Ghid Declaratia Unica Venituri Persoane Fizice

Cuprins
Cuprins 1
Despre acest Ghid. Termeni legali de utilizare 3
ContApp, platformă digitală de contabilitate pentru PFA, Profesii Liberale și SRL 4
INTRODUCERE ÎN FISCALITATEA PERSOANELOR FIZICE CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI
ECONOMICE 5
Introducere în fiscalitatea veniturilor obținute de persoanele fizice 5
Impozitul datorat de persoanele fizice pentru veniturile obținute 9
Explicarea unor termeni utilizați. Note importante 12
CONTRIBUȚII SOCIALE DATORATE PENTRU 2023 15
Cod fiscal 2023. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25% 15
Cod fiscal 2023. Contribuția de asigurări de sănătate CASS -10% 23
CONTRIBUȚII SOCIALE DATORATE PENTRU 2024 33
Cod fiscal 2024. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25% 33
Cod fiscal 2024. Contribuția de asigurări de sănătate CASS -10% 41
Recalcularea și definitivarea contribuțiilor sociale 55
IMPOZITUL PE VENITUL REALIZAT DIN CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR 62
Impozitarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor 62
Venituri din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile 64
Venituri din închirierea în scop turistic a camerelor din locuințe personale 69
Impozitarea veniturilor din arendarea bunurilor agricole 75
Când este obligatorie și cum se utilizează casa de marcat 76
IMPOZITUL DATORAT PENTRU ALTE VENITURI REALIZATE DE PERSOANELE FIZICE 80
Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală 80
Impozitul pe veniturile din contracte de activitate sportivă 84
Impozitarea veniturilor din investiții 86
Impozitul pe veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură 90
Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare 95
Impozitarea veniturilor din premii și din jocuri de noroc 97
Impozitarea veniturilor din alte surse 99
Impozitarea veniturilor din străinătate 102
Venituri neimpozabile 111
DECLARAȚIA UNICĂ 2023. REGULI DE COMPLETARE 114
Declarația Unică: reguli practice și erori la completarea declarației 114
Venituri care se declară la capitolul I din declarația unică 2023 118
Venituri care se declară la capitolul II din declarația unică 2023 121
Situații în care este obligatorie depunerea declarației în cursul anului 121
Declarația unică rectificativă 123
Venitul estimat pentru 2022 comparat cu venitul realizat în 2022 126
Despre sponsorizare, bursa privată și direcționarea unui procent de 3,5% din impozitul datorat 130
Termenul de depunere. Termene de plată. Organul fiscal competent. 135
Depunerea declarațiilor prin Spațiul Privat Virtual sau cu certificat digital 135
Stabilirea din oficiu a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale 140
STUDII DE CAZ ȘI EXEMPLE CU DECLARAȚIA UNICĂ 2023 145
Declarația unică 2023. Venituri din drepturi de autor și investiții. 145
Declarația unică 2023. Venituri din transferul de criptomonede și NFT. 147
Studiu de caz. Impozitarea în sistem real a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor 150
Declarația unică 2023. Închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuința personală 155
Declarația Unică 2023. Contract de chirie în lei cu rectificative. 156
Declarația Unică 2023. Contracte deținute în comun. CASS datorată. Formular C168 declarare
contracte. 159
Declarația unică 2023. Contracte de chirie în valută cu CASS datorată. Recalcularea chiriilor în
valută. 160
Declarația Unică 2023. Venituri din dividende și câștiguri din tranzacții cu titluri pe piața internă și
internațională. 162
Declarația Unică 2023. Venituri din agricultură impuse cu norme de venit. CASS opțional. 164
Declarația Unică 2023. Venituri din alte surse. 164
Declarația Unică 2023. Cinci situații cu CASS opțională. 165
PLATA ȘI VERIFICAREA OBLIGAȚIILOR FISCALE DATORATE 169
Plata obligațiilor fiscale. Interpretarea obligațiilor de plată din SPV 169
Compensarea și eșalonarea obligațiilor fiscale. Restituirea plăților în plus 178
Lista IBAN cu conturi unice pentru plata obligațiilor fiscale datorate 183
ALTE ASPECTE DE REȚINUT 184
Istoric cu informații fiscale cheie pentru perioada 2012 – 2023 184
Inspecția fiscală la persoanele fizice și activitățile independente 192
Legislația aplicabilă. Pagini web utile 197
Despre acest Ghid. Termeni legali de utilizare
Atenție! Pentru veniturile obținute în 2023 se aplică prevederile Codului fiscal din 2023. Pentru
veniturile obținute în 2024 se aplică noul Cod Fiscal, modificat de Legea 296/2023, care intră în vigoare
la 1 ianuarie 2024.
Ediția a IV-a din data de 12 Noiembrie 2023. Format PDF.
Accesul la ghid este valabil 365 de zile (12 luni) de la data confirmării plății.
În conținutul ghidului se găsesc link-uri către alte documente care pot fi accesate doar cu o conexiune la
internet.
Ghidul este protejat de Legea 8/1996 privind drepturile de autor. Copierea sau distribuirea conținutului
materialului este ilegală. Această copie este identificată cu numărul de comandă și cu adresa de email a
persoanei care a făcut comanda. Ghidul se utilizează exclusiv de către această persoană.
Autor Constantin Cozma

Economist și antreprenor, absolvent ASE, Facultatea de
Contabilitate și Informatică de Gestiune. Din 2010 sunt
specializat în contabilitatea și fiscalitatea persoanelor care
desfășoară activități independente (PFA, PFI, II, Profesii
liberale) sau obțin venituri din alte surse (chirii, investiții etc).
În 2012 am înființat site-ul gestiunepfa.ro, una dintre sursele
principale de informații pentru cei interesați, iar din 2021 am
lansat aplicația ContApp - platformă online de management
fiscal-contabil pentru PFA,i Profesii Liberale și Societăți
Comerciale.
Contactează-mă dacă ai nelămuriri
Email: constantin@contapp.ro
Mulțumesc și Mult Succes!
Limitarea responsabilității
Soluțiile și interpretările date mai jos prevederilor legale nu reprezintă o consultanță contabilă sau fiscală,
prin urmare nu angajează în niciun fel autorul. Cititorul este în totalitate răspunzător pentru deciziile pe
care acesta le ia cu privire la activitatea sa.
ContApp, platformă digitală de contabilitate pentru PFA, Profesii Liberale și SRL
O singură platforma digitală pentru gestiunea financiară și contabilă a afacerii tale.
Controlează și automatizează contabilitatea cu ContApp, totul într-un singur loc:
● Facturezi ușor, din orice loc și de pe orice dispozitiv

● E-factura pentru PFA si SRL, integrare automată cu ANAF
● Modul de administrare documente
● Colaborează cu contabilul și partenerii tai
● Modul de contabilitate PFA cu toate registrele obligatorii
● Modul de generare a Declarației unice pentru toate veniturile
● Modul de vanzari online - te scapă de cash și de casa de marcat
● Vezi aici toate programele și serviciile ContApp
Serviciile experților ContApp
1. Înființare/Modificare/Radiere PFA
2. Consultanta pentru contabilitatea și fiscalitatea PFA
3. Servicii de completare a declarației unice
4. Serviciul de autorizare e-factura cu semnatura electronica digitala
5. Servicii de contabilitate completă pentru PFA și Profesii Liberale
6. Vezi aici toate programele și serviciile ContApp
INTRODUCERE ÎN FISCALITATEA PERSOANELOR FIZICE CARE
DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Introducere în fiscalitatea veniturilor obținute de persoanele fizice
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit

1. venituri din activități independente (inclusiv venituri din contracte de activitate sportivă). Din
această categorie fac parte:
● PFA, II, IF – înregistrate la Registrul Comertului și la ANAF;
● Profesiile Liberale, înregistrate la organismul profesional de care aparțin și la ANAF;
● PFI – persoane fizice independente înregistrate la ANAF.
2. venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
3. venituri din cedarea folosinței bunurilor;
4. venituri din investiții;
5. venituri din pensii;
6. venituri din salarii și asimilate salariilor;
7. venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
8. venituri din premii și din jocuri de noroc;
9. venituri din transferul proprietăților imobiliare;
10. venituri din alte surse;
11. venituri din străinătate.
Observație! Veniturile din salarii, asimilate salariilor și veniturile din pensii nu fac obiectul acestui ghid,
fiind în totalitate răspunderea angajatorului/plătitorului de venit de a gestiona aspectele fiscale și juridice în
raport cu salariatul și Administrația Financiară.
În funcție de sistemul de impozitare putem grupa aceste venituri în următoarele categorii:
1. Venituri impozitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
2. Venituri impuse cu cote forfetare de cheltuieli;
3. Venituri impozitate la norma de venit.
Venituri impozitate în sistem real

Venitul net determinat în sistem real se calculează pe baza datelor de contabilitate, ca diferența dintre
venitul brut și cheltuielile deductibile realizate.
În această categorie sunt incluse veniturile obținute de persoanele fizice care desfășoară activități
economice independente și sunt organizate ca:
● PFA – Persoană fizică autorizată;
● II – Întreprindere individuală;
● IF- Întreprindere Familială;
● PFI – Persoane Fizice Independente;
● Profesii Liberale.
Veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de
servicii și veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv
din activități adiacente.
Veniturile din profesii liberale obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor
normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. Profesiile liberale
nu pot fi impuse cu norme de venit. Lista cu profesii liberale este aici.
Pot fi puse impuse în sistem real următoarele categorii de activități economice:
● veniturile obtinute de activitățile independente organizate ca PFA, II sau IF, înregistrate la Registrul
Comertului;
● veniturile obținute de contribuabilii care desfășoară activități impuse cu normă de venit, care în
anul anterior au depășit 100.000 euro venituri brute sau pentru care contribuabilul a optat
pentru impozitarea în sistem real pe baza datelor din contabilitate;
● venituri din agricultură pentru care nu sunt publicate norme de venit;
● veniturile obținute din silvicultură și piscicultură;
● veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care contribuabilul a optat să fie impus în
sistem real;
● venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de
închiriere;
● venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în
locuințe proprietate personală;
● venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care contribuabilul a optat pentru determinarea
venitului net din cedarea folosinței bunurilor în sistem real pe baza datelor din contabilitate.
Contribuabilii care desfășoară activități economice impuse în sistem real, au obligația de a ține evidența
contabilă conform regulilor contabilității în partidă simplă, să întocmească Registrul Jurnal de Încasări și
Plăți, Registrul Inventar și să completeze Registrul de Evidență Fiscală.
Venituri impozitate cu norme de venit

În aceasta categorie sunt incluse:
● veniturile obținute de activitățile independente organizate ca PFA, II sau IF, a căror cod CAEN se
regăsește în 975/2017 Nomenclatorului activităților independente pentru care venitul net se poate
determina pe baza normelor anuale de venit. Normele de venit pentru 2023 sunt aici;
● venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având
o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv. Normele de venit în scop turistic
pentru anul 2022 sunt aici. Normele de venit turistice pentru 2023 se vor publica spre sfarsitul
anului 2023;
● veniturile din activități agricole (cu excepția veniturilor din piscicultură și silvicultură) sunt impozitate
la norma de venit. Normele de venit agricole pentru anul 2023 sunt aici.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net anual se stabilește
pe baza normelor de venit, au obligația stabilirii impozitului anual datorat, pe baza declarației unice privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra
normei anuale de venit ajustate, impozitul fiind final.
Important! Norma de venit nu se diminuează cu alte cheltuieli realizate de contribuabil sau cu contribuțiile
sociale datorate. Procentul de impozit (10%) se aplică la norma de venit (sau normele de venit dacă sunt
mai multe activități desfășurate) și se obține impozitul de plată către bugetul de stat.
Contribuabilii impuși la norma de venit completează Registrul de Evidență Fiscală pe partea de venituri.
Venituri impuse cu cote forfetare de cheltuieli

În acest caz contribuabilul sau plătitorul de venit, calculează venitul net prin deducerea din venitul brut a
unei cote forfetare de cheltuieli de 40%.
Venitul rezultat reprezintă baza de calcul pentru impozitul pe venit.
În funcție de venitul net obținut, se determină obligația asigurării în sistemul public de pensii și de
sănătate.
În această categorie sunt incluse:
● Venituri din cedarea bunurilor mobile și imobile. Începând cu 2023 cota forfetară de 40% se
anulează, iar procentul de impozit de 10% se aplică asupra venitului brut din contractul de
închiriere;
● Venituri din drepturi de proprietate intelectuală conform (articol 721 din codul fiscal);
● Venituri din arendă.
Important! Venitul net obținut prin această metodă de calcul nu se diminuează cu alte cheltuieli realizate
de contribuabil sau cu contribuțiile sociale datorate. La venitul net obținut prin deducerea cotei forfetare de
cheltuieli se aplică procentul de impozit (10%) și se obține impozitul de plată către bugetul de stat.
Venituri cu reținere la sursă

Sunt venituri pentru care plătitorul de venit este obligat să calculeze, să rețină și să plătească impozitul și
contribuțiile către bugetul de stat. În acest caz venitul net se calculează conform prevederilor codului fiscal,
pentru fiecare categorie de venit. Veniturile cu reținere la sursă sunt:
● veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă;
● veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care nu s-a optat pentru impozitarea în
sistem real;
● veniturile din arendă;
● venituri din investiții (dobânzi, dividende);
● venituri din premii și din jocuri de noroc;
● venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
● venituri din alte surse, în unele cazuri;
● venitul din câștigurile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare
derivate.
Contribuabilii care obțin venituri cu reținere la sursă nu au obligația de a ține evidență contabilă și nu
completează Registrul de Evidență Fiscală.
Mecanismul de Autoimpunere
Ordonanța de urgență nr 18 din 23 Martie 2018 și Ordonanța de urgență nr 25 din 30 Martie 2018
modifică substanțial sistemul de declarare și de impozitare a veniturilor obținute de persoanele fizice care
desfășoară activități economice și obțin și alte venituri, decât cele din pensii sau salarii.
Noul cod fiscal rezultat după intrarea în vigoare a celor două ordonanțe aduce mai multe noutăți în
sistemul de impozitare a persoanelor fizice:
● Mecanismul de Autoimpunere pentru veniturile realizate – persoana fizică este total responsabilă
de calculul, declararea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit;
● Se introduce Declarația Unică care elimină declarațiile 200, 201, 220, 221, 600, 604, 605;
● Se raportează în același timp prin declarație unică, venitul realizat în anul fiscal încheiat și
respectiv venitul estimat pentru anul în curs;
● Termenul de depunere a declarațiilor: definitivarea anului fiscal 2017 și estimarea pentru 2018 a
fost până la data de 31 Iulie 2018. Pentru 2019 termenul a fost de 31 Iulie. Pentru 2020 termenul a
fost 30 Iunie. Pentru perioada 2021-2023 termenul de depunere și de plată este 25 mai;
● Contribuabilul face evaluarea pentru încadrarea ca plătitor de contribuții sociale CAS și CASS, în
funcție de venitului estimat în anul pentru care se depune declarația;
● Din 2018 CASS nu mai este deductibilă la calculul venitului net în sistem real. Prevederea este
valabilă pentru perioada 2018-2023;
● Contribuțiile sunt obligatorii dacă venitul estimat/realizat este mai mare decât plafoanele stabilite,
de 6/12/24 de salarii minime brute pe economie;
● Contribuțiile se datorează chiar dacă contribuabilul obține venituri din salarii;
● Dacă contribuabilul estimează un venit net sub plafonul de 6/12/24 salarii minime brute pe
economie dar realizează un venit net mai mare decât plafonul superior, atunci contribuabilul este
obligat la plata CAS și CASS corespunzător plafonului depășit;
● Există un singur termen de plată, 25 mai a anului următor. Până la această dată, poți să faci plăți
oricând dorești, dar nu mai târziu de 25 mai. După această dată se calculează dobânzi și
penalități;
● Pentru veniturile cu reținere la sursă, plătitorii de venituri virează sumele reținute până la data de
25 ale lunii următoare;
● Pentru veniturile obținute, ANAF nu va mai emite decizii de impunere. Calculul venitului net se
efectuează de către contribuabil prin declarația unică. ANAF va mai emite decizii doar pentru anii
anteriori: 2012-2017 și pentru situația în care contribuabilii nu raportează corect veniturile și
obligațiile fiscale aferente – stabilirea din oficiu;
● Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală nu mai sunt încadrate ca venituri din activități
independente din 23 Martie 2018. Dar, prin opțiune, contribuabilul poate opta pentru autoimpunere
și calculul venitului net conform datelor din contabilitate;
● Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și persoanele care obțin venituri din pensii, nu
datorează contribuții de asigurări sociale (CAS și CASS) pentru veniturile venituri din drepturi
de proprietate intelectuală;
● Persoanele fizice pot opta pentru plata CAS și CASS chiar dacă obțin venituri sub plafonul de 6/12
salarii minime brute pe economie;
● Pentru 2018 s-au acordat bonificații la plata impozitului și contribuțiilor pentru plata anticipată și
pentru depunere online a declarației unice;
● Pentru 2019 se acordă bonificații de 10% pentru plata impozitului și contribuțiilor calculate la
venitul realizat în 2019; vezi capitolul dedicat din ghiduri;
● Pentru obligațiile aferente anului 2021 – 2023 nu s-au anunțat bonificații până la data actualizării
acestui capitol;
Impozitul datorat de persoanele fizice pentru veniturile obținute
veniturile obținute în 2023 se aplică noul Cod Fiscal modificat de OUG 16/15.07.2022 și
următoarele modificări. Până la data de 25 Mai 2023 se completează capitolul I din Declarația Unică
2023, unde definitivăm impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile obținute în 2022, ca
urmare aplicăm Codul fiscal din 2022. La capitolul II din Declarația Unică 2023, estimăm veniturile din
2023, pentru care aplicăm prevederile Codului fiscal 2023.
Conform codului Fiscal, datorează impozit pe venitul obținut persoanele fizice rezidente și persoanele
fizice nerezidente în România care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu
permanent.
Sunt scutite de plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru
veniturile realizate din:
a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
c) salarii și asimilate salariilor;
d) pensii;
e) activități agricole, silvicultură și piscicultură,
Observație! Veniturile din activități independente realizate în mod individual și/sau într-o formă de
asociere de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozitul pe
venit.
Conform Codului fiscale art 120 „(9) Venitul net din activităţi independente/activităţi agricole desfăşurate
de persoana fizică cu handicap grav sau accentuat, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere,
determinat pe baza normelor de venit sau în sistem real se reduce proporţional cu numărul de zile
calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului, de către contribuabil, prin depunerea
Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice în termen
de 30 de zile de la obţinerea certificatului care atestă încadrarea în gradul de handicap. Impozitul
datorat va fi calculat pentru venitul net anual redus proporţional cu numărul de zile în care beneficiază
de scutirea de la plata impozitului.”
Cota de impozit este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil care se calculează pentru fiecare
categorie de venit, din cele de mai jos:
Venituri din activități independente impozitate în sistem real

Procentul de impozit de 10% se aplică la venitul net obținut în cursul anului fiscal, din care se scad
pierderile raportate și contribuția socială datorată – CAS, (CASS nu mai este deductibilă la calculul
venitului impozabil pentru anul fiscal 2018)
Venitul net impozabil se determină conform regulilor contabilității în partidă simplă și este egal cu diferența
dintre venitul încasat și cheltuielile deductibile efectuate pentru obținerea venitului (se scad și pierderile
înregistrate din anii anteriori).
Conform prevederilor noului Cod Fiscal contribuabilul este obligat să calculeze, să declare și să plătească
impozitul și să completeze Registrul de Evidență Fiscală înainte de depunerea declarației unice.
Venituri din activități independente impozitate la norma de venit

Impozitul se obține prin aplicarea procentului de 10% la norma de venit (corectată dacă este cazul).
Impozitul este final.
Contribuabilul nu este obligat să conducă evidența contabilă dar este obligat să calculeze, să declare și să
plătească impozitul. Se completează Registrul de Evidență Fiscală doar pe partea de venituri înainte de
depunerea declarației unice.
Venituri din activități independente obținute din contracte de activitate sportivă

Impozitul pe venit se stabilește prin aplicarea procentului de 10% la venitul brut din contract. Impozitul se
reține la sursă de către plătitorul de venit. Există obligația plătitorului de venit de a calcula, declara și plăti
impozitul. Nu se conduce evidența contabilă și nu se completează Registrul de Evidență Fiscală de către
contribuabil.
Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Obligația de a calcula și de a reține impozitul revine plătitorului de venit, dacă contribuabilul, titular de
drepturi, nu a optat pentru stabilirea venitului net în sistem real.
● În cazul în care impozitul este reținut la sursă, acesta se calculează prin aplicarea procentului de
10% la venitul net care se obține prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut. Există obligația plătitorului de venit de a
calcula, declara și plăti impozitul. Contribuabilii nu au obligația de completare a Registrului de
evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile;
● În cazul în care plătitorii de venit NU sunt persoane juridice sau alte entități care au obligația de a
conduce evidență contabilă, contribuabilul este cel care calculează, declară și plătește impozitul pe
venit. Deasemenea, contribuabilul „poate completa numai partea referitoare la venituri din
Registrul de Evidență Fiscală”;
● În cazul în care contribuabilul a optat pentru determinarea impozitului în sistem real, venitul net și
impozitul se determină aplicând regulile contabilității în partidă simplă. Pentru această categorie se
completează Registrul de Evidență Fiscală.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Procentul de impozit de aplică, după caz:
● 10% din norma de venit pentru activități turistice;
● 10% din venitul net stabilit în sistem real, conform datelor din contabilitate. Pentru această
categorie se completează Registrul de Evidență Fiscală;
● 10% din venitul net obținut din cedarea folosinței bunurilor care se stabilește prin deducerea din
venitul brut din contract a cheltuielilor forfetare determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra
venitului brut. Începând cu 2023 cota forfetară de 40% se anulează iar procentul de impozit
de 10% se aplică asupra venitului brut din contractul de închiriere;
● 10% din venitul net obținut din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal. Venitul net se
stabilește prin deducerea din venitul brut din contract a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
de 40% asupra venitului brut.
Veniturile din investiții

se impozitează astfel:
● venituri din dobânzi se impozitează cu 10% din valoarea acestora, impozitul se calculează și se
reține de către plătitorul de dobândă;
● venituri din dividende se impozitează cu 8% din valoarea acestora, impozitul se calculează și se
reține de către plătitorul de dividend;
● venituri din lichidarea unei persoane juridice se impozitează cu 10% din venitul impozabil;
● câștigul net din tranzacții cu titluri de valoare și din transferul aurului financiar se impozitează cu
10%. Începând cu anul 2023 venitul venitul din această categorie se impune cu reținere la sursă,
impozitul fiind de 1% dacă titlurile au fost deținute pe o perioadă mai mare de un an, respectiv de
3% dacă titlurile au fost deținute pe o perioadă mai mică de 1 an.
Veniturile din activități agricole

Se impozitează prin aplicarea procentului de 10% la valoarea însumată a normelor de venit calculate pe
unitatea de suprafață (ha)/cap de animal/familie de albine conform declarației APIA (din care se scad
suprafețele/numărul de capete/numărul de familii de albine care nu sunt impozabile conform codului
fiscal).
Veniturile din silvicultură și piscicultură și din activități agricole pentru care NU sunt
stabilite norme de venit
Se impozitează prin aplicarea procentului de 10% la venitul net determinat în sistem real conform datelor
din contabilitate. Contribuabilul are obligația de a completa Registrul de Evidență Fiscală.
Impozitarea veniturilor din premii și din jocuri de noroc

Veniturile sub forma de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului
realizat din fiecare premiu.
Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra
fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
● Câștiguri de până la 10.000 inclusiv – impozit de 3%;
● Câștiguri între 10.000 și 66.750 inclusiv – impozit de 300 lei + 20% pentru ceea ce depăşeşte
suma de 10.000;
● Câștiguri peste 66.750, – impozit de 11.650 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750.
Nu se completează registrul de evidență fiscală și nu se conduce evidență contabilă.
Veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul propriu

Contribuabilii datorează un impozit care se calculează:
a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice
fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Începând cu 2023 impozitul se va calcula la toată valoarea tranzacției, nu se mai deduce suma de 450.000
lei.
Veniturile din alte surse, inclusiv venitul din criptomonede și NFT-uri

Definite conform art. 114 din Codul fiscal se impozitează cu 10% din venitul brut obținut sau din venitul
impozabil. A se consulta capitolul din acest ghid pentru o detaliere a metodei de calcul a impozitului.
Impozitarea indemnizației de ajutor pentru COVID-19

În anul 2020 și 2021, 2022, profesioniștii care desfășoară activități independente au încasat ajutor de stat
pentru atenuarea efectelor pandemiei COVID-19.
Impozitul este calculat la diferența dintre indemnizația brută încasată și valoarea CAS și CASS datorată
pentru indemnizația încasată. Găsești mai multe informații pe această pagină.
Explicarea unor termeni utilizați. Note importante
PF – persoană fizică care obține venituri din diferite surse, fără a avea o formă de înregistrare la ANAF
și/sau Registrul Comerțului. Ea este obligată să depună Declarația Unică și să plătească impozit și
contribuții sociale. Nu au obligația de a conduce evidență contabilă.
Activitate Independentă – o persoană fizică care a înregistrat la Registrul Comerțului și/sau la ANAF o
activitate economică sub una din formele de organizare: PFI – PFA – II – IF – Profesie Liberală. Pentru
aceste activități este obligatorie evidența contabilă în partidă simplă.
PFA – Persoană Fizică Autorizată, înregistrată la Registrul Comerțului și la ANAF.
II – Întreprinderi Individuale, înregistrate la Registrul Comerțului și la ANAF.
PFI – Persoană Fizică Independentă, înregistrată la ANAF.
IF – Întreprindere Familială, înregistrată la Registrul Comerțului și la ANAF.
Profesii Liberale - înregistrate la organizațiile profesionale din care fac parte și la ANAF.
Cheltuială deductibilă = cheltuială care poate fi scăzută din venitul obținut și astfel se obține venitul
impozabil.
Cheltuieli forfetare = cota de cheltuieli deductibile care reduc baza de impozitare. Cota de cheltuieli
forfetare este stabilită ca procent din venitul brut. Conform codului fiscal acest procent este fixat la 40%.
Cheltuială nedeductibilă = conform codul fiscal nu se poate scădea din venitul încasat.
Venit facturat = totalul veniturilor care au fost facturate în cursul unui an fiscal.
Venit brut încasat = partea de venit încasată în numerar sau prin bancă în cursul unui an fiscal.
Venit net = venit încasat minus cheltuieli deductibile.
Venit net recalculat = venit net minus pierderi fiscale din anii anteriori, dar nu mai vechi de 7 ani.
Pierdere fiscală = diferența pozitivă dintre valoarea cheltuielilor deductibile și venitul încasat (cheltuielile
deductibile sunt mai mari decât venitul încasat).
Venitul impozabil = venitul asupra căruia se aplică procentul de impozit și se obține impozitul datorat
către bugetul de stat. În cazul activităților independente impuse în sistem real: Venitul impozabil = venitul
net recalculat minus CAS.
Norma de venit = o valoare stabilită de ANAF pentru fiecare județ și pentru un număr limitat de activități
desfășurate de agenții economici, care reprezintă baza de calcul pentru impozitul pe venit și baza de
comparație cu plafonul de 12 salarii minime pe economie pentru stabilirea obligației de a plăti contribuții
sociale
CAS – contribuția de asigurări sociale – contribuția pentru pensie.
CASS – contribuția de asigurări sociale de sănătate– asigurare publică de sănătate.
Baza de calcul = valoare la care se aplică procentul de contribuție sau de impozit.
SPV = Spațiul Privat Virtual situat în rețeaua de calculatoare a ANAF.
DIA – decizie de impunere anuală.
DIPA – decizie de impunere plăți anticipate.
DACC – decizie referitoare la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere.
Estimarea veniturilor - reprezinta obligatia contribuabilului de a raporta către ANAF veniturile nete
estimate a se realiza în anul curent, în funcție de care se calculează contribuțiile sociale si impozitul
estimat. Prin declarația unică, venitul estimat se completează întotdeauna la capitolul II.
Definitivarea veniturilor reprezintă declararea valorii exacte a unui venit estimat prin declarația unică.
Dacă venitul estimat este o aproximare, valoarea venitului realizat o putem stabili exact după încheierea
anului fiscal iar prin definitivare transmitem ANAF valoarea exactă a acestuia.
Rectificarea unui venit reprezintă operația de corectare a datelor unui venit transmis inițial, fie că este
venit estimat fie că este un venit definitivat. Deci, ca să putem rectifica un venit, acesta trebuie mai întâi
declarat fie ca venit estimat fie ca venit definitivat.
Nota 1. Dacă termenul de depunere a declarațiilor cade într-o zi nelucrătoare, atunci ultima zi de depunere
a declarațiilor este următoarea zi lucrătoare.
Exemplu: dacă 25 mai este o zi de sâmbăta sau duminică sau o sărbătoare legală, ultima zi de depunere
este data de luni, respectiv ziua lucrătoare următoare zilei nelucrătoare.
Nota 2. Conform legii ”impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se
stabilesc și se reflectă în contabilitate în moneda nouă, la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la un
leu pentru fracțiunile de peste 50 de bani inclusiv și prin neglijarea fracțiunilor de până la 49 de bani
inclusiv.” Exemplu:
● dacă impozitul pe venit calculat este 650,45 lei, completezi în formulare și datorezi suma de 650
de lei;
● dacă impozitul pe venit calculat este 650, 57 lei, completezi în formulare și datorezi suma de 651
de lei.
Nota 3. Prin curs de schimb de la data efectuării operațiunii se înțelege cursul de schimb al pieței valutare,
comunicat de Banca Națională a României, din ultima zi bancară anterioară operațiunii, disponibil ca
informație la momentul efectuării operațiunii (încasare, plată, emitere de documente).
Exemplu: dacă vei depune declarația unică pe 19 martie, cursul valutar valabil este cel anunțat de BNR în
data de 18 martie.
În ContApp am introdus cursurile valutare pentru 32 de monede cu un istoric care începe din anul
2005; aplicația preia automat cursul valutar valabil în ziua în care se realizează operația: emitere de
facturi, plăți și încasări în valută.
Nota 4. Începând cu 1 ianuarie 2022, organul fiscal competent pentru înregistrarea fiscală este
administrația financiară unde persoana fizică își are domiciliul. Nu se mai ține cont de sediul profesional al
activității. Ca exemplu, dacă domiciliul este în Brașov și sediul profesional al PFA este în București,
dosarul fiscal al activității desfășurate este administrat de ANAF Brașov, de la domiciliul titularului.
Nota 5. Nu rotunjiți sumele de pe documentele contabile – facturi, chitanțe, extrase, bonuri, etc. Exemplu:
dacă factura este 79,99 atunci se plătește 79,99 și se înregistrează 79,99 în contabilitate.
Nota 6. În cuprinsul acestei lucrări și peste tot în website-ul contapp.ro, prin utilizarea termenului PFA ne
referim la toate formele de organizare care aplică contabilitatea în partidă simplă: PFA, PFI, II, IF, Profesii
Liberale.
Nota 7. Când ai nevoie de contabil pentru activitatea ta
Contabilitatea în partidă simplă se bazează pe declarații pe propria răspundere. După înființarea PFA-ului
se depune declarația unică, moment în care se estimează un volum al veniturilor pe baza cărora se
calculează impozitul și contribuțiile sociale datorate, dacă venitul estimat este peste plafonul de 6/12/24 de
salarii minime pe economie.
După încheierea anului fiscal se calculează venitul realizat, se completează Registrul de Evidență Fiscală
și se depune declarația unică cu definitivarea impozitului și contribuțiilor sociale pentru anul fiscal încheiat.
Gestiunea fiscală și contabilă a unei activități independente se complică și necesită mai multă atenție și
cunoștințe, din momentul în care apare cel puțin una din următoarele situații:
● activitate complexă de producție sau comerț, cu gestiune de materii prime și materiale,
produse finite, stocuri de marfa etc;
● depășești plafonul de 300.000 lei cifra de afaceri și devii plătitor de TVA;
● angajezi cel puțin un salariat;
Până la momentul în care nu te confrunți cu una din situațiile de mai sus, te poți descurca singur cu
evidența contabilă, cu un efort minim pentru întocmirea registrelor și declarațiilor. Evidența contabilă
pentru activitățile independente este simplă, motiv pentru care am realizat ghiduri și soluții dedicate tuturor
profesionistilor cu sau fără experiență în contabilitate.
Dacă una din situațiile de mai sus apare în activitatea ta, îți recomand, fără ezitare, să apelezi la o
persoană dedicată.
CONTRIBUȚII SOCIALE DATORATE PENTRU 2023
Cod fiscal 2023. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25%
veniturile obținute în 2023 se aplică noul Cod Fiscal modificat de OUG 16/15.07.2022 și
următoarele modificări. Până la data de 25 Mai 2023 se completează capitolul I din Declarația Unică
2023, unde definitivăm impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile obținute în 2022, ca
urmare aplicăm Codul fiscal din 2022. La capitolul II din Declarația Unică 2023, estimăm veniturile din
2023, pentru care aplicăm prevederile Codului fiscal 2023.
În acest capitol stabilim:

● persoanele care datorează contribuții sociale pentru pensie – CAS;
● plafonul minim al venitului net realizat de la care se datorează CAS în 2023;
● termenul de depunere a declarației unice și de plată a CAS 2023.
Pentru 2023 salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei (cf Hotărârea
1447/08.12.2022 publicată în M. Of. nr. 1186 din 9 Decembrie 2022).
Procentul de contribuție este de 10%, care se aplică la baza de calcul. Baza de calcul a CAS a fost
modificată prin Ordonanța de urgență nr 16 din 15 iulie 2022, care introduce un nou plafon, de 24 de
salarii, pe lângă cel de 12 salarii.
Astfel, în funcție de venitul realizat:
● venitul net/norma de venit este mai mică decât plafonul de 12 salarii =36.000 lei, inclusiv;
● CAS datorat = 0 lei – te poți asigura opțional la sănătate la nivelul a 12 salarii;
● venitul net/norma de venit este între de plafonul de 12 salarii și 24 salarii, adică între 36.000 lei și
72.000 lei
● CAS datorat = 9.000 lei
● venitul net/norma de venit este peste plafonul de 24 salarii, adică peste 72.000 lei, inclusiv

Veniturile pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale sunt:
● Venituri obținute din desfășurarea de activități independente și profesii liberale;
● Venituri din contracte de activitate sportivă;
● Venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente (impozitate în sistem real sau la normă de venit)
și obțin venituri din una sau mai multe surse de venit, precum și contribuabilii care obțin venituri din
drepturi de proprietate intelectuală sunt obligați să plătească contribuție de asigurări sociale dacă
estimează (sau obțin) pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12
salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente pentru care impozitul și contribuțiile nu se rețin
de către plătitorul de venit, depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a
veniturilor.
În această categorie enumerăm persoanele fizice înregistrate ca:
● Persoane Fizice Autorizate (PFA);
● Persoane Fizice Independente (PFI);
● Întreprinderi Individuale (II);
● Întreprinderi Familiale (IF);
● Profesii Liberale, înregistrare la organismele profesionale de care aparțin și la ANAF;
● Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și pentru care
contribuțiile nu se rețin la sursă.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12/24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul
de depunere a declarației, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale
de venit din activități independente.
Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt obligate la plata CAS pentru
categoriile de venituri descrise mai sus, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, o reprezintă venitul ales de contribuabil,
care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12/24 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la
termenul de depunere a declarației.
Plafonul minim și valoarea de plată a CAS în 2023
Pentru 2023 salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei pe luna,
respectiv 36.000 lei anual.
Dacă estimezi în declarația unică, un venit net mai mare de 36.000/72.000 lei ești obligat să te asiguri în
sistemul de asigurări sociale de stat și să alegi venitul la care vrei să plătești contribuția la pensie.
Venitul ales, baza de calcul pentru CAS, nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie lunar
respectiv, mai mic decât plafonul anual de 36.000 lei.
Cei mai mulți contribuabili aleg să se asigure la baza minimă de calcul, respectiv de 12/24 salarii minime
pe economie, dacă venitul net/venitul brut/norma de venit depășește plafonul de 12 respectiv de 24 de
salarii.
La baza de calcul se aplică procentul de contribuție de 25% și se obține valoarea contribuției anuale de
plată, conform bazelor de calcul stabilite mai sus.
Pentru o contabilitate corectă și calculul rapid al obligațiilor fiscale, folosește aplicația Contapp –
program de facturare și contabilitate în partidă simplă.
Atenție! Pentru veniturile care NU sunt cu reținere la sursă, contribuția de asigurări sociale se
calculează de către contribuabili și se plătește de către aceștia în termenul prevăzut de lege.
Contribuția datorată se evidențiază în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice. ANAF nu va mai emite decizii de impunere în urma depunerii
Declarației Unice, ci va urmări comportamentul de plată a fiecărui contribuabil.
Pentru obligațiile aferente anului 2023 termenul de plată a contribuției este de 25 Mai 2024. Poți să
plătești oricând contribuția până la această dată, din una sau mai multe tranșe. În acest termen nu se
calculează dobânzi și penalități.
Important! Contribuția de asigurări sociale – CAS este integral deductibilă la calcul venitului net
impozabil. Venitul net se determină potrivit regulilor contabilității în partidă simplă. CAS datorat se deduce
la secțiunea 1.4 din declarația unică.
Exemplu:
O persoană fizică estimează pentru anul 2023 că va încasa un venit brut din activități independente
impuse în sistem real în sumă de 45.000 lei.
Pentru realizarea acestui venit, contribuabilul înregistrează plăți de cheltuieli deductibile în valoare de
7.000 lei.
Astfel, venitul net realizat este de: 45.000 – 7.000 = 38.000 lei (venit încasat minus cheltuieli deductibile,
exclusiv contribuții sociale, CAS și CASS) este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe
economie (12 x 3.000 lei = 36.000 lei). Ca urmare contribuabilul este obligat la plata CAS în anul 2023.
Contribuabilul alege baza minimă de calcul pentru plata CAS și completează declarația unică cu CAS
estimat: 36.000 lei x 25% = 9.000 lei, care poate fi plătită oricând până la data de 25 Mai 2024, într-o
singură tranșă sau în mai multe.
Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare activitate iar venitul net, anual, cumulat,
din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs este cel puțin egal cu nivelul a
12 salarii minime brute pe țară, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului
fiscal, sunt obligați să depună declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii
evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Salariul minim brut pe țară
garantat în plată este cel în vigoare la data depunerii declarației. Fac excepție contribuabilii pentru care
plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări sociale.
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun declarația unică privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului.
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din activități
independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii declarației, acestea datorează contribuția de asigurări
sociale și au obligația depunerii declarației unice. În declarație se completează venitul ales, care trebuie să
fie cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.
independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe
țară, nu datorează contribuția de asigurări sociale, cu excepția celor care au optat pentru plata
contribuției. În acest caz contribuția plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor
necesare determinării pensiei, potrivit legii.
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 25 Mai inclusiv, al anului următor
celui pentru care se datorează contribuția. Termenul de plată a CAS aferent anului 2023 este de 25 Mai
2024.
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente pot efectua plăți reprezentând contribuția
de asigurări socială datorată, oricând până la termenul de plată.
CAS cu reținere la sursă, de către plătitorul de venit

Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din contracte de activitate
sportivă, pentru care impozitul și contribuțiile se rețin de către plătitorul de venit, nu depun declarația
unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, precum și plătitorii de venituri în baza
contractelor de activitate sportivă, stabilesc contribuția de asigurări sociale datorată de către beneficiarul
venitului. Plătitorii de venit care au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări
sociale sunt persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă.
Pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturile de proprietate intelectuală, încadrarea în
categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin raportarea venitului net obținut la
plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară. În acest caz venitul net se determină de către
plătitorii venitului, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
forfetare de 40% asupra venitului brut.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă încadrarea în
categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin raportarea venitului brut din contract
la plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri în
baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă, obținute de la un singur
plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel
puțin egal cu 12/24 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția,
plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale.
În situația în care veniturile sunt realizate din mai multe surse, iar veniturile nete estimate a se realiza de la
cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12/24 salarii minime brute pe țară în
vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, contribuabilul desemnează prin contractul
încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12/24 salarii
minime brute pe țară și care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilește
venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul în curs.
În ambele cazuri, nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părți prin contract, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.
În cazul în care nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală sau nivelul venitului brut în baza
contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pe fiecare
sursă de venit, este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuția, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu
12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul are obligația depunerii declarației unice și plata CAS.
Prevedere introdusă prin legea 296/din 21 Decembrie 2020.
Art. 151. 7^1…în cazul persoanelor fizice care realizează, de la mai mulţi plătitori, venituri din drepturi de
proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă, sub nivelul a 12 salarii minime
brute pe ţară, dar cumulate, aceste venituri se situează peste nivelul a 12/24 salarii minime brute pe
ţară, şi au depus la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui
valoare este peste plafonul de 12/24 salarii minime brute pe ţară, nu se aplică reţinerea la sursă a
contribuţiei. În această situaţie se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea
contribuţiei se face prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice.
Dacă persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau obțin venituri în baza
contractelor de activitate sportivă, pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și
declarării contribuției de asigurări sociale, realizează și venituri din activități independente, pentru
aceste venituri nu se depune declarația unică (pentru înregistrarea ca plătitor de CAS).
Prevederi introduse prin OUG 16/2022.
În cazul veniturilor cu reținere la sursă, plătitorii de venituri sunt obligați să informeze contribuabilii cu
privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale reţinute la sursă. În cazul în care venitul realizat cumulat
depășește plafonul de 24 de salarii iar contribuția reținută a fost calculată la plafonul de 12 contribuabilii
sunt obligați să depună declarația unică, după încheierea anului fiscal, și să stabilească diferența de plată
a contribuției la nivelul plafonului de 24 de salarii.
Art. 151. (6^1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri
în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care s-au aplicat prevederile alin. (6), contribuţia
reţinută de către plătitorul de venit fiind aferentă unei baze de calcul mai mici decât nivelul a 24 de
salarii minime brute pe ţară, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puţin
egal cu 24 de salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (3^1), în
vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale aferente unei baze de calcul egale cu venitul ales care
nu poate fi mic decât nivelul a 24 de salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuţia. În acest caz, contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la
stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorate de către respectivii contribuabili.
(6^2) În situaţia prevăzută la alin. (6^1), plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care
au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice, prevăzută la art. 122, o informare cu privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale
reţinute la sursă.
Nu sunt obligați la plata CAS:

● Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în
sistemul public de pensii potrivit legii (avocați, personal clerical și alții);
● Persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru
veniturile realizate din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală;
● Contribuabilii impuși în sistem real, care estimează și realizează un venit net anual sub pragul de
12 salarii minime pe economie, (sub 36.000 lei în 2023);
● Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează
contribuția de asigurări sociale pentru veniturile venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
● Persoanele fizice care obțin venituri din agricultură, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții,
din jocuri de noroc și premii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, nu datorează CAS;
● Contribuabilii impuși la normă de venit, pentru care valoarea normei de venit corectată este sub
pragul de 12 salarii minime pe economie, (sub 36.000 lei în 2023);
Important! Norma de venit poate fi redusă sau majorată în funcție de mai multe criterii. În cazul în
care un contribuabil cumulează mai multe criterii de corecții, se aplică o singură reducere, în procentul
cel mai mare.
Dacă prin aplicarea corecțiilor, norma de venit (sau normele de venit însumate, dacă sunt mai multe
activități desfășurate de contribuabil) este redusă sub pragul de 12 salarii minime brute pe economie,
contribuabilii nu sunt obligați să plătească CAS pentru anul în curs.
Atenție! Regulă Generală. Pentru determinarea obligației de a plăti contribuții sociale, veniturile
obținute de persoanele fizice se cumulează, fără a lua în calcul veniturile din salarii și din pensii. Astfel:
● Dacă veniturile nete cu reținere la sursă depășesc plafonul de 12 salarii minime pe economie, în
cazul unui singur plătitor de venit, acesta este obligat să rețină contribuții sociale;
● Dacă fiecare venit net, inclusiv din cele cu reținere la sursă, este sub plafonul de 12 salarii
minime pe economie, dar cumulat depășesc plafonul, contribuabilul este obligat să depună
declarația unică și să plătească contribuții;
● Un contribuabil este obligat să plătească contribuții sociale (CAS și/sau CASS) o singură dată
pentru veniturile realizate (fără a lua în calcul veniturile din salarii și din pensii).
Recalcularea Contribuției de asigurări sociale

Persoanele fizice care datorează contribuția și care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria
persoanelor exceptate de la plata contribuției, depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile
de la data la care a intervenit evenimentul, declarația unică și își recalculează contribuția datorată și
declarată pentru anul în curs.
O parte din situațiile pentru care se suspendă și se recalculează plata CAS:
● Contribuabilul intră în categoria pensionarilor;
● Devine membru a unor sisteme proprii de asigurări sociale;
Declarația va fi însoțită de documente justificative care atestă faptul că persoana se încadrează în una din
situațiile prevăzute de lege, cum ar fi:
● copie după decizia de pensionare;
● alte documente prevăzute de lege.
Recalcularea contribuției se efectuează, după cum urmează:
a) modificarea plafonului anual prevăzut pentru 2023 (36.000 lei), corespunzător numărului de luni de
activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul de 36.000 lei recalculat pentru
lunile de activitate;
c) rectificarea venitului ales care nu poate fi mai mic decât plafonul prevăzut la lit. a);
d) determinarea contribuției datorate recalculate prin aplicarea cotei prevăzute – 25% asupra venitului ales
prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic decât plafonul
determinat la lit. a) nu se datorează contribuția de asigurări sociale.
Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CAS de plată

Conform codului fiscal (art. 151 aliniat 15), în situația în care un contribuabil care a estimat un venit net
mai mare de 12/24 salarii, dar ulterior constată că venitul realizat în cursul anului nu va depăși plafonul de
12/24 salarii minime pe economie, poate anula obligația de plată a CAS, prin rectificarea declarației de
venit estimat (rectificativa la capitolul 2 din declarație), depusă până la data de depunere a declarației cu
venitul realizat, anume până la data de 25 mai 2024.
Completarea Declarației Unice

Persoanele fizice care realizează venituri pentru care NU există obligativitatea reținerii la sursă a CAS,
depun declarația unică astfel:
1. completează capitolul 2 din declarație, cu venitul estimat pe anul curent și stabilesc CAS de
plată, dacă venitul estimat este mai mare de 12 salarii minime pe economie, sau
2. după încheierea anului fiscal, completează capitolul 1 din declarație, până la data de 25 mai
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor și stabilesc CAS datorat, dacă venitul
realizat în anul precedent este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie;
Atenție! Deși nu este o noutate, prin OUG 16/2022 se introduce clar prevederea conform căreia dacă s-au
declarat contribuții sociale în declarația de venit estimat, nu mai este necesar să se declare contribuții de
plată și în declarația de venit realizat.
(3^2) …. în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul estimat, contribuabilii
nu au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale.
Exemplu:
O persoană fizică care desfășoară activitatea de avocat, ca profesie liberală, estimează un venit net de
44.000 lei pentru anul 2023 (venit încasat minus cheltuieli deductibile, exclusiv contribuții sociale).
Întrucât valoarea de 44.000 lei este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie (36.000 lei
în 2023) contribuabilul este obligat la plată CAS.
Până la data de 25 Mai 2023 depune la organul fiscal competent (de domiciliu) declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și iși stabilește contribuția de
asigurări sociale datorată pentru anul 2023, după cum urmează: CAS datorat = 36.000 x 25% = 9.000 lei.
În cursul anului 2023, persoana realizează un venit net de 60.895 lei, conform Registrului de Evidență
Fiscală, întocmit după încheierea anului fiscal. Prin urmare, persoana nu este obligată să declarare, din
nou, CASS datorată la plafonul de 12 salarii.
Opțiunea de a plăti contribuția socială CAS (pensie)
Persoanele fizice care desfășoară activități independente și care nu estimează că vor realiza un venit
net anual mai mare de 12 salarii minime brute pe economie pot opta pentru plata contribuției de
asigurări sociale pentru anul curent, în condițiile prevăzute pentru persoanele care estimează că
realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, depun declarația unică până la
25 mai 2023.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din
activitățile independente, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a
12 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, respectiv
36.000 lei în 2022. CAS de plată este 9.000 lei până la data de 25 Mai 2024.
Contribuțiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care contribuabilii au realizat venituri determinate în
sistem real sub nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului
de cotizare și la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Cod fiscal 2023. Contribuția de asigurări de sănătate CASS -10%
veniturile obținute în 2023 se aplică noul Cod Fiscal modificat de OUG 16/15.07.2022 și următoarele
modificări. Până la data de 25 Mai 2023 se completează capitolul I din Declarația Unică 2023, unde
definitivăm impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile obținute în 2022, ca urmare aplicăm
Codul fiscal din 2022. La capitolul II din Declarația Unică 2023, estimăm veniturile din 2023, pentru care
aplicăm prevederile Codului fiscal 2023.
În acest capitol clarificăm:

● categoriile de contribuabili care datorează contribuții sociale de sănătate – CASS;
● nivelul venitului net realizat de la care se datorează CASS în 2023;
● contribuția datorată și termenul de plată a CASS pentru 2023;
Pentru 2023 salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei (cf Hotararea
1447/08.12.2022 publicată în M. Of. nr. 1186 din 9 Decembrie 2022).
Procentul de contribuție este de 10%, care se aplică la baza de calcul. Baza de calcul a CASS a fost
modificată prin Ordonanță de urgență nr 16 din 15 iulie 2022, care introduce două plafoane noi, obligatorii,
de 6 salarii și de 24 de salarii, pe lângă cel de 12 salarii.
● venitul net/norma de venit este mai mică decât plafonul de 6 salarii =18.000 lei;
○ CASS datorat = 0 lei – te poți asigura opțional la sănătate la nivelul a 6 salarii
36.000 lei;
○ CASS datorat = 1.800 lei
72.000 lei;
● venitul net/norma de venit este peste plafonul de 24 salarii, adică peste 72.000 lei;
Categoriile de venituri care datorează contribuția de sănătate (CASS)

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate datorează, după caz, contribuția la asigurări
sociale de sănătate pentru veniturile din România și din afara României, realizate din următoarele
categorii de venituri:
● venituri din activități independente;
● venituri din contracte de activitate sportivă;
● venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
● venituri din asocierea cu o persoană juridică;
● venituri din cedarea folosinței bunurilor;
● venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
● venituri din investiții;
● venituri din alte surse;
● venituri din salarii și asimilate salariilor.
Observație! Nu fac obiectul acestui capitol veniturile din salarii și asimilate salariilor, pentru care plătitorul
de venit este obligat la calculul, declararea și plata contribuției de sănătate. De asemenea, veniturile din
salarii nu intră în calculul plafonului de 12 salarii minime brute pe economie pentru stabilirea obligației
de a plăti CASS.
Persoanele fizice care realizează venituri, din una sau mai multe surse și/sau alte categorii de venituri,
datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a
căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6/12/24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6/12/24 salarii minime brute pe țară, se efectuează prin
cumularea veniturilor obtinute din:
● venitul net sau norma de venit din activități independente;
● venitul brut din contractele de activități sportive;
● venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după deducerea cotei de cheltuieli
forfetare precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real;
● venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;
● venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
● venitul și/sau câștigul din investiții (dividende, dobânzi, etc). În cazul veniturilor din dividende și din
dobânzi se iau în calcul sumele distribuite și încasate.
● venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultura și
piscicultura,
● venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse,
Important! – Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor sau venituri din
pensii, nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din drepturi de
proprietate intelectuală.
Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, sunt obligate la plata CASS pentru
categoriile de venituri enumerate mai sus, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabili sau de către plătitorul de
venit, prin aplicarea cotei de contribuție asupra bazei anuale de calcul.
Încadrarea în plafonul minim și stabilirea contribuției de plată pentru 2023
Pentru 2023 salariul minim brut pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei pe lună,
Dacă estimezi un venit net mai mare de 18.000 lei ești obligat sa te asiguri în sistemul de asigurari de
sanatate si sa platesti CASS.
Baza de calcul a CASS se modifică în funcție de venitul estimat în raport cu plafonul de 6/12/24 salarii
minime pe economie valabil în anul pentru care se depune declarația.
La acest plafon se aplică procentul de contribuție de 10% și se obține valoarea contribuției de plată.
Pentru o contabilitate corectă și un calcul rapid al obligațiilor fiscale, folosește aplicația ContApp –
Pentru anul 2023 termenul de plată a contribuției de sănătate este de 25 Mai 2024. Poți să plătești oricând
contribuția până la acea dată, din una sau mai multe tranșe. În acest termen nu se calculează dobânzi și
penalități.
Exemplu:
O persoană fizică care desfășoară activitatea de traducător ca profesie liberală estimează un venit net de
în 2023) contribuabilul este obligat la plata CASS.
Până la data de 25 Mai 2023 depune online, prin SPV, la organul fiscal competent (de domiciliu) declarația
unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește
contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2023, după cum urmează: CASS datorat
= 18.000 x 10% = 1.800 lei.
CASS cu reținere la sursă

Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane
juridice, din contracte de activitate sportivă stabilesc contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată
de către beneficiarul venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul și reține contribuția la
sursă.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din
asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, iar nivelul net estimat al acestor
venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 6/12/24 salarii minime brute pe țară, de la un singur
plătitor de venit, acesta are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale
de sănătate. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate.
Contribuabilii persoane fizice nu depun declarația unică dar plătitorul de venit are obligația să depună
lunar/trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile,
declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate.
Important! Persoanele fizice pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării
contribuției de asigurări sociale de sănătate, care realizează și alte venituri de natura celor descrise mai
sus, pentru aceste venituri, nu depun declarația unică (pentru înregistrarea ca plătitor de CASS).
Exemplu: dacă un contribuabil obține venituri din activități independente și are și un contract din
drepturi de proprietate intelectuală pentru care plătitorul de venit declară, reține și plătește contribuția,
contribuabilul nu mai trebuie să depună declarația unică pentru plata CASS chiar dacă venitul net
estimat din activități independente este mai mare decât baza minimă de calcul.
Observație! În situația de mai sus rămâne doar obligația de a raporta venitul realizat și de a plăti
impozitul pentru venitul net din activități independente.
În situația în care, veniturile cu reținere la sursă sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de
venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari
decât nivelul a 6/12/24 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția,
contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit care are obligația
calculării, reținerii, plății și declarării contribuției și de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 6/12/24
salarii minime brute pe țară. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de
venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate.
Prevedere introdusă prin legea 296/2020.
Art. 174. 7^1…în cazul persoanelor fizice care realizează de la mai mulţi plătitori venituri din drepturi de
proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane
juridice, sub nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, dar cumulate aceste venituri se situează peste nivelul
a 6 salarii minime brute pe ţară, şi au depus la organul fiscal declaraţia unică privind impozitul pe venit şi
contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un
contract a cărui valoare este peste plafonul de 6 salarii minime brute pe ţară, nu se aplică reţinerea la
sursă a contribuţiei. În această situaţie se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea
contribuţiei se face prin declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice.
Art. 174. (6^1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din activităţi
independente în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice
contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care s-au aplicat prevederile alin. (6), contribuţia reţinută de
către plătitorul de venit fiind aferentă unei baze de calcul mai mici decât nivelul a 12 sau 24 de salarii
minime brute pe ţară, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puţin egal cu 12,
respectiv 24 de salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii declaraţiei unice, în vederea stabilirii
contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente unei baze de calcul egale cu nivelul a 12, respectiv
24 de salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia. În acest caz,
contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la stabilirea contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate datorate de către respectivii contribuabili.
(6^2) În situaţia prevăzută la alin. (6^1), plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care au
obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele
fizice, prevăzută la art. 122, o informare cu privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
Obligația de a depune declarația unică pentru plata CASS

Contribuabilul are obligația depunerii declarației unice dacă nivelul venitului net din drepturi de
proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la
sursă, estimat a se realiza pe fiecare sursă și/sau categorie de venit, este sub nivelul a 6/12/24 salarii
minime brute pe tara în vigoare în anul pentru care se datoreaza contributia, dar venitul net cumulat
din mai multe surse este cel puțin egal cu nivelul plafonului de 12 salarii respectiv 24 de salarii
minime brute pe tara.
Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal, să desfășoare activitate și/sau să realizeze venituri, iar
venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, (cu excepția veniturilor
din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care
impozitul se reține la sursă), estimat a se realiza pentru anul curent este cel puțin egal cu nivelul a 6
salarii minime brute pe țară, sunt obligate să depună declarația unică, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului și să declare contribuția de plată la nivelul a 6/12/24 salarii minime pe economie.
Baza de calcul se stabilește în raport cu venitul estimat, vezi mai sus.
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie, depun declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de
realizare a venitului. Pentru 2023 termenul de depunere este de 25 mai 2023.
Important! Contribuabilii impuși la normă de venit, pentru care valoarea normei de venit corectată este
peste pragul de 6/12/24 salarii minime pe economie, depun declarația unică până la termenul legal 25 Mai
2023 și datorează contribuție la sănătate calculată la baza de calcul de 6/12/24 de salarii minime pe
economie.
care un contribuabil cumulează mai multe criterii de corecții, se aplică o singură reducere, în procentul cel
mai mare.
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din una sau
mai multe surse/categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 6/12/24 salarii minime brute pe țară, iar
venitul net anual cumulat realizat, precum și cel declarat de plătitorii de venituri cu reținere la sursă, este
cel puțin egal cu nivelul a 12/24 salarii minime pe țară, în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuția, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul a 12 respectiv 24
salarii minime pe țară, (cf art. 170 aliniat 17).
Recalcularea contribuției de sanatate

Prin legea 296 din 2020, recalcularea contribuției de sănătate a fost anulată (se abrogă alineatele
12-14 de la art. 174 din codul fiscal). Astfel, contribuabilii nu mai recalculează CASS datorată pe
numărul de luni în care au desfășurat activitate și vor datora contribuții în funcție de venitul net
obținut/norma de venit, raportat la plafonul de 6/12/24 salarii minime pe economie indiferent de data
începerii sau încetării activității. Dacă venitul net este mai mare de 6/12/24 salarii minime pe economie, se
plătește CASS la baza de calcul de 6/12/24 de salarii, indiferent de perioada de activitate.
Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CASS de plată

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și nu se
mai încadrează în plafonul de 6/12/24 de salarii minime brute pe economie își pot modifica contribuția
datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea declarației unice oricând până la împlinirea
termenului legal de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate
de persoanele fizice. A se citi capitolul cu declarația unică rectificativă.
Important! În cazul în care persoanele fizice au estimat un venit mai mare decât baza minimă de calcul
dar realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 6/12/24 salarii minime brute pe țară, iar în anul
fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de
la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, acestea datorează contribuția de asigurări sociale
de sănătate la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară și depun declarația
unică, până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea
definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2023 termenul este de 25 Mai.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se evidențiază în declarația unică privind

impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate este până la data de 25 mai inclusiv, al
anului următor celui pentru care se datorează contribuția. Pentru CASS datorat prin declarația unică
2023 termenul de plata este 25 mai 2024.
Atenție! Începând cu anul fiscal 2018 contribuția obligatorie pentru asigurări sociale de sănătate (CASS)
nu mai este deductibila la calculul venitului net.
● Dacă veniturile nete cu reținere la sursă depășesc plafonul de 6 salarii minime pe economie în
● Dacă fiecare venit net, inclusiv din cele cu reținere la sursă, este sub plafonul de 6 salarii minime
pe economie, dar cumulat depășesc plafonul, contribuabilul este obligat să depună declarația
unică și să plătească contribuții;
● Un contribuabil este obligat să plătească contribuții sociale (CAS și/sau CASS) o singură dată
pentru veniturile realizate (fără a lua în calcul veniturile din salarii și din pensii).

Persoanele fizice care realizează venituri pentru care NU există obligativitatea reținerii la sursă a
CASS, depun declarația unică astfel:
1. completează capitolul 2 din declarație, cu venitul estimat pe anul curent, și stabilesc CASS de
plată, dacă venitul estimat este mai mare de 6/12/24 de salarii minime pe economie, sau
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor și stabilesc CASS datorat, dacă venitul
realizat în anul precedent este mai mare decât plafonul de 6/12/24 salarii minime pe economie.
plată și în declarația de venit realizat. “3^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (3^1), în situaţia în care
venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul estimat, contribuabilii nu au obligaţia
depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele
fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale.”
Exemplu:
O persoană fizică care desfășoară activitatea de avocat, ca profesie liberală, estimează un venit net de
în 2023) contribuabilul este obligat la plata CASS.
asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2023, după cum urmează: CASS datorat = 36.000 x
10% = 3.600 lei.
În cursul anului 2023 persoana realizează un venit net de 48.753 lei, conform Registrului de Evidență
nou, CASS datorată la plafonul de 12 salarii.
Opțiunea de a plăti contribuție socială de sănătate

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care estimează venituri
anuale cumulate sub plafonul de 6 salarii minime brute, precum și de către persoanele fizice care nu
realizează venituri pot opta pentru pentru plata contribuției astfel:
a) contribuabilii care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate sub nivelul plafonului
minim, adică sub 18.000 lei.
● dacă depun declarația unică și se înregistrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate până
la termenul legal de depunere - 25 mai 2023, se pot asigura la o bază de calcul reprezentând
valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii acesteia; sau
● dacă depun declarația unică și se inregistreaza în sistemul de asigurări sociale de sănătate după
termenul legal de depunere, se asigură la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului de
bază minim brut pe țară în vigoare la data depunerii declarației, înmulțită cu numărul de luni
rămase până la termenul legal de depunere a declarației unice (25 mai anul viitor), inclusiv
luna în care se depune declarația.
Exemplu:
O persoană fizică estimează că realizează venituri sub plafonul a 6 salarii minime brute pe țară și depune
declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la data de 1
august, optează pentru plata CASS.
Stabilirea contribuției de asigurări de sănătate:
a) valoarea salariului de bază minim brut pe țară este de 3.000 lei;
b) luna în care se depune declarația – august;
c) numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a declarației unice – 10 luni (august 2023 –
mai 2024);
d) stabilirea bazei de calcul a contribuției: 3.000 lei x 10 luni = 30.000 lei;
e) determinarea contribuției de asigurări sociale de sănătate 30.000 lei x 10% = 3.000 lei
b) persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute în lista de mai sus, nu
sunt salariate și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de
asigurări sociale de sănătate datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de
calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară indiferent de data depunerii declarației unice.
● Baza de calcul redusă pentru 2023 = 6 x3.000 = 18.000 lei;
● Contribuția minima de plata = 10% x 18.000 lei= 1.800 lei.
Prin legea 296 din 2020, se prevede ca persoanele care nu obțin venituri și care s-au asigurat opțional la
sănătate, iar în cursul anului încep să obțină venituri pentru care se datorează CASS, contribuția
opțională datorată și plătită se ia în calcul la stabilirea CASS datorată pentru veniturile obtinute.
Termenul de plată a CASS opțional 2023 este 25 Mai 2024.
Persoanele care se regăsesc în categoria de la punctul b) de mai sus, deci care NU obțin venituri și care
NU sunt exceptate de la plata CASS (vezi mai jos) se pot asigura opțional la sănătate, oricând în cursul
anului, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna în care depun Declarația Unică.
Important! Dacă în perioada în care ești asigurat opțional la CASS, începi să obții venituri care te obligă
la plata CASS sau intri în categoria persoanelor exceptate, ești obligat să depui declarația unică în
termen de 30 de zile de la data evenimentului și să recalculezi contribuția de plată. De exemplu:
● dacă între timp, din persoană fără venituri, devii persoană salariată – nu mai trebuie să plătești
CASS opțional sau
● dacă veniturile sunt mai mari decât ai estimat și vei ajunge să depășești plafonul pentru CASS
obligatoriu;
● sau intri în categoria persoanelor exceptate de la plata CASS: concediu medical, concediu
creștere copil, persoană cu ajutor social, etc.
Important! Estimează cât mai precis venitul net pe care îl vei obține în cursul anului 2023. Este mai bine
să te asiguri anticipat în sistemul public de sănătate și să fii asigurat tot anul 2023. Cealaltă variantă este
să constați, spre sfârșitul anului 2023 sau după încheierea lui, că venitul net realizat este peste plafonul de
6/12/24 salarii minime pe economie, deși ai estimat sub plafon, și să plătești inutil CASS în 2024 pentru
anul 2023, fără să fi fost asigurat la sănătate.
Dobândirea calității de asigurat

Conform legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii – republicată, calitatea de
asigurat în sistemul de asigurări de sănătate a persoanelor care obțin venituri din lista de mai sus se
dobândește la data depunerii declarației unice cu venitul estimat pe anul curent.
Art. 222. (3) Persoanele care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art.
155 alin. (1) lit. b)-h), precum și în cazul celor prevăzute la art. 180 (asigurare opțională) din Legea nr.
227/2015, cu modificările și completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de
asigurări sociale de sănătate și au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declarației, prevăzută
la art. 147 alin. (1) sau art. 174 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare,
după caz.
Perioada pentru care ești asigurat

Persoanele care obțin venituri peste plafon, sunt asigurate de la data depunerii declarației unice până
la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25 mai 2024), dacă nu
depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006);
Persoanele care obțin venituri sub plafon și se asigură opțional, sunt asigurate de la data depunerii
declarației unice până la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25
mai 2024), dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006);
Persoanele care NU obțin venituri și se asigură opțional, sunt asigurate de la data depunerii declarației
unice până la data împlinirii termenului de 12 luni de la data depunerii, (art. 267 legea 95/2006).
Dovada calității de asigurat (cf Ordinului CNAS nr. 1549/ 2018 )

● actul de identitate valabil la data solicitării – original+copie;
● declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice,
precum și Indexul de încărcare al acesteia (recipisă), descărcate din mesageria spațiului virtual
creat pe site-ul ANAF.
Important! Serviciile publice de sănătate nu sunt condiționate de plata CASS. Termenul de plată este 25
mai 2024, pentru declarația depusă în cursul anului 2024. Până la acest termen, poți plăti într-o singură
tranșă sau în mai multe, suma datorată pentru CASS opțional.
Persoane exceptate de la plata contribuției de sănătate – CASS
Conform art. 154 din codul fiscal următoarele categorii de persoane sunt exceptate de la plata CASS.
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv
absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea
studiilor, ucenicii sau studenţii, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului
de studii de doctorat, în limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care
urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti.
Dacă realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) şi f), pentru aceste venituri
datorează contribuţie, conform regulilor specifice prezentului titlu;
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului. Dacă realizează
venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a), b) şi f), pentru aceste venituri datorează contribuţie,
conform regulilor specifice prezentului titlu;
c) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost
înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare,
prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către
regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive
etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările
ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și
văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind
recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și
persoanele prevăzute în Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989,
pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta
muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și
completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi; persoanele fizice pentru
veniturile din salarii și asimilate salariilor de la angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții și
se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie
2028 inclusiv.
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la
vindecarea respectivei afecțiuni;
g) femeile însărcinate și lăuzele;
h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum și pentru veniturile
realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
h1) persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru veniturile din drepturi
de proprietate intelectuală;
i) persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în
urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum și cele care se află în concedii
medicale acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, pentru îndemnizațiile
aferente certificatelor medicale;
j) persoanele care beneficiază de îndemnizație de șomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecție
socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești;
k) persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura
adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în concediu pentru creșterea copilului
potrivit prevederilor art. 2 și art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și
îndemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu
modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi;
l) persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim
garantat, cu modificările și completările ulterioare, pentru aceste drepturi bănești;
m) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unitățile
penitenciare, persoanele reținute, arestate sau deținute care se află în centrele de reținere și arestare
preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum și persoanele care se află în
executarea unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate, respectiv persoanele care se află
în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
n) străinii aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum și pentru cei care sunt
victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identității și sunt
cazați în centrele special amenajate potrivit legii;
o) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte;
p) persoanele cetățeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult
12 luni;
q) voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului
de voluntariat, pe perioada participării la intervenții de urgență sau a pregătirii în vederea participării la
acestea, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și
funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare.
r) persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor
individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi se
încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie
2028 inclusiv;
s) persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor
individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi din industria
alimentară şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 7. Prevederea se aplică până la data
de 31 decembrie 2028 inclusiv.
(2) Persoanele fizice aflate în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. d) – p) dacă realizează veniturile prevăzute
la art. 155, pentru acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, conform regulilor
specifice fiecărei categorii de venituri.
(3) În vederea încadrării în condițiile privind realizarea de venituri prevăzute la alin. (1), Casa Națională de
Asigurări de Sănătate transmite A.N.A.F. lista persoanelor fizice înregistrate în Registrul unic de evidență
al asiguraților din Platforma informatică din asigurările de sănătate, potrivit prevederilor art. 224 alin. (1)
din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată. Structura informațiilor și
periodicitatea transmiterii acestora se stabilesc prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al
președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentului cod.
CONTRIBUȚII SOCIALE DATORATE PENTRU 2024
Cod fiscal 2024. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25%
veniturile obținute în 2024 se aplică noul Cod Fiscal modificat de Legea…. și următoarele
definitivăm impozitul și contribuțiile sociale datorate pentru veniturile obținute în 2023, ca urmare
aplicăm Codul fiscal din 2023. La capitolul II din Declarația Unică 2024, estimăm veniturile din 2024,
pentru care aplicăm prevederile Codului fiscal 2024.
Important! Modificările aduse codului fiscal in 2023 si care intră în vigoare la 1 Ianuarie 2024, nu schimbă
cu nimic metodologia de calcul a contribuției la pensie - CAS în 2024. Doar baza de calcul se modifică.
În acest capitol stabilim:
● persoanele care datorează contribuții sociale pentru pensie – CAS;
● nivelul minim al venitului net realizat de la care se datorează CAS în 2024;
● termenul de depunere a declarației unice și de plată a CAS 2027.
Pentru 2024 salariul minim brut pe economie îl estimăm la valoarea de 3.300 lei (cf Hotărârea
900/2023 publicată în M. Of. nr. 877 din 28 Septembrie 2023).
Procentul de contribuție este de 25%, care se aplică la baza de calcul. Astfel, în funcție de venitul realizat
sau norma de venit:
● venitul net/norma de venit este mai mică decât plafonul de 12 salarii =39.600 lei, inclusiv;
● CAS datorat = 0 lei – te poți asigura opțional la sănătate la nivelul a 12 salarii;
79.200 lei
● venitul net/norma de venit este peste plafonul de 24 salarii, adică peste 72.000 lei, inclusiv
Veniturile pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale sunt:

● Venituri obținute din desfășurarea de activități independente și profesii liberale;
● Venituri din contracte de activitate sportivă;
● Venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Persoanele fizice care desfășoară activități independente (impozitate în sistem real sau la normă de venit)
și obțin venituri din una sau mai multe surse de venit, precum și contribuabilii care obțin venituri din
drepturi de proprietate intelectuală sunt obligați să plătească contribuție de asigurări sociale dacă
estimează (sau obțin) pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12
salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației.
de către plătitorul de venit, depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a
veniturilor.
În această categorie includem persoanele fizice înregistrate ca:
● Persoane Fizice Autorizate (PFA);
● Persoane Fizice Independente (PFI);
● Întreprinderi Individuale (II);
● Întreprinderi Familiale (IF);
● Profesii Liberale, înregistrare la organismele profesionale de care aparțin și la ANAF;
● Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și pentru care
contribuțiile nu se rețin la sursă.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12/24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul
de depunere a declarației, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale
de venit din activități independente.
Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt obligate la plata CAS pentru
categoriile de venituri descrise mai sus, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, o reprezintă venitul ales de contribuabil,
care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12/24 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la
Plafonul minim și valoarea de plată a CAS în 2024
Pentru 2024 salariul minim brut pe economie il estimam la valoarea de 3.300 lei pe luna,
Dacă estimezi în declarația unică, un venit net mai mare de 39.600/79.200 lei ești obligat să te asiguri în
sistemul de asigurări sociale de stat și să alegi venitul la care vrei să plătești contribuția la pensie.
Venitul ales, baza de calcul pentru CAS, nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie lunar
respectiv, mai mic decât plafonul anual de 39.600 lei.
Cei mai mulți contribuabili aleg să se asigure la baza minimă de calcul, respectiv de 12/24 salarii minime
pe economie, dacă venitul net/venitul brut/norma de venit depășește plafonul de 12, respectiv 24 de
salarii.
La baza de calcul aleasă se aplică procentul de contribuție de 25% și se obține valoarea contribuției
anuale de plată, conform bazelor de calcul stabilite mai sus.
Pentru o contabilitate corectă și calculul rapid al obligațiilor fiscale, folosește aplicația Contapp –
Atenție! Pentru veniturile care NU sunt cu reținere la sursă, contribuția de asigurări sociale se
calculează de către contribuabili și se plătește de către aceștia în termenul prevăzut de lege.
Contribuția datorată se evidențiază în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice. ANAF nu va mai emite decizii de impunere în urma depunerii
Declarației Unice, ci va urmări comportamentul de plată a fiecărui contribuabil.
Pentru obligațiile aferente anului 2024 termenul de plată a contribuției este de 25 Mai 2025. Poți să
plătești oricând contribuția până la această dată, din una sau mai multe tranșe. În acest termen nu se
calculează dobânzi și penalități.
Important! Contribuția de asigurări sociale – CAS este integral deductibilă la calcul venitului net
impozabil. Venitul net se determină potrivit regulilor contabilității în partidă simplă. CAS datorat se deduce
la secțiunea 1.4 din declarația unică.
Exemplu:
O persoană fizică estimează pentru anul 2024 că va încasa un venit brut din activități independente
impuse în sistem real în sumă de 85.000 lei.
Pentru realizarea acestui venit, contribuabilul înregistrează plăți de cheltuieli deductibile în valoare de
7.000 lei.
Astfel, venitul net realizat este de de 85.000 – 7.000 = 78.000 lei (venit încasat minus cheltuieli
deductibile, exclusiv contribuții sociale, CAS și CASS) este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime
pe economie (12 x 3.300 lei = 39.600 lei). Ca urmare contribuabilul este obligat la plata CAS în anul
2024.
Contribuabilul alege baza minimă de calcul pentru plata CAS și completează declarația unică cu CAS
estimat: 39.6000 lei x 25% = 9.900 lei, care poate fi plătită oricând până la data de 25 Mai 2025, într-o
singură tranșă sau în mai multe.
Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare activitate iar venitul net, anual, cumulat,
din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs este cel puțin egal cu nivelul a
12 salarii minime brute pe țară, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului
fiscal, sunt obligați să depună declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun declarația unică privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui
de realizare a venitului.
independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii declarației, acestea datorează contribuția de asigurări
sociale și au obligația depunerii declarației unice. În declarație se completează venitul ales, care trebuie să
fie cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.
independente din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe
țară, nu datorează contribuția de asigurări sociale, cu excepția celor care au optat pentru plata
contribuției. În acest caz contribuția plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor
necesare determinării pensiei, potrivit legii.
Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 25 Mai inclusiv, al anului următor
celui pentru care se datorează contribuția. Termenul de plată a CAS aferent anului 2024 este de 25 Mai
2025.
Persoanele fizice care obțin venituri din activități independente pot efectua plăți reprezentând contribuția
de asigurări socială datorată, oricând până la termenul de plată.
CAS cu reținere la sursă, de către plătitorul de venit

Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din contracte de activitate
sportivă, pentru care impozitul și contribuțiile se rețin de către plătitorul de venit, nu depun declarația
unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, precum și plătitorii de venituri în baza
contractelor de activitate sportivă, stabilesc contribuția de asigurări sociale datorată de către beneficiarul
venitului. Plătitorii de venit care au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de asigurări
sociale sunt persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă.
Pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturile de proprietate intelectuală, încadrarea în
categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin raportarea venitului net obținut la
plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară. În acest caz venitul net se determină de către
plătitorii venitului, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
forfetare de 40% asupra venitului brut.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă încadrarea în
categoria persoanelor obligate la plata CAS se determină prin raportarea venitului brut din contract
la plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri în
baza contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă, obținute de la un singur
plătitor de venit, iar nivelul net sau brut, după caz, estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel
puțin egal cu 12/24 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția,
plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale.
În situația în care veniturile sunt realizate din mai multe surse, iar veniturile nete estimate a se realiza de la
cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12/24 salarii minime brute pe țară în
vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, contribuabilul desemnează prin contractul
încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12/24 salarii
minime brute pe țară și care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilește
venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul în curs.
În ambele cazuri, nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părți prin contract, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.
În cazul în care nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală sau nivelul venitului brut în baza
contractelor de activitate sportivă, pentru care impozitul se reține la sursă, estimat a se realiza pe fiecare
sursă de venit, este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuția, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puțin egal cu
12 salarii minime brute pe țară, contribuabilul are obligația depunerii declarației unice și plata CAS.
Prevedere introdusă prin legea 296/din 21 Decembrie 2020.
Art. 151. 7^1…în cazul persoanelor fizice care realizează, de la mai mulţi plătitori, venituri din drepturi de
proprietate intelectuală sau în baza contractelor de activitate sportivă, sub nivelul a 12 salarii minime
brute pe ţară, dar cumulate, aceste venituri se situează peste nivelul a 12/24 salarii minime brute pe
ţară, şi au depus la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
datorate de persoanele fizice, iar în cursul anului încheie cu un plătitor de venit un contract a cărui
valoare este peste plafonul de 12/24 salarii minime brute pe ţară, nu se aplică reţinerea la sursă a
contribuţiei. În această situaţie se aplică sistemul de impozitare prin autoimpunere, iar stabilirea
contribuţiei se face prin Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice.
Dacă persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau obțin venituri în baza
contractelor de activitate sportivă, pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și
declarării contribuției de asigurări sociale, realizează și venituri din activități independente, pentru
aceste venituri nu se depune declarația unică (pentru înregistrarea ca plătitor de CAS).
Prevederi introduse prin OUG 16/2022.
În cazul veniturilor cu reținere la sursă, plătitorii de venituri sunt obligați să informeze contribuabilii cu
privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale reţinute la sursă. În cazul în care venitul realizat cumulat
depășește plafonul de 24 de salarii iar contribuția reținută a fost calculată la plafonul de 12 contribuabilii
sunt obligați să depună declarația unică, după încheierea anului fiscal, și să stabilească diferența de plată
a contribuției la nivelul plafonului de 24 de salarii.
Art. 151. (6^1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau venituri
în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care s-au aplicat prevederile alin. (6), contribuţia
reţinută de către plătitorul de venit fiind aferentă unei baze de calcul mai mici decât nivelul a 24 de
salarii minime brute pe ţară, iar nivelul venitului net sau brut, după caz, cumulat realizat este cel puţin
egal cu 24 de salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (3^1), în
vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale aferente unei baze de calcul egale cu venitul ales care
nu poate fi mic decât nivelul a 24 de salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuţia. În acest caz, contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la
stabilirea contribuţiei de asigurări sociale datorate de către respectivii contribuabili.
(6^2) În situaţia prevăzută la alin. (6^1), plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care
au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice, prevăzută la art. 122, o informare cu privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale
Nu sunt obligați la plata CAS:

● Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în
sistemul public de pensii potrivit legii (avocați, notari și alții);
● Persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru
veniturile realizate din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală;
● Contribuabilii impuși în sistem real, care estimează și realizează un venit net anual sub pragul de
12 salarii minime pe economie, (sub 39.600 lei în 2024);
● Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează
contribuția de asigurări sociale pentru veniturile venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
● Persoanele fizice care obțin venituri din agricultură, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții,
din jocuri de noroc și premii, venituri din cedarea folosinței bunurilor, nu datorează CAS;
● Contribuabilii impuși la normă de venit, pentru care valoarea normei de venit corectată este sub
pragul de 12 salarii minime pe economie, (sub 39.600 lei în 2024);
care un contribuabil cumulează mai multe criterii de corecții, se aplică o singură reducere, în procentul
cel mai mare.
Dacă prin aplicarea corecțiilor, norma de venit (sau normele de venit însumate, dacă sunt mai multe
activități desfășurate de contribuabil) este redusă sub pragul de 12 salarii minime brute pe economie,
contribuabilii nu sunt obligați să plătească CAS pentru anul în curs.
● Salariul minim brut pe ţară luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor de contribuții este cel în
vigoare la termenul de depunere a declaraţiei - 25 mai a anului pentru care se calculeaza CAS și
CASS.
Recalcularea Contribuției de asigurări sociale

persoanelor exceptate de la plata contribuției, depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile
de la data la care a intervenit evenimentul, declarația unică și își recalculează contribuția datorată și
declarată pentru anul în curs.
O parte din situațiile pentru care se suspendă și se recalculează plata CAS:
● Contribuabilul intră în categoria pensionarilor;
● Devine membru al unor sisteme proprii de asigurări sociale;
Declarația va fi însoțită de documente justificative care atestă faptul că persoana se încadrează în una din
situațiile prevăzute de lege, cum ar fi:
● copie după decizia de pensionare;
● alte documente prevăzute de lege.
Recalcularea contribuției se efectuează, după cum urmează:
a) modificarea plafonului anual prevăzut pentru 2024 (39.800 lei), corespunzător numărului de luni de
activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul de 39.800 lei recalculat pentru
lunile de activitate;
d) determinarea contribuției datorate recalculate prin aplicarea cotei prevăzute – 25% asupra venitului ales
prevăzut la lit. c).
În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic decât plafonul
determinat la lit. a) nu se datorează contribuția de asigurări sociale.
Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CAS de plată

Conform codului fiscal (art. 151 aliniat 15), în situația în care un contribuabil care a estimat un venit net
mai mare de 12/24 salarii, dar ulterior constată că venitul realizat în cursul anului nu va depăși plafonul de
12/24 salarii minime pe economie, poate anula obligația de plată a CAS, prin rectificarea declarației de
venit estimat (rectificativa la capitolul 2 din declarație), depusă până la data de depunere a declarației cu
venitul realizat, anume până la data de 25 mai 2025.

Persoanele fizice care realizează venituri pentru care NU există obligativitatea reținerii la sursă a CAS,
1. completează capitolul 2 din declarație, cu venitul estimat pe anul curent și stabilesc CAS de
plată, dacă venitul estimat este mai mare de 12 salarii minime pe economie, sau
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor și stabilesc CAS datorat, dacă venitul
realizat în anul precedent este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie;
plată și în declarația de venit realizat.
(3^2) …. în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul estimat, contribuabilii
nu au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale.
Exemplu:
O persoană fizică care desfășoară activitatea de traducator, ca profesie liberală, estimează un venit net de
în 2024) contribuabilul este obligat la plată CAS.
asigurări sociale datorată pentru anul 2024, după cum urmează: CAS datorat = 39.600 x 25% = 9.900 lei.
În cursul anului 2024, persoana realizează un venit net de 60.895 lei, conform Registrului de Evidență
nou, CAS datorată la plafonul de 12 salarii.
Opțiunea de a plăti contribuția socială CAS (pensie)
Persoanele fizice care desfășoară activități independente și care nu estimează că vor realiza un venit
net anual mai mare de 12 salarii minime brute pe economie pot opta pentru plata contribuției de
asigurări sociale pentru anul curent, în condițiile prevăzute pentru persoanele care estimează că
realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, depun declarația unică până la
25 mai 2024.
Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din
activitățile independente, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a
12 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice, respectiv
39.600 lei în 2023. CAS de plată optional este 9.900 lei până la data de 25 Mai 2025.
Contribuțiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care contribuabilii au realizat venituri determinate în
sistem real sub nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului
de cotizare și la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Cod fiscal 2024. Contribuția de asigurări de sănătate CASS -10%
veniturile obținute în 2024 se aplică noul Cod Fiscal Cod Fiscal modificat de lege și următoarele
Important! Modificările aduse codului fiscal in 2023 si care intră în vigoare la 1 Ianuarie 2024, aduc
schimbări importante in ceea ce priveste contributia de asigurari sociale de sanatate datorata - CASS
2024:
● Din 2024 CASS se calculează la venitul net obținut, iar baza de calcul a CASS nu poate fi mai
mica decât plafonul de 6 salarii minime si nici mai mare decât plafonul de 60 de salarii;
● CASS redevine cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe venitul din activități independente si
activități sportive;
● Pentru stabilirea obligației de a plăti CASS veniturile din activități independente nu se vor cumula
cu veniturile din alte surse (dividende, dobanzi, chirii, etc), pentru aceste venituri se va plăti CASS
separat.
Pentru 2024 salariul minim brut pe economie îl estimăm la valoarea de 3.300 lei (cf Hotărârea
900/2023 publicată în M. Of. nr. 877 din 28 Septembrie 2023).
Cine are obligația de a plăti contribuții sociale de sănătate

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sanatate, datorează, după caz, contribuția asigurari
sociale de sanatate pentru veniturile din România și din afara României, realizate din următoarele
categorii de venituri:
a. venituri din salarii si asimilate salariilor,

a1. venituri din pensii
b. venituri din activități independente, venituri din contracte de activitate sportiva,
c. venituri din drepturi de proprietate intelectuala,
d. venituri din asocierea cu o persoana juridica,
e. venituri din cedarea folosintei bunurilor,
f. venituri din activități agricole, silvicultura si piscicultura,
g. venituri din investiții, (dividende, tranzacții cu titluri, dobanzi, criptomonede, etc )
h. venituri din alte surse,
Observație! Nu fac obiectul acestui capitol veniturile pensii și veniturile din salarii și asimilate salariilor,
pentru care plătitorul de venit este obligat la calculul, declararea și plata contribuției de sănătate. De
asemenea, veniturile din salarii nu intră în calculul plafonului de 6/12/24 sau de 60 de salarii minime
brute pe economie pentru stabilirea obligației de a plăti CASS.
Ca sa fie și mai clar, aceeași persoana, dacă este si salariat, va plăti CAS si/sau CASS pentru fiecare
venit de mai sus – cu excepția veniturilor din drepturi de autor;
CASS 2024 datorat de PFA, II, IF, Profesii Liberale, Activități Sportive (lit. b
de mai sus)
Incepand cu anul 2024 contribuția de asigurari de sanatate – Cass 2024, datorata de catre persoanele
care obțin venituri din activități independente si din contracte de activitate sportiva, se calculeaza prin
aplicarea procentului de contribuție de 10% la baza de calcul. Baza de calcul o reprezinta:
● venitul net sau norma de venit (recalculată dacă este cazul), pentru activitățile independente;
● venitul brut din contractele de activități sportive;
Observație! Daca titularul PFA se încadrează la excepții, CASS se calculează la venitul net, oricare ar fi
acesta. De exemplu, daca venitul net este de 100 lei se datorează 10 lei CASS. Daca titularul nu se
încadrează la excepții, atunci plătește CASS la plafonul de 6 salarii. Excepțiile sunt enumerate mai jos.
CASS minim de plată pentru veniturile de la lit b)

Important! In situația în care venitul net realizat/norma de venit sau venitul brut, in cazul contractelor de
activitate sportiva, este mai mic decat plafonul de 6 salarii, contribuabilul datoreaza CASS la nivelul
plafonului de 6 salarii.
Art. 174 alineat 5). În situația în care baza de calcul prevăzută la art. 170 alin. (1), cumulată din una sau
mai multe surse de venit din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), corespunzătoare veniturilor
estimate/realizate sau pentru care s-a aplicat reținerea la sursă în cursul anului, după caz, este mai mică
decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul de 6 salarii minime brute pe ţară în
vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, persoanele fizice datorează o
diferență de contribuţie de asigurări sociale de sănătate până la nivelul celei corespunzătoare bazei
de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei
prevăzute la art. 120 şi depun declaraţia prevăzută la art. 122, până la data de 25 mai inclusiv a anului
următor celui de realizare a veniturilor.
Excepții de la plata CASS minim

Diferenta de CASS nu se datorează în situația în care persoanele:
● au obținut venituri din salarii pentru care s-a datorat CASS la plafonul de cel puțin 6 salarii minime
pe economie;
● au obținut venituri din categoriile c)-h) de mai sus, pentru care se datoreaza CASS la plafonul de
cel puțin 6 salarii minime pe economie;
● sunt persoane scutite la plata CASS, din categoriile de mai jos:
○ a)copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt
elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de
3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, studenţii-doctoranzi care desfăşoară
activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 - 6 ore
convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul
instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti.
○ b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului.
○ c) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
○ e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
○ f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul
Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni;
○ g) femeile însărcinate și lăuzele;
Important. Persoanele fizice care au calitatea de pensionari si care realizează venituri din activități
independente, sau contracte de activitate sportiva, sub plafonul de 6 salarii minime datoreaza CASS la
nivelul a cel puțin 6 salarii minime brute pe economie, dacă nu se încadrează la excepțiile de mai sus.
Important. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se
iau în considerare pierderile fiscale anuale.
Prevedere introdusă prin legea de modificare a codului fiscal din 2023.
Art. 174 (9) Diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (5) nu se datorează
în cazul în care, în anul fiscal precedent, persoana fizică a realizat venituri din:
a) salarii și asimilate salariilor la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare în
perioada în care au fost realizate veniturile; sau
b) din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. c) - h), pentru care datorează contribuția de asigurări sociale
de sănătate la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere
a declaraţiei prevăzute la art. 120.
(10) Prevederile alin. (9) se aplică și persoanelor fizice care în anul precedent s-au încadrat în categoriile
de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin.
(1) lit. a) - c) și e) - g).
Estimarea CASS de plata pentru categoriile de venit de la lit. b

Daca in 2024, se va mentine salariul de 3.300 lei vom avea:
● Plafon minim de 6 x 3.300 = 19.800 lei rezulta CASS 2024 in valoare minima de 1.980 lei
● Plafon maxim de 60 x 3.300 = 198.000 lei rezulta CASS 2024 in valoare maxima de 19.800 lei
Observație! Daca titularul PFA se încadrează la excepții, CASS se calculează la venitul net, oricare
ar fi acesta. De exemplu, daca venitul net este de 100 lei se datorează 10 lei CASS. Daca titularul nu
se încadrează la excepții, atunci plătește CASS la plafonul de 6 salarii. Excepțiile sunt enumerate mai
jos.

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente si contracte de activitate sportiva
1. activitățile independente:
a. completează capitolul 2 din declarație pana la data de 25 mai, cu venitul estimat pe anul
curent, și stabilesc CASS de plată la nivelul venitului net estimat. Pentru anul 2024
declarația unică cu estimarea veniturilor se depune până la data de 25 Mai 2024.
b. după încheierea anului fiscal, completează capitolul 1 din declarație, până la data de 25
mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor și stabilesc CASS datorat.
Pentru anul 2024 declarația unică cu definitivarea veniturilor si stabilirea diferentei de plata
la CASS se depune până la data de 25 Mai 2025.
2. persoanele care obțin venituri din contracte de activități sportive, depun declarația pentru stabilirea
diferentei de plata a CASS sau impozitului, după caz.
Persoanele fizice care realizeaza venituri din activități independente pentru care nu exista obligativitatea
retinerii la sursa a CASS, depun declarația unică, pana la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de
realizare a veniturilor. Pentru anul 2024 declarația unică cu definitvarea veniturilor se depune până la data
de 25 Mai 2025.
Contribuabilii, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligați să depună declarația unica în
termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Fac excepție contribuabilii care realizează
venituri pentru care impozitul se percepe prin reținere la sursă.
Important! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, sunt obligate la plata CASS pentru
Atenție! În perioada 2018-2023 contribuția obligatorie pentru asigurări sociale de sănătate

(CASS) NU a fost deductibila la calculul venitului net în sistem real de către activitățile
independente (PFA, II, IF, Profesii Liberale). Începând cu anul fiscal 2024, CASS redevine
cheltuiala deductibila la calculul venitului net în sistem real.
Atenție! Deși nu este o noutate, legea de modificare a codului fiscal subliniază clar prevederea conform
căreia dacă s-au declarat contribuții sociale în declarația de venit estimat, nu mai este necesar să se
declare contribuții de plată și în declarația de venit realizat, dacă nu sunt diferente de plata la CASS.
Termenul de plata a CASS 2024 din declarația unica

penalități.
CASS cu reținere la sursa pentru veniturile din activități sportive

În cazul veniturilor realizate în baza contractelor de activitate sportivă, plătitorii veniturilor prevăzuți
calculează și rețin contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, la
momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut realizat. Plătitorul de venit
depune declaraţia 112 și plătește contribuția până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a
fost reţinută.
În situația în care, în cursul anului de realizare a veniturilor, persoanele fizice realizează venituri din
contracte de activitate sportivă de la mai mulți plătitori de venituri și contribuția de asigurări sociale de
sănătate reținută la sursă, este mai mare decât cea corespunzătoare unei baze de calcul egală cu nivelul
de 60 salarii minime brute pe ţară, acestea au obligația recalculării contribuției de asigurări sociale de
sănătate, prin depunerea declaraţiei prevăzută la art. 122, până la data de 25 mai inclusiv a anului
următor celui de realizare a veniturilor. Pentru diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate
rezultată în plus, în urma recalculării, persoana fizică are obligația calculării, declarării și plății impozitului
pe venit.
În cazul în care după recalculare rezulta diferența de contribuție de asigurări sociale de sănătate plătită în
plus, diminuată cu impozitul pe venit, aceasta se compensează sau se restituie conform prevederilor
curente.
Exemplu I.
O persoană fizică care desfășoară activitatea de traducător, ca profesie liberală, estimează un venit net de
Persoana fizica nu se încadrează la excepțiile de la plata CASS art. 174 àlineat 9 si 10.
asigurări sociale de sănătate estimată pentru anul 2024, după cum urmează: CASS datorat = 15.000 x
10% = 1.500 lei.
Scenariul 1. În cursul anului 2024 persoana realizează un venit net de 13.753 lei, conform Registrului de
Evidență Fiscală, întocmit după încheierea anului fiscal. Prin urmare persoana este obligată să depuna
declaratia unica pana la data de 25 mai 2025 si sa declarare CASS datorată la plafonul de 6 salarii minime
= 1.980 lei. (cf art. 174 àlineat 5)
Scenariul 2. În cursul anului 2024 persoana realizează un venit net de 56.500 lei, conform Registrului de
Evidență Fiscală, întocmit după încheierea anului fiscal. Prin urmare persoana este obligată să depuna
declaratia unica pana la data de 25 mai 2025 si sa declarare CASS datorată in valoare de = 5.650 lei.
Exemplu II.
O PFA care desfășoară activitatea de intermediere in asigurari, estimează un venit net de 12.000 lei
pentru anul 2024 (venit încasat minus cheltuieli deductibile, exclusiv contribuții sociale). Persoana fizica
este si salariata in 2024.
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește contribuția de
asigurări sociale de sănătate estimată pentru anul 2024, după cum urmează: CASS datorat = 12.000 x
10% = 1.200 lei.
Fiscală, întocmit după încheierea anului fiscal. Prin urmare, persoana este obligată să depuna declaratia
unica pana la data de 25 mai 2025 și și declarare CASS datorată în valoare de 1.395 lei. (cf art. 174
`
alineat 9)
CASS datorată pentru celelalte venituri (lit. c-h de mai jos)
c. venituri din drepturi de proprietate intelectuala,

d. venituri din asocierea cu o persoana juridica,
e. venituri din cedarea folosintei bunurilor,
f. venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura,
g. venituri din investitii, (dividende, tranzactii cu titluri, dobanzi, criptomonede, etc )
h. venituri din alte surse,
Persoanele fizice care realizează venituri, din una sau mai multe surse și/sau alte categorii de venituri,
datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă estimează pentru anul curent venituri a
căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6/12/24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6/12/24 salarii minime brute pe țară, se efectuează prin
cumularea veniturilor obtinute din:
● venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după deducerea cotei de cheltuieli
forfetare precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real;
● venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;
● venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
dobânzi se iau în calcul sumele distribuite și încasate, după reținerea impozitului de catre plătitorul
de venit.
piscicultura,
● venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse,
Important! – Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor sau venituri din
pensii, nu datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din drepturi de
proprietate intelectuală.
Observație! Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, sunt obligate la plata CASS pentru
Încadrarea în plafonul minim și stabilirea contribuției de plată pentru 2024
Pentru 2024 salariul minim brut pe economie a fost estimat la valoarea de 3.300 lei pe lună,
Dacă estimezi un venit net mai mare de 19.800 lei ești obligat sa te asiguri în sistemul de asigurari de
sanatate si sa platesti CASS.
Baza de calcul a CASS se modifică în funcție de venitul estimat în raport cu plafonul de 6/12/24 salarii
minime pe economie valabil în anul pentru care se depune declarația.
La acest plafon se aplică procentul de contribuție de 10% și se obține valoarea contribuției de plată.
Pentru o contabilitate corectă și un calcul rapid al obligațiilor fiscale, folosește aplicația ContApp –
Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabili sau de către plătitorul de
venit, prin aplicarea cotei de contribuție asupra bazei anuale de calcul.
Astfel, în funcție de venitul estimat:
● venitul estimat este mai mic decât plafonul de 6 salarii =19.800 lei;
○ CASS estimată = 0 lei – (dar exista un CASS minim de plata - vezi mai jos);
● venitul estimat este între de plafonul de 6 salarii și 12 salarii, adică între 19.800 lei și 39.600 lei;
○ CASS estimată = 1.980 lei
● venitul estimat este între de plafonul de 12 salarii și 24 salarii, adică între 39.600 lei și 79.200 lei;
● venitul estimat este peste plafonul de 24 salarii, adică peste 79.200 lei;
Exemplu:
O persoană fizică care obține venituri din chirii, estimează un venit impozabil de 24.000 lei pentru anul
2024. Întrucât valoarea de 24.000 lei este mai mare decât plafonul de 6 salarii minime pe economie
(19.800 lei în 2024) contribuabilul estimează CASS de plată pentru anul 2024.
Până la data de 25 Mai 2024 depune online, prin SPV, la organul fiscal competent (de domiciliu) declarația
unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește
contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2024, după cum urmează: CASS datorat
= 19.800 x 10% = 1.980 lei.
CASS cu reținere la sursă

Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane
juridice, stabilesc contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către beneficiarul venitului, prin
aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul și reține contribuția la sursă.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din
asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la sursă, iar nivelul net estimat al acestor
venituri, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 6/12/24 salarii minime brute pe țară, de la un singur
plătitor de venit, acesta are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale
de sănătate. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate.
Contribuabilii persoane fizice nu depun declarația unică dar plătitorul de venit are obligația să depună,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declarația 112, privind
obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor
asigurate.
În situația în care, veniturile cu reținere la sursă sunt realizate din mai multe surse și/sau categorii de
venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari
decât nivelul a 6/12/24 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția,
contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părți, plătitorul de venit care are obligația
calculării, reținerii, plății și declarării contribuției și de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 6/12/24
salarii minime brute pe țară. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de
venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate.
174. (6) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care contribuția de
asigurări sociale de sănătate se reţine la sursă, obţinute de la un singur plătitor de venit, iar nivelul net
estimat al acestor venituri, pentru anul curent, este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară în
vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, plătitorul de venit are obligaţia să calculeze la o bază
de calcul stabilită potrivit art. 170 alin. (5), să reţină şi să plătească contribuţia de asigurări sociale de
sănătate, precum şi să depună declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1). Declaraţia se depune până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. În contractul încheiat între părţi se
desemnează plătitorul de venit în vederea calculării, reţinerii şi plăţii contribuţiei prin reţinere la sursă, în
anul în curs. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel
stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei anuale datorate. Plătitorii de venituri din drepturi de
proprietate intelectuală care au obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate, sunt cei prevăzuţi la art. 72 alin. (2).
Art. 174. (7) În situaţia în care veniturile prevăzute la alin. (6) sunt realizate din mai multe surse şi/sau
categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale
sau mai mari decât nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuţia, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, plătitorul de venit de la care
venitul realizat este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară şi care are obligaţia să calculeze la o
bază de calcul stabilită potrivit art. 170 alin. (5), să reţină, să plătească şi să declare contribuţia pentru anul
în curs. Plătitorul de venit desemnat depune declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1) până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuţiei calculate şi reţinute la
fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părţi, până la concurenţa contribuţiei datorate.
(8) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă, din asocieri cu
persoane juridice contribuabili potrivit titlurilor II sau III, pentru care s-au aplicat prevederile alin. (7),
contribuţia reţinută de către plătitorul de venit fiind aferentă unei baze de calcul mai mici decât nivelul a 12
sau 24 de salarii minime brute pe ţară, iar nivelul venitului net cumulat realizat este cel puţin egal cu 12
sau 24 de salarii minime brute pe ţară, au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (4), în vederea
stabilirii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferente unei baze de calcul egale cu nivelul a 12 sau
24 de salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia. În acest caz,
contribuţia reţinută de către plătitorul de venit este luată în calcul la stabilirea contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate datorate de către respectivii contribuabili.
(9) În situaţia prevăzută la alin. (8), plătitorii de venituri eliberează la solicitarea contribuabililor care au
obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele
fizice, prevăzută la art. 122, o informare cu privire la nivelul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
(10) Prevederile alin. (6) şi (7) nu se aplică în cazul în care nivelul venitului net din drepturi de proprietate
intelectuală, al venitului net din arendă sau al venitului net din asocieri cu persoane juridice contribuabili
potrivit titlului II sau III, pentru care impozitul se reţine la sursă, estimat a se realiza pe fiecare sursă şi/sau
categorie de venit, este sub nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se
datorează contribuţia, dar nivelul venitului cumulat este cel puţin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară. În
această situaţie, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute la alin. (3) la termenele şi în
condiţiile stabilite.
Obligația de a depune declarația unică pentru plata CASS

Persoanele fizice care realizează venituri din cele prevăzute la lit. c) - h), cu excepția celor pentru
care plătitorii de venituri stabilesc și declară contribuția, depun declarația unică până la data de 25
mai, inclusiv a anului pentru care se datorează contribuția.
Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal, să desfășoare activitate și/sau să realizeze venituri, iar
venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, (cu excepția veniturilor
din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care
impozitul se reține la sursă), estimat a se realiza pentru anul curent este cel puțin egal cu nivelul a 6
salarii minime brute pe țară, sunt obligate să depună declarația unică, în termen de 30 de zile de la data
producerii evenimentului și să declare contribuția de plată la nivelul a 6/12/24 salarii minime pe economie.
Baza de calcul se stabilește în raport cu venitul estimat, vezi mai sus.
Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie, depun declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de
realizare a venitului. Pentru 2024 termenul de depunere este de 25 mai 2024.
În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din una sau
mai multe surse/categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 6/12/24 salarii minime brute pe țară, iar
venitul net anual cumulat realizat, precum și cel declarat de plătitorii de venituri cu reținere la sursă, este
cel puțin egal cu nivelul a 12/24 salarii minime pe țară, în vigoare în anul pentru care se datorează
contribuția, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul a 12 respectiv 24
salarii minime pe țară, (cf art. 174 aliniat 18).
Contribuabilul are obligația depunerii declarației unice dacă nivelul venitului net din drepturi de
proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice, pentru care impozitul se reține la
sursă, estimat a se realiza pe fiecare sursă și/sau categorie de venit, este sub nivelul a 6/12/24 salarii
minime brute pe tara în vigoare în anul pentru care se datoreaza contributia, dar venitul net cumulat
din mai multe surse este cel puțin egal cu nivelul plafonului de 12 salarii respectiv 24 de salarii
minime brute pe tara.
Important! Persoanele fizice pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării
contribuției de asigurări sociale de sănătate, care realizează și alte venituri de natura celor descrise mai
sus, lit. c)-h), pentru aceste venituri nu depun declarația unică, (dacă nu sunt diferente de plata la CASS).
CASS minim de plată pentru veniturile de la lit c)-h)
(19) În cazul în care persoanele fizice aflate în situaţia prevăzută la art. 170 alin. (2) realizează un venit net
anual cumulat sub nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, iar în anul fiscal precedent nu au realizat
venituri din salarii și asimilate salariilor pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate
la un nivel cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe ţară în vigoare în perioada în care au fost realizate
veniturile sau nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1) lit.a)-c) și e)-g), acestea datorează contribuţia de
asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe ţară şi depun declaraţia
prevăzută la art. 122, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în
vederea definitivării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
Important! Prevederea de mai sus este valabila doar pentru cei care depun declaratia unica si estimează
peste plafonul de 6 salarii. In acest caz in situația în care venitul realizat este mai mic decat plafonul de 6
salarii, contribuabilul datoreaza CASS minim calculat la nivelul plafonului de 6 salarii.
Excepții de la plata CASS minim

Prevederea de mai sus nu se aplica in situatia in care persoanele:
● au obtinut venituri din salarii pentru care s-a datorat CASS la plafonul de cel putin 6 salarii minime
pe economie;
● sunt persoane scutite la plata CASS, din categoriile de mai jos:
○ a)copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt
elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de
3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, studenţii-doctoranzi care desfăşoară
activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 - 6 ore
convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul
instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti.
○ b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului.
○ c) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
○ e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
○ f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul
Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni;
○ g) femeile însărcinate și lăuzele;
Important. Persoanele fizice care au calitatea de pensionari și care realizează venituri din categoriile
prevăzute la lit. c) - h) sub plafonul de 6 salarii minime, datoreaza CASS la nivelul a cel puțin 6 salarii,
dacă nu se încadrează la excepțiile de mai sus.
Important. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se
iau în considerare pierderile fiscale anuale.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se evidențiază în declarația unică privind

Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate este până la data de 25 mai inclusiv, al
anului următor celui pentru care se datorează contribuția. Pentru CASS datorat prin declarația unică
2024 termenul de plata este 25 mai 2025.
● Salariul minim brut pe ţară luat în calcul pentru stabilirea plafoanelor de contribuții este cel în
vigoare la termenul de depunere a declaraţiei - 25 mai a anului pentru care se calculeaza CAS și
CASS.

Persoanele fizice care realizează venituri pentru care NU există obligativitatea reținerii la sursă a
CASS, depun declarația unică astfel:
- completează capitolul 2 din declarație, cu venitul estimat pe anul curent, și stabilesc CASS de
plată, dacă venitul estimat este mai mare de 6/12/24 de salarii minime pe economie, sau
- după încheierea anului fiscal, completează capitolul 1 din declarație, până la data de 25 mai
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor și stabilesc CASS datorat.
Atenție! Deși nu este o noutate, legea de modificare a codului fiscal subliniază clar prevederea conform
căreia dacă s-au declarat contribuții sociale în declarația de venit estimat, nu mai este necesar să se
declare contribuții de plată și în declarația de venit realizat. “3^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (3^1),
în situaţia în care venitul realizat se încadrează în acelaşi plafon cu venitul estimat, contribuabilii
nu au obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
datorate de persoanele fizice, prevăzută la art. 122, în vederea stabilirii contribuţiei de asigurări sociale.”
Termenul de plata a CASS 2024 din declarația unica

penalități.
Exemplu IV:
O persoană fizică care desfășoară activitatea de traducător, ca profesie liberală, estimează un venit net de
Persoana fizica nu se încadrează la excepțiile de la plata CASS cf art. 174 àlineat 9 si 10.
Tot în cursul anului 2024 persoană fizică obține venituri din chirii și estimează un venit impozabil de 12.000
lei pentru anul 2024. Întrucât valoarea de 12.000 lei este mai mica decât plafonul de 6 salarii minime pe
economie (19.800 lei în 2024) contribuabilul nu estimează CASS și pentru aceste venituri.
asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2024, după cum urmează:
-CASS estimat din activități independente = 25.000 x 10% = 2.500 lei.
Fiscală, întocmit după încheierea anului fiscal.
Până la data de 25 Mai 2025 depune online, la organul fiscal competent (de domiciliu) declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își stabilește contribuția de
asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2024 pentru veniturile din activități independente, după
cum urmează: CASS datorat = 28.753 x 10% = 2.875 lei
-CASS datorat activități independente = 28.753 x 10% = 2.875 lei.
Exemplu V.
O persoana fizica pensionară, desfășoară activitatea de intermediere în asigurari și estimează un venit net
de 14.000 lei pentru anul 2024 (venit încasat minus cheltuieli deductibile, exclusiv contribuții sociale).
Tot în cursul anului 2024 persoană fizică obține venituri din chirii și estimează un venit impozabil de 22.000
lei pentru anul 2024 pentru care datoreaza CASS, venitul fiind mai mare decat plafonul de 6 salarii.
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și își estimează contribuția de
asigurări sociale de sănătate datorată pentru anul 2024, după cum urmează:
-CASS estimat din activități independente = 14.000 x 10% = 1.400 lei.
-CASS estimat pentru venituri din chirii = 19.800 x 10% = 1.980 lei
În cursul anului 2024 persoana realizează din intermedieri in asigurari un venit net de 16.950 lei, conform
Registrului de Evidență Fiscală întocmit.
Pana la data de 25 mai 2025 persoana depune declaratia unica și declarara CASS datorată pentru venitul
obtinut din activitatea de intermediere in asigurari în valoare de 1.685 lei (diferenta de plata la CASS de
285 lei). Persoana fizica se încadrează la excepțiile de la plata CASS cf art. 174 àlineat 9 si 10.
Exemplu VI.
Aceeași persoana fizica, din exemplul anterior, obține venituri din chirii de 17.000 lei in cursul anului 2024
în loc de 22.000 lei (contractul nu s-a prelungit).
În termen de 30 de zile de la expirarea contractului, depune declarația unică, cu venitul estimat din chirii
de 17.000 lei, venituri din activități independente de 14.000 lei și anulează CASS de plata pentru
veniturile din chirii.
Pana la data de 25 mai 2025, persoana depune declaratia unica și declarara CASS datorată pentru venitul
obtinut din activitatea de intermediere în asigurari, la plafonul de 6 salarii minime pe economie, în valoare
de 1.980 lei. Persoana fizica NU se încadrează la excepțiile de la plata CASS cf art. 174 àlineat 9 și 10.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care estimează venituri
anuale cumulate sub plafonul de 6 salarii minime brute, precum și de către persoanele fizice care nu
realizează venituri pot opta pentru pentru plata contribuției astfel:
la termenul legal de depunere - 25 mai 2023, se pot asigura la o bază de calcul reprezentând
● dacă depun declarația unică și se inregistreaza în sistemul de asigurări sociale de sănătate după
Exemplu:
O persoană fizică estimează că realizează venituri sub plafonul a 6 salarii minime brute pe țară și depune
declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la data de 1
august, optează pentru plata CASS.
a) valoarea salariului de bază minim brut pe țară este de 3.000 lei;
b) luna în care se depune declarația – august;
mai 2024);
d) stabilirea bazei de calcul a contribuției: 3.000 lei x 10 luni = 30.000 lei;
asigurări sociale de sănătate datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de
● Baza de calcul redusă pentru 2023 = 6 x3.000 = 18.000 lei;
● Contribuția minima de plata = 10% x 18.000 lei= 1.800 lei.
opțională datorată și plătită se ia în calcul la stabilirea CASS datorată pentru veniturile obtinute.
Termenul de plată a CASS opțional 2023 este 25 Mai 2024.
Important! Dacă în perioada în care ești asigurat opțional la CASS, începi să obții venituri care te obligă
la plata CASS sau intri în categoria persoanelor exceptate, ești obligat să depui declarația unică în
termen de 30 de zile de la data evenimentului și să recalculezi contribuția de plată. De exemplu:
CASS opțional sau
obligatoriu;
● sau intri în categoria persoanelor exceptate de la plata CASS: concediu medical, concediu
Important! Estimează cât mai precis venitul net pe care îl vei obține în cursul anului 2023. Este mai bine
să te asiguri anticipat în sistemul public de sănătate și să fii asigurat tot anul 2023. Cealaltă variantă este
să constați, spre sfârșitul anului 2023 sau după încheierea lui, că venitul net realizat este peste plafonul de
6/12/24 salarii minime pe economie, deși ai estimat sub plafon, și să plătești inutil CASS în 2024 pentru
anul 2023, fără să fi fost asigurat la sănătate.
Dobândirea calității de asigurat

după caz.
Perioada pentru care ești asigurat

Persoanele care obțin venituri peste plafon, sunt asigurate de la data depunerii declarației unice până
la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25 mai 2024), dacă nu
depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006);
Persoanele care obțin venituri sub plafon și se asigură opțional, sunt asigurate de la data depunerii
declarației unice până la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25
mai 2024), dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006);
Persoanele care NU obțin venituri și se asigură opțional, sunt asigurate de la data depunerii declarației
unice până la data împlinirii termenului de 12 luni de la data depunerii, (art. 267 legea 95/2006).

precum și Indexul de încărcare al acesteia (recipisă), descărcate din mesageria spațiului virtual
mai 2024, pentru declarația depusă în cursul anului 2024. Până la acest termen, poți plăti într-o singură
tranșă sau în mai multe, suma datorată pentru CASS opțional.
Termenul de plata a CASS 2024

penalități.
Recalcularea și definitivarea contribuțiilor sociale
Recalcularea contribuțiilor sociale începând cu anul 2021

La începutul anului 2021, codul fiscal a fost actualizat prin legea 296/21.12.2020 care anulează parțial
recalcularea contribuțiilor sociale.
1.Se abrogă prevederea care permitea recalcularea contribuțiilor sociale de sănătate – CASS în cazul
contribuabililor care în cursul anului fiscal încep activitatea, intră în suspendare temporară a activității sau
își încetează activitatea în cursul anului, (se abrogă alineatele 12-14 de la art. 174 din codul fiscal).
În consecință, contribuabilii nu mai recalculează CASS datorată pe numărul de luni în care au desfășurat
activitate și vor datora contribuții în funcție de venitul net obținut raportat la plafonul de 12 salarii minime
pe economie. Astfel, dacă venitul net este mai mare de 12 salarii minime pe economie, se plătește CASS
la baza de calcul de 12 salarii, indiferent de perioada de activitate.
2. În ceea ce privește CAS, se elimină posibilitate recalculării în cazul în care activitatea este suspendată
în cursul anului. Se permite recalcularea pentru cei care încep activitatea în cursul anului și pentru cei care
intră în categoria persoanelor exceptate de la plata CAS. Cei care devin pensionari de exemplu.
În continuare, este permisă recalcularea CAS, pentru activitățile care încep activitatea în cursul anului
fiscal, pentru lunile rămase până la sfârșitul anului.
Conform normelor de aplicare ale codului fiscal:

(4) Persoanele fizice care încep să desfășoare o activitate independentă sau să realizeze venituri din
drepturi de proprietate intelectuală în cursul anului verifică încadrarea în plafonul anual prevăzut la art. 148
alin. (2), corespunzător numărului de luni de activitate. Plafonul luat în calcul se stabilește proporțional cu
numărul lunilor de activitate rămase până la sfârșitul anului. În situația în care veniturile nete cumulate
estimate a se realiza până la sfârșitul anului sunt cel puțin egale cu plafonul recalculat, persoana fizică
datorează contribuția de asigurări sociale pe care o determină conform art. 151 alin. (13) din Codul fiscal.
(5) Același tratament se aplică și pentru situația în care, în cursul anului, persoanele fizice se încadrează
în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției potrivit art. 150 din Codul fiscal, își suspendă
temporar activitatea sau își încetează activitatea, potrivit legislației în materie. În acest caz, contribuția nu
se datorează începând cu luna în care intervine modificarea.
Exemplu:
Plafonul de 12 salarii valabil pentru anul 2023 = 3.000 x 12 =36.000 lei.
PFA normă de venit, (CAEN 4520 reparații auto). Norma de venit este 36.000 lei/an. În declarația unică
pentru 2023 apar următoarele obligații:
● Impozit – 3600,
● CAS – 9.000 lei,
● CASS – 3.600 lei,
PFA se suspendă la 31.08.2023. Norma de venit ajustată la 8 luni (243 zile de activitate) este 36.000 /
365 x 243 = 23.967 lei.
PFA depune declarația unică rectificativă în 30 de zile de la suspendare și recalculează obligațiile de

plată astfel:
● Impozit – 23.967 x 10 % = 2.397 lei;

● CAS – 0 lei, 23.967 lei este mai mic decât 36.000 lei;
● CASS – 1.800 lei, 23.967 lei este peste plafonul de 6 salarii = 18.000 lei;
Se procedează asemănător și în cazul activităților impuse în sistem real. Suplimentar, acestea depun și
declarația unică în 2024, completată la capitolul 1, pentru definitivarea impozitului și contribuțiilor
sociale din 2023.
Baza legală, art. 151 „(15) Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se
realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (1) își pot modifica
contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea declarației prevăzute la alin. (3),
oricând până la împlinirea termenului legal de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzute la art. 122..”
Pentru mai multe exemple te rog să vezi studiile de caz.
Recalcularea contribuțiilor sociale 2018-2023
Recalcularea CAS și CASS pentru activități care se desfășoară (sau pentru venituri care se obțin)
pe o perioadă mai scurtă decât anul fiscal.
Dilema este următoarea:
Persoanele fizice care obțin venituri peste plafonul de 6/12/24 salarii minime pe economie datorează
contribuții sociale calculate la nivelul plafonului depășit indiferent de perioada în care și-au desfășurat
activitatea în cursul anului?
SAU
Persoanele fizice datorează contribuții sociale în raport cu perioada în care au obținut venituri,
calculează contribuțiile la plafonul recalculat?
Introducerea plafonului pentru calculul contribuțiilor s-a considerat un pas mic, dar înainte, pentru
apropierea reglementărilor fiscale românești de cele în vigoare în țările dezvoltate. În aceste țări, impozitul
și contribuțiile sociale se datorează dacă persoana fizică realizează un venit care depășește un anumit
prag. Sub acest prag/plafon nu se datorează contribuții sociale și/sau impozit.
Pentru România acest prag a fost stabilit la nivelul de 12 salarii minime pe economie, calculat pentru
fiecare an:
● Pentru 2018 : 1.900 x 12 = 22. 800 lei;
● Pentru 2019 : 2.080 x 12 = 24. 960 lei;
● Pentru 2020 : 2.230 x 12 = 26.760 lei;
● Pentru 2021 : 2.300 x 12 = 27.600 lei;
● Pentru 2022 : 2.550 x 12 = 30.600 lei;
● Pentru 2023 avem 3 plafoane:
● 6 salarii = 18.000 lei, doar pentru CASS;
● 12 salarii = 36.000 lei, pentru CAS și CASS;
● 24 salarii = 72.000 lei, pentru CAS și CASS.
Conform codului fiscal intrat în vigoare prin ordonanța nr 18 din 25 Martie 2018 și modificat de nenumărate
ori până la această dată, persoanele fizice care realizează venituri, din una sau mai multe surse și/sau alte
categorii de venituri, datorează contribuții de asigurări sociale dacă estimează pentru anul curent
venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu plafonul de 6,12, 24 de salarii minime brute pe
țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației.
În ceea ce privește Contribuția de asigurări sociale – CAS

Art 148. (1) Persoanele fizice care realizează venituri din activitățile prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și
b1), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale,
dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12
salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzută la art. 120.
În ceea ce privește Contribuția de asigurări de sănătate – CASS

Art 170. (1) Persoanele fizice care realizează venituri prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h), din una sau
mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă
estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime
brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzută la art. 120.
Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6/12/24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de
depunere a declarației unice, se efectuează prin cumularea veniturilor obținute din:
● venitul net sau norma de venit din activități independente, (se datorează CAS și CASS);
● venitul brut din contractele de activități sportive, (se datorează CAS și CASS);
● venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli
forfetare precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat în sistem real; (se
datorează CAS și CASS);
● venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, (se datorează CASS);
● venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, (se
datorează CASS);
dobânzi se iau în calcul sumele distribuite și încasate după data 1 Ianuarie 2018, (se datorează
CASS);
piscicultura, (se datoreaza CASS);
● venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse, (se datoreaza CASS);
Raportat la problema ridicată în primul paragraf situația este simplă pentru cei care funcționează/obțin
venituri pe tot parcursul anului. În acest caz, dacă venitul realizat este peste plafon, se datorează
CAS și CASS calculate la plafonul atins, de 6/12/24 de salarii. Dacă venitul este sub plafonul minim,
CAS și CASS nu sunt obligatorii, dar contribuabilul poate opta pentru plata lor.
Cum se procedează în situația în care activitatea începe sau încetează în cursul anului?
Important! Așa cum am spus la începutul capitolului, odată cu modificările aduse Codului Fiscal și intrate
în vigoare la 1 ianuarie 2021, baza de calcul a CASS nu se mai recalculează în raport cu lunile de
activitate. Rămâne doar ca baza de calcul a CAS să se modifice în raport cu lunile de activitate. Astfel:
Pentru CASS nu contează pe ce perioada obții venituri, o lună sau 8 sau 10 luni, dacă venitul
estimat/realizat este peste plafonul de 6/12/24 de salarii, plătești contribuții sociale; dacă venitul realizat
este sub plafonul de 6 salarii, nu se plătește CASS.
Plafon recalculat la CAS pentru activități care încep sau încetează în cursul anului
Recalcularea plafonului este obligatorie pentru activitățile care încep în cursul anului cu excepția
contribuabililor pentru care plătitorii de venit au obligația calculării, reținerii, plății și declarării contribuției de
asigurări sociale.
Clarificare. Plafonul recalculat este egal cu numărul de luni de activitate înmulțit cu salariul minim pe
economie. Se consideră prima lună, luna în care se depune declarația unică (în termen de maxim 30 de
zile de la înființare/data contractului/încasarea de venituri).
Exemplu: o PFA care a început activitatea în luna august 2023, plafonul recalculat este egal cu: 5 luni x
3.000 lei = 15.000 lei.
Recalcularea plafonului după încheierea anului fiscal este acceptată doar pentru persoanele care au
intrat în categoria de persoane exceptate la plata CAS.
Recalcularea contribuțiilor este stabilită în Codul fiscal la art 151
În ceea ce privește Contribuția de asigurări sociale – CAS

Art 151. (10) Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate independentă și/sau
să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul net, anual, cumulat, din una sau mai
multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime
brute pe țară, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului fiscal, sunt
obligați să depună declarația prevăzută la alin. (3) în termen de 30 de zile de la data producerii
(12) Persoanele fizice care realizează venituri prevăzute la art. 137 alin. (1) lit. b) și b1), pentru care
datorează contribuția și care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la
plata contribuției potrivit art. 150, depun la organul fiscal competent declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 122, în termen de 30 de zile de la
data producerii evenimentului, își recalculează contribuția datorată și declarată pentru anul în curs potrivit
prevederilor alin. (13) și datorează, după caz, contribuția corespunzător plafonului recalculat.
(13) Recalcularea contribuției se efectuează, după cum urmează:
a) modificarea plafonului anual prevăzut la art. 148 alin. (2) corespunzător numărului de luni de activitate;
b) încadrarea venitului net realizat pe perioada de activitate în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2)
recalculat potrivit lit. a);
d) determinarea contribuției datorată recalculată prin aplicarea cotei prevăzută la art. 138 asupra venitului
ales prevăzut la lit. c);
(14) În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic decât plafonul
determinat la alin. (13) lit. a) nu se datorează contribuția de asigurări sociale.
Definitivarea contribuțiilor sociale
Conform codului fiscal, în situația în care s-a estimat sub plafonul de 12/24 salarii iar venitul realizat este
peste plafonul de 12/24 salarii, se datorează contribuții sociale calculate la baza de calcul de 12 sau 24
salarii, nu contează perioada în care s-au obținut veniturile.
Definitivarea contribuțiilor sociale obligă persoanele fizice să completeze capitolul 1 din declarația unică,
să cumuleze veniturile, și să stabilească încadrarea în plafonul de 12 sau 24 de salarii (chiar și pe cei care
sunt impuși la norma de venit sau obțin venituri cu reținere la sursă, dar nu le-au fost reținute contribuții),
cf art. 151 (17) și art. 174 (17) din Codul fiscal.
În ceea ce privește Contribuția de asigurări sociale – CAS Art. 151 (17) În situaţia în care persoanele
fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din veniturile prevăzute la art. 137 alin. (1)
lit. b) şi b1), din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii
minime brute pe ţară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puţin egal cu nivelul a 12 salarii minime
brute pe ţară, în vigoare la data depunerii declaraţiei prevăzute la art. 120, acestea datorează contribuţia
de asigurări sociale la o bază de calcul stabilită potrivit art. 148 alin. (4) şi au obligaţia depunerii declaraţiei
prevăzute la art. 122 până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor în
vederea definitivării contribuţiei de asigurări sociale. În declaraţie se completează venitul ales, care trebuie
să fie cel puţin egal cu nivelul a 12 sau 24 de salarii minime brute pe ţară, după caz.
și
În ceea ce privește Contribuția de asigurări de sănătate – CASS

Art 174. (17) În situaţia în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat
din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri mai mic decât nivelul a 6 salarii minime brute pe
ţară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puţin egal cu nivelul a 6 salarii minime pe ţară, în
vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, acestea datorează contribuţia de asigurări sociale de
sănătate la o bază de calcul stabilită potrivit art. 170 alin. (4) şi au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute
la art. 122, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea
definitivării contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
(4) Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care
realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h) o reprezintă:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art.
120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime
brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la
art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii
minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute
la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puţin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.
Stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale

În Septembrie 2019 s-a publicat ORDINUL Nr. 2547/2019 din 20 septembrie 2019 pentru aprobarea
Procedurii privind stabilirea din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate datorate.
1. Acest ordin face referire doar la persoanele care au estimat sub plafonul de 12 salarii și au
realizat peste plafonul de 12 salarii și nu și-au îndeplinit obligațiile declarative pentru plata
integrală a contribuțiilor sociale. Nu se face referire nici la momentul începerii activității;
2. Ordinul nu face nicio referire la persoanele care au estimat la începutul activității venituri sub
plafonul recalculat (mai mic de 12 luni), și au realizat peste plafonul recalculat, dar sub plafonul de
12 salarii.
Situația în care am estimat sub plafonul recalculat și am realizat peste plafonul recalculat
Codul fiscal nu prevede recalcularea venitului realizat; recalcularea plafonului este prevăzută doar la
estimarea venitului.
Conform codului fiscal, persoanele care au estimat sub plafonul recalculat si au realizat peste plafonul
recalculat, dar sub cel de 12 salarii minime pe economie nu datorează contribuții sociale.
Exemplu: O persoană fizică începe activitatea în luna august (profesie liberală).

Estimează un venit net de 5.000 lei pentru 2022, sub plafonul recalculat de 12.750 lei, deci nu datorează
contribuții sociale.
Persoana fizică realizează 15.000 lei, venit net din activitate în 2022, care se situează sub plafonul de 12
salarii minime pe economie valabil în 2022 de 30.600 lei, dar peste plafonul recalculat de 12.750 lei.
Datorează CAS? Cum completează DU în 2023?
Conform codului fiscal această persoană nu datorează contribuții sociale, deoarece nu a estimat peste
plafonul recalculat și nu s-a încadrat nici la art. 151 (10) la estimare și nu se încadrează nici la art. 151
(17) la definitivare.
Tabel cu situațiile posibile de completare a declarației în cazul plafonului recalculat
Am realizat între Am realizat peste

Am realizat sub
plafonul recalculat și plafonul de 12/24
plafonul recalculat
12 salarii salarii
Nu datorez CAS (nu

Am estimat sub
exista prevedere legală
plafonul recalculat și Nu datorez contribuții Datorez la plafonul de
pentru rectificarea
nu am calculat sociale 12/24 salarii
declarației de venit
contribuții.
estimat)
Am estimat între
plafonul recalculat și Nu datorez CAS.
Datorez la plafonul Datorez la plafonul de
12 salarii. Am calculat Modific declarația de
recalculat 12/24 salarii
CAS la plafonul venit estimat.
recalculat.
Datorez la plafonul
recalculat. Dar ANAF va
Am estimat peste
Nu datorez CAS. trimite decizii de
plafonul de 12 salarii. Datorez la plafonul
Modific declarația de impunere pentru plata
Am calculat CAS la recalculat
venit estimat. CAS la plafonul de 12
plafonul recalculat.
sau 24 de salarii.
Concluzia este că legiuitorul reglementează modul de calcul a contribuțiilor sociale și în funcție de
momentul la care contribuabilul stabilește obligația de a plăti contribuții sociale. Astfel, la același venit,
putem plăti contribuții calculate la plafonul recalculat (dacă am estimat peste plafon de 12 salarii în
declarația de venit estimat) sau plătim la plafonul de 12 salarii dacă am estimat sub plafon și am realizat
peste plafon.
Opinie personală. Se observă din tabel, că persoana care a estimat peste plafonul de 12 salarii plătește
contribuții sociale la nivelul plafonului recalculat, în acest caz considerăm că art 151 (17) nu se aplică
(pentru că s-a estimat peste plafon și s-a realizat peste plafon). Pe când, cei care au estimat sub plafon și
au realizat peste plafon datorează contribuții sociale la nivelul a 12/24 salarii, pentru că lor li se aplică art.
151 (17). Situația se poate remedia prin depunerea unei declarații rectificative la capitolul 2 și estimarea
peste plafon.
Concluzii la recalcularea și definitivarea contribuțiilor sociale
Important!
Conform procedurii de stabilire din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate datorate, ORDINUL Nr. 2547/2019 din 20 septembrie 2019 toți cei care au estimat
sub plafon dar au realizat peste plafonul de 12/24 de salarii salarii și nu au definitivat contribuțiile
sociale vor primi decizii de impunere. O soluție este să așteptăm aceste decizii de impunere, dar vom
avea calculate accesorii (dobânzi și penalități) pentru neplata la termen a obligațiilor fiscale.
Anularea deciziei de impunere din oficiu a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări
sociale de sănătate pentru persoane fizice.
În situaţia în care, în termen de 60 de zile de la data comunicării „Deciziei privind stabilirea din oficiu a
contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”,
contribuabilul îşi îndeplineşte obligaţiile declarative, decizia se anulează.
Important!
Din păcate, în acest caz prevederile legale nu sunt clare, și în funcție de interpretarea dată reglementărilor,
se găsesc mai multe soluții la aceeași problemă. Dacă te găsești în una din situațiile din tabelul de mai
sus, înainte de a lua o decizie, te rog să verifici soluția propusă și din alte surse. Am contactat suportul
ANAF de nenumărate ori, la telefon și în scris, unele persoane au confirmat soluțiile date, unele
interpretează abuziv prevederile fiscale, altele nu au habar de subiect. De aceea, o a doua opinie în cazul
tău este obligatoriu de obținut.
IMPOZITUL PE VENITUL REALIZAT DIN CEDAREA FOLOSINȚEI
BUNURILOR
Impozitarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor
aplicăm prevederile Codului
Impozitul pe venitul din cedarea folosinței bunurilor
Conform art 83 din Codul Fiscal „veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în
natură, provenind din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile, obținute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deținător legal, altele decât veniturile din activități independente.
În aceasta categorie sunt incluse veniturile din:
● venituri din închirierea bunurilor imobile;
● venituri din închirierea bunurilor mobile;
● venituri din arendarea bunurilor agricole.
Metode de impozitare a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor
În funcție de numărul de contracte, venitul din cedarea folosinței bunurilor se determină:

● pentru un număr de până la 5 contracte, inclusiv, impozitul se calculează
○ la venitul brut începând cu 2023 (la venitul net prin deducerea a unui procent de cheltuieli
forfetare până 31 dec 2022);
○ În sistem real prin opțiunea contribuabilului, pe baza datelor din contabilitate;
● numai în sistem real dacă la data de 31 decembrie sunt active cel puțin 6 contracte de închiriere;
În cazul veniturilor obținute din Închirierea în scop turistic a camerelor din locuință personală:
● pentru un număr de până la 5 camere, inclusiv, impozitul se calculează exclusiv cu norme de venit;
● peste 5 camere, sistemul real de impozitare devine obligatoriu începând cu anul următor;
Baza de calcul a impozitului pe venitul din cedarea folosinței bunurilor
Procentul de impozit de 10% se aplică, după caz la:
● Venitul net determinat după deducerea unei cote de cheltuieli forfetare de 40% pentru veniturile
obținute până la data de 31 decembrie 2022;
● Începând cu 2023 procentul de impozit de 10% se aplică la venitul brut din contractul încheiat între
părți (se elimină cota de cheltuieli forfetare de 40%);
● Venitul net determinat în sistem real, ca diferența dintre venituri încasate și cheltuieli deductibile;
● Norma de venit stabilită pe cameră închiriată din locuință personală pentru veniturile din activități
turistice;
Contribuții sociale datorate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor
Persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor nu iau în calcul aceste venituri la
stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale– CAS (pensie).
Persoanele fizice care obțin venituri din această categorie se încadrează în categoria persoanelor obligate
la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului net/normei de venit estimate
(cumulat și cu alte venituri obținute de contribuabil), depășește plafonul anual de 6/12/24 salarii minime
brute pe țară:
● pentru venitul net realizat în 2021: 2.300 lei x 12 luni = 27.600 lei rezultă CASS datorat = 2.760 lei;
● pentru venitul net realizat în 2022: 2.550 lei x 12 luni = 30.600 lei rezultă CASS datorat = 3.060 lei;
● pentru veniturile obținute în 2023 avem 3 plafoane:
○ plafonul de 6 salarii = 18.000 lei rezultă CASS datorat = 1.800 lei;
○ plafonul de 24 salarii = 72.000 lei rezultă CASS datorat = 7.200 lei.
Important! Impozitul se datorează chiar dacă persoana fizică nu a încasat efectiv chiria.
Taxa pe valoare adăugată
Taxa pe valoare adăugată este opțională. Conform art 292 din Codul fiscal sunt scutite de TVA (2) e)
arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra
unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct și superficia, cu plată, pe o anumită perioadă. Fac excepție
următoarele operațiuni:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor;
(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute mai sus.
Înregistrarea contractelor de cedare a folosinței bunurilor la ANAF
Tot de la 1 ianuarie 2023, contractele de cedare a folosinței bunurilor se vor înregistra din nou la ANAF.
(6^1) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate
personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite
ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal
competent.
(23) În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la
organul fiscal competent, a contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în
termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.
Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune conform cu prevederile OPANAF 2031/17.11.2022,
formularul 168 se descarcă mai jos:
Descarcă cerere de înregistrare prin SPV
Descarcă cerere de înregistrare la ghișeu
● Contractele în vigoare și nedeclarate până la data de 31 decembrie 2022 se vor declara în termen
de 90 de zile, deci până la data de 31 Martie 2023.
● Contractele încheiate începând cu 1 ianuarie 2023, se vor declara în termen de 30 de zile de la
data contractului;
● Fiecare coproprietar trebuie să depună cerere de înregistrare, cu venitul realizat/estimat procentual
cu cota deținută din bunul închiriat. Și declarația unică se depune de către fiecare coproprietar.
● Formularul se depune și în 30 de zile de la modificarea contractului, odată cu declarația unică
rectificativa – capitolul II, de către fiecare coproprietar.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor mobile și imobile
În funcție de numărul de contracte, venitul din cedarea folosinței bunurilor se determină:

● pentru un număr de până la 5 contracte, inclusiv, impozitul se calculează
○ la venitul brut începând cu 2023 (la venitul net prin deducerea a unui procent de cheltuieli
forfetare până 31 dec 2022);
○ În sistem real prin opțiunea contribuabilului, pe baza datelor din contabilitate;
● în sistem real dacă la data de 31 decembrie sunt active cel puțin 6 contracte de închiriere;
Contribuabilul are încheiate un număr de până la 5 contracte de închiriere
Contribuabilul are încheiate un număr de până la 5 contracte de închiriere, caz în care venitul net se
determină:
A. Prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 40%. Impozitul se calculează
prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net obținut.
Atenție! Începând cu 2023 procentul de impozit de 10% se aplică la venitul brut din contractul încheiat
între părți (se elimină cota de cheltuieli forfetare de 40%);
În cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut
se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent
de momentul încasării chiriei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform
dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate
de cealaltă parte contractantă.
Contribuabilul nu este obligat să conducă evidența contabilă și nu completează Registrul de evidență
fiscală.
Declarația unică în acest caz. Contribuabilul depune declarația unică completată corespunzător la
CAPITOLUL II. DATE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITURILE ESTIMATE/ NORMĂ DE VENIT A SE
REALIZA ÎN ROMÂNIA ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE DATORATE PENTRU ANUL
SUBSECȚIUNEA II.1.1 Date privind impozitul pe veniturile estimate din România, impuse în sistem real/pe
baza cotelor forfetare de cheltuieli
i) În situația în care prețul contractului este încheiat în lei, contribuabilul depune declarația unică cu venitul
estimat pentru 2022 (capitolul 2 din declarație) dar nu mai depune declarația cu venitul realizat în 2023
(capitolul 1 din declarație).
ii) În situația în care prețul contractului este încheiat în altă monedă (euro, dolar, etc), determinarea
venitului brut anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca
Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul
pe venitul estimat și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, capitolul 2.
Dacă s-au obținut venituri din cedarea bunurilor în valută în cursul anului 2022, contribuabilul este obligat
să depună declarația unică 2023, (unde completează capitolul 1) după încheierea anului fiscal și să
recalculeze venitul încasat. Venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de
schimb mediu anual al pieței valutare comunicat de Banca Națională a României, pentru anul încheiat.
Pentru 2022 cursul mediu a fost stabilit la valoarea de 4,9315 lei.
Pentru situația în care există mai mulți proprietari ai bunului cedat, venitul net din cedarea folosinței
bunurilor deținute în comun se repartizează între coproprietari proporțional cu cotele deținute de aceștia în
coproprietate. Venitul net din cedarea folosinței bunurilor deținute în comun, în devălmășie se repartizează
în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în
condițiile în care în contractul de cedare a folosinței se menționează că partea contractantă care cedează
folosința este reprezentată de coproprietari. În condițiile în care coproprietarii decid asupra unei alte
împărțiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voința părților.
Important! Persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din mai multe surse,
respectiv contracte de închiriere, completează câte o subsectiune pentru fiecare sursă de venit.
Exemplu 2019
O persoană fizică încheie un contract de închiriere valabil de la 1 ianuarie 2019 până la 31 decembrie,
pentru o chirie în valoare de 500 euro/luna (6.000 euro/an).
Depune declarația unică în data de 29 ianuarie 2020. Cursul de schimb comunicat de Banca Națională a
României pentru ziua precedentă, 21 ianuarie 2019 este de 4,7787 lei/euro.
Venitul brut estimat pentru anul 2020 este de 28.672 lei (6.000 euro x 4,7787 lei /euro);
Cota forfetară de cheltuieli calculată = 28.672 lei x 40% = 11.469 lei;
Venitul net estimat este de 28.672 lei – 11.469 = 17.203 lei;
Impozitul estimat datorat în cursul anului 2019 este în valoare de 17.203 lei x 10% =1.720 lei;
Termenul de plată al impozitului este de 25 mai 2021, inclusiv. Contribuabilul poate efectua oricând plăți în
cursul anului 2020.
Acesta este singurul venit obținut de contribuabil. Valoare venitului net de 17.203 lei este sub plafonul de
12 salarii minime pe economie, ca urmare contribuabilul nu datorează CASS pentru anul 2020.
Pentru că chiria a fost stabilită în valută, contribuabilul completează în declarația unică din 2021, capitolul
1, cu recalcularea chiriei în valută folosind cursul valutar comunicat de BNR de la sfârșitul fiecărei luni de
activitate. Vezi la studiile de caz exemplele de completare a declarației unice
Exemplu 2023
În continuarea exemplului de mai sus, persoana fizică:
Depune declarația unică în data de 03 februarie 2023.
Pentru că chiria a fost stabilită în valută, contribuabilul completează în declarația unică din 2023, capitolul
1, cu recalcularea chiriei în valută folosind cursul valutar comunicat de BNR de la sfârșitul anului 2022 =
4,9315 lei/euro.
La capitolul II, venitul brut estimat pentru anul 2023 este de 6.000 euro x 4,9005 = 29.403 lei. Cursul de
schimb comunicat de Banca Națională a României pentru ziua precedentă, 02 februarie 2023 este de
4,9005 lei/euro;
Impozitul estimat datorat pentru 2023 este în valoare de 29.403 lei x 10% = 2.940 lei;
Acesta este singurul venit obținut de contribuabil. Valoare venitului net de 29.403 lei se situează peste
plafonul de 6 salarii, dar sub plafonul de 12 salarii minime pe economie valabil în 2023, prin urmare
contribuabilul datorează CASS pentru anul 2023: CASS datorată = 1.800 lei.
Termenul de plată al impozitului și a CASS este de 25 mai 2024, inclusiv. Contribuabilul poate efectua
oricând plăți până la această dată.
Vezi la studiile de caz exemplele de completare a declarației unice.
B. În sistem real prin opțiunea contribuabilului, pe baza datelor din contabilitate.

Venitul net se obține prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor deductibile realizate în cursul anului fiscal.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități
independente determinate în sistem real. Astfel, contribuabilul este obligat să conducă evidența contabilă
în partidă simplă, și să completeze Registrul de Evidență Fiscală și declarația unică în mod corespunzător.
După încheierea anului fiscal contribuabilul depune declarația unică completată atât pentru capitolul 1
(venit realizat în 2022) cât și capitolul 2 cu venitul estimat pentru 2023.
Opțiunea de a determina venitul în sistem real se menține pentru cel puțin 2 ani.
Contribuabilul are încheiate peste 5 contracte de închiriere (cel puțin 6 contracte)

Dacă la sfârșitul anului fiscal se obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui
număr mai mare de 5 contracte de închiriere, începând cu anul fiscal următor aceste venituri intră în
categoria veniturilor din activități independente și se supun regulilor de stabilire a venitului net pentru
această categorie.
● dacă la sfârșitul anului 2022 numărul de contracte de închiriere a fost de cel puțin 6, inclusiv,
contribuabilul era obligat în 2020 să determine venitul net în sistem real și completează capitolul 1
și capitolul 2 din declarația din 2023;
● dacă la sfârșitul anului 2022 numărul de contracte de închiriere a fost de cel puțin 6, inclusiv, se
aplică sistemul real de impozitare și se completează corespunzător capitolul 2 din declarație pe
2023 – venit estimat în sistem real.
Cf Ordin nr. 2902/2016 din 10 octombrie 2016, la stabilirea numărului de contracte se au în vedere
contractele de închiriere/subînchiriere aflate în derulare la data de 31 decembrie a anului precedent celui
de impunere, cu excepția contractelor de arendare a bunurilor agricole.
Veniturile și cheltuielile luate în calcul pentru stabilirea venitului net anual sunt cele realizate la nivelul
tuturor contractelor de închiriere/subînchiriere aflate în derulare în anul de raportare, indiferent de numărul
acestora.
În cazul contractelor încheiate între părți în care venitul din cedarea folosinței bunurilor reprezintă
echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza
cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă
celei în care se efectuează impunerea.
Avantajele și dezavantajele impozitării în sistem real a contractelor de cedare a

folosinței bunurilor
Odată cu modificările codului fiscal, impozitul pe acest venit crește cu 67%.

● în 2022 la 100 lei venit brut se datora 6 lei impozit, pentru că venitul brut se reducea cu 40%
cheltuieli forfetare;
● din 2023, la aceeași 100 lei, se va plăti 10 lei impozit, dacă optezi pentru impozitarea venitului brut
din contract;
Pentru a alege sistemul optim de impozitare, trebuie să stabilim:
1. care sunt avantajele impozitării în sistem real a veniturilor din chirii, (venituri din cedarea folosinței
bunurilor), și
2. care sunt cheltuielile pe care le putem deduce din venitul încasat, astfel încât diferența de impozit
câștigată să acopere costul cu contabilitatea acestor venituri.
Avantajele impozitării în sistem real a venitului din chirii:

1. Cel mai important avantaj venitul înregistrat este egal cu venitul încasat, adică impozitul se
calculează la venitul net încasat și nu la venitul stabilit în contract, care uneori poate nu se
încasează (chiriașii pot pleca și nu se mai poate întocmi un act adițional de încetare contract);
2. Al doilea avantaj constă în faptul că poți reduce venitul net astfel încât să plătești CASS la un
plafon mai mic, adică poți introduce cheltuieli deductibile și reduce plafonul de CASS sub 6 ,12, 24
de salarii – vezi mai jos plafoanele.
3. Al treilea avantaj constă în reducerea bazei de calcul a impozitului prin introducerea de cheltuieli
deductibile, deci un impozit de plată.
Principalul dezavantaj constă în faptul că trebuie alocat timp pentru colectarea documentelor și
contabilizarea acestora.
ContApp, aplicația noastră de contabilitate, este special construită pentru activități impuse în sistem real și
generează automat toate registrele obligatorii.
Care sunt cheltuielile deductibile care pot fi deduse din venitul din chirii încasat:
● cheltuieli cu întreținerea și reparația bunurilor;
● cheltuieli cu amenajările și dotările;
● cheltuieli cu utilitățile, cele stabilite prin contract;
● cheltuieli cu taxele locale;
● cheltuieli cu amortizarea;
● cheltuieli cu dobânzile și costurile de finanțare pentru achiziția bunurilor;
● cheltuieli cu asigurările;
● și toate celelalte cheltuieli care au legătură cu venitul realizat.
Creează un cont gratuit în aplicația ContApp și descarcă lista de cheltuieli deductibile și nedeductibile
valabilă și pentru impozitarea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor în sistem real.
Contabilitatea în sistem real a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor

Presupune înregistrare cronologică a plăților și încasărilor, conform documentelor justificative: facturi,
bonuri fiscale, contracte, extrase bancare, etc.
Întocmirea următoarelor registre și jurnale:
● Registrul-jurnal de încasări și plăți;

● Registrul de evidență fiscală;
● Declarația unică.
Toate registrele de mai sus, inclusiv declarația unică se generează automat în aplicația ContApp, în baza
plăților și încasărilor înregistrate. Mai multe despre contabilitatea în partidă simplă găsiți pe această
pagină.
Important! Pentru impozitarea în sistem real a chiriilor nu este necesară înregistrarea la Registrul
Comerțului; se depune doar declarația unică unde se bifează la capitolul 2, secțiunea 4. cedarea folosinţei
bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente”. Opțiunea de a stabili venitul net din
chirii în sistem real se realizează prin Declarația Unică, care are termen 25 mai 2023.
Declarația unică și opțiunea de a stabili venitul în sistem real
Important! Pentru alegerea formei de impozitare se depune Declarația Unică, până la data de 25 mai
2023. Dacă optezi pentru impozitare în sistem real, trebuie să menții acest sistem de impozitare pentru cel
puțin 2 ani.
1. Veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impuse la venitul brut, se vor declara la capitolul II din
declarația unică. Dacă contractul este în valută, pentru stabilirea venitului în lei se foloseste cursul
valutar valabil în ziua precedentă. Contractele în valută se declară și la capitolul 1 din declarația
unică a anului următor obținerii venitului, caz în care se folosește cursul mediu anual stabilit de
BNR.
2. Veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impuse în sistem real, se vor declara astfel:
○ la capitolul II din declarația unică 2023, de unde se selectează secțiunea 4. Cedarea
folosinţei bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente, ca venit
estimat;
○ și anul următor, la capitolul pentru definitivarea veniturilor realizate în anul anterior, se
raportează venitul conform Registrului de Evidență Fiscală.
Important! Fiecare coproprietar al bunului cedat trebuie să depună declarația unică cu venitul estimat și
să calculeze impozitul și contribuțiile sociale. De asemenea, la modificarea contractului se depune
declarația unică rectificativa – capitolul II, de către fiecare coproprietar.
Venituri din închirierea în scop turistic a camerelor din locuințe personale
Metode de impozitare a veniturilor:
● pentru un număr de până la 5 camere, inclusiv, impozitul se calculează exclusiv cu norme de venit;
● peste 5 camere, sistemul real devine obligatoriu începând cu anul următor;
Închiriere în scop turistic până la 5 camere
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe
proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un
impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Găsești aici normele de venit turistice valabile
pentru anul 2023.
Sistemul de impunere cu norme de venit se aplică până la sfârșitul anului chiar dacă se depășește
numărul de 5 camere în cursul anului. Începând cu anul următor depășirii numărului de 5 camere (cel puțin
6 camere de închiriat, situate în una sau mai multe locuințe), se aplică sistemul real de impozitare.
Legea 296/2020, pentru modificarea şi Codului fiscal:
(3) Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală,
altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea
posibilității de şedere pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an
calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă.
(4) Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere
inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depăşirii numărului
de 5 camere de închiriat în cursul aceluiaşi an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei
anuale de venit pentru întregul an fiscal.
(5) În cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal
următor determinarea venitului net se realizează în sistem real şi se supune impunerii potrivit prevederilor
cap. ÎI – Venituri din activităţi independente.
(2) Nivelul normelor anuale de venit, pe categorii de localităţi, în funcţie de amplasamentul locuinţei, se
stabileşte prin ordin al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri – turism. Ministerul Economiei,
Energiei şi Mediului de Afaceri – Turism transmite anual Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nivelul
normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului
anterior celui în care urmează a se aplica.
(3)Categoriile de localităţi în care sunt amplasate locuinţele proprietate personală prevăzute la alin. (2)
sunt diferenţiate potrivit legislaţiei în materie astfel:
a) staţiuni turistice de interes naţional, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre;
b) staţiuni turistice de interes local, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre;

c) staţiuni balneare, climatice şi balneoclimaterice, cu excepţia celor de pe litoralul Mării Negre;
d) localităţi din Delta Dunării şi de pe litoralul Mării Negre;
e) alte localităţi decât cele prevăzute la lit. a) – d).
(4) Normele anuale de venit prevăzute la alin. (2) se ajustează în funcţie de următoarele criterii:
a) inexistenţa mijloacelor de transport în comun rutiere sau feroviare;
b) situarea locuinţei în mediul rural;
c) materialele de construcţii din care sunt construite clădirile în care sunt situate camerele sunt altele decât
beton sau cărămidă;
d) lipsa cel puţin a uneia dintre următoarele utilităţi, de care beneficiază imobilele din care fac parte
camerele închiriate prin racordare la reţeaua publică: apă, canalizare, energie electrică, gaz;
e) grupul sanitar aferent camerei închiriate nu este pus în exclusivitate la dispoziţia turiştilor;
f) suprafaţa camerei închiriate în scop turistic nu depăşeşte 15 mp.
(4^1) Nivelul normelor anuale de venit transmise anual de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de
Afaceri – Turism, potrivit alin. (2), se consideră că reprezintă nivelul maxim al veniturilor ce pot fi realizate
din închirierea în scop turistic a unei camere situate în locuinţa proprietate personală.
(4^2) Normele anuale de venit transmise de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri –
Turism pot fi ajustate de către contribuabili prin reducerea acestora cu 30%, în situaţia în care sunt
îndeplinite cel puţin 3 dintre criteriile prevăzute la alin. (4) lit. a) – f).
(4^3) Norma anuală de venit/Norma anuală de venit ajustată, după caz, se reduce astfel încât să reflecte
perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată, în funcţie de următoarele
situaţii:
a) începerea realizării de venituri din închirierea în scop turistic;
b) încetarea realizării de venituri din închirierea în scop turistic.

(4^4) Prin începerea realizării de venituri se înţelege prima zi de închiriere a unei camere, iar prin
încetarea realizării de venituri se înţelege ultima zi de închiriere a aceleiaşi camere.
(4^5) În cazul începerii sau încetării închirierii în scop turistic, în cursul anului fiscal, pentru determinarea
venitului anual stabilit în funcţie de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată,
corespunzătoare perioadei de închiriere, se procedează după cum urmează:
a) se determină norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, prin împărţirea la 12 a valorii normei
anuale de venit/normei anuale de venit ajustate, după caz;
b) norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată se multiplică cu numărul de luni întregi în care
închirierea în scop turistic a fost desfăşurată, în cursul anului fiscal respectiv;
c) în cazul în care contribuabilii încep şi încetează închirierea în scop turistic în cursul aceleiaşi luni, venitul
realizat în luna respectivă se consideră egal cu:
(i) norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă perioada de închiriere este de cel
puţin 15 zile;
(ii) jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă perioada de
închiriere este mai mică de 15 zile;
d) în cazul în care contribuabilii încep închirierea în scop turistic în cursul unei luni, fără a-şi înceta
activitatea în luna respectivă, venitul realizat în luna respectivă se consideră egal cu:
(i) norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă evenimentul s-a produs anterior
datei de 15 a lunii respective;
(ii) jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, dacă evenimentul s-a
produs începând cu data de 15 a lunii respective;
e) în cazul în care contribuabilii încetează închirierea în scop turistic în cursul unei luni, venitul realizat în
luna respectivă se consideră că este egal cu:
(i) jumătate din norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, dacă evenimentul s-a produs
anterior datei de 15 a lunii respective;
(ii) norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, dacă evenimentul s-a produs începând cu data
de 15 a lunii respective;
f) venitul anual stabilit în funcţie de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, după caz,
corespunzător perioadei de închiriere în scop turistic a unei camere, în cursul anului fiscal respectiv, se
determină prin însumarea următoarelor elemente:
(i) valoarea normei lunare de venit/normei lunare de venit ajustate, după caz, multiplicată cu numărul de
luni întregi în care închirierea în scop turistic a fost desfăşurată;
(ii) norma lunară de venit/norma lunară de venit ajustată, după caz, sau jumătate din valorile
corespunzătoare acestora, luate în calcul în funcţie de situaţiile prevăzute la lit. c), d) şi e);
g) venitul anual corespunzător perioadei de închiriere în scop turistic, pentru un număr de până la 5
camere inclusiv, în cursul anului fiscal respectiv, se stabileşte prin însumarea venitului anual determinat
potrivit lit. f) pentru fiecare cameră.
(4^6) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti publică normele
anuale de venit corespunzătoare unei camere de închiriat, transmise anual de Ministerul Economiei,
Energiei şi Mediului de Afaceri – Turism în conformitate cu prevederile alin. (4^1), în cursul trimestrului IV
al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
(4^7) Contribuabilii au obligaţia, pentru fiecare an fiscal, să completeze şi să păstreze fişa capacităţii de
cazare, astfel încât să permită identificarea şi controlul, de către organul fiscal competent, a informaţiilor
utilizate la completarea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de
persoane fizice.
(4^8) Modelul, conţinutul, precum şi modalitatea de gestionare a formularului tipizat „Fişa capacităţii de
cazare” se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(4^9) Contribuabilii au obligaţia să completeze şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an
fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, declaraţia unică
privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. I – Date privind
veniturile realizate, prevăzută la art. 122.
Important! Ce este nou în Codul fiscal 2021 față de Codul fiscal 2018-2020:
● Începând cu anul 2021, contribuabilii, persoane fizice, care închiriază până la 5 camere în scop
turistic, nu mai pot opta pentru sistemul real de impozitare, venituri minus cheltuieli, și sunt
obligați să aplice sistemul de impozitare cu normă de venit;
● Contribuabilii, persoane fizice, care obțin venituri din închirierea în scop turistic a camerelor din
locuință personală nu mai au obligația de a completa declarația de venit estimat atunci când
încep, suspendă sau încetează activitatea în cursul anului;
● Contribuabilii au obligația de a completa numai declarația cu venitul realizat pentru anul fiscal
încheiat, până la data de 25 mai a anului curent;
● Prin urmare, pentru anul 2022 venitul obținut se declara la capitolul 1 din declarația unică, cu
termen de depunere 25 mai 2023;
Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra
normei anuale de venit pe fiecare cameră, impozitul fiind final.
În declarație se bifează:
● SUBSECȚIUNEA I.1.3 Date privind impozitul pe veniturile din închirierea în scop turistic a
camerelor situate în locuințe proprietate personală, impuse pe baza normelor de venit.
● Se completează la secțiune cu numărul de camere care s-au închiriat și venitul total încasat.
Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal următor
celui de realizare a venitului.
Contribuabilii care obțin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligații de completare
a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Fișa capacității de cazare
Formularul se completează de persoanele fizice care realizează, în cursul unui an fiscal, venituri impuse
pe baza normelor de venit din închirierea în scop turistic a unui număr de camere situate în locuințe
proprietate personală, cuprins între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt
situate acestea.
Contribuabilii au obligația, pentru fiecare an fiscal, să completeze și să păstreze fișa capacității de cazare.
Se completează câte o anexă pentru fiecare cameră închiriată în scop turistic. Formularul se completează
și în cazul depășirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal.
Fișa capacității de cazare se găsește aici.
Închiriere în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere
Contribuabilii care obțin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de
închiriat, situate în locuințe proprietate personală, sunt obligați ca începând cu anul următor depășirii
numărului de 5 camere de închiriat, să determine venitul net în sistem real, potrivit regulilor prevăzute la
articolul 68 din Codul Fiscal.
Contribuabilii care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste
5 camere închiriate în scop turistic, situate în locuinţe proprietate personală, indiferent de numărul de
locuinţe în care sunt situate acestea, determină, începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, şi au obligaţia de a completa
Registrul de evidenţă fiscală.
Obligațiile declarative și regulile de impunere sunt cele stabilite pentru veniturile nete anuale din activități
independente determinate în sistem real. Astfel, contribuabilul este obligat să conducă evidența contabilă
în partidă simplă, și să completeze Registrul de Evidență Fiscală și declarația unică în mod corespunzător.
Important! Completează capitolul 1 din declarație și contribuabilii care au realizat venituri din cedarea
folosinței bunurilor pentru care chiria este exprimată în lei dar care au început activitatea în luna
decembrie 2022, indiferent de forma de impozitare a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor: sistem
real, norma de venit sau cote forfetare de cheltuieli.
Important! Conform OUG 99/1999, operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar
sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate
cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație sunt obligați să utilizeze
aparate de marcat electronice fiscale. Operatorii economici au obligația să emită bonuri fiscale cu aparate
de marcat electronice fiscale și să le înmâneze clienților. La solicitarea clienților, utilizatorii vor elibera
acestora și factură fiscală.
Impozitarea veniturilor din arendarea bunurilor agricole
În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se
stabilește pe baza raportului contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani
încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza prețurilor medii ale
produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene și, respectiv, ale Consiliului General al
Municipiului București. Poți consulta aici lista de prețuri valabilă pentru 2023.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor
determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă, de către plătitorii de venit, la
momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de stat până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut prin declarația 112.
Contribuții sociale pentru veniturile din arendarea bunurilor agricole
Persoanele fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor nu iau în calcul aceste venituri la
stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale– CAS (pensie).
Persoanele fizice care obțin venituri din categorie se încadrează în categoria persoanelor obligate la plata
contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului net/normei de venit estimate (cumulat și
cu alte venituri obținute de contribuabil), depășește plafonul anual de 12 salarii minime brute pe economie:
● pentru venitul net realizat în 2021: 2.300 lei x 12 luni = 27.600 lei;
● pentru veniturile obținute în 2023 avem 3 plafoane:
○ plafonul de 24 salarii = 72.000 lei rezultă CASS datorat = 7.200 lei.
Persoanele fizice care obțin venituri din arendă, pentru care impozitul și contribuțiile se rețin la sursă de
către plătitorul de venit, NU depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice.
Persoanele fizice care obțin venituri din această categorie nu au obligația de completare a Registrului de
evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Când este obligatorie și cum se utilizează casa de marcat
Casa de marcat gratuită de la stat
Activitățile Independente (PFA-II-IF) care încasează în numerar contravaloarea bunurilor și serviciilor

vândute către persoane fizice, sunt obligate să dețină case de marcat pentru emiterea bonului fiscal. Vezi
în acest articol dacă ești scutit de această obligație.
Începând cu 2018, contribuabilii sunt obligați să se doteze cu case de marcat cu jurnal electronic. După
amânări repetate, ultimul termen stabilit pentru achiziția și înlocuirea caselor de marcat vechi (fără jurnal
electronic) a fost 30 noiembrie 2021.
Nota din OPANAF 14/2021, cu instrucțiunile de completare a declarației unice 2021.

Contribuabilii care datorează impozit pe venit, la data determinării impozitului pe venit aferent anului 2020,
adaugă la venitul net anual impozabil determinat potrivit art. 118 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal costul de
achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, achiziţionate şi
puse în funcţiune în anii 2018, 2019 şi 2020.
Costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale achiziţionate şi puse în funcţiune în anii
2018, 2019 şi 2020 se scade din impozitul pe venit calculat potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe venit se
reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua la fiecare termen de
plată a impozitului pe venit.
Observație! În 2020 plata efectuată pentru achiziția casei de marcat se introducea pe cheltuieli
deductibile, conform Codului fiscal din 2020; din 2021 costul cu achiziția aparatelor de marcat fiscale nu
mai intră pe cheltuieli deductibile.
Cum se deduce din impozit achiziția casei de marcat în declarația 2022/2023?
● În situația în care în anul anterior nu s-a dedus integral costul cu achiziția casei de marcat, atunci
diferența de dedus se înscrie la secțiunea 1.4 din declarația unică 2023.
● În situația în care în anul 2022 s-a achiziționat casa de marcat, costul cu achiziția casei de marcat,
se înscrie la secțiunea 1.4 din declarația unică 2023 pentru a fi dedus din impozit, în limita
impozitului calculat pentru anul 2021.
Conform legii, procedura presupune corectarea venitului net impozabil:

La data achiziției casei de marcat am considerat (considerăm pentru 2020) plata ca fiind deductibilă în
Registrul de evidență fiscală pentru perioada 2018-2020;
În 2021, la calculul venitului impozabil aferent anului 2020, calculat conform art 118 din codul fiscal,
adăugăm la venitul net impozabil costul cu achiziția casei de marcat și calculăm impozitul pe venit,
(costul de achiziție crește baza impozabilă);
Din impozitul calculat, deducem costul cu achiziția casei de marcat;
De exemplu: O PFA a achiziționat o casă de marcat în 2019 pentru care a plătit 800 lei. În 2020 obține
un venit impozabil de 10.000 lei și deduce costul cu achiziția casei de marcat astfel:
10.000 + 800 = 10.800 x 10% = 1080 lei impozit datorat,
1080 – 800 = 280 lei, prin deducere casei de marcat rezultă impozit de plată de 280 lei.
Utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale conform cu Ordonanței de Urgență

28/1999
actualizată cu:
● HOTĂRÂRE nr. 804 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea şi completarea Normelor
metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999;
● ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 24 mai 2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea
unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
28/1999;
● Legea 136/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.
28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
● Vezi Ordonanța 28/1999 aplicabilă la data de 08.04.2020.
Art. 1. (1)Operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea
cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul,
precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de
marcat electronice fiscale.
(2)Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), denumiţi în continuare utilizatori, au obligaţia să emită bonuri
fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le înmâneze clienţilor. La solicitarea clienţilor,
utilizatorii vor elibera acestora şi factură.
În categoria de operator economic se includ:

● societăți comerciale;
● activități independente înregistrate la ANAF și/sau la Registrul Comerțului;
● persoane fizice care desfășoară activități economice;
Se exceptează de la prevederile de mai sus încasările efectuate din următoarele

activități:
Art. 2. Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1) încasările efectuate din următoarele activităţi:
a) comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli
individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
b) vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
c) serviciul public de transport persoane cu metroul, precum și serviciul public de transport local de
persoane prin curse regulate, autorizat să fie efectuat în interiorul unei localități, pe baza de bilete sau
abonamente tipărite, conform legii; serviciul public de transport persoane cu metroul este asimilat cu
transportul local;
d) activitățile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii –
bilete de acces la spectacole, muzee, expoziții, târguri și oboare, grădini zoologice și grădini botanice,
biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc și altele similare;
e) activitățile de asigurări și ale caselor de pensii, precum și activitățile de intermedieri financiare, inclusiv
activitățile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitățile de schimb valutar cu numerar și substitute de
numerar pentru persoane fizice, altele decât operațiunile efectuate de punctele de schimb valutar din
incinta instituțiilor de credit, aparținând acestor instituții;
f) activitățile desfășurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei
societăți comerciale;
Important. Conform codului fiscal „Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obținute din
prestări de servicii cu caracter profesional, desfășurate în mod individual sau în diverse forme de asociere,
în domeniile științific, literar, artistic, educativ și altele, de către: medici, avocați, notari publici, executori
judecătorești, experți tehnici și contabili, contabili autorizați, consultanți de plasament în valori mobiliare,
auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, arbitri sportivi, precum și alte persoane
fizice cu profesii reglementate desfășurate în mod independent, în condițiile legii. Lista de profesii liberale
o găsești aici.
g) vânzarea obiectelor de cult și serviciile religioase prestate de instituțiile de cult;

h) comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri
la domiciliu efectuate de magazine și unitățile de alimentație publică, pe bază de comandă;
i) serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
j) vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agențiile de turism,
definite potrivit legii;
k) încasarea contravalorii energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei și canalizării, a serviciilor
de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin
cablu, de internet;
l) efectuarea lucrărilor de construcții, reparații, amenajări și întreținere de locuințe;
m) serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern și internațional, prestate de societăți
comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
n) activitățile de jocuri de noroc desfășurate cu mijloace tehnice de joc ce funcționează pe baza
acceptatoarelor de bancnote sau monede;
o) serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcționează pe baza
acceptatoarelor de bancnote sau monede;
p) Abrogat.
q) comerțul de tip cash and carry desfășurat de comercianții care vând mărfuri prin sistemul de autoservire
către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse
consumabile;
r) transportul rutier internațional contra cost de persoane.
În concluzie, este necesară casa de marcat dacă:

● ai clienți (și) persoane fizice,
● ai încasări în numerar,
● nu te afli în niciuna din situațiile de mai sus (punctele a-q).
Important! Nu contează sistemul de impozitare (sistem real sau normă de venit) sau forma de organizare
a activității: PFA, II, IF sau persoane fizice, există obligația de a se emite bonul fiscal dacă activitatea
desfășurată nu se încadrează la excepții.
Cum lucrezi cu casa de marcat
Introduci pe casa de marcat valoarea produsele vândute fiecărui client. Conform legii, sunteți obligat să
dați bon fiscal pentru orice încasare în numerar (un client = o încasare). La solicitarea clientului, este
obligatorie emiterea facturii fiscale.
La sfârșitul zilei scoateți raportul Z al casei de marcat cu totalul vânzărilor din ziua respectivă pe care le
înregistrați în registrul de încasări și plăți (RJIP) dacă aplicați sistemul real de contabilitate. Dacă aplicați
sistemul de impunere cu norme de venit legea nu va obligă să întocmiți RJIP dar este recomandat să aveți
o situație cu încasările din fiecare zi. Dacă într-o zi nu sunt încasări prin casa de marcat nu se scoate
raport Z.
La sfârșitul lunii scoateți raportul lunar de vânzări, care totalizează vânzările lunare și verificați
înregistrările zilnice din registrul de încasări și plăți (vânzările de pe raportul lunar trebuie să fie egale cu
totalul vânzărilor din luna respectivă din registrul de încasări și plăți). Păstrați raportul z și rola casei de
marcat. Veți primi un instructaj precis de la distribuitorul autorizat al casei marcat.
Declarații specifice caselor de marcat cu jurnal electronic conectate la ANAF.
După momentul conectării aparatului la sistemul informatic al ANAF, datele înregistrate de aparatul de
marcat electronic fiscale se vor transmite automat, după generarea raportului Z de închidere zilnică, fără a
mai fi necesară în această situație, transmiterea declarației A4200.
Declarația 4109 – când se depune?
Formularul 4109 este declarația privind aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) neutilizate.
Acesta se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, până cel târziu în data de 20 a
lunii următoare perioadei de raportare în care aparatele de marcat electronice fiscale nu au fost utilizate –
nu s-a deschis casa de marcat în luna respectivă.
Instrucțiuni complete pentru întocmirea declarației le obțineți de la distribuitorul casei de marcat.
Aveți aici mai multe informații în GHIDUL CU PRIVIRE LA CONECTAREA APARATELOR DE MARCAT
ELECTRONICE FISCALE LA SISTEMUL INFORMATIC AL MF-ANAF.
Important! Încasarea în numerar a contravalorii produselor livrate prin firme de curierat nu obligă la
utilizarea unei case de marcat. De asemenea, vânzarea produselor prin intermediul magazinelor sau
platformelor de comerț electronic și încasarea contravalorii bunurilor și serviciilor în contul bancar, nu
obligă la deținerea unei case de marcat.
Important! CF OUG 193/2022, actualizată: activitățile independente organizate ca PFA, II sau IF, care
desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de
prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei NU
au obligația să accepte ca mijloc de plată și cardurile de debit și de credit prin intermediul unui
terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare.
IMPOZITUL DATORAT PENTRU ALTE VENITURI REALIZATE DE
PERSOANELE FIZICE
Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
„Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de
autor și drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrări de arta monumentală, brevete
de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și
altele asemenea”.
Conform OUG 18 din 2018 veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt impozitate:
1. prin reținere la sursă, de către plătitorii de venituri care conduc evidența contabilă;
2. de către contribuabil, dacă plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală NU conduc
evidență contabilă;
3. sau în sistem real, prin opțiunea contribuabililor de a determina venitul net în baza datelor din
contabilitate.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, se încadrează în
categoria persoanelor obligate la plata contribuției sociale – CAS și a contribuției sociale de sănătate
– CASS, dacă valoarea venitului net realizat depășește plafoanele anuale:
● Pentru anul 2023 salariul minim pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei. Plafoanele
anuale sunt:
○ 6 salarii = 18.000 lei;
○ 12 salarii = 36.000 lei;
○ 24 salarii = 72.000 lei.
Important! Persoanele fizice care obțin venituri din pensii sau obțin venituri din salarii și asimilate salariilor
nu plătesc contribuții de asigurări sociale CAS și contribuții de asigurări sociale de sănătate CASS pentru
veniturile obținute din drepturi de proprietate intelectuală.
Plătitorii de venituri sunt persoane juridice care au obligația de a conduce evidența

contabilă
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală,
se determină de către plătitorii venitului, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce
evidența contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare
de 40% asupra venitului brut.
În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul
remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul
net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă
sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40%.
Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă, de către
plătitorii de venituri la momentul plății veniturilor.
Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Plătitorii de venituri nu au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului din veniturile plătite dacă
efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum și către entități cu personalitate
juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe
venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.
Contribuții sociale datorate de persoanele care obțin venituri din drepturi de autor
(A se citi capitolele dedicate pentru CAS și CASS 2023)
● Dacă venitul net obținut din contractul de drepturi de autor depășește plafonul de 6/12/24 salarii,
plătitorul de venit este obligat să rețină contribuții sociale la fiecare plată efectuată către
contribuabil;
● În cazul în care contribuabilul are mai multe contracte de drepturi de autor și în mai multe dintre
acestea se depășește plafoanele, atunci se stabilește prin contract plătitorul care va reține
contribuții sociale la nivelul plafonului depășit.
● Dacă venitul net nu depășește aceste plafoane, plătitorul de venit reține doar impozitul pentru
fiecare plată efectuată către contribuabil, cf contract;
● În cazul în care contribuabilul are mai multe contracte și în niciunul dintre acestea, luate
individual, nu se depășesc plafoanele de mai sus, dar cumulat venitul depășește unul din
plafoanele de mai sus, atunci contribuabilul depune declarația unică pentru stabilirea
contribuțiilor de plată;
● În cazul în care contribuabilul are mai multe contracte și în unul dintre acestea s-a depășit
plafonul de 6/12 salarii și s-a reținut contribuții sociale de către plătitor, dar cumulat venitul
depășește plafonul superior, de 24 de salarii, atunci contribuabilul depune declarația unică
pentru stabilirea diferenței de plată a contribuțiilor sociale. În acest caz plătitorul de venit
eliberează o adeverință în care se evidențiază contribuțiile reținute;
Obligații declarative
În acest caz plătitorii de venit sunt obligați să calculeze, să rețină și să plătească contribuțiile. Plătitorii de
venituri au obligația de a raporta către ANAF impozitul și contribuțiile reținute prin depunerea
corespunzătoare a declarațiilor 112 și 205, după caz.
Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care impozitul și
contribuțiile se rețin de către plătitorul de venit, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice
De asemenea, persoanele fizice care obțin venituri din această categorie NU au obligația de completare a
Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Plătitorii de venituri sunt entități care NU au obligația de a conduce evidența contabilă

În acest caz venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă
monumentală, se stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
În cazul exploatării de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în cazul
remunerației reprezentând dreptul de suită și al remunerației compensatorii pentru copia privată, venitul
net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă
sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40%.
Declarația unică pentru acest caz
Contribuabilii care primesc drepturi de proprietate intelectuală de la entități care NU au obligația de a
conduce evidența contabilă (acestea NU rețin la sursă contribuțiile și impozitul) sunt obligați să calculeze,
să declare și să plătească contribuțiile și impozitul pe venitul realizat.
În acest sens contribuabilii depun până la 25 mai 2023 declarația unică cu venitul estimat din drepturi de
proprietate intelectuală, în care se evidențiază impozitul și contribuțiile datorate pentru anul 2022 și venitul
estimat pentru 2023.
Contribuabilii pot modifica, ori de câte ori este nevoie în cursul anului, declarația cu venitul estimat și pot
recalcula impozitul și contribuțiile datorate.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală prin cote forfetare de cheltuieli,
contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală.
Opțiunea de a stabili venitul net anual, în sistem real pe baza datelor din contabilitate
Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, este obligatorie pentru
contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă
dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a
declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și
depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor
expirării perioadei de 2 ani.
Opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu informații privind
determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până
la data de 25 mai inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent,
respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep
activitatea în cursul anului fiscal.
Pentru determinarea venitului net, a impozitului și a obligației de a plăti contribuții se aplică principiile
contabilității în partidă simplă, temă tratată pe larg în Ghidul de contabilitate pentru activități impuse în
sistem real.
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală în sistem real, conform datelor din
contabilitate, contribuabilii au obligația de a completa Registrul de evidență fiscală.
Declarația unică pentru acest caz
Contribuabilii care au optat pentru impunerea veniturilor în sistem real, depun până la 25 mai 2023
declarația unică cu venitul estimat din drepturi de proprietate intelectuală, în care se evidențiază impozitul
și contribuțiile datorate pentru anul 2023. Dacă și în 2022 veniturile au fost impuse în sistem real, se
completează și capitolul 1 din declarația unică.
Exemplu:
O persoană fizică încheie un contract de drepturi de autor pentru realizarea unor articole jurnalistice.
Contractul este încheiat începând cu data de 1 ianuarie 2023 pentru o perioadă de 1 an și 6 luni.
Valoarea contractului este de 90.000 lei. Plata se efectuează, lunar, pe parcursul derulării contractului,
în tranșe egale de 5.000 lei, astfel încât venitul brut estimat pentru anul 2023 este de 60.000 lei.
Venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de cheltuieli de 40%. Astfel, venitul net
estimat pentru anul 2023 este de 36.000 lei (3.000 lei lunar).
Întrucât venitul net estimat este mai mare decât plafonul de 36.000 lei, persoana fizică datorează CAS și
CASS.
Prin contract, persoana fizică stabilește cu beneficiarul lucrării să calculeze, să rețină, să declare și să
plătească contribuția datorată, la un venit ales de 36.000 lei.
● CAS de datorată în 2023 este de 36.000 * 25% = 9.000 lei;

● CASS de datorată în 2023 este de 36.000 * 10% = 3.600 lei.
Având în vedere că plata se efectuează lunar, plătitorul de venit are obligația ca lunar să rețină la sursă
contribuția datorată în suma de 750 lei (9.000/12 luni) și CASS în valoare de 300 lei.
Pe data de 20 Iunie 2023 contractul încetează.
Venitul net realizat aferent perioadei în care contractul s-a aflat în derulare este de 18.000 lei (6 luni *
3.000 lei). Până la această dată contribuțiile reținute și achitate au fost de:
● 4.500 lei pentru CAS;

● 1.800 lei pentru CASS.
Codul fiscal nu are nicio prevedere pentru situația de mai sus. Prin urmare înțelegem că plățile efectuate
în contul CAS nu pot fi recuperate chiar dacă venitul net obținut a scăzut sub plafon.
Impozitul pe veniturile din contracte de activitate sportivă
Ordonanța de Urgență nr 25 din 30 Martie 2018 aduce clarificări și pentru categoria de venituri obținute în
baza contractelor de activitate sportivă.
Până la data de 29 Martie 2018, această categorie de contribuabili era impusă în sistem real și avea
obligația de a conduce contabilitate în partidă simplă. Cu intrarea în vigoare a OUG 25/2018 veniturile
obținute din contracte de activitate sportivă se impozitează la sursă, impozitul fiind final.
Plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidența contabilă, au
și obligația de a calcula, de a reține și de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite persoanelor fizice.
Impozitul se calculează de către plătitorii de venit, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se
reține la sursă, la momentul plății venitului. Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește
la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Contribuții sociale pentru veniturile din contracte de activitate sportivă
Persoanele fizice care realizează venituri din contracte de activitate sportivă, se încadrează în categoria
persoanelor obligate la plata contribuției sociale – CAS și a contribuției sociale de sănătate –
CASS, dacă valoarea venitului brut realizat depășește plafoanele anuale:
● pentru venitul brut realizat în 2022: 2.550 lei x 12 luni = 30.600 lei;
● pentru anul 2023 salariul minim pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei. Plafoanele
anuale sunt:
○ 12 salarii = 36.000 lei;
○ 24 salarii = 72.000 lei.
În acest caz plătitorii de venit sunt obligați să calculeze, să rețină și să plătească contribuțiile. Plătitorii de
venituri au obligația de a raporta către ANAF impozitul și contribuțiile reținute prin depunerea
corespunzătoare a declarațiilor 112 și 205, după caz.
Obligații declarative
Persoanele fizice care obțin venituri din contracte de activitate sportivă, pentru care impozitul și
contribuțiile se rețin de către plătitorul de venit, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Contribuabilii care obțin venituri în baza contractelor de activitate sportivă nu au obligația de completare a
Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Exemplu:
O persoană fizică, sportiv de performanță, are încheiat un contract de activitate sportivă cu un club de
fotbal din Brașov. Valoarea brută a contractului este de 120.000 de lei anual, cu plată lunară.
Plătitorul de venit – clubul de fotbal – conduce evidența contabilă și este obligat să calculeze și să rețină
impozit și contribuții sociale de la persoana fizică.
Pentru 2023 venitul brut estimat de 120.000 lei, este peste plafonul de 24 salarii minime pe economie
(72.000 lei) situație în care persoana fizică este obligată la plata CAS și CASS. Prin contract persoana
fizică stabilește venitul ales pentru plata CAS la nivelul bazei de calcul minime de 72.000 lei.
De asemenea persoana fizică stabilește prin contract ca plătitorul de venit să rețină lunar impozitul și
contribuțiile. Pentru 2023, clubul de fotbal calculează:
CAS = 72.000 x 25% = 18.000 lei pe an, lunar de reținut = 1.500 lei,
CASS = 72.000 lei x 10% = 7.200 lei pe an, lunar de reținut = 600 lei,
Impozit = 10.000 * 10% = 1.000 lei lunar de reținut,
Plătitorul de venit virează la bugetul de stat și de asigurări sociale, în luna următoare reținerii, suma de
3.100 lei. De asemenea declară până pe data de 25, cu declarația 112, impozitul și contribuțiile reținute.
Persoana fizică încasează un venit net lunar de 10.000 – 3.100 = 6.900 lei.
Important! În cazul veniturilor din contracte de activitate sportivă pentru stabilirea încadrării în plafonul
de 12 salarii minime brute pe economie se ia în calcul venitul brut din contract.
Impozitarea veniturilor din investiții
În categoria veniturilor din investiții sunt cuprinse următoarele venituri:

a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) venituri din lichidarea unei persoane juridice;
d) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate;
e) câștiguri din transferul aurului financiar;
Contribuții sociale pentru veniturile din investiții
Reguli comune pentru categoriile a)-e) de mai sus

Persoanele fizice care obțin venituri din categoriile a)-e) de mai sus nu iau în calcul aceste venituri la
stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS (pensie).
Persoanele fizice care obțin venituri din această categorie se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului încasat (cumulat și
cu alte venituri obținute de contribuabil), depășește plafoanele anuale:
● pentru venitul brut realizat în 2022: 2.550 lei x 12 luni = 30.600 lei;
anuale sunt:
○ 12 salarii = 36.000 lei;
○ 24 salarii = 72.000 lei.
Veniturile din dividende
Veniturile din dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de participare definite de
legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma acestora,
impozitul fiind final. Dividendele distribuite după data de 1 Ianuarie 2023 se impozitează cu 8%.
Obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice,
odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri de
participare de către acționari/asociați/investitori.
Termenul de declarare și virare a impozitului reținut este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care se face plata (se depune declarația 100).
Important! Impozitul reținut pentru dividendele distribuite nu se declară în declarația unică
În cazul dividendelor/câștigurilor obținute ca urmare a deținerii de titluri de participare, distribuite, dar care
nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe
dividende/câștig se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.
Important! În cazul dividendelor, venitul net care se ia în calcul pentru încadrarea în plafonul de 6/12/24
salarii minime pe economie este egal cu valoarea dividendelor distribuite și încasate în cursul anului.
Exemplu
O persoană fizică, salariată în România încasează venituri de natura dividendelor în suma de 30.000 lei în
data de 15 Mai 2022.
Persoana juridică, la care persoana fizică este acționar, reține impozitul pe dividende de 5%: impozitul
datorat = 40.000 lei x 5% = 2.000 lei.
Valoarea dividendului încasat de 38.000 lei este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe
economie = 30.600 lei în 2022. Ca urmare, persoana fizică se încadrează la plata contribuției sociale de
sănătate și depune declarația unică: fie ca venit estimat, cap 2 din declarația unică 2022 sau, după
încheierea anului fiscal, în declarația unică 2023, CASS de plată de 3.060 lei.
Veniturile sub formă de dobânzi
Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum și cele la depozitele
clienților, constituite în baza legislației privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul
locativ, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii
raportului juridic.
Impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de astfel de venituri la momentul
înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului se face lunar, până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. Impozitul datorat se plătește integral la bugetul de
stat.
Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice
Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuțiilor în
bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Se consideră venituri din
lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere fiscal, și veniturile obținute în cazul reducerii
capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturi. Venitul
impozabil reprezintă diferența între distribuțiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a
titlurilor de valoare
Venitul impozabil obținut din lichidarea unei persoane juridice de către acționari/asociați persoane fizice
sau din reducerea capitalului social, potrivit legii, care nu reprezintă distribuții în bani sau în natura ca
urmare a restituirii cotei-părți din aporturi se impun cu o cota de 10%, impozitul fiind final.
Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat și reținut la
sursă în cazul lichidării persoanei juridice se plătește până la data depunerii situației financiare finale la
oficiul registrului comerțului, întocmită de lichidatori, respectiv până la data de 25 a lunii următoare celei în
care a fost distribuit venitul reprezentând reducerea capitalului social.
Persoanele fizice care obțin venituri din categoriile a) – c) de mai sus, pentru care impozitul se reține de
către plătitorul de venit, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate
de persoanele fizice.
Important! Venitul pentru care impozitul se reține la sursă nu se declară în declarația unică pentru
stabilirea impozitului pe venit (nu se completează capitolul 1 din declarație). Dacă veniturile din investiții
depășesc plafonul de 6/12/24 de salarii minime brute pe economie acestea se declară la Secțiunea CASS
din declarația unică pentru stabilirea obligației de a plăti asigurări sociale de sănătate.
Veniturile din transferul titlurilor de valoare obținute prin intermediari cu sediul în

România
Titlu de valoare – orice titlu de participare și orice instrumente financiare calificate astfel prin legislația în
materie din statul în care au fost emise cf art. 7, alineat 41 din Cod Fiscal.
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferența între câștigurile și pierderile
înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de
valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum
și din transferul aurului financiar.
La determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente
tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Legea nr. 142/ 2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 502 publicat în 23 mai 2022, modifică cotele de
impozit și modul de calcul și raportare al acestuia. Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de
valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate se impun prin reţinere la sursă dacă
intermediarii sunt rezidenţi fiscali români sau nerezidenţi care au în România un sediu permanent.
Atât pentru veniturile obţinute din România, cât şi pentru cele obţinute din străinătate, impozitul se
calculează astfel:
a) în cazul titlurilor de valoare:
● prin aplicarea unei cote de 1% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost
dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;
● prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost
dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate:
● prin aplicarea unei cote de 1% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente
financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;
● prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente
financiare derivate deţinute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii. Pentru
determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele
financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv
primul intrat – primul ieşit, pe fiecare simbol.
Intermediari prevăzuți mai sus au următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare transfer/operaţiune efectuat/efectuată pentru contribuabil;
b) calcularea, reţinerea la sursă, declararea şi plata impozitului pe venit;
c) transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor şi a impozitului
calculat şi reţinut la sursă, în formă scrisă sau prin mijloace electronice, pentru tranzacţiile efectuate în
cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
d) depunerea, anual, a declaraţiei prevăzute la art. 132 alin. (2) din Codul Fiscal.
Important! Pierderile obţinute din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare
derivate, efectuate prin entităţile prevăzute mai sus, nu se reportează şi nu se compensează, acestea
reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
Important! Aceste prevederi se aplică începând cu veniturile obținute după 01 ianuarie 2023.
Veniturile din transferul titlurilor de valoare obținute prin intermediari străini
Câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții se
determină de contribuabil ca diferență între câștigul net anual, calculat conform art. 96, și pierderile
reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operațiuni.
Câștigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferență între câștigurile și pierderile
înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de
valoare, și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum
și din transferul aurului de investiții..
La determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul și costurile aferente
tranzacțiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacții.
Câștigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă potrivit prevederilor.
Câștigul din operațiuni cu aur financiar
Câștigul/pierderea din operațiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezintă diferența
pozitivă/negativă dintre prețul de vânzare și valoarea fiscală, care include și costurile aferente tranzacției.
Declarația Unică
Contribuabilii care realizează câștiguri sau pierderi din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni
cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului
financiar, pentru care impozitul nu este reținut la sursă au obligația stabilirii câștigului net anual/pierderii
nete anuale și au obligația de a completa și depune declarația unică până la data de 25 mai a anului
următor celui de realizare a venitului.
Important! Pentru veniturile din investiții cu reținere la sursă a impozitului, CASS nu se reține la sursă. În
cazul în care venitul încasat depășește plafonul de 6/12/24 de salarii CASS se declară prin declarația
unică.
Important! Veniturile din transferul titlurilor de valoare, și câștigul/pierderea din operațiuni cu aur financiar,
nu se completează în declarația unică, capitolul 2, cu venitul estimat pentru anul în curs. Aceste venituri se
declară și se impozitează după încheierea anului fiscal, (se declară până la 25 mai 2023 cu rezultatul
obținut în 2022).
Totuși aceste venituri pot fi luate în calcul, alături de altele, dacă este cazul, la estimarea obligației de a
plăti CASS și se poate depune declarația unică pentru estimarea contribuției la sănătate și asigurarea în
sistemul public de sănătate.
Impozitul pe veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură
Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, din:
● cultivarea produselor agricole vegetale;
● exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;
● creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în
stare naturală.
Veniturile din silvicultură și piscicultură reprezintă veniturile obținute din recoltarea și valorificarea
produselor specifice fondului forestier național, respectiv a produselor lemnoase și nelemnoase, precum și
cele obținute din exploatarea amenajărilor piscicole.
Veniturile din activități agricole, din silvicultură și piscicultură se impozitează în baza normelor de venit sau
în sistem real.
Important! Veniturile agricole pentru care sunt stabilite norme de venit se impun numai prin această formă
de impozitare. Astfel, nu există posibilitatea de a opta pentru sistemul real de impozitare dacă sunt stabilite
norme de venit pentru produsele vegetale sau animalele.
Important! Veniturile din silvicultură și piscicultură și celelalte veniturile agricole pentru care NU sunt
stabilite norme de venit se impun numai în sistem real.
Impozitare veniturilor agricole pe baza normelor de venit

Venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc pe
unitatea de suprafață (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale și
animale conform cu următorul tabel:
Normele de venit stabilite pentru 2023 se găsesc aici.
Valoarea totală a veniturilor din agricultură se calculează astfel:

● se reduce suprafața cultivată sau numărul de capete/familii de albine cu suprafața cultivată sau
numărul de capete/familii de albine neimpozabile.
● rezultatul operației de mai sus îl înmulțim cu valoarea normei de venit specifică culturii sau speciei
exploatate.
Nr. crt Produse vegetale Suprafața neimpozabilă
1. Cereale până la 2 ha
2. Plante oleaginoase până la 2 ha
3. Cartof până la 2 ha
4. Sfeclă de zahăr până la 2 ha

5. Tutun până la 1 ha
6. Hamei pe rod până la 2 ha
7. Legume în câmp până la 0,5 ha
8. Legume în spații protejate până la 0,2 ha
9. Leguminoase pentru boabe până la 1,5 ha
10. Pomi pe rod până la 1,5 ha
11. Vie pe rod până la 1 ha
12. Arbuști fructiferi până la 1 ha
13. Flori și plante ornamentale până la 0,3 ha
14. Plante medicinale și aromatice până la 2,0 ha
15. Căpșun până la 1,0 ha
16. Plante furajere până la 2,0 ha inclusiv
Nr. capete / familii de albine

Animale
Neimpozabile
1. Vaci până la 2
2. Bivolițe până la 2
3. Oi până la 50
4. Capre până la 25
5. Porci pentru îngrășat până la 6
6. Albine până la 75 de familii
7. Păsări de curte până la 100
Grupele de produse animale pentru care venitul se stabilește pe baza normelor de venit sunt definite după
cum urmează:
● vaci – femele din specia taurine care au fătat cel puțin o dată;
● bivolițe – femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată;
● oi – femele din specia ovine care au fătat cel puțin o dată;
● capre – femele din specia caprine care au fătat cel puțin o dată;
● porci pentru îngrășat – porci peste 35 de kg, inclusiv scroafele de reproducție;
● albine – familii de albine;
● păsări de curte – totalitatea păsărilor din speciile găini, rațe, gâște, curci, bibilici, prepelițe.
Preparatele din lapte și din carne sunt asimilate produselor de origine animală obținute în stare naturală.
Norma de venit stabilită include și venitul realizat din înstrăinarea produselor vegetale, a animalelor și a
produselor de origine animală, în stare naturală.
Modificarea structurii suprafețelor destinate producției agricole vegetale/numărului de capete de

animale/familiilor de albine, intervenite după data de 25 mai inclusiv, nu conduce la ajustarea normelor de
venit, respectiv a venitului anual impozabil.
Nu se declară exemplarele feminine din speciile mai sus menţionate care care nu au fătat cel puțin o dată.
Nu se declară exemplarele masculine deţinute numai în scop de reproducție (de exemplu: viței, tauri,
bivoli, miei, berbeci, purcei).
În cazul suprafețelor destinate produselor vegetale hamei, pomi și vie, suprafețele declarate cuprind numai
grupele de produse vegetale intrate pe rod începând cu primul an de intrare pe rod. Suprafețele din grupa
pomii pe rod cuprind numai pomii plantați în livezi.
Exemplu:
O persoană fizică cu reședința în Județul Tulcea obține venituri agricole din exploatarea albinelor. Din cele
200 de familii pe care le întreține fermierul plătește impozit doar pentru 125 de familii deoarece 75 nu sunt
impozabile.
Norma de venit calculată = 125 x 8 lei = 1.000 lei
Impozit de plată = 1.000 x 10% = 100 lei
În cazul contribuabililor care realizează venituri din desfășurarea a două sau mai multe activități agricole
pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, contribuabilul stabilește venitul anual prin
însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activități.
În cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi
asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, grindină, polei, ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a
epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele
deținute, norma de venit se reduce proporțional cu pierderea respectivă.
Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de către contribuabil prin aplicarea unei cote de
10% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit, impozitul fiind
final.
Plata impozitului anual datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 mai inclusiv a anului
următor celui de realizare a venitului.
Declarația Unică
Contribuabilul care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul se determină pe bază de normă de
venit, are obligația de a depune anual, pentru veniturile anului în curs, declarația unică privind impozitul pe
venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent. Se completează doar
capitolul 2 din declarație. Pentru anul 2023 declarația se depune până la data de 25 mai 2023.
În cazul în care activitatea se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică (IF), obligația
depunerii declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entități supuse regimului
transparenței fiscale (formularul 204) la organul fiscal competent revine asociatului care răspunde
pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice până la data de 28 februarie
inclusiv a anului fiscal în curs.
Declarația cuprinde și cotă de distribuire ce revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la
nivelul asocierii. Asociatul desemnat are obligația transmiterii către fiecare membru asociat a informațiilor
referitoare la venitul impozabil ce îi revine corespunzător cotei de distribuire din venitul impozabil calculat
la nivelul asocierii, în cadrul aceluiași termen.
Contribuabilii care obțin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au obligații de completare
a Registrului de evidență fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Exemplu:
O persoană fizică deține în județul Vrancea o suprafață de 5 ha de teren pe care cultivă cereale și o
mică fermă cu 8 vaci de lapte.
Norma anuală de venit stabilită este de 360lei/ha pentru cereale și de 162 de lei pe cap de animal.
Stabilirea venitului net anual se efectuează după cum urmează:
a) Stabilirea suprafețelor de teren și numărului de animale pentru care se datorează impozit prin
scăderea din totalul suprafeței de teren deținute a suprafeței/ nr de animale neimpozabile prevăzută în
tabelul de mai sus:
Suprafață de teren impozabilă 5ha – 2ha = 3 ha

Nr de animale pentru care se plătește impozit 8 -2 = 6 vaci
b) Stabilirea venitului net anual, prin înmulțirea suprafeței de teren impozabil cu norma anuală de venit
stabilită pentru 1 ha/cap de animal, după cum urmează:
200 lei x 3ha = 600 lei
248 lei x 6 = 1.488 lei
c) Stabilirea impozitului datorat (600 + 1.488) x 10% = 209 lei
Impozitarea veniturilor agricole în sistem real
Următoarele categorii de venituri sunt impuse în sistem real:

i) Pentru Veniturile din silvicultură și piscicultură sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din
activități independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate.
ii) Veniturile obținute din valorificarea produselor agricole în altă modalitate decât în stare naturală
reprezintă venituri din activități independente și se supun regulilor de impunere în sistem real.
iii) Veniturile din activități agricole pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit (nu sunt
incluse în tabelul de mai sus) sunt impuse în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
Veniturile din activități agricole realizate din creșterea și exploatarea exemplarelor masculine din speciile
taurine, bubaline, ovine, caprine, indiferent de vârstă, se supun impunerii potrivit prevederilor venituri din
activități independente din Codul fiscal, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, numai în cazul în care acestea au fost achiziționate în scopul creșterii și
valorificării lor sub orice formă.
În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe
bază de normă de venit și o altă activitate agricolă pentru care nu există obligația stabilirii normelor de
venit, cheltuielile efectuate în comun, care sunt aferente veniturilor pentru care există regimuri fiscale
diferite, vor fi alocate proporțional cu suprafețele de teren/numărul de capete de animale/numărul de familii
de albine deținute.
În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină pe
bază de normă de venit și o altă activitate independentă pentru care venitul net anual se determină în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplică regimul fiscal specific fiecărei activități în parte.
Contribuabilul este obligat să conducă evidența contabilă în partidă simplă și să completeze Registrul de
Evidență Fiscală și declarația unică în mod corespunzător.
următor celui de realizare a venitului. Pentru 2023 termenul este de 25 Mai.
Pentru veniturile din silvicultură calificate drept venituri din alte surse se aplică prevederile Codului Fiscal –
venituri din alte surse – vezi capitolul dedicat din acest ghid.
Declarația Unică
Contribuabilii care desfășoară o activitate agricolă pentru care venitul net se determină în sistem real au
obligația de a completa declarația unică pentru definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale
(capitolul 1) pentru anul fiscal încheiat și pentru estimarea venitului net, a impozitului și contribuțiilor
sociale pentru anul curent, (capitolul 2 din declarație).
Important! Declarația unică nu se depune pentru veniturile neimpozabile (declarația se depune doar dacă
rezultă un impozit de plată).
Contribuții sociale pentru veniturile din agricultură, silvicultură și piscicultură
Persoanele fizice care obțin venituri din această categorie nu iau în calcul aceste venituri la stabilirea
obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale– CAS (pensie).
Persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului net realizat/normei
de venit, depășește plafonul anual de 12 salarii minime brute pe economie:
anuale sunt:
○ 12 salarii = 36.000 lei;
○ 24 salarii = 72.000 lei.
Venituri din agricultură neimpozabile

Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate
juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor:
a) produse culese din flora sălbatică, exclusiv masă lemnoasă. În cazul masei lemnoase sunt venituri
neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20
mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate;
b) produse capturate din fauna sălbatică, cu excepția celor realizate din activitatea de pescuit comercial
supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II – Venituri din activități independente.
c) Nu sunt venituri impozabile veniturile obținute din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale.
d) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu
plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde destinate furajării animalelor
deținute de contribuabilii care sunt impozitați pe baza normelor de venit nu generează un venit
impozabil.
Impozitarea veniturilor din transferul proprietăților imobiliare
Prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din data de 15 iulie 2022 se
modifică sistemul de impozitare pentru această categorie de venituri.
Impozitul se va calcula acum la toată valoarea tranzacției. Se elimină facilitatea de a deduce suma de
450.000 lei, ca fiind neimpozabilă, din valoarea tranzacției.
(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii
asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel
fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea
următoarelor cote:
a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice
fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.
Impozitul prevăzut nu se datorează în următoarele cazuri:

a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea
dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III-lea
inclusiv, precum și între soți;
c) În cazul actelor de desființare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului de proprietate
asupra proprietăților imobiliare;
d) constatarea în condițiile art. 13 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
e) în cazul transferului dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal, în condițiile prevederilor
Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate
prin credite, pentru o singură operațiune de dare în plată.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu
se datorează impozitul dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data
decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus,
moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.
Impozitul prevăzut se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime
stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor
fiscale respectiva tranzacție.
Impozitul prevăzut se calculează și se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau,
după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat și încasat se plătește până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat.
În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, se realizează prin
hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul se calculează și se încasează de către organul
fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei
instanței.
Persoanele fizice care obțin venituri din transferul proprietăților imobiliare pentru care impozitul se reține
de către notarul public, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice.
Contribuții sociale pentru veniturile din transferul proprietăților imobiliare
Persoanele fizice care obțin venituri din din transferul proprietăților imobiliare nu iau în calcul aceste
venituri la stabilirea obligației de a plăti contribuții de asigurări sociale: CAS (pensie) și CASS (sănătate).
Impozitarea veniturilor din premii și din jocuri de noroc
Prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din data de 15 iulie 2022 se
modifică sistemul de impozitare pentru această categorie de venituri.
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 62 din Codul
Fiscal, sumele primite ca urmare a participării la loteria bonurilor fiscale, precum și din promovarea
produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
De asemenea, nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus
acordate cu scopul stimulării vânzărilor.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a
participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv
cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.
Contribuții sociale pentru veniturile din premii și din jocuri de noroc
Persoanele fizice care obțin venituri din premii și jocuri de noroc nu iau în calcul aceste venituri la
stabilirea obligației de a plăti contribuții de asigurări sociale: CAS (pensie) și CASS (sănătate).
Impozitul pe venitul din premii și din jocuri de noroc
Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 10% aplicată asupra venitului
net realizat din fiecare premiu.
Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare
plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de
la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
Tranșe de venit brut Impozit
până la 10.000, inclusiv 3%
peste 10.000 – 66.750, inclusiv 300 + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000
peste 66.750 11.650 + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
Pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță
sau on-line, definite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și
exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu
modificările și completările ulterioare, impozitul datorat potrivit prevederilor alin. (2) se determină și se
reține la sursă la fiecare transfer din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar.
Obligația calculării, reținerii și plății impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.
Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în suma de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil
pentru fiecare premiu;
b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de
poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de
contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din
care a fost obținut venitul respectiv.
În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv,
impozitarea se efectuează distinct față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de
noroc.
Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final. Impozitul pe venit astfel calculat și reținut
se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Persoanele fizice care obțin venituri din premii și jocuri de noroc pentru care impozitul se rețin de către
plătitorul de venit, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate
de persoanele fizice.
Impozitarea veniturilor din alte surse
Conform Codului Fiscal în această categorie se includ, însă nu sunt limitate,

următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei
activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri
din salarii și asimilate salariilor, potrivit cap. III – Venituri din salarii și asimilate salariilor;
a1) veniturile, cu excepția celor obținute ca urmare a unor contracte încheiate în baza Legii nr. 53/2003 –
Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau în baza raporturilor de serviciu
încheiate în baza Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, obținute de către operatorii statistici din activitatea de colectare a datelor de la
populație și de la persoanele juridice cuprinse în cercetările statistice efectuate în vederea producerii de
statistici oficiale;
a2) indemnizațiile pentru limita de vârstă acordate în condițiile Legii nr. 357/2015 pentru completarea Legii
nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor;
a3) indemnizațiile lunare acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, potrivit
prevederilor Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al
statului român;
b) câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți
cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de
persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi
speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial;
e) venituri obținute de persoană fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit prevederilor
Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată. Fac excepție veniturile realizate din exploatarea și
valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care contribuabilii le au
în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt neimpozabile;
f) veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate – persoane juridice,
prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.
169/1997, cu modificările și completările ulterioare, altele decât veniturile neimpozabile realizate din:
● exploatarea și valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe
care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru asociat;
● exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislației în materie, din pădurile pe care le au în
proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat;
g) veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din
drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt
aplicabile prevederile Venituri din activități independente și – Venituri din activități agricole, silvicultură și
piscicultură;
h) bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoană juridică, acordate/furnizate de către
persoana juridică în folosul personal al acestuia;
i) suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau
serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii;
j) distribuirea de titluri de participare, definite la art. 7, efectuată de o persoană juridică unui participant la
persoană juridică, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, altele
decât cele prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. f);
k) dobânda penalizatoare plătită în condițiile nerespectării termenului de plată a dividendelor distribuite
participanților, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
l) veniturile obținute de cedent ca urmare a cesiunii de creanță, respectiv de cesionar din realizarea
venitului din creanța respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanțe salariale obținute în baza unor
hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, din
patrimoniul personal, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a) – h) și
art. 62.
m) venituri din transferul de monedă virtuală.
Calculul impozitului pe venitul din alte surse
a) Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către
plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut, cu excepția veniturilor prevăzute la
lit. l) de mai sus.
Impozitul astfel reținut se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în
care a fost reținut. Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final.
Contribuabilii care obțin venituri din activitățile prevăzute la lit. g), care fac dovada înregistrării fiscale
pentru activitatea respectivă, potrivit legislației în materie, prin depunerea declarației pe propria
răspundere, la plătitorii de venituri, la momentul plății veniturilor.
Persoanele fizice care obțin venituri din alte surse pentru care impozitul se rețin de către plătitorul de
venit, nu depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele
fizice.
b) Contribuabilii care realizează venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele
pentru care se reține impozitul la sursă (descrise mai sus) au obligația de a depune declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la organul fiscal competent,
pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
c) câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor este diferența pozitivă între prețul de
vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200
lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul
de 600 lei.
Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul
pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra:
● venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligația depunerii
declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice,
altele decât cele prevăzute la lit. l;
● venitului impozabil determinat ca diferența între veniturile și cheltuielile aferente tuturor
operațiunilor efectuate în cursul anului fiscal, în cazul veniturilor din alte surse prevăzute la lit. l.
următor celui de realizare a venitului. Impozitul reprezintă impozit final.
Contribuții sociale pentru veniturile din alte surse
Persoanele fizice care obțin venituri din alte surse descrise mai sus, nu iau în calcul aceste venituri la
stabilirea obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS (pensie).
Persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului încasat (cumulat și
cu alte venituri obținute de contribuabil), depășește plafoanele anuale:
● pentru venitul realizat în 2022: 2.550 lei x 12 luni = 30.600 lei;
● Pentru anul 2023 salariul minim pe economie a fost stabilit la valoarea de 3.000 lei. Plafoanele
anuale sunt:
○ 12 salarii = 36.000 lei;
○ 24 salarii = 72.000 lei.
Contribuabilii care obțin venituri din alte surse nu au obligații de completare a Registrului de evidență
fiscală și de conducere a evidenței contabile.
Definirea și impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată
Conform art 117 din Codul Fiscal, orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de
procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei
impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului și al
accesoriilor datorate.
În cazul în care ai obținut venituri din această categorie te rog să-mi scrii la suport@contapp.ro ca să
clarificăm exact care secțiuni și subsecțiuni din declarația unică se completează.
Impozitarea veniturilor din străinătate
Pentru înțelegerea mecanismul de impozitare al veniturilor obținute din străinătate trebuie să stabilim mai
întâi ce reprezintă rezidența fiscală a persoanelor fizice.
Ce reprezintă rezidența fiscală a persoanelor fizice
Conform art. 7 din Codul Fiscal
28. persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplinește cel puțin una dintre următoarele
condiții:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile,
pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) este cetățean român care lucrează în străinătate, ca funcționar sau angajat al României într-un stat
străin;
22. nerezident – orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă și orice alte entități
străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare fără personalitate juridică, care nu
sunt înregistrate în România, potrivit legii;
27. persoană fizică nerezidentă – orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile prevăzute la pct. 28,
precum și orice persoană fizică cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, cetățean
străin care este funcționar ori angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în
România, cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și membrii
familiilor acestora;
Cum stabilim rezidența fiscală a unei persoane fizice

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un
stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la
plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, până la
data schimbării rezidenței. (Codul fiscal, art 59).
Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a
formularului pentru stabilirea rezidenței fiscale, cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o
perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul
oricărui interval de 12 luni consecutive, și va face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat.
(Codul Fiscal, art. 59, alineat 5).
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un
stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri este obligată în
continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara
României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani
calendaristici.
Această persoană are obligația completării și depunerii la autoritatea competentă din România a
formularului pentru stabilirea rezidenței fiscale, cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o
perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul
oricărui interval de 12 luni consecutive. (Codul Fiscal, art. 59, alineat 7).
Obligația de depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România revine
doar persoanelor care au părăsit teritoriul țării noastre de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului
finanțelor publice nr. 74/2012, abrogat prin Ordinul 1099/2016, ale cărui prevederi sunt în prezent în
vigoare.
În urma analizei efectuate, organul fiscal stabilește dacă persoana fizică rezidentă în România păstrează
rezidența în țara noastră potrivit convenției de evitare a dublei impuneri sau este persoană fizică
nerezidenta în România, respectiv organul fiscal stabilește dacă persoana fizică are în continuare obligație
fiscală integrală în România sau va fi scoasă/menținută din evidențele fiscale.
În situația în care persoana fizică este notificată de către organul fiscal cu privire la scoaterea din
evidențele fiscale din România, aceasta nu trebuie să facă dovada veniturilor obținute în alt stat.
Sancțiunea pentru nedepunerea formularelor se aplică pentru fapte săvârșite după data de 1 ianuarie
2018 și constă în amendă de la 50 lei la 100 lei.
Obținerea certificatului de rezidență fiscală
Documentul care atestă rezidența fiscală stabilită în alt stat este Certificatul de rezidență fiscală emis de
către autoritatea fiscală competentă a statului respectiv sau un alt document eliberat de către o altă
autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței fiscale conform legislației
interne a acelui stat. Documentul poate fi transmis prin poșta organului fiscal competent din România.
Pentru evitarea dublei impuneri, partenerul străin care a încheiat contractul cu persoana fizică română
rezidentă în România poate solicita acesteia să dovedească faptul că este plătitor de impozit pe venit în
România. Dovada rezidenței fiscale este documentul numit certificat de rezidență fiscală emis de către
autoritatea națională competentă.
În România certificatul de rezidență fiscală se eliberează de către Ministerul Finanțelor Publice și poate fi
solicitat printr-o cerere (modelul poate fi găsit pe site-ul ANAF), atât de către persoanele juridice, cât și de
către persoanele fizice.
Certificatul de rezidență fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plățile este valabil și în primele
60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepția situației în care se schimbă rezidența fiscală.
Obligația de a stabili impozitul pe venitul obținut din străinătate
Contribuabilii care obțin venituri din străinătate au obligația să le declare în declarația unică și să efectueze
calculul și plata impozitului datorat, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri,
prevăzută de convenția de evitare a dublei impuneri.
Conform articolului 59 din Codul fiscal următoarele persoane datorează plata impozitului pe venit și sunt
numite în continuare contribuabili :
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obțin venituri prevăzute la art. 129 din codul fiscal.
Impozitul pe venit, se aplică persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, asupra
veniturilor obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;
Totodată, conform art. 130:

(1) Persoanele fizice rezidente datorează impozit pentru veniturile obținute din străinătate.
(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra
bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura
acestuia.
(3) Pentru veniturile obținute din străinătate de natura celor obținute din România și neimpozabile/scutite
se aplică același tratament fiscal ca și pentru cele obținute din România.
Cota de impozit aplicată veniturilor obținute de persoanele fizice este de 10%, valabilă atât pentru
veniturile din România cât și din afara țării. Veniturile din dividende se impozitează cu 5%.
Ce este și cum evităm dubla impunere
Dubla impunere reprezintă situația în care persoanele fizice rezidente în România care obțin
venituri din străinătate plătesc impozite atât în țara de obținere a venitului cât și în România. Pentru
evitarea acestei situații statele încheie convenții pentru evitarea dublei impuneri.
Conform codului fiscal există două metode de metode pentru evitarea dublei impuneri:
a) metoda creditului fiscal;
b) metoda scutirii.
Astfel conform articolului 131 din Codul fiscal:

(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și pentru aceeași perioadă
impozabilă, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în statul străin cu care
România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenție prevede ca
metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit
datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit și care, potrivit convenției de evitare a
dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în celălalt stat, iar respectiva convenție
prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în
România. Acest venit se declară în România și se înscrie în declarația unică privind impozitul pe venit și
contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de
realizare a venitului.
(3) Creditul fiscal/Scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:
a) se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul
străin în care s-a plătit impozitul;
b) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obținut în străinătate, a fost efectiv plătit de
persoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedește printr-un document justificativ,
eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;
c) venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile de venituri:
a) venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din salarii și asimilate salariilor;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
d) venituri din investiții;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activități agricole;
g) venituri din premii și din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietăților imobiliare;
i) venituri din alte surse.
Creditul fiscal se stabilește de către contribuabil la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent
venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în
România, aferentă venitului impozabil din străinătate.
În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal
admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula pentru fiecare țară și pe fiecare sursă de
venit. Creditul se stabilește din impozitul pe venit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului
străin.
Documentele justificative privind venitul realizat și impozitul plătit, eliberate de autoritatea
competentă din țara în care s-a obținut venitul și cu care România are încheiată convenție de evitare a
dublei impuneri, precum și alte documente care sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a
dublei impuneri prevăzute în convențiile de evitare a dublei impuneri se păstrează de către contribuabil.
Documentele justificative privind venitul realizat și impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă din
țara în care s-a obținut venitul și cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri,
precum și alte documente care sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri
prevăzute în convențiile de evitare a dublei impuneri se păstrează de către contribuabil. Acestea nu
trebuie atașate la declarația unică. (Cod fiscal, norme metodologice, punct 46, aliniat 11).
Lista de state cu care România are încheiate convenții pentru evitarea dublei impuneri.
Cursul valutar folosit
În vederea calculului creditului fiscal, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al
pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din
străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum și impozitul aferent, exprimate în unități
monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Națională a României, se vor
transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro,
folosindu-se cursul de schimb din țara de sursa;
b) din valută de circulație internațională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia,
comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului respective.
Venituri obținute din străinătate impozabile în România
1. Activități independente;
2. Drepturi de proprietate intelectuală;
3. Cedarea folosinței bunurilor;
4. Activități agricole;
5. Silvicultură;
6. Piscicultură;
7. Transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente
financiare derivate, precum și transferul aurului financiar;
8. Remunerații, indemnizații și alte venituri similare obținute de membrii consiliului de administrație,
membrii directoratului, membrii consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, fondatori,
reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare;
9. Salarii plătite din România pentru activitatea desfășurată în străinătate;
10. Dobânzi;
11. Pensii;
12. Premii;
13. Dividende;
14. Jocuri de noroc;
15. Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
16. Transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal cu titlu de moștenire;
17. Lichidarea unei persoane juridice;
18. Alte venituri.
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice cu handicap grav sau
accentuat, pentru veniturile realizate din țară și din străinătate din:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) salarii și asimilate salariilor;
c) pensii;
d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod
individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică.
Contribuții sociale datorate pentru veniturile obținute din străinătate
Cetățenii români cu domiciliul ori reședința în România au calitatea de contribuabili la sistemul public de
pensii (CAS) și la sistemul de asigurări sociale de sănătate (CASS).
Prin urmare, în măsura în care persoana nu se încadrează printre cele exceptate de la plata contribuțiilor,
va datora CAS și CASS dacă veniturile nete anuale depășesc plafoanele de 6/12/24 salarii minime brute
pe țară la data depunerii declarației sau dacă optează pentru plata acestora. Te rog citește secțiunea de
contribuții sociale din acest ghid pentru mai multe detalii.
Contribuabilii care obțin venituri din străinătate din categoria celor descrise mai sus, datorează
contribuții sociale conform prevederilor Codului Fiscal pentru fiecare categorie de venit pentru
care se datorează contribuții sociale și în România.
Astfel, persoanele fizice care realizează venituri din străinătate datorează contribuții sociale dacă
estimează pentru anul curent venituri a căror valoare netă cumulată este cel puțin egală cu nivelul a
6/12/24 salarii minime brute pe țară. Plafonul este recalculat corespunzător numărului de luni rămase până
la sfârșitul anului fiscal.
Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale CAS, (Codul Fiscal art. 137 ):
Contribuabilii la sistemul public de pensii, datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale pentru
următoarele categorii de venituri realizate din România și din afara României, cu respectarea legislației
europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate
socială la care România este parte, pentru care există obligația declarării în România:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor;
b) venituri din activități independente;
b1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite la art. 70, cu excepția veniturilor prevăzute la
art. 72 alin. (3);
c) indemnizații de șomaj;
d) indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
Pentru veniturile prevăzute mai sus se datorează contribuții de asigurări sociale și în cazul în care acestea
sunt realizate de persoanele fizice scutite la plata impozitului pe venit.
Categorii de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate – CASS (Codul fiscal, art.
155):
(1) Cetățenii români, datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din
România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității
sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru
care există obligația declarării în România, realizate din următoarele categorii de venituri:
a) venituri din salarii și asimilate salariilor;
b) venituri din activități independente;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
d) venituri din asocierea cu o persoana juridica, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
f) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
g) venituri din investiții;
h) venituri din alte surse.
Pentru veniturile obținute din străinătate de natura celor obținute din România și neimpozabile/scutite în
conformitate cu prevederile Codului Fiscal se aplică același tratament fiscal ca și pentru cele obținute din
România.
Cum procedăm când plătim contribuții de asigurări sociale în străinătate
Persoanele fizice rezidente în România au obligația de a plăti contribuții sociale în România.

Cu toate acestea se poate face dovada că o persoană fizică este asigurată în alte sisteme publice
de sănătate și astfel este scutită de plata contribuțiilor sociale pentru veniