mulţumesc!
- ...
- Köszönöm az almát!
- Mulţumesc pentru măr!
- ...
 Lecţia 2. Én ... vagyok. Eu sunt ...

Cuvinte noi:
gyerek, gyermek copil
gyerekek, gyermekek copii
fiú băiat
lány fată
rendőr poliţist
magas înalt
alacsony scund

Când ne prezentăm, spunem Én ... vagyok (Eu sunt ...) sau numai ... vagyok (sunt ...),
aşa cum fac şi personajele din ilustraţie.

În această lecţie vom învăţa despre verbul van (este), la infinitiv lenni (a fi).

Deja am întâlnit două forme ale acestui verb în expresiile din prima lecţie:
Hogy vagy? Ce mai faci? (literal: "Cum eşti?")
Köszönöm, jól vagyok. Mulţumesc, sunt bine. (lit. "..., bine sunt")

Să facem cunoştinţă acum cu verbul van (a fi) şi la celelalte persoane. În acelaşi timp
învăţăm şi pronumele personal.

Én vagyok Eu sunt

Te vagy Tu eşti

Ő (van) El/Ea este

Mi vagyunk Noi suntem

Ti vagytok Voi sunteţi
Ők (vannak) Ei/Ele sunt
Observăm că la persoana a 3-a nu avem două forme de pronume ca în limba română ("el/ea",
respectiv "ei/ele"), ci doar una singură (ő la singular şi ők la plural). Motivul este unul simplu:limba
maghiară nu cunoaşte conceptul de gen gramatical.

"Ő" înseamnă atât el cât şi ea, "Ők" înseamnă atât ei cât şi ele. Iată o caracteristică care uşurează
considerabil învăţarea acestei limbi. În maghiară nu există "gen" nici la alte categorii de cuvinte, astfel
nu trebuie să ne gândim la acordul între adjectiv şi substantiv:
În expresiile "szép fiú" (băiat frumos) şi "szép lány" (fată frumoasă), folosim adjectivul "szép" în
aceeaşi formă.

Să vedem acum pronumele personal şi verbul "a fi" în câteva dialoguri simple:

Cuvinte noi:
ki cine
kik cine (plural)

Cuvinte noi:
egyetemista student(ă)
egyetemisták studenţi/studente
Cuvinte noi:
orvos medic
itt aici
egy un

Ca şi în limba română, de multe ori omitem pronumele, dacă este evident după forma verbului despre
care persoană este vorba.

De exemplu:

(Én) orvos vagyok (Eu) sunt medic

(Te) ki vagy? (Tu) cine eşti?

Forma negativă a verbului "a fi" se spune cu ajutorul cuvântului nem (nu). La persoana a III-a
avem o formă mai specială, "nu este" este exprimat printr-un un singur cuvânt: nincs, iar la plural:
"nu sunt" este exprimat prin nincsenek.

Én nem vagyok Eu nu sunt

Te nem vagy Tu nu eşti
Ő nincs El/Ea nu este
Mi nem vagyunk Noi nu suntem
Ti nem vagytok Voi nu sunteţi
Ők nincsenek Ei/Ele nu sunt

Cititorul atent poate observa în dialogurile de mai sus o "ciudăţenie" a limbii maghiare. În majoritatea
cazurilor, verbul la persoana a III-a, atât la singular, cât şi la plural (adică van şi vannak) se omite
(verbul este subînţeles). De ex. "Ő Zoli." (El este Zoli) sau "Ők egyetemisták." (Ei sunt studenţi),
sau "Kati szép" (Kati este frumoasă). Acest fenomen apare numai la persoana a III-a, la celelalte
persoane totdeauna se spune şi verbul "a fi". Există însă cazuri şi la persoana a III-a când verbul
apare explicit. Să vedem care sunt aceste cazuri.
1. Verbul "a fi" este prezent şi la persoana a III-a, când:
 Are sensul de "a exista, a se afla, a se găsi", adică se foloseşte în sens propriu.
- Van kenyér? - Este pâine ?
- Van. - Este.
- Van itt egy orvos? - Este un medic aici?
- Van. - Este.
 Apare cu un adverb.
Én jól vagyok Eu sunt bine
Te jól vagy Tu eşti bine
Ő jól van El/Ea este bine
Mi jól vagyunk Noi suntem bine
Ti jól vagytok Voi sunteţi bine
Ők jól vannak Ei/Ele sunt bine

Én otthon vagyok Eu sunt acasă

Te otthon vagy Tu eşti acasă
Ő otthon van El/Ea este acasă
Mi otthon vagyunk Noi suntem acasă
Ti otthon vagytok Voi sunteţi acasă
Ők otthon vannak Ei/Ele sunt acasă
În aceste cazuri, la forma negativă spunem nincs (nu este), respectiv nincsenek (nu sunt) conform
tabelului de mai sus.

Exemple:
- Van alma? - Este măr?
- Nincs. - Nu este.
- Van itt egy orvos? - Este un medic aici?
- Nincs. - Nu este.
- Vannak itt orvosok? - Sunt medici aici?
- Nincsenek. - Nu sunt.
Sau cu adverb:
Én nem vagyok jól Eu nu sunt bine
Te nem vagy jól Tu nu eşti bine
Ő nincs jól El/Ea nu este bine
Mi nem vagyunk jól Noi nu suntem bine
Ti nem vagytok jól Voi nu sunteţi bine
Ők nincsenek jól Ei/Ele nu sunt bine
2. Verbul "a fi" este subînţeles la persoana a III-a când apare într-o construcţie cu un
substantiv sau cu un adjectiv (predicat nominal).

În acest caz şi la forma negativă se omite verbul nincs (nu este) sau nincsenek (nu sunt), şi rămâne
un singur nem (nu).
Exemple:
Én orvos vagyok Eu sunt medic
Te orvos vagy Tu eşti medic
Ő orvos El/ea este medic
Mi orvosok vagyunk Noi suntem medici
Ti orvosok vagytok Voi sunteţi medici
Ők orvosok Ei/Ele sunt medici
Én jó vagyok Eu sunt bun(ă)
Te jó vagy Tu eşti bun(ă)
Ő jó El/Ea este bun(ă)
Mi jók vagyunk Noi suntem buni/bune
Ti jók vagytok Voi sunteţi buni/bune
Ők jók Ei/Ele sunt buni/bune

Şi la forma negativă:
Én nem vagyok orvos Eu nu sunt medic
Te nem vagy orvos Tu nu eşti medic
Ő nem orvos El/Ea nu este medic
Mi nem vagyunk orvosok Noi nu suntem medici
Ti nem vagytok orvosok Voi nu sunteţi medici
Ők nem orvosok Ei/Ele nu sunt medici
Én nem vagyok magas Eu nu sunt înalt(ă)
Te nem vagy magas Tu nu eşti înalt(ă)
Ő nem magas El/Ea nu este înalt(ă)
Mi nem vagyunk magasak Noi nu suntem înalţi/înalte
Ti nem vagytok magasak Voi nu sunteţi înalţi/înalte
Ők nem magasak Ei/Ele nu sunt înalţi/înalte
verbul "a fi" se foloseşte exact ca şi în limba română. Singura diferenţă este că van (este) şi vannak
(sunt) sunt ascunse când apar cu un adjectiv sau cu un substantiv.

Priviţi următoarele ilustraţii:

Cuvinte noi:
férfi bărbat
nő femeie
fiatal tânăr(ă)
öreg bătrân(ă)
szegény sărac(ă)
gazdag bogat(ă)
kutya câine
macska pisică
kint afară
bent înăuntru
robot robot
pincér chelner
In a doua ilustraţie observăm că van apare explicit doar în kint van şi bent van, deoarece kint şi bent sunt
adverbe, iar în restul exemplelor avem substantiv sau adjectiv.

Răspundeţi negativ la întrebări.

- Fent vagy? - Eşti sus?

- ... - Nu sunt sus.

- Éva itt van? - Eva e aici?

- ... - Nu e aici.

- A gyerekek bent vannak? - Copiii sunt înăuntru?

- ... - Nu sunt înăuntru.

- Egyetemisták vagytok? - Sunteţi studenţi?

- ... - Nu suntem studenţi.

- Szép vagyok? - Sunt frumos(oasă)?

- ... - Nu eşti frumos(oasă).

- Jó egyetemisták vagyunk? - Suntem studenţi buni?

- ... - Nu sunteţi studenţi buni.

Lecţia 3. És Ön? Dar Dvs.?

În toate dialogurile de până acum personajele au vorbit la persoana a II-a singular
(tutuind). deschidere/încheiere de scrisoare şi alte expresii utile.

De ce spune băiatul din stânga hogy van (literal "cum este") în loc de hogy vagy ("cum eşti")? Şi ce
este acel Ön din al treilea dialog, de ce nu se spune te ca până acum?
În limba română, ne adresăm respectuos unei persoane cu "dumneavoastră", urmat de un verb la
persoana a II-a plural (astfel "dumneavoastră" se comportă similar din punct de vedere gramatic cu
pronumele personal "voi"). Chiar dacă omitem "dumneavoastră", folosim verbul la persoana a II-a
plural. De ex. "Veniţi în faţă!", "Sunteţi de aici?"

În limba maghiară, pronumele de politeţe care corespund pronumelui "dumneavoastră" sunt Ön la

singular şi Önök la plural. Spre deosebire de limba română, cu aceste pronume de politeţe, verbul se
foloseşte la persoana a III-a (singular, respectiv plural). Chiar dacă nu spunem explicit Ön sau
Önök, ne adresăm partenerului folosind verbul la persoana a III-a. Aşa se explică acel hogy van din
dialog. Van este verbul "a fi" la persoana a III-a (vezi lecţia 2).
Într-un exemplu din lecţia precedentă, am văzut propoziţia Te orvos vagy? "Eşti medic?". Probabil că
nu am întreba un străin "Eşti medic?", mai degrabă am zice "Sunteţi medic?", sau "Dumneavoastră
sunteţi medic?". În maghiară, întrebăm Ön orvos?. Dacă folosim verbul "a fi", aceleaşi reguli se aplică
 ca şi în cazul pronumelor personale ő, ők (el/ea, ei/ele) pe care le-am învăţat în lecţia trecută. Adică
în multe cazuri omitem verbul "a fi".
Să vedem câteva exemple:
Singular
Ön mit csinál? Dvs. ce faceţi?
Ön hogy van? Dvs. cum sunteţi?
Ön jól van! Dvs. sunteţi bine!
Ön orvos? Dvs. sunteţi medic?
Ön angol? Dvs. sunteţi englez?
Ön magas. Dvs. sunteţi înalt(ă).
Hogy van? Cum sunteţi?
Jól van? Sunteţi bine?
Mit csinál? Ce faceţi?
Kovács úr, hogy van? Cum sunteţi, domnule Kovács?
István, ön hogy van? Cum sunteţi, István?
A doktornő mit csinál? Ce faceţi doamnă doctor?
Kovács úr, éhes? Vă e foame, domnule Kovács?
Kis úr, otthon van? Sunteţi acasă, domnule Kis?
A tanárnő hogy van? Cum sunteţi, doamnă profesoară?
Plural
Önök otthon vannak? Dvs.(mai multe persoane) sunteţi acasă?
Önök hogy vannak? Dvs. cum sunteţi?
Önök angolok? Dvs. sunteţi englezi?
Önök orvosok? Dvs. sunteţi medici?
Önök jól vannak? Dvs. sunteţi bine?

În câteva dintre exemplele de mai sus, înţelesul depinde şi de intonaţie: A tanárnő mit csinál? poate
însemna "Ce faceţi, doamnă profesoară?", dar şi "Ce face doamna profesoară?".
Mai există în afară de Ön/Önök două expresii de politeţe destul de des folosite:
 Maga (singular) / maguk (plural) - sunt echivalente din punct de vedere gramatical cu
Ön/Önök, dar un pic mai puţin formale - similare ca grad de politeţe cu "Dumneata"
Maga se foloseşte ca Ön, adică este urmat de un verb la persoana a 3-a.
De ex. Maga mit csinál? (Dumneata ce faci?)
 Tetszik
De ex. Hogy tetszik lenni? Cum sunteţi?
Tetszik jönni? Veniţi?
şi la plural:
Hogy tetszenek lenni? Cum sunteţi?
Tetszenek jönni? Veniţi?
sau la imperativ:
Tessék leülni! Vă rog să staţi jos!
Tessenek jönni! Vă rog să veniţi (mai multe persoane)!
Tetszik este foarte politicos, literal este verbul "a plăcea", astfel "Hogy tetszik lenni?" s-ar putea
traduce literal ca "Cum vă place să fiţi?" :). Este folosit mai ales în adresarea către persoane mai în
vârstă.
Tetszik este urmat de un verb la infinitiv, de ex. lenni (a fi).
Din punct de vedere gramatical aceste expresii de politeţe sunt destul de simple. Dificultatea constă în
alegerea expresiei "corecte" în funcţie de situaţie, de vârsta şi sexul vorbitorilor, de gradul de rudenie
sau de familiaritate etc. În loc să încercăm să descriem toate "regulile" posibile, menţionăm că de
multe ori şi maghiarii au dificultăţi în alegerea adresării "corecte" şi "regulile" neoficiale se şi schimbă
cu timpul. De exemplu, cu două generaţii în urmă, în majoritatea familiilor copiii se adresau părinţilor
la persoana a III-a, dar azi, aproape toţi spunem părinţilor te (tu). În limba uzuală, ca o consecinţă a
globalizării, se pare că folosim tot mai des "tu", uitând de formele de politeţe - un fenomen neagreat
de purişti :)
Regula care merită deci învăţată este numai că în forma de politeţe folosim verbul la persoana a III-a.
Menţionăm o caracteristică neobişnuită a limbii maghiare legată de numele de persoane: atât în scris cât
şi oral numele de familie precedă "prenumele". De ex. la "Kovács István", Kovács este numele de familie
şi István "prenumele".

sau şi mai politicos:

Tisztelt ... úr/asszony Stimate domnule/doamnă ...
Exemplu:
Tisztelt Kovács úr! Stimate domnule Kovács!
Tisztelt tanár úr! Stimate domnule profesor!
formule mai simple:
Jó napot/estét Bună ziua/seara
sau cu persoane cu care ne tutuim:
Szia/ Szervusz/ Hahó Salut
Expresii de încheiere:
Tisztelettel Cu stimă
Üdvözlettel Salutări (lit. "cu salutare")
Szívélyes üdvözlettel Salutări cordiale (rar folosit)
Szeretettel Cu drag (din szeretet "iubire")
Minden jót Toate cele bune
Köszönettel Cu mulţumiri (dacă este cazul)
Kellemes napot O zi bună/plăcută
További szép napot O zi frumoasă în continuare
Kellemes hétvégét Un weekend plăcut (din hét "săptămână", vég "sfârşit")

Iată câteva urări cu ocazia sărbătorilor sau a altor zile speciale:

Explicaţii:
Kellemes Karácsonyi
lit. "Sărbători de Crăciun plăcute", ünnep "sărbătoare"
Ünnepeket
Crăciun fericit (doresc), Karácsony Crăciun, cu -t-ul acuzativului
Boldog Karácsonyt (kívánok)
la sfârşit
An nou fericit, boldog "fericit", új "nou", év "an", -(e)t semnul
Boldog Új Évet
acuzativului
Boldog Új Esztendőt An nou fericit, esztendő "an" (cuvânt mai vechi)
születésnap zi de naştere, születés "naştere", nap "zi"
névnap zi onomastică, név "nume"
Húsvéti Ünnepek Sărbătorile de Paşte
Gratulálok Felicitări (lit. "te felicit")

Lecţia 4. Hol vagyunk? Unde suntem?

În această lecţie vom învăţa câteva cuvinte care exprimă relaţii în spaţiu. Totodată vom învăţa multe
substantive noi. Mai întâi însă facem cunoştinţă cu un concept gramatical foarte simplu: articolul
hotărât şi cel nehotărât.

Articolul hotărât
În limba maghiară, spre deosebire de limba română, articolul hotărât nu este pus la sfârşitul
substantivului, ci înaintea sa (ca "the" în engleză). Articolul hotărât are două forme: "a" (dacă
substantivul începe cu o consoană) şi "az" (dacă prima literă a substantivului este o vocală).

Articolul nehotărât
Ca şi în limba română, articolul nehotărât este de fapt numeralul "1": "egy" (un/o)

Deoarece în maghiară nu există gen gramatical, articolul nu are forme de gen masculin şi feminin.
Astfel: a lány (fata), a fiú (băiatul), egy lány (o fată), egy fiú (un băiat)

Exemple:

egy macska o pisică a macska pisica

egy kutya un câine a kutya câinele
egy ház o casă a ház casa
egy felhő un nor a felhő norul
egy fiú un băiat a fiú băiatul
egy lány o fată a lány fata
egy gyermek/gyerek un copil a gyermek/gyerek copilul
egy ember un om az ember omul
egy óra un ceas / o oră az óra ceasul / ora
egy asztal o masă az asztal masa
egy ajtó o uşă az ajtó uşa

Să învăţăm acum câteva cuvinte referitoare la relaţiile în spaţiu dintre obiecte sau persoane:
fölött/felett peste / deasupra
alatt sub
mellett lângă
között între
előtt în faţa
mögött în spatele
Aceste cuvinte se folosesc ca "postpoziţii" (după substantiv) şi substantivul nu se modifică în niciun fel:
a fa mellett lângă copac
a fiú előtt în faţa băiatului
az ég alatt sub cer
a víz alatt sub apă
a felhők fölött deasupra norilor
a ház mögött în spatele casei
az emberek között între oameni
Putem întreba despre locaţia obiectelor sau persoanelor cu "hol" (unde) şi verbul "a fi":
Hol vagy? Unde eşti?
Hol vagyunk? Unde suntem?
Hol van a kutya? Unde este câinele?
Hol a kutya? Unde este câinele?
Hol van a lány? Unde este fata?
Hol van Judit? Unde este Judit?
Hol van egy orvos? Unde este un medic?
Hol vagytok? Unde sunteţi (voi)?
Hol vannak a lányok? Unde sunt fetele?
És a fiúk hol vannak? Iar băieţii unde sunt?
Hol vagytok, fiúk? Unde sunteţi, băieţi?
Hol vagy, István? Unde eşti, István?
Ön hol van? Dumneavoastră unde sunteţi?
Segítség, hol vagyok? Ajutor, unde sunt?

Din exemplele de mai sus observăm că la plural articolul hotărât are aceeaşi formă ca şi la singular
(deşi nu am învăţat încă pluralul substantivelor):
a lányok fetele, a felhők nori

La plural nu există articol nehotărât.

Lecţia 5. A színek. Culorile.

Să începem această lecţie cu numele culorilor:

fehér (alb)
sárga (galben)
narancs(sárga) (portocaliu)
kék (albastru)
lila (violet)
piros (roşu)
rózsaszín (roz)
zöld (verde)
barna (maro)
szürke (gri)
fekete (negru)

Putem forma noi cuvinte cu ajutorul lui világos (deschis) si sötét (închis), de exemplu:

világoskék világoszöld
sötétkék sötétzöld

Un cuvânt interesant al limbii maghiare este vörös care reprezintă culoarea roşie, la fel ca piros,
pentru maghiari însă unele lucruri sunt piros, altele vörös. O explicaţie posibilă este că vörös (folosit
mai rar decât piros) se referă de obicei la obiecte "organice", şi se mai foloseşte în cazuri în care
culoarea roşie are o semnificaţie simbolică sau o încărcătură emoţională. "Piros", în schimb, este
neutru, semnificând "doar" culoarea roşie.

Cu următoarele cuvinte folosim vörös (unele sunt compuse):

 vörösbor vin roşu

 unele plante:
 vöröshagyma ceapă roşie
 vöröskáposzta varză roşie
 unele animale:
 vöröshangya furnică roşie
 vörös róka vulpe roşcată
 vörös csillag stea roşie
 Vöröskereszt Crucea Roşie
 Vöröshadsereg Armata Roşie
 Vörös-tenger Marea Roşie
 vörös haj păr roşcat (dar dacă este vopsit în roşu, poate fi şi piros)
 vörös szakáll barbă roşcată
 vörös nap soarele (când apune)

Pot fi şi piros, şi vörös:

 piros/vörös rózsa trandafir roşu

 piros/vörös zászló steag roşu
 piros/vörös vér sânge roşu
 piros/vörös arc faţă roşie
 piros/vörös orr nas roşu
 piros/vörös fül ureche roşie
Să formăm acum propoziţii simple pe baza imaginii următoare:

A fű zöld. Iarba este verde.

Az ég kék. Cerul este albastru.
A felhő szürke. Norul este gri.
A sárkány lila. Zmeul este violet.
...
Observăm încă o dată că la persoana a 3-a verbul "a fi" este ascuns:
A macska fekete Pisica este neagră
dar la celelalte persoane verbul este prezent:
Én szürke vagyok Eu sunt gri.

Când nu apare explicit verbul "a fi", ordinea cuvintelor este decisivă:
A macska fekete Pisica este neagră
dar A fekete macska înseamnă numai "Pisica neagră", de ex. într-o propoziţie completă:
A fekete macska beteg. Pisica neagră este bolnavă.

Un alt exemplu:
Az alma piros. Mărul este roşu.
A piros alma a fa alatt van. Mărul roşu este sub pom.

Să vorbim acum despre pluralul substantivelor, un subiect pe care l-am amânat până acum. După cum
probabil aţi ghicit deja, pluralul se formează cu "k", ca în exemplul din titlu:

szín (culoare)
színek (culori)
Ca şi cu "t"-ul cazului acuzativ, câteodată adăugăm o vocală de legătură înainte de "k", şi sunt cazuri
în care se modifică şi cuvântul de bază. Pentru a explica acest fenomen, trebuie să menţionăm armonia
vocalelor, ceea ce ne va fi de folos la toate sufixele pe care vom învăţa de acum încolo.
Armonia vocalelor
Vocalele din limba maghiară se pot grupa în următoarele 3 categorii:
 a á o ó u ú (vocale posterioare)
 e é i í (vocale anterioare nerotunjite)
 ö ő ü ű (vocale anterioare rotunjite)
De obicei, vocale de tip 1 nu apar împreună cu vocale de tip 2, dar mai ales de tip 3 în acelaşi cuvânt,
excepţii fiind unele cuvinte compuse sau cuvinte împrumutate din alte limbi.

Când alipim un sufix la un cuvânt, sufixul trebuie să se armonizeze cu cuvântul de bază, adică să
conţină vocale din aceeaşi categorie, aceleaşi reguli fiind valabile şi pentru vocalele de legătură.

Majoritatea sufixelor au două variante, una cu vocală de tip 1, cealaltă cu vocală de tip 2, care se
aplică şi cuvintelor cu vocale de tip 3. Dacă cuvântul este "mixt", atunci primeşte, în general, varianta
de sufix de tip 1. Unele sufixe au şi o a treia variantă pentru cuvinte de tip 3. La cuvintele compuse se
iau în considerare vocalele din ultimul component.

Pluralul substantivelor se formează în felul următor:

 Dacă cuvântul se termină într-o vocală, alipim un "k", iar dacă ultima vocală este "a" sau
"e", aceasta se lungeşte, devenind "á" sau "é".
Exemple:
fiú băiat - fiúk băieţi
tű ac - tűk
hajó vapor - hajók
felhő nor - felhők
kutya câine - kutyák
macska pisică - macskák
este seară - esték
egyetemista student/studentă - egyetemisták
ajtó uşă - ajtók
autó automobil - autók
kapu poartă - kapuk
 Există şi câteva exceptii:
szó cuvânt - szavak
ló cal - lovak
tó lac - tavak
 Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă a cuvântului este de
tipul 1. (a á o ó u ú), alipim "-ok" sau "-ak".
Exemple:
lány fată - lányok fete
barát prieten - barátok
tanár profesor - tanárok
ablak fereastră - ablakok
határ hotar - határok
mókus veveriţă - mókusok
váll umăr - vállak
angol englez - angolok
 În unele cazuri ultima vocală din cuvânt se scurtează:
 madár pasăre - madarak
kút fântână - kutak
nyúl iepure - nyulak
 Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă este de tipul 2. (e é i í),
alipim "-ek".
Exemple:
gyerek copil - gyerekek copii
ember om - emberek
hír ştire - hírek
szék scaun - székek
gép maşină - gépek

Observăm şi aici scurtarea ultimei vocale în unele cazuri (sunt cuvinte în care această vocală
chiar dispare):
egér şoarece - egerek
kerék roată - kerekek
telek teren - telkek

Sunt şi excepţii (unde pluralul se formează cu "-ok" sau "-ak"):
zsír grăsime - zsírok grăsimi
nyíl săgeată - nyilak săgeţi

 Dacă cuvântul se termină într-o consoană, iar vocala din ultima silabă este de tipul 3. (ö ő ü
ű), alipim "-ök".
Exemple:
ismerős cunoştinţă - ismerősök
erőd fortăreaţă - erődök
hős erou - hősök
gyümölcs fruct - gyümölcsök
 Aici avem multe excepţii unde pluralul se formează cu "-ek":
fül ureche - fülek
felnőtt adult - felnőttek
könyv carte - könyvek

Observaţii:

 Cuvintele care au forme similare la singular, de obicei au forme similare şi la plural, ceea ce
ajută învăţarea.
De ex. arc (faţă) - arcok şi harc (luptă) - harcok.
 De obicei, cazul acuzativ (pe care l-am învăţat în lecţia 1) se formează cu aceleaşi vocale de
legătură ca şi pluralul (cu "t" în loc de "k").
Astfel, la acuzativ:
nyulat, kutat, fiút, ablakot, madarat etc. De ex. Láttam egy madarat (Am văzut o
pasăre).
 Există câteva excepţii în care cazul acuzativ nu are vocală de legătură înaintea lui "t", pe când
pluralul are totdeauna această vocală.
Exemple:
hír ştire, hírt ştire (acuzativ), hírek ştiri
lány fată, lányt fată (acuzativ), lányok fete
  Putem observa semnul pluralului şi la pronume:
ő el/ea - ők ei/ele
ez acest(a)/această/aceasta, az acel(a)/ace(e)a - ezek aceste, azok acele
ki? cine?, mi? ce? - kik? mik? cine? ce? (plural)

 La fel şi "t"-ul cazului acuzativ:

őt el/ea (acuzativ)
ezt acest(a)/această/aceasta (acuzativ), azt acel(a)/ace(e)a (acuzativ)
kit? mit? cine? ce? (acuzativ)

Pluralul adjectivelor se formează foarte similar cu cel al substantivelor, cu puţine excepţii:

 Nu se foloseşte forma -ök, şi în cazul vocalelor de tip 3. avem -ek (exemplu: vörös -
vörösek)
 Uneori se pune -ok, -ak sau -ek, chiar dacă cuvântul se termină într-o vocală (exemplu:
amerikai (american) - amerikaiak)
Exemple:
fehér - fehérek
sárga - sárgák
kék - kékek
lila - lilák
piros - pirosak
zöld - zöldek
barna - barnák
szürke - szürkék
fekete - feketék
magas (înalt) - magasak
alacsony (scund) - alacsonyak
kövér (gras) - kövérek
sovány (slab) - soványak
gazdag (bogat) - gazdagok
szegény (sărac) - szegények
jó (bun) - jók
rossz (rău) - rosszak

În legătură cu pluralul, limba maghiară are nişte ciudăţenii. Adjectivul se acordă la plural cu subiectul
propoziţiei numai dacă este nume predicativ. Dacă este atribut adjectival, rămâne la singular. În unele
cazuri şi substantivul este la singular, deşi are sens de plural, şi tocmai când este precedat de o
exprimare a cantităţii.

Să vedem câteva exemple de folosire a pluralului:

Exemplu 1.
A fák zöldek. Copacii sunt verzi.
(Nume predicativ: adjectivul este la plural.)
Exemplu 2.
A kertben fák vannak. În grădină sunt copaci.
(Substantivul este la plural.)
Exemplu 3. (*diferit de limba română)
A kertben zöld fák vannak. În grădină sunt copaci verzi.
(Atribut: adjectivul este la singular, deşi substantivul este la plural.)
Exemplu 4. (*diferit de limba română)
A kertben három fa van. În grădină sunt trei copaci.
(Dacă avem un numeral, substantivul nu mai este la plural.)
Exemplu 5. (*diferit de limba română)
A kertben három zöld fa van. În grădină sunt trei copaci verzi.
(La fel ca ex. 4., dar cu adjectiv.)

Dacă un cuvânt este la plural şi în cazul acuzativ, adăugăm prima dată sufixul pluralului, apoi sufixul
cazului acuzativ.
Exemple:
"Látom a házakat." Văd casele.
"Elhoztad a gyerekeket?" Ai adus copiii?

ház casă
házak case
házakat case (acuzativ)
a házakat casele (acuzativ, cu articol hotărât)

gyerek copil
gyerekek copii
gyerekeket copii (acuzativ)
a gyerekeket copiii (acuzativ, cu articol hotărât)

În această lecţie am învăţat numele culorilor, şi am explicat cum se formează cazul acuzativ
şi pluralul substantivelor şi al adjectivelor. Semnul pluralului este (-k), iar semnul cazului
acuzativ este (-t). În multe cazuri adăugăm o vocală de legătură care se armonizează cu
vocalele din cuvântul de bază. Am văzut nişte exemple de folosire a acestor forme.

Exerciţii:

 Puneţi la plural aceste propoziţii, în care adjectivul este nume predicativ.

Furnica asta e neagră. → Furnicile astea sunt
negre.
Ez a hangya fekete. → Ezek a hangyák Vulpea asta e albă. → Vulpile astea sunt albe.
feketék. Culoarea asta e deschisă. → Culorile astea sunt
Ez a róka fehér. → deschise.
Ez a szín világos. → Vaporul ăsta e american. → Vapoarele astea sunt
Ez a hajó amerikai. → americane.
Ez a tű rossz. → Acul ăsta e prost. → Acele astea sunt proaste.
Ez a nyúl barna. → Iepurele ăsta e cafeniu. → Iepurii ăştia sunt
Ez a hír jó. → cafenii.
Ez a férfi fiatal. → Ştirea asta e bună. → Ştirile astea sunt bune.
Ez a gyümölcs piros. → Bărbatul ăsta e tânăr. → Bărbaţii ăştia sunt tineri.
Ez a nap különös. → Fructul ăsta e roşu. → Fructele astea sunt roşii.
Ziua asta e deosebită. → Zilele astea sunt
deosebite.

 În aceste propoziţii, adjectivul este atribut. Puneţi-le şi pe acestea la plural.

Ez jó barack. → Ezek jó barackok. Asta e o caisă bună. → Astea sunt caise bune.
Ez egy különös hír. → Asta e o ştire deosebită. → Astea sunt ştiri deosebite.
Ő egy gazdag nő. → Ea e o femeie bogată. → Ele sunt femei bogate.
Ez szép kutya. → Ăsta e un câine frumos. → Ăştia sunt câini frumoşi.
Ez egy öreg férfi. → Ăsta e un bărbat bătrân. → Ăştia sunt bărbaţi bătrâni.
Ez egy fiatal macska. → Asta e o pisică tânără. → Astea sunt pisici tinere.
Ő jó ember. → El e om bun. → Ei sunt oameni buni.
Ez piros rózsa. → Ăsta e un trandafir roşu. → Ăştia sunt trandafiri roşii.
Ez sovány gyerek. → Ăsta e un copil slab. → Ăştia sunt copii slabi.
Ez szegény fiú. → Ăsta e un băiat sărac. → Ăştia sunt băieţi săraci.
  Aici, în unele propoziţii adjectivul este nume predicativ, în altele - atribut. Puneţi propoziţiile la
plural.
Asta e o carte maghiară. → Astea sunt cărţi
maghiare.
Ez magyar könyv. → Ezek magyar Casa asta e înaltă. → Casele astea sunt înalte.
könyvek Asta e o pisică tânără. → Astea sunt pisici tinere.
Ez a ház magas. → Ezek a házak Fata asta e frumoasă. → Fetele astea sunt
magasak. frumoase.
Ez egy fiatal macska. → Ăsta e un animal bolnav. → Astea sunt animale
Ez a lány szép. → bolnave.
Ez beteg állat. → Câinele ăsta e flămând. → Câinii ăştia sunt
Ez a kutya éhes. → flămânzi.
Ez sötét szín. → Asta e o culoare închisă. → Astea sunt culori
Ez a macska kövér. → închise.
Ez fekete mókus. → Pisica asta e grasă. → Pisicile astea sunt grase.
Asta e o veveriţă neagră. → Astea sunt veveriţe
negre.

 Răspundeţi la întrebări cu cuvintele din paranteză, punându-le la acuzativ şi la plural.

- Mit csinálsz? (jó asztal) - Ce faci?
- Jó asztalokat. - Mese bune. (vorbeşte un tâmplar)

- Mit köszönsz? (a szép rózsa) - Pentru ce mulţumeşti [Ce mulţumeşti]?

- ... - Pentru trandafirii [Trandafirii] frumoşi.

- Mit olvasol? (angol könyv) - Ce citeşti?

- ... - Cărţi englezeşti.

- Mit nézel? (a zöld fa) - Ce priveşti?

- ... - Copacii verzi.

- Mit látsz? (fehér hajó) - Ce vezi?

- ... - Vapoare albe.

- Mit hozol? (rózsaszín szék) - Ce aduci?

- ... - Scaune roz.

Lecţia 6. Hány óra? Cât e ceasul?

În această lecţie vom învăţa despre numere, precum şi despre noţiuni de timp în limba maghiară. Să
începem cu numerele:
0 - nulla/zéró
1 - egy
2 - kettő/két (explicaţia mai jos)
3 - három
4 - négy
5 - öt
6 - hat
7 - hét
8 - nyolc
9 - kilenc
10 - tíz

Între 11 şi 19, numerele se formează cu tizen- (aproximativ ca "spre zece" în română) şi cifra unităţilor:
11 - tizenegy
12 - tizenkettő
13 - tizenhárom
14 - tizennégy
15 - tizenöt
16 - tizenhat
17 - tizenhét
18 - tizennyolc
19 - tizenkilenc

Între 21 şi 29, numerele se formează cu huszon- (ca "douăzeci-şi" în română) şi cifra unităţilor:
20 - húsz
21 - huszonegy
22 - huszonkettő
23 - huszonhárom
24 - huszonnégy
25 - huszonöt
26 - huszonhat
27 - huszonhét
28 - huszonnyolc
29 - huszonkilenc

Între 31 şi 39, numerele se formează cu harminc- ("treizeci") şi cifra unităţilor:

30 - harminc
31 - harmincegy
...
38 - harmincnyolc
39 - harminckilenc

Începând cu 40, numerele se formează după următorul sistem:

cifra zecilor (eventual cu o vocală scurtată) + -van sau -ven (după regula armoniei vocalelor) +
cifra unităţilor
40 - negyven
41 - negyvenegy
42 - negyvenkettő
49 - negyvenkilenc
50 - ötven
60 - hatvan
70 - hetven
80 - nyolcvan
85 - nyolcvanöt
88 - nyolcvannyolc
90 - kilencven
97 - kilencvenhét
99 - kilencvenkilenc

Numerele de 3 cifre se spun în felul următor:

numărul sutelor (dacă este 1, se omite) + száz (o sută) + restul cifrelor
Numerele mai mari se formează cu ezer (o mie) şi millió (un milion), în mod similar ca în limba
română.
100 - száz
156 - százötvenhat
200 - kétszáz
300 - háromszáz
400 - négyszáz
446 - négyszáznegyvenhat
789 - hétszáznyolcvankilenc
900 - kilencszáz
999 - kilencszázkilencvenkilenc
1000 - ezer
2000 - kétezer
10 000 - tízezer
20 000 - húszezer
26 000 - huszonhatezer
100 000 - százezer
1 000 000 - egy millió
2 000 000 - két millió
135 798 642 - százharmincötmillió-hétszázkilencvennyolcezer-hatszáznegyvenkettő

Aţi observat că numărul 2 (kettő) mai are o formă: két. Aceasta se foloseşte de obicei când
numeralul are funcţia de atribut:
két gyermek doi copii.

Observăm aceeaşi formă în construcţiile kétmillió, kétezer, kétszáz, etc. Folosim két în aceste
cazuri şi dacă apare după alte cifre:
12 - tizenkettő, dar
12 óra - tizenkét óra (ora 12) şi nu tizenkettő óra, sau
72 ember - hetvenkét ember (72 oameni)
Mai recent, mai ales în Ungaria, se foloseşte kettő în loc de két în cazuri în care există riscul unei
confuzii cu hét (7), de exemplu când vorbim la telefon sau când este vorba despre sume de bani. De
exemplu am putea spune tizenkettő-ezer în loc de forma "corectă" tizenkétezer. Din motive
similare câteodată (mult mai rar) se spune hetes în loc de hét, pentru a reduce riscul unei confuzii.
De exemplu, putem auzi în emisiuni TV hetes-száz în loc de hétszáz (700).

Exerciţiu:
Scrieţi (şi citiţi) în maghiară următoarele numere (fără să vă uitaţi la tabelele de mai sus):
2
67
185
832
1 803
4 075
9 300
12 543
99 876
100 400
532 904
423 745 964
901 004 321

Să punem acum întrebări despre numere şi cantităţi:

Hány? Cât(ă), Câţi/Câte?
 Mennyi? Cât(ă), Câţi/Câte?

Folosim Hány? pentru obiecte numărabile, iar Mennyi? pentru cantităţi, de exemplu dintr-un anumit
material. Diferenţa este similară ca între "how many?" şi "how much?" în engleză.

Alte exemple:
-Hány ház van itt? -Câte case sunt aici?
-Öt. -Cinci.
-És ott hány van? -Iar acolo câte sunt?
-Ott három ház van. -Acolo sunt trei case.
-Mennyi víz van itt? -Câtă apă este aici?
-Ötven liter. -Cincizeci de litri.
-Mennyi pénzt kérsz? -Câţi bani vrei [lit. ceri]?
-Száz lejt. -O sută de lei.
-Mennyit? -Cât?
-Százat. -O sută.

Observaţii:
 Numeralele pot fi şi ele la cazul acuzativ, ceea ce se marchează la fel ca la substantive.
Astfel: négy - négyet, öt - ötöt, hét - hetet, nyolc - nyolcat, száz - százat, ezer - ezret, etc.
 Într-o expresie mai lungă doar substantivul se pune la acuzativ - dacă este prezent. În lipsa
substantivului numeralul poate să preia acest rol. Chiar dacă avem mai multe adjective, doar
substantivul trebuie pus la acuzativ: Mit látsz? Három szép, sárga virágot. (Ce vezi? Trei flori
frumoase, galbene.)
 Pronumele hány/mennyi pot fi şi ele la cazul acuzativ.
Cu hány/mennyi putem întreba despre timp:
Hány óra? Cât e ceasul?
Mennyi az idő? Cât e ceasul? [lit. Cât e timpul?]

Cel mai uşor putem răspunde în felul următor:

... óra, ... perc. Ora ..., ... minute.

Exemple:
Tizenkét óra, huszonhat perc. Ora 12, 26 minute.
Tizenegy óra és öt perc. Ora 11 şi 5 minute.
Hét óra. Ora 7.
Most öt óra van. Acum este ora 5.
Pontosan hét óra. (Este) exact ora 7.
Putem spune şi ora 17, ora 20, etc., dar în limba de zi cu zi, folosim mai mult expresiile de tip:
Hajnali 4 óra. 4 în zori.
 Reggel 7 óra. 7 dimineaţa.
Délelőtt 11 óra. 11 dimineaţa [lit. înainte de prânz].
Dél. Prânz.
Délután 4 óra. 4 după-amiaza.
Este 8 óra. 8 seara.
Éjjel 1 óra. 1 noaptea.
Ca şi în limba română, există expresii mai practice (uneori aproximative) pentru a spune ora curentă, după cum vedeţi din
exemple:
fél jumătate
negyed sfert
háromnegyed trei sferturi

Fél kilenc Opt jumate

Atenţie! maghiarii spun "jumătate-nouă" când este 8:30. Logica este similară cu cea din limba germană, adică ora nouă este
numai "pe jumătate plină".

Negyed öt Patru şi un sfert

Atenţie! ca şi în cazul lui "fél", negyed 5 [lit. "sfert 5"] înseamnă de fapt "patru şi un sfert".

Háromnegyed öt Literal înseamnă "trei-sferturi-cinci", adică "5 fără un sfert".

múlt trecut
múlva peste
lesz va fi
perccel cu minute
múlt ... perccel trecut cu ... minute
lesz ... perc múlva va fi peste ... minute [lit. "va fi ... minute peste"]

Exemple:

5 múlt 13 perccel (5:13)

9 óra múlt 5 perccel (9:05)
4 perccel múlt 10 óra (10:04)
kilenc lesz tíz perc múlva (8:50) 9 fără 10 minute [lit. "nouă va fi zece minute peste"]
hét perc múlva 6 (5:53)
 Fél 6 múlt tíz perccel

Háromnegyed 8 lesz 3 perc múlva

Putem întreba despre timp şi cu:

Mikor? Când?
Hánykor? La ce oră? [lit. La cât?]
Hány órakor? La ce oră?

Sufixul -kor este deci similar cu prefixul "la" din limba română, folosit însă numai când e vorba despre
timp. De exemplu:
öt órakor (la ora cinci)
ötkor (la cinci)
fél ötkor (la patru jumate)
délután háromkor (la trei după-amiaza)

Vedeţi următorul dialog:

-Hány órakor jösz? -La ce oră vii?
-Este fél hétkor. -La şase jumate seara.
-És mikor mész? -Şi când pleci?
-Hétkor. -La şapte.

O altă formulare este posibilă cu előtt (înainte) şi után (după):

két perccel éjfél előtt (23:58)
egy perccel tizenegy óra után (11:01)
fél hat után hét perccel (5:37)
fél előtt két perccel (?? nu se specifică ora, "jumate fără două minute")
este kilenc után tíz perccel (21:10)

Vocabular referitor la timp (câteva dintre cuvinte aţi întâlnit deja în lecţiile trecute):
idő timp
perc minut
... perccel cu ... minute
másodperc secundă
múlt trecut
lesz va fi
előtt înainte (atât în spaţiu cât şi în timp)
után după (atât în spaţiu cât şi în timp)
dél prânz
délelőtt înainte de prânz
délután după-amiază
éjfél miezul nopţii
 hajnal zori
reggel dimineaţa
este seara
ma astăzi
tegnap ieri
holnap mâine
holnapután poimâine
tegnapelőtt alaltăieri
sok mult(ă)
most acum
pontosan exact
már deja
még încă

Exerciţii:
 Citiţi în cât mai multe feluri ora exactă de pe ceasurile din imagine. Cum aţi spune unui prieten
cât e ora? Cum s-ar spune la ştirile TV aceeaşi oră?

 În propoziţiile următoare lipseşte câte un numeral sau substantiv. Puneţi-le în forma corectă
(substantivul poate fi la singular/plural, atât substantivul cât şi numeralul pot fi la cazul
nominativ/acuzativ):

Hány autó van itt? (Câte maşini sunt aici?)

... (2) (Două.)
És a ház előtt hány autót látsz? (Iar în faţa casei câte maşini vezi?)
Ott csak ... (1) (Acolo numai una.)

Az asztalon három ... (pohár) van. (Pe masă sunt trei pahare.)
Mik vannak az asztalon? (Ce sunt pe masă?)
... (pohár) (Pahare.)
Adjál ... (2) poharat. (Dă-mi două pahare.)
Hány poharat? (Câte pahare?)
... (2) (Două.)

A kertben sok ... (virág) van. (În grădină sunt multe flori.)
A kertben sok ... (virág) látok. (În grădină văd multe flori.)
A kertben ... (virág) vannak. (În grădină sunt flori.)
A kertben ... (virág) látok. (În grădină văd flori.)
A fa alatt ... (10) alma van. (Sub pom sunt zece mere.)
A fa alatt zöld ... (alma) vannak. (Sub pom sunt mere verzi.)
Az asztal mellett három ... (szék) látok. (Lângă masă văd trei scaune.)
Az asztal mellett ... (szék) látok. (Lângă masă văd scaune.)
Zilele săptămânii:

hétfő kedd szerda csütörtök péntek szombat vasárnap

Lunile anului:

janu febru márci ápril máj júni júliu auguszt szeptem októb novem decemb
ár ár us is us us s us ber er ber er
Cele patru anotimpuri, cu ilustraţii corespunzătoare din cărţile de joc ungureşti.

Tavasz Primăvară
Nyár Vară
Ősz Toamnă
Tél Iarnă

Lecţia 7. Hova mész? Unde mergi?

Să începem cu relaţiile în spaţiu. Ne referim la acele relaţii care în limba română sunt exprimate cu
prepoziţiile "la", "pe", "din", "în" etc. În maghiară în loc de prepoziţii folosim ori postpoziţii scrise
separat (mellett "lângă", alatt "sub" etc. aşa cum am învăţat în lecţia 4) ori sufixe alipite
substantivului. Poate că aţi observat deja câteva dintre aceste sufixe în lecţiile trecute:
A kertben virágok vannak. În grădină sunt flori.

În acest exemplu substantivului kert "grădină" i-am alipit sufixul -ben, ca să obţinem kertben "în
grădină".

Sufixele sunt foarte numeroase (chiar şi numai cele care se referă la relaţii în spaţiu), aşa că încercăm să
le prezentăm într-o ordine logică. Trebuie să începem însă cu o explicaţie puţin mai filozofică:
În maghiară există un sistem triplu de exprimare a locului, pornind de la trei întrebări de bază care se pot
pune pentru un complement de loc:
Honnan? "De unde?"
Hol? "Unde?"
Hova? "Încotro?"

În limba română putem folosi "unde" şi pentru cazul al treilea, ca în titlul acestei lecţii: "Unde mergi?".
În maghiară însă hol şi hova nu se pot interschimba. Dacă verbul exprimă deplasarea către un
anumit loc, întrebarea este hova?, iar dacă verbul nu exprimă nicio deplasare, complementul
răspunde la întrebarea hol?. Să învăţăm pe rând acum trei grupuri de câte trei sufixe care exprimă
locul:

1. Sufixe cu înţelesul "în" şi "din".

Unul din sufixe exprimă situaţia de a se afla în interiorul unui obiect, altul de a veni din interiorul
obiectului, iarăşi altul de a se îndrepta către interiorul acestuia.
După cum observaţi, avem două forme diferite pentru fiecare sufix. Alegerea între ele se face conform
regulii armoniei vocalice, învăţată în lecţia 5. Dacă în cuvântul de bază sunt numai vocale posterioare
(a, á, o, ó, u, ú), sau vocale posterioare şi vocale anterioare (e, é, i, í, ö, ő, ü, ű), folosim prima
formă, dacă sunt numai vocale anterioare, folosim varianta a doua.

Astfel spunem:

 de la cuvântul de bază doboz "cutie": dobozból "din cutie", dobozban "în cutie" (în interiorul
acesteia, fără deplasare spre acel interior), dobozba "în cutie" (spre interiorul acesteia),
dar
 de la cuvântul de bază erdő "pădure": erdőből "din pădure", erdőben "în pădure", erdőbe
"în pădure" (spre interiorul acesteia).
Avem nevoie acum de cel puţin două verbe pentru a construi nişte exemple:
(én) jövök (eu) vin
(én) megyek (eu) merg
(te) jössz (tu) vii
(te) mész (tu) mergi

Honnan jössz? De unde vii?

- Az iskolából (jövök). - (Vin) de la şcoală (lit. "din şcoală").
- A városból. - Din oraş.
- Az erdőből. - Din pădure.
- Amerikából. - Din America.
- Az üzletből. - Din magazin.

Ne putem da seama uşor care este cuvântul de bază, tăind sufixul -ból/-ből. Observăm şi aici acelaşi
fenomen ca în cazul sufixului acuzativului sau al pluralului din lecţiile trecute: dacă cuvântul de bază
se termină în a sau e, această vocală se lungeşte, devenind á, respectiv é. Astfel:
iskola -> iskolából
Amerika -> Amerikából.

Să vedem exemple şi pentru celelalte direcţii:

Hol vagy? Unde eşti?
- Az iskolában (vagyok). - (Sunt) la şcoală (lit. "în şcoală").
- A városban. - În oraş.
- Az erdőben. - În pădure.
- Romániában. - În România.
- Az üzletben. - În magazin.

Hova mész? Unde mergi?

- Az iskolába (megyek). - (Merg) la şcoală (lit. în şcoală).
- A városba. - În oraş.
- Az erdőbe. - În pădure.
- Angliába. - În Anglia.
- Az üzletbe. - În magazin.

2. Sufixe cu înţelesul aproximativ "pe" şi "de pe".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că un obiect se află aşezat pe alt obiect, se
deplasează / este deplasat ca să fie pe alt obiect sau se deplasează / este deplasat de pe alt obiect.

În cazul lui -ról/-ről şi -ra/-re avem două forme, în funcţie de armonia vocalică, precum în cazul
precedent. În cazul lui -n, avem o situaţie similară cu -t-ul acuzativului sau -k-ul pluralului: dacă
cuvântul se termină în vocală, alipim doar acest n, dacă cuvântul se termină în consoană, avem
nevoie şi de o vocală de legătură, care se armonizează cu cuvântul de bază (şi care de obicei e aceeaşi
ca la plural). Astfel în cazul cuvintelor de bază terminate în consoană, avem trei forme posibile: -on/-
en/-ön. Ultima variantă se foloseşte pentru cuvintele de bază la care cel puţin ultima vocală este ö,
ő, ü sau ű.

Exemple:
"pe" fără deplasare către "pe" cu deplasare spre
Forma de bază "de pe"
acel loc acel loc
mezőről "de pe
mező "câmp" mezőn "pe câmp" mezőre "pe câmp"
câmp"
fa "copac/pom" fáról "de pe copac" fán "pe copac" fára "pe copac"
asztalról "de pe
asztal "masă" asztalon "pe masă" asztalra "pe masă"
masă"
tányér tányérról "de pe
tányéron "pe farfurie" tányérra "pe farfurie"
"farfurie" farfurie"
székről "de pe
szék "scaun" széken "pe scaun" székre "pe scaun"
scaun"
fül "ureche" fülről "de pe ureche" fülön "pe ureche" fülre "pe ureche"

3. Sufixe cu înţelesul aproximativ "la", "de la" şi "până la".

Aceste sufixe exprimă de cele mai multe ori ideea că cineva sau ceva se află în apropierea unui
obiect sau a unei persoane, se deplasează / este deplasat de la acel obiect sau acea persoană, ori se
deplasează / este deplasat ca să ajungă în apropierea acelui obiect sau acelei persoane.
În cazul lui -tól/-től "de la" şi -nál/-nél "la" avem două forme, ca de obicei. În cazul lui -hoz/-
hez/-höz sunt trei forme şi forma cu vocala corectă se alege la fel ca la sufixul -n prezentat mai sus.
În termeni tehnici, diferenţiem între vocale anterioare rotunjite sau nerotunjite, dar nu trebuie să
ţineţi minte neapărat de această regulă, încercaţi doar să dezvoltaţi o intuiţie pentru alegerea vocalei
care armonizează cel mai bine cu restul cuvântului. Detalii în lecţia 5.

Sufixul -ig nu face parte din sistemul triplu de exprimare a locului, deosebindu-se de -hoz/hez/höz
prin faptul că exprimă limita deplasării, complementul respectiv răspunzând la întrebarea meddig?
"până unde?". Acest sufix are o singură variantă.

Exemple:
A kék háztól jövök. Vin de la casa albastră. (lit. De la casa albastră vin.)
Most a fánál vagyok. Acum sunt la copac.
Az iskoláig megyek. Mă duc până la şcoală.
Az ablaknál vagyok. Sunt la fereastră.
- Honnan jössz? - De unde vii?
- Az orvostól. - De la medic.
- Pétertől. - De la Péter.
- Hova mész? - Unde mergi?
- Edithez. - La Edit.
- Istvánhoz. - La István.
- A főnökhöz. - La şef.
- A lányokhoz. - La fete.
- A fiúkhoz. - La băieţi.

Merită menţionat că sufixele din acest grup se folosesc şi pentru a exprima noţiuni de timp:
-tól/-től "de la", de exemplu: hattól "de la şase", két órától "de la ora două"
-ig: ötig "până la cinci", fél négyig "până la trei şi jumătate" (Atenţie, nu "patru şi jumătate"!);
-hoz/-hez/-höz nu se folosesc când e vorba despre timp, şi nici -nál/-nél. Dacă vrem să spunem că
ceva se petrece la un anumit moment, folosim sufixul -kor, pe care l-am învăţat în lecţia 6, şi care se
foloseşte numai referitor la timp, de exemplu: nyolckor "la opt".

Câteodată folosim şi -ra/re "pe" când e vorba despre timp, în sensul de "până la", adică similar cu
-ig, dar accentuând şi mai mult faptul că acţiunea se termină până la momentul respectiv. De
exemplu, putem spune Háromra otthon leszek, ca o promisiune de a fi acasă cel târziu la ora trei
(otthon "acasă", leszek "voi fi"). Exemplu:

- Mikor mész iskolába? - Când mergi/pleci la şcoală (lit. "în şcoală")

- Fél nyolckor. Reggel nyolctól délután kettőig az
iskolában vagyok.
- Kettőkor jössz az iskolából?
- Igen. Kettőig vagyok ott. Kettőkor jövök haza.
Fél háromra otthon leszek.
- La şapte jumate. De la opt dimineaţa până la două
după-amiază sunt la şcoală.
- La două vii de la şcoală?
- Da. Până la două sunt acolo. La două vin acasă. Până
la două jumate voi fi acasă.
Un cuvânt nou este haza, un adverb mai special, pentru că înseamnă "acasă", dar este folosit numai
cu verbe care exprimă deplasarea spre casă. Astfel, haza înlocuieşte otthonhoz care nu există cu
acest înţeles.

 Unele substantive preferă deci un anumit sufix, iar altele "merg" cu alt sufix. Mai ciudat este în
limba maghiară că şi numele geografice au astfel de preferinţe, în multe cazuri chiar fără nicio
explicaţie logică.
 Majoritatea ţărilor primesc -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből (sens principal "în", "din"), de
exemplu Romániában vagyok "sunt în România", Romániából jövök "vin din România",
Romániába megyek "mă duc în România", în afară de Magyarország (Magyarországon,
Magyarországról "din Ungaria", Magyarországra "în Ungaria") şi de ţările insulare (Új
Zélandon, Új Zélandról, Új Zélandra)
 În cazul localităţilor, situaţia este mai complicată. Cele din afara bazinului Carpaţilor primesc
sufixele -ban/-ben, -ba/-be, -ból/-ből, dar pentru cele din bazinul Carpaţilor nu există
regulă. Exemple pentru prima categorie: Bukarestben "în/la Bucureşti", Párizsba "la Paris"
[lit. "în"] (cu deplasare spre acest oraş), Londonból "de la Londra" [lit. "din"]. Exemple
pentru a doua categorie: Nagyszebenben "în/la Sibiu", Pozsonyba "la Bratislava" [lit. "în"]
(cu deplasare spre), Győrből "de la Győr" [lit. "din"], dar Budapesten "în/la Budapesta" [lit.
"pe"], Kolozsvárra "la Cluj" [lit. "pe"] (cu deplasare spre), Újvidékről "de la Novi Sad" [lit.
"de pe"]. Aceste reguli ţin numai de tradiţia locului, aşa că nu vă faceţi griji, pentru că de
multe ori nici maghiarii nu ştiu forma corectă când vizitează un oraş de care nu au auzit mai
devreme.
 În exemplele fiúkhoz "la băieţi" şi lányokhoz "la fete" de mai sus, vedem că aceste sufixe se
pot alipi şi substantivelor la plural (care au deja semnul pluralului, k).
 Există unele diferenţe între maghiară şi română în folosirea articolelor concomitent cu sufixele,
respectiv prepoziţiile. De exemplu, în română, când se spune "mă duc la fată", nu se foloseşte
articolul hotărât, deşi substantivul este simţit ca determinat, în comparaţie cu "mă duc la o
fată", unde substantivul este clar nedeterminat, având articol nehotărât. În maghiară, articolul
hotărât este prezent dacă substantivul este simţit ca determinat (a lányhoz megyek "mă duc
la fată"), dar articolul nehotărât poate fi omis dacă substantivul este nedeterminat: (egy)
lányhoz megyek "mă duc la o fată". La plural, articolul hotărât trebuie folosit în maghiară în
cazul unui substantiv determinat: a lányokhoz megyek "merg la fete" (lit. "la fetele"). Fără
articol, lányokhoz megyek, înţelesul este "mă duc la nişte fete". Sufixele cu înţelesul "la",
"de la" se pot folosi şi cu nume de persoane, aşa cum am văzut în exemple (Péterhez). Aici,
evident, nu trebuie niciun articol.
 Ceea ce am învăţat până acum sunt înţelesurile cele mai concrete ale acestor sufixe, adică
relaţii în spaţiu şi timp. Ca şi prepoziţiile în limba română, aceste sufixe se pot folosi şi în sens
figurat sau metaforic, sau doar cu alte înţelesuri. Aşadar:
fából "din lemn", referindu-se la materialul de fabricaţie;
a fiúra gondolok "mă gândesc la băiat" (lit. "pe băiat")
Editről beszélek "vorbesc despre Edit" (lit. "de pe Edit")
a gyógyszertől jól vagyok "mă simt bine de la medicament"
Zoli hasonlít Istvánhoz "Zoli seamănă cu István" (lit. "la István")
2. Completaţi cuvintele cu sufixele potrivite, iar întrebările cu cuvintele interogative potrivite. Atenţie la
schimbarea a > á!
- Mi van az újság____? - Ce este în ziar?
- Semmi érdekes. - Nimic interesant.
- Mi van a tányér____? - Ce este pe farfurie?
- Egy alma. - Un măr.
- ____ van a pohár? - Unde este paharul?
- Az asztal____. - Pe masă.
- ____ jössz? - De unde vii?
- A piac____ jövök. - De la piaţă [de pe piaţă] vin.
- És hova mész? - Şi unde mergi?
- Réka____ megyek. - Mă duc la Réka
- ____ van István? - Unde este István?
 - Acolo stă pe bicicletă. Acum se duce la şcoală [în
- Ott ül a bicikli____. Most megy iskola____.
şcoală].
- Hol van Anna? - Unde este Anna?
- Még ágy____ van. Ma csak tíz____ megy az - Încă e în pat. Azi merge doar la zece la universitate
egyetem____. [pe universitate].
- Ez mi? - Asta ce este?
- Képeslap. Papír____ van. - O carte poştală. E din hârtie.
- És ez a játék miből van? - Şi această jucărie din ce este?
- Fa____. - Din lemn.
- Hol van az autó? Nincs a garázs____? - Unde e maşina? Nu este în garaj?
- Nincs, a fa alatt van, az udvar____. - Nu (este), e sub copac, în curte [pe curte].

3. Folosiţi sufixul corect în următoarele expresii.

 fél kilenc____ háromnegyed tíz____ "de la opt şi jumătate până la zece fără un sfert"
 reggel____ este____ "de dimineaţă până seara"
 a ház____ az udvar____ "din casă în curte"
 az erdő____ a mező____ "din pădure pe câmp"
 London____ Párizs____ "de la Londra până la Paris"
 Megyek nagymama____ "Mă duc la bunica"
 apa____ fiú____ "din tată în fiu" (lit. "de pe tată pe fiu")
 fa____ vaskarika lit. "roată de fier făcută din lemn", o zicală pentru ceva imposibil sau absurd. (vas
"fier", karika "cerc")
 cseber____ veder____ "din lac în puţ" (lit. "din ciubăr în găleată", o zicală pentru situaţia când
ajungem dintr-o situaţie proastă într-una tot proastă)
 a folyó____ a tenger____ "din râu în mare"
 az asztal____, a tányér____ "pe masă, în farfurie"
 János____ van a labda "Mingea este la János."
 ____ ____ mész? És most ____ vagy? "De unde până unde mergi? Şi acum unde eşti?"

Întrebări
Cele trei întrebări pe care le-am învăţat (Honnan?, Hol?, Hova?) sunt suficiente de cele mai multe
ori. Dacă vrem, putem întreba însă mai specific, anticipând forma răspunsului. De exemplu în
exerciţiul 2 am întrebat miből van? "din ce este?", răspunsul aşteptat având forma ...-ból/ből, de
ex. fából "din lemn", vasból "din fier", papírból "din hârtie", kőből "din piatră" etc. În acest fel
putem forma întrebări cu oricare dintre sufixe, alipindu-le la mi "ce" sau ki "cine". Totdeauna folosim
varianta a doua a sufixului, pentru că acesta se armonizează cu vocala i din mi sau ki.

Astfel:
Miről? "De pe ce, despre ce?"
Kiről? "Despre cine?"
Minél? "La ce?"
Mitől? "De la ce?"
Kinél? "La cine?"
Mihez? "La ce, pentru ce?"
Kihez? "La cine?
Miben? "În ce?"
Mibe? "În ce (cu deplasare)?"

Lecţia 8. Honnan jössz? De unde vii?

Să începem cu două dialoguri. Ele sunt destul de simple, încercaţi să le înţelegeţi prima dată fără să
vă uitaţi la traducerile lor.

Egy nemzetközi konferencián La o conferinţă internaţională

- Salut, eu sunt Manuel.
- Szia, én Manuel vagyok.
- Servus, numele meu este Noriko.
- Szia, az én nevem Noriko.
- Din ce ţară eşti?
- Melyik országból vagy?
- Vin din Japonia, din apropierea capitalei.
- Japánból, a főváros mellől jövök.
- Locuieşti [Trăieşti] lângă Tokio?
- Tokió mellett élsz?
Cât de departe de Tokio?
Milyen messze Tokiótól?
- Locuiesc la 30 de km de Tokio, dar lucrez în
- Tokiótól 30 kilométerre lakom, de Tokióban dolgozom.
Tokio.
- Aha.
- Aha.
- És te? Spanyol vagy?
- Dar tu? Eşti spaniol?
- Nem, én kolumbiai vagyok, Dél-Amerikából jövök, de
- Nu, eu sunt columbian, vin din America de Sud, dar
spanyolul beszélek.
vorbesc în spaniolă.
- Értem. És meddig maradsz a városban?
- Înţeleg. Şi cât timp stai în oraş?
- Csak holnapig. Holnap délután utazom haza.
- Numai până mâine. Mâine după-amiază plec
Te is?
[călătoresc] acasă. Şi tu la fel?
- Nem, én még három napot maradok. A konferencia
- Nu, eu mai rămân trei zile. După conferinţă
után a városban töltök két napot.
petrec două zile în oraş.
- Hmm, érdekes. És mit csinálsz a városban?
- Hmm, interesant. Şi ce faci în oraş?
- Á, csak sétálok és múzeumokat látogatok... Szeretem
- A, doar mă plimb şi vizitez muzee... Îmi place
a történelmet...
istoria...
- Érdekes... Akkor jó szórakozást!
- Interesant... Distracţie plăcută atunci.
- Köszönöm. Viszlát!
- Mulţumesc. La revedere!

Két kolléga a munkahelyen Doi colegi la locul de muncă

- Szia, hogy vagy?
- Salut, ce mai faci?
- Kösz, minden rendben, holnap megyek
- Mersi, totul e în regulă, mâine plec în concediu.
szabadságra.
- Asta da! Pentru cât timp?
- Ez igen! És mennyi időre?
- Numai [pentru] o săptămână.
- Csak egy hétre.
- E bine şi aşa. Şi unde te duci?
- Az is jó. És hova mész?
- Mergem în Italia,
- Megyünk Olaszországba,
vine toată familia.
az egész család jön.
- Italia? Sună bine. La Roma?
- Olaszországba? Jól hangzik. Rómába?
- Nu, lângă Napoli, într-un orăşel.
- Nem, Nápoly mellé, egy kisvárosba.
- E pe malul mării?
- A tengerparton van?
- Nu tocmai. E la zece kilometri de mare. Dar
- Nem egészen. A tengertől tíz kilométerre. De
vom merge în fiecare zi să înotăm.
megyünk majd úszni minden nap.
- Ce bine, cred că va fi vreme frumoasă.
- Az jó, azt hiszem szép idő lesz.
- Da, sperăm.
- Igen, reméljük.
- Sigur veţi mânca multă pizza. Păi, călătorie plăcută.
- Biztos sok pizzát esztek majd. Na, jó kirándulást.
- Mulţumesc frumos, ţie spor la muncă.
- Köszönöm szépen, neked jó munkát.

Explicatii Primul dialog

 substantive şi adjective noi:
 nemzetközi "internaţional" (din nemzet "naţiune" şi közi, de la substantivul köz "loc
intermediar", de unde vine şi postpoziţia között "între" sau cuvintele közép "mijloc",
központ "centru") - observaţi că ordinea în cuvinte compuse este aproape totdeauna
inversă faţă de limba română
 konferencia "conferinţă"
 főváros "capitală" (din fő "principal" şi város "oraş")
 ország "ţară"
 múzeum "muzeu"
  történelem "istorie"
 érdekes "interesant"
 formule de prezentare a propriei persoane:
 Én ... vagyok "Eu sunt ..."
 Az én nevem ... "Numele meu este ..." (din név "nume")
 formule de politeţe:
 szia "salut"
 köszönöm "mulţumesc"
 jó szórakozást "distracţie plăcută"
 viszlát "la revedere (informal)"
 sufixele învăţate în lecţia trecută:
 -ból/-ből — formează în principal un complement de loc din interiorul căruia se
efectuează o deplasare: országból "din ţară", Dél-Amerikából "din America de Sud"
 -tól/-től — formează în principal un complement de loc de la care, din preajma căruia
se efectuează o deplasare, dar aici exprimă locul de la care se măsoară o distanţă:
Tokiótól "de (la) Tokio"
 -ra/-re — formează în principal un complement înspre suprafaţa căruia se efectuează
o deplasare (de exemplu a házra "pe casă", adică înspre acoperişul ei), dar aici
exprimă distanţa la care se află ceva: X kilométerre "la X kilometri"
 -ban/-ben — formează în principal un complement de loc în interiorul căruia se află
ceva sau se întâmplă ceva, deci nu un interior înspre care se efectuează o deplasare:
a városban "în oraş"
 construcţii referitoare la relaţii în spaţiu:
 X-tól Y km-re "la Y km de X", de exemplu Tokiótól 30 kilométerre "la 30 km de
Tokio" (ordinea cuvintelor diferită)
 Dél-Amerikából jövök "vin din America de Sud"
 Milyen messze Tokiótól? "Cât de departe de Tokio?"
 Melyik országból jössz? "Din ce ţară vii?" [literal "care ţară-din vii?"]
 Melyik országból vagy? "Din ce ţară eşti?"
 Tokió mellett "lângă Tokio", Tokió mellől "de lângă Tokio"
 haza "acasă (cu deplasare spre)"
 verbe:
 lenni "a fi": vagyok "(eu) sunt", vagy "eşti" (ex. Spanyol vagy? "Eşti spaniol?",
Kolumbiai vagyok "Sunt columbian")
 élni "a trăi": élek "(eu) trăiesc"
 lakni "a locui": lakom "(eu) locuiesc", laksz "locuieşti"
 dolgozni "a lucra": dolgozom "(eu) lucrez", dolgozol "lucrezi"
 jönni "a veni": jövök "(eu) vin", jössz "vii"
 beszélni "a vorbi": beszélek "(eu) vorbesc", beszélsz "vorbeşti"
 maradni "a rămâne": maradok "(eu) rămân", maradsz "rămâi"
 utazni "a călători": utazom "(eu) călătoresc", utazol "călătoreşti"
 tölteni "a petrece timp sau a umple ceva (de ex. un pahar)": töltök két napot "(eu)
petrec două zile"
 sétálni "a se plimba": sétálok "mă plimb", sétálsz "te plimbi"
  látogatni "a vizita": látogatok "vizitez", látogatsz "vizitezi"
 szeretni "a iubi, a îndrăgi, a-i plăcea": szeretem "(eu) iubesc, îmi place" - la
persoana I singular există şi forma szeretek, folosită cu un anumit tip de complement
direct sau fără complement direct. Forma szeretem se foloseşte cu alt tip de
complement direct, de exemplu ca cel din dialog, articulat cu articol hotărât:
szeretem a történelmet "îmi place istoria". Amănunte despre această diferenţă vor fi
tratate în lecţiile următoare.
 pronume personale:
 én "eu", te "tu"
 noţiuni de timp
 meddig? "până când?"
 holnapig "până mâine"
 holnap délután "mâine după-amiaza"
 három nap "trei zile"
 ... után "după ...": a konferencia után "după conferinţă"
 cuvinte de legătură:
 de "dar, ba"
 és "şi, iar"
 is "şi, de asemenea"
 csak "doar, numai"
 még "încă"
 akkor "atunci"
 cazul acuzativ (în paranteză, verbul căruia i se subordonează complementul direct care este
totdeauna la acuzativ):
 napot (maradok), napot (töltök), múzeumokat (látogatok), történelmet
(szeretem), szórakozást (verb subînţeles "doresc")
 singular sau plural?
 Múzeumok "muzee" este la plural, pentru că nu are ca atribut o exprimare a cantităţii
 30 kilométer "30 km", két nap "două zile" - substantivul rămâne la singular dacă are
un atribut care exprimă cantitatea (în acest caz numeralul két "2", respectiv 30)

Exerciţii

1. Completaţi cu postpoziţiile potrivite:

1. Az erdő ...... lakom.
2. A diófák ...... almafákat is
ültetek.
3. A nap a felhők ...... van.
4. A tányérok ...... abroszt
teszek.
5. A poharak ...... abrosz van.
6. A szó ....... pontosvesszőt
teszek.
7. A kapu ...... elolvadt a hó.
9. A víz ...... úsznak a halak.
10. A szekrény ...... por van.
11. A szekrény ...... por van.
12. A búvár a víz ...... merül.
13. Az ing ...... pulóvert veszek.
14. Az ing ...... pulóvert hordok.
Locuiesc lângă pădure.
Între nuci plantez şi meri.
Soarele este între nori.
Sub farfurii pun faţă de masă.
Sub pahare este faţă de masă.
Înaintea cuvântului pun punct-şi-virgulă.
În faţa porţii s-a topit zăpada.
Sub apă înoată peştii.
Sub dulap este praf.
În spatele dulapului este praf.
Scafandrul se scufundă sub apă.
Peste cămaşă iau un pulover.
Peste cămaşă port un pulover.
15. A tengeralattjáró a víz ......
van.
16. A tengeralattjáró a víz ......
jön.
Submarinul este sub apă. (puteţi ghici din ce părţi se compune cuvântul
"submarin" în maghiară?)
Submarinul vine la suprafaţă (lit. "peste apă").

Să învăţăm acum ceva despre verbe. Conjugarea verbelor este o temă destul de complicată, cu multe reguli şi
excepţii, dar pentru început putem învăţa doar câteva verbe simple sau cele pe care le-am întâlnit deja în
exemplele şi exerciţiile de până acum. Am învăţat de exemplu verbul lenni "a fi" şi formele lui, care este
neregulat, dar foarte des folosit:

(én) vagyok (eu) sunt

(te) vagy (tu) eşti

(ő) (van) (el/ea) este

(mi) vagyunk (noi) suntem

(ti) vagytok (voi) sunteţi
(ők) (vannak) (ei/ele) sunt

La infinitiv toate verbele se termină în -ni. În cazul verbelor regulate, dacă tăiem acest -ni, rămâne forma de la
persoana a III-a singular. Această formă este totodată rădăcina, forma de bază a verbului respectiv. Acestei
rădăcini îi putem alipi sufixul fiecărei persoane pentru a obţine forma corectă. Spre deosebire de limba română, în
dicţionare se găsesc rădăcinile verbelor (persoana a III-a singular) şi nu infinitivul.

1. Verbe regulate
tanulni "a învăţa"
(én) tanulok (mi) tanulunk
(te) tanulsz (ti) tanultok
(ő) tanul (ők) tanulnak

Am întâlnit deja de câteva ori verbul csinálni "a face", de ex. în propoziţiile Mit csinálsz? "Ce faci?", Nem
csinálok semmit "Nu fac nimic", Ön mit csinál? "Dvs. ce faceţi?" (forma de pers. a III-a singular) etc.
csinálni "a face"
csinálok csinálunk
csinálsz csináltok
csinál csinálnak

"a şedea". Le folosim ca exemple, pentru a arăta că

Alte verbe regulate sunt de exemplu élni "a trăi", ülni
sufixele personale respectă şi ele regulile armoniei vocalice. Observaţi diferenţa faţă de primele două
verbe:
élni "a trăi"
élek élünk
élsz éltek
él élnek

ülni "a şedea"

ülök ülünk
ülsz ültök
ül ülnek

Sufixele personale într-un tabel:

Én Mi
-ak/ek/ök -unk/ünk
Te Ti
-sz -tok/tek/tök
Ő Ők
- -nak/nek

Chiar şi la verbele regulate există mici variaţii:

 dacă rădăcina verbului (forma de persoana a III-a singular) se termină într-una din consoanele s, sz, z,
dz, ar fi greu să pronunţăm încă un sz la persoana a II-a. De aceea, pentru aceste verbe sufixul persoanei
a II-a este -ol/el/öl. Exemplu:
olvasni "a citi"
olvasok olvasunk
olvasol olvastok
olvas olvasnak


 la unele verbe mai adăugăm câte o vocală de legătură pentru a face pronunţarea mai uşoară.
Exemplu:
tanítani "a învăţa" (pe cineva)
tanítok tanítunk
tanítasz tanítotok
tanít tanítanak

 la unele verbe rădăcina (persoana a III-a) este un pic deformată la infinitiv: (ex. hisz "el/ea crede" >
hinni "a crede", dar nu şi la indicativ prezent: hiszek, hiszel etc.
2. Verbe cu -ik

Audio
Aceste verbe au la persoana a III-a singular sufixul -ik, de unde vine şi numele grupului. Aceste verbe se bucură
de mare interes din partea lingviştilor pentru că păstrează o formă arhaică de conjugare, şi astfel sunt o curiozitate
"arheologică" a limbii. În schimb pentru cei care învaţă limba ele sunt supărătoare, pentru că nu există o explicaţie
logică, simplă, care ne-ar spune care dintre verbe aparţin acestei categorii. Multe dintre aceste verbe prezintă şi
alte neregularităţi.

Exemple:
enni "a mânca"
eszem eszünk
eszel esztek
eszik esznek

inni "a bea"

iszom iszunk
iszol isztok
iszik isznak
 şi aici verbele a căror rădăcină se termină în s, z, sz, dz au la persoana a II-a sufixul -ol/-el/-öl;
 şi aici de multe ori infinitivul este puţin neregulat, adică rădăcina suferă o schimbare: eszik > enni,
alszik > aludni, ugrik -> ugrani etc.
 La persoana I, aceste verbe au în mod tradiţional sufixul -m (vezi eszem). De multe ori însă puteţi auzi
forma cunoscută pentru verbele regulate, aici eszek, iszok, care în general nu este considerată corectă.
3. Verbe neregulate

Audio
Unele verbe prezintă variaţii ale rădăcinii şi de la o persoană la alta, adică sunt propriu-zis neregulate.
Exemple:
menni "a merge"
megyek megyünk
mész mentek
megy mennek

jönni "a veni"

jövök jövünk
jössz jösztök
jön jönnek

Atât despre verbe la timpul prezent. Chiar şi aici ar mai fi multe de spus, dar vom revizita această temă complexă
în lecţiile următoare. Cu cele învăţate până acum măcar ne putem da seama la ce persoană se află orice verb pe
care îl auzim. Descrieri mult mai detaliate găsiţi aici (în română) sau aici (în engleză). Pentru a afla conjugarea
unui verb sau pentru exersarea conjugării sale, puteţi merge aici. Alegeţi verbul din lista din stânga sau înscrieţi-i
forma de indicativ prezent, persoana a III-a singular în caseta de sus, apoi faceţi clic pe butonul de la Jelen idő
"timpul prezent". Dacă vă exersaţi, înscrieţi forma/formele în casetă/casete, apoi faceţi clic pe JÓ? pentru a verifica
câte o formă sau pe MIND JÓ? "toate bune?" pentru toate formele. Dacă vreţi să vedeţi pur şi simplu cum se
conjugă verbul, faceţi clic pe RAGOZ "conjugă".

Exerciţii

2. Conjugaţi verbele:
kivánni "a dori", állni "a sta" (pe verticală), futni "a fugi", sietni "a se grăbi" (regulate fără -ik)
úszni "a înota", játszani "a (se) juca" (regulate cu -ik).

Fiţi atenţi şi la armonia vocalică. Scrieţi câte două propoziţii cu fiecare verb, la persoane la alegere.

Căutaţi în dicţionar următoarele verbe şi încercaţi să le conjugaţi: "a spune", "a auzi", "a scrie", "a vorbi", "a
desena", "a dormi".

Lecţia 9. A család. Familia.

În această lecţie învăţăm denumirile în maghiară ale relaţiilor de familie.

Desenul de mai jos reprezintă arborele genealogic al unei familii extinse. Conţine
denumirile rudelor în maghiară şi în română din perspectiva personajului din centru
(EU/ÉN).
1. Copii şi părinţi
szülő părinte
anya mamă
apa tată
fiú fiu (are şi sensul "băiat")
lány fiică (are şi sensul "fată")
gyermek copil
kisgyermek copilaş (din kis "mic")
baba bebeluş
csecsemő sugar
újszülött nou-născut (din új "nou")

Alte cuvinte importante:

ember om
személy persoană
család familie
rokon rudă
férfi bărbat
nő femeie (persoană adultă de sex feminin, în general)
asszony femeie căsătorită
kisasszony domnişoară (din kis "mic(ă)")
2. Bunici
nagyszülő bunic/bunică (din nagy "mare")
nagyanya bunică
nagyapa bunic
nagymama bunică (mai ales în Ardeal)
nagytata bunic (mai ales în Ardeal)

Un aspect interesant al limbii maghiare este că există denumiri separate pentru cel puţin cinci generaţii
de părinţi:
apa tată
nagyapa bunic
dédapa străbunic
ükapa stră-străbunic
szépapa stră-stră-străbunic (din szép "frumos")
ősapa stră-stră-stră-...-străbunic (din ős "strămoş")

În mod similar se formează numele bunicelor: anya, nagyanya etc.

3. Nepoţi
unoka nepot/nepoată (al/a bunicilor)

Cuvântul unoka nu are gen, poate însemna atât "nepot" cât şi "nepoată". Folosind aceleaşi prefixe ca la
bunici, se pot forma cuvintele:
dédunoka strănepot
ükunoka stră-strănepot

4. Fraţi şi surori
testvér frate sau soră
fiútestvér, fivér frate (din fiú + testvér)
lánytestvér soră (din lány + testvér)
húg soră mai mică
nővér soră mai mare
öcs frate mai mic
bátya frate mai mare

Foarte des se folosesc ultimele patru denumiri, care fac diferenţa între frate sau soră mai mare sau
mic(ă).
Testvér în schimb nu indică nici sexul, nici vârsta.

5. Veri şi verişoare
văr/vară/verişor/verişoară
unokatestvér
(din unoka + testvér, literal: "nepot-frate" sau "nepot-soră")
6. Unchi, mătuşi şi nepoţi/nepoate
nagybácsi unchi (din nagy "mare")
nagynéni mătuşă
unokaöcs nepot
unokahúg nepoată

Atenţie, în maghiară unoka înseamnă "nepot" doar în sensul de "copilul copilului". În celălalt înţeles al
cuvântului "nepot/nepoată", cel de "copil al fratelui/surorii", spunem unokaöcs (nepot - frate mai
mic) pentru băieţi şi unokahúg (nepot - soră mai mică) pentru fete. Bácsi se spune bărbaţilor mai în
vârstă (similar cu "nene" în română), iar néni se referă la o femeie mai în vârstă, ca "tanti". Ex.
"István bácsi", "Ilona néni".

Pentru unchi se poate spune şi nagybátya "frate mai mare - mare". Cuvântul bácsi are rădăcina
comună cu bátya. În trecut oamenii se adresau şi cu "bátyám" (fratele meu mai mare) sau "öcsém"
(fratele meu mai mic) vorbind cu persoane mai în vârstă, respectiv mai tineri. Această adresare există
şi în limba română, când spunem "frate" unui prieten cu care de fapt nu suntem fraţi.

7. Căsătorie
Înaintea căsătoriei:
barát prieten
barátnő prietenă (lit. prieten-femeie)
szerető iubit(ă), amant(ă)
menyasszony mireasă (lit. noră-femeie)
vőlegény mire (lit. ginere-fecior)
jegyes logodnic(ă)
élettárs concubin(ă), din (élet "viaţă", társ "tovarăş")
Şi după:
férj soţ
feleség soţie
házasság căsătorie
esküvő ceremonie de căsătorie
lakodalom nuntă
elvált divorţat(ă)
özvegy văduv(ă)
Familia extinsă:
meny noră
vő ginere
anyós soacră
após socru
anyatárs cuscră (lit. mamă-tovarăşă)
cuscru (lit. tată-tovarăş,
apatárs
társ (de origine slavă, aceeaşi ca a lui "tovarăş")
sógor cumnat
sógornő cumnată (lit. cumnat-femeie)
8. După botez
Similar limbii române, şi în maghiară există conceptul de naş/naşă, resp. fin/fină. Aceste cuvinte se
formează cu prefixul kereszt "cruce", din verbul keresztel "a boteza".

keresztapa naş
keresztanya naşă
keresztfiú fin
keresztlány fină

Cuvântul koma are înţelesul de "cumătru", adică se referă la relaţia între naşi şi părinţi. De multe ori,
relaţia naş-părinte este una reciprocă, "eu sunt naş al copiilor tăi, tu eşti naş al copiilor mei". Astfel,
mai ales la ţară, "koma" e folosit şi în sensul de "prieten apropiat", mai ales în Ardeal (are aceeaşi
origine slavă ca şi "cumătru"). Un personaj frecvent în basme şi în cântece de copii este "róka koma",
un vulpoi viclean (lit. "cumătrul vulpoi").
 Lecţia 10. Jó étvágyat! Poftă bună!

În această lecţie facem o călătorie în lumea gastronomiei. Multe dintre

Să învăţăm acum cuvinte importante, clasificate în categorii:

Tejtermékek Lactate
sajt cașcaval
tej lapte
tejföl smântână
tejszín frişcă
túró brânză
vaj unt

Zöldségek Legume şi zarzavaturi

burgonya sau krumpli cartof
cékla sfeclă
hagyma ceapă
fokhagyma usturoi
gomba ciupercă
káposzta varză
karalábé gulie
karfiol conopidă
padlizsán vinete
paprika ardei
csípőspaprika ardei iute
paradicsom roșie
bab sau paszuly (denumire populară) fasole
petrezselyem pătrunjel
petrezselyemzöld frunză de pătrunjel
retek ridiche
sárgarépa sau murok (în Ardeal) morcov
tök dovleac
torma hrean
uborka castravete
zöldborsó mazăre
 Cuvântul répa poate denumi diferite legume:
sárgarépa "morcov"
cukorrépa "sfeclă de zahăr"
fehérrépa "pătrunjel" (doar rădăcina)

Gyümölcsök Fructe
alma măr
birsalma gutui
áfonya (cuvânt de origine românească) afină
(kajszi)barack sau (sárga)barack caisă
őszibarack piersică (őszi "de toamnă")
cseresznye cireașă
dinnye pepene
sárgadinnye pepene galben
görögdinnye pepene verde (literal "pepene grecesc")
dió nucă
kókuszdió nucă de cocos
eper căpșună
körte pară
málna zmeură
meggy vișină
mogyoró alună
szilva prună
szőlő strugure

Pék- és cukrásztermékek Produse de panificaţie şi de cofetărie

kenyér pâine
kalács cozonac
kifli corn
perec covrig
sütemény prăjitură
torta tort
 În Ardeal se spune şi tészta pentru prăjituri. În maghiara standard însă, tészta înseamnă altceva: aluat
şi paste făinoase (macaroane, spaghete etc.)

Gabonák Cereale
búza grâu
árpa orz
kukorica porumb
törökbúza (în Ardeal) porumb (lit. "grâu turcesc")
rozs secară
zab ovăz

Húsfélék és hal Carne şi peşte

hús carne
tyúk găină
csirke pui
kakas cocoş
liba sau lúd gâscă
kacsa raţă
sertés sau disznó porc
malac purcel
marha vită
borjú viţel
tehén vacă
kecske capră
juh sau birka oaie
bárány miel
hal peşte
madár pasăre
baromfi sau szárnyas pasăre de curte (din szárny "aripă")
vad vânat

Hentesáruk és más húsételek Mezeluri şi alte mâncăruri din carne

kolbász cârnat
pástétom pate
sonka şuncă
szalonna slănină
virsli crenvurşt
sült friptură
pörkölt tocană
Édességek Dulciuri
fagylalt înghețată
cukorka bomboană (din cukor "zahăr" şi sufixul de diminutiv -ka)
keksz biscuiţi

Egyéb élelmiszerek Alte alimente

ecet oțet
olaj ulei
zsír grăsime
lekvár gem, dulceaţă
liszt făină
méz miere
tojás ou
fűszer condiment
só sare
bors piper
kömény chimion
fahéj scorțișoară (din fa "copac" şi héj "coajă")
kapor mărar
csombor cimbru
puliszka mămăligă
leves supă
mártás sau szósz sos

Italok Băuturi
víz apă
bor vin
fehérbor vin alb
vörösbor vin roşu
ásványvíz sau borvíz (în Ardeal) apă minerală
sör bere
pezsgő şampanie
pálinka ţuică

Tápanyagok Nutrienţi
kalória calorie
vitamin vitamină
fehérje protein
vas fier
koffein cofeină

Ízek Gusturi
íz gust
finom sau ízletes gustos
édes dulce
keserű amar
sós sărat
savanyú acru
száraz sec (pentru vin)
félszáraz demisec (din fél "jumătate")
félédes demidulce

Más szavak Alte cuvinte

reggeli mic dejun
ebéd prânz
vacsora cină
étel mâncare
ital băutură
jég gheaţă
pohár pahar
üveg sticlă
hideg rece
meleg cald

Vásárlás Cumpărături
üzlet sau bolt magazin
piac piaţă
pékség brutărie
cukrászda cofetărie
élelmiszerüzlet alimentară
vegyesbolt magazin mixt
Putem folosi şi sufixele -ban/-ben din lecţia 5 când ne referim la ingredientele alimentelor:

 Ebben a sörben nincs alkohol. Ez a sör alkoholmentes.

 Az alma vitaminokban gazdag.
 A csokoládéban sok cukor és kakaó van, de vitaminokban szegény.
 A citromlében sok a C vitamin, a spenótban sok a vas.
Cuvinte:
ebben "în acest/această" (din ez + -ben)
sok "mult/multă/mulţi/multe"
de "dar"

Cantităţi
Când vorbim despre cantitatea unor alimente, folosim unităţi precum kilogramm (prescurtat kiló) "kilogram",
gramm "gram" sau liter (litru) dacă e vorba despre lichide. În limbajul curent se foloseşte decagramul (deka) în
loc de 10 grame (vezi lista de cumpărături de mai jos). Deseori se foloseşte fél "jumătate" sau negyed "sfert"
înaintea numelor de unităţi de măsură.

Pentru cantităţile aproximative sau diferitele moduri de prezentare a fructelor, legumelor sau altor
produse alimentare există denumiri specifice (ca şi în română). Vedeţi câteva exemple în tabelul următor.
darab "bucată" kenyér, tojás
üveg "sticlă" ásványvíz, bor, sör
láda "ladă" sör
tasak "pliculeţ" tökmag, fűszer, vanília
zacskó "pungă" cukor, liszt, mazsola
doboz "cutie" praliné, kakaó
tábla "tablă" csokoládé
fej (înseamnă "cap", dar în română are ca echivalent în această situaţie
hagyma, saláta, káposzta
"un/o")
retek, murok,
kötés "legătură"
petrezselyemzöld
szem "bob" de cereală sau "boabă" din anumite fructe (cuvântul înseamnă şi
búza, zab, szőlő, szilva, meggy
"ochi")
fürt "ciorchine" szőlő
gerezd "căţel" fokhagyma
pár "pereche" virsli, kolbász
rúd "rudă" szalámi
kanál "lingură" tej, olaj
csepp "picătură" ecet, olaj
Exerciţiu
2. Completaţi următorul dialog între vânzător şi cumpărător într-o alimentară. Adăugaţi replici noi pentru fiecare tip
de aliment din paranteză. Alegeţi o cantitate şi o unitate de măsură corespunzătoare. Primul exemplu l-am
completat (un litru de lapte). Observaţi în exemplu folosirea acuzativului.

- Jó napot, mit adhatok? "Bună ziua, ce vă pot da?"

- Jó napot, kérek egy kenyeret. "Bună ziua, aş dori o pâine."
- Tessék. Még valamit? "Poftiţi. Altceva?"
- Igen, kérek még .... (tej)
- Igen, kérek még két liter tejet. "Da, aş mai dori doi litri de lapte."

- Még valamit?
- Igen, kérek még .... (sör, mazsola, bor, káposzta, liszt, alma, cukor, paradicsom, sajt, bárányhús,
ásványvíz)

Cu multe verbe, aceste prefixe şi-au pierdut sensul concret, dând sensuri abstracte verbului şi având în acelaşi
timp funcţie perfectivă (caracterul terminat al acţiunii).

Lecţia 11. A test részei. Părţile corpului.

În această lecţie învăţăm o mulţime de cuvinte noi: numele părţilor corpului.

fej cap
haj păr
arc faţă
nyak gât
váll umăr
mell piept
kar braţ
könyök cot
kéz mână
csukló încheietura mâinii
kézfej dosul mâinii
ujj deget
hát spate
has abdomen
derék talie
csípő şold
comb coapsă
térd genunchi
láb picior
lábfej laba piciorului
boka gleznă
lábujj deget de la picior
 homlok frunte
fül ureche
szem ochi
szemöldök sprânceană
orr nas
száj gură
áll bărbie
hüvelykujj deget mare
deget arătător, din
mutatóujj
mutatni "a arăta"
deget mijlociu, din
középsőujj
középső "mijlociu"
deget inelar, din
gyűrűsujj
gyűrű "inel"
deget mic, din kis
kisujj
"mic"

Alte cuvinte

nyelv limbă

fog 1.dinte; 2.măsea

ajak buză

tenyér palmă

ököl pumn

talp talpă

sarok călcâi

Să încercăm să ne obişnuim cu aceste cuvinte, punându-le în formele deja învăţate. De exemplu,

cunoaştem deja formele de plural:
kéz kezek
láb lábak
fej fejek
orr orrok
boka bokák
ajak ajkak

...Sau formele de acuzativ:

kéz kezet
láb lábat
fej fejet
orr orrot
boka bokát
ajak ajkat

...Sau formele de acuzativ plural:

kéz kezeket
láb lábakat
fej fejeket
orr orrokat
boka bokákat
ajak ajkakat
Exemple:

arcot mosni "a spăla faţa"

hajat fésülni "a pieptăna părul"
orrot fújni "a sufla nasul"
Mária kezet mos. "Mária îşi spală mâna" (lit. "Mária mână (acuzativ) spală")
István és Péter kezet fognak. "István şi Péter îşi strâng mâna" (lit. "... mână (acuzativ) prind" )
Kezeket a levegőbe! "Mâinile în aer!" (de ex. la un concert)
Szemeket behunyni! "Ochii închişi!"

De asemenea, putem alipi şi acestor cuvinte sufixele deja cunoscute referitoare la relaţii în spaţiu:

kézben "în mână"

lábakra "pe picioare"
fülbe "în ureche", de exemplu fülbevaló "cercel"
fejből "din cap", în sensul de "din memorie".

Un alt sufix important este -val, -vel, care înseamnă "cu". Dacă acest sufix este alipit unui cuvânt
care se termină în consoană, litera "v" de obicei se transformă în consoana de la sfârşitul cuvântului,
care devine astfel consoană dublă. Iată câteva exemple:

csukló - a csuklóval "cu încheiătura"

boka - a bokával "cu glezna"
kéz - a kézzel "cu mâna"
láb - a lábbal "cu piciorul"
fej - a fejjel "cu capul"
orr - az orral "cu nasul"
kéz - kezek - a kezekkel "cu mâinile"
láb - lábak - a lábakkal "cu picioarele"
István - Istvánnal "cu István"
Eszter - Eszterrel "cu Eszter"

Să vedem acum cum se exprimă posesia. Deja nu este nici o surpriză că şi de această dată folosim
sufixe. Spre deosebire de limba română, în maghiară posesia este marcată în primul rând la obiectul
posedat.

De exemplu:
"Capul meu", în maghiară este simplu a fejem, adică cuvântul fej "cap", cu sufixul specific posesiei
la persoana I.
"Capul tău", este a fejed, de această dată cu sufixul persoanei a II-a, ş.a.m.d.
Propoziţia "Mă doare capul" este Fáj a fejem, tradus literal: "Doare -ul cap-meu".

Un alt exemplu:
"Câinele lui István latră" este István kutyája ugat, tradus literal: "István câine-său latră". În
acest exemplu putem observa şi că ordinea cuvintelor din propoziţie este inversă în maghiară faţă de
limba română: posesorul apare de obicei înaintea obiectului posedat.

În următorul tabel rezumăm variantele sufixelor posesive la fiecare persoană.

Singular
persoana I -m, -am, -om, -em, -öm
persoana II -d, -ad, -od, -ed, -öd
persoana III -ja, -je, -a, -e
Plural
persoana I -nk, -unk, -ünk
persoana II -tok, -tek, -tök, -otok, -atok, -etek, -ötök
persoana III -juk, -jük, -uk, -ük

Varianta exactă a sufixului se alege în funcţie de cuvântul de bază, ea depinzând de sunetul cu care se
termină cuvântului de bază (vocală sau consoană), şi de vocalele din interiorul cuvântului, conform
armoniei vocalice. Tabelul este deci doar orientativ, în loc să înşiruim lista completă de reguli şi
excepţii, e mai bine să vedem câteva exemple la fiecare persoană.

Persoana I singular:
kéz a kezem mâna mea
láb a lábam piciorul meu
fej a fejem capul meu
orr az orrom nasul meu
boka a bokám glezna mea
ajak az ajkam buza mea

Persoana a II-a singular:

kéz a kezed mâna ta
láb a lábad piciorul tău
fej a fejed capul tău
orr az orrod nasul tău
boka a bokád glezna ta
ajak az ajkad buza ta

Persoana a III-a singular:

kéz a keze mâna lui/ei
láb a lába piciorul lui/ei
fej a feje capul lui/ei
orr az orra nasul lui/ei
boka a bokája glezna lui/ei
ajak az ajka buza lui/ei

Observaţi că la fel ca în limba română, obiectul posedat apare (de cele mai multe ori) cu articol:
a kezem "mâna mea",
a kezed "mâna ta",
a keze "mâna lui/ei".

Dacă vrem să accentuăm persoana posesoare, putem spune:

az én kezem "mâna mea",

a te kezed "mâna ta",
az ő keze "mâna lui/ei", ş.a.m.d.
Să trecem acum la celelalte persoane, adică la "noi", "voi" şi "ei/ele". Aici e mai puţin natural să
vorbim despre părţi ale corpului, aşa că vom folosi exemplele ház "casă", szék "scaun" şi bicikli
"bicicletă".

Persoana I plural:
ház a házunk casa noastră
szék a székünk scaunul nostru
bicikli a biciklink bicicleta noastră
Persoana a II-a plural:
ház a házatok casa voastră
szék a széketek scaunul vostru
bicikli a biciklitek bicicleta voastră

Persoana a III-a plural:

ház a házuk casa lor
szék a székük scaunul lor
bicikli a biciklijük bicicleta lor

Şi aici se poate accentua persoana, spunând:

a mi házunk "casa noastră",
a ti házatok "casa voastră",
az ő házuk "casa lor", ş.a.m.d.

Observaţie: În mod excepţional, aici, în locul formei de plural a pronumelui personal de persoana a
III-a (ők) se foloseşte forma de singular a acestuia, ő.

Sufixul posesiv se poate combina cu toate celelalte sufixe învăţate până acum. Astfel avem:

a kezemben "în mâna mea"

a kezedből "din mâna ta"
a kezére "pe mâna lui/ei"
a házunkból "din casa noastră"
az autótokat "maşina voastră - acuzativ"
az autótokkal "cu maşina voastră"
a városukba "în oraşul lor".

În toate exemplele de până acum obiectul posedat a fost la singular. Aşa cum bine ştim, în maghiară
pluralul se marchează cu -k. Iată prima (şi ultima) excepţie: când e vorba de posesie (adică dacă sunt
mai multe obiecte posedate), semnul pluralului este -i. Astfel, toate sufixele de mai sus se transformă în
felul următor:
Singular
persoana I -im, -aim, -eim
persoana II -id, -aid, -eid
persoana III -i, -ai, -ei
Plural
persoana I -ink, -aink, -eink
persoana II -itok, -itek, -aitok, eitek
persoana III -ik, -aik, -eik

Exemple:
a kezeim "mâinile mele"
a lábaid "picioarele tale"
a fülei "urechile lui/ei"
a házaink "casele noastre"
az autóitok "maşinile voastre"
a gyerekeik "copiii lor"

Mai multe exemple:

Fáj a fogam. "Mă doare dintele", lit. "Doare -le dinte-meu."

-Hol a sapkád? "Unde ţi-e şapca?", lit. "Unde -a şapcă-ta?"

-Miért nincs a fejeden? "De ce nu este pe capul tău?"
Ismered a feleségemet? "O cunoşti pe soţia mea?"
Milyen színű az autód? "Ce culoare are maşina ta?"
Mikor lesz kész a házunk? "Când va fi gata casa noastră?"
Hol van az iskolátok? "Unde este şcoala voastră?"
Ez az én házam. "Aceasta este casa mea", lit. "Aceasta -a eu casă-mea".
Ez a templom udvara. "Aceasta este curtea bisericii."
Ezek az ő autóik. "Acestea sunt maşinile lor."

-Mivel mész haza, az autóddal? "Cu ce mergi acasă, cu maşina ta?"

-Nem, biciklivel megyek, az autóm a fiamnál van, a garázsában. "Nu, merg cu bicicleta, maşina
mea este la fiul meu, în garajul lui."

-Hol vannak a füzeteid? "Unde sunt caietele tale?"

-A szekrényemben, a könyveim alatt. "În dulapul meu, sub cărţile mele."

Trecem acum la exemple în care în română exprimăm posesia cu verbul "a avea". În aceste cazuri, în
maghiară folosim pur şi simplu verbul "a fi" (van). Vedeţi următoarele exemple:

română maghiară traducere literală

Am casă. Van házam. Este casă-mea.
Ai bani? Van pénzed? Este ban-tău?
István are casă. Istvánnak van háza. István-lui este casă-sa.

În ultimul exemplu observaţi sufixul -nak, -nek alipit substantivului "István" (posesorul). Acest sufix
are aproximativ acelaşi înţeles ca pronumele personal în dativ "lui" în română, dar este folosit puţin
diferit. În expresiile din prima parte a lecţiei, de genul "caietul lui Péter", folosirea acestui sufix este
opţională. Astfel, putem spune Péter füzete, sau Péternek a füzete, fără vreo diferenţă în înţeles
(de aceea, am şi omis acest sufix în toate exemplele de până acum). În schimb, în propoziţii de genul
"Péter are un caiet", sufixul alipit posesorului nu mai este opţional, astfel spunem Péternek van egy
füzete.

Sufixul -nak, -nek exprimă în principal cazul dativ, la fel ca "lui/ei" în română. Un exemplu: Adok
egy almát Péternek "Îi dau un măr lui Péter".

Întrebări referitoare la posesie:

Kié ...? Al/a cui este ...?
Ez/Az/Ezek/Azok kinek a(z) ...? Al/A/Ai/Ale cui ... este/sunt ...?

De exemplu, putem întreba Kié ez az autó? "A cui e maşina asta?" (lit. "A cui această -a maşină?"),
sau Ez kinek az autója?, tradus cuvânt cu cuvânt: "Această cine-lui -a maşină-sa?". Când posesorul
nu este o fiinţă, ci un obiect, întrebările sunt mié? şi minek a ...? folosite în mod similar.
La asemenea întrebări se poate răspunde cu propoziţii similare cu exemplele de mai sus, de ex. Ez
Eszter autója "Aceasta (este) maşina lui Eszter". Mai simplu însă putem răspunde într-un singur
cuvânt Az Eszteré, folosind sufixul -é care înseamnă "al său/a sa", respectiv sufixul "-éi" care
înseamnă "ai săi/ale sale/ai lor/ale lor". De asemenea, putem răspunde Ez az én autóm "Aceasta
(este) maşina mea", sau mai simplu, folosind un pronume posesiv: Az enyém "al meu/a mea", sau
Ez az autó az enyém "Această maşină (este) a mea".

În următoarul tabel listăm pronumele posesive.

un posesor/un obiect posedat
az enyém al meu/a mea
a tiéd al tău/a ta
az övé al său/a sa
mai mulţi posesori/un obiect posedat
a miénk al nostru/a noastră
a tiétek al vostru/a voastră
az övék al lor/a lor
un posesor/mai multe obiecte posedate
az enyéim ai mei/ale mele
a tieid ai tăi/ale tale
az övéi ai săi/ale sale
mai mulţi posesori/mai multe obiecte posedate
a mieink ai noştri/ale noastre
a tieitek ai voştri/ale voastre
az övéik ai lor/ale lor

http://www.nebulo.ro/lectii.html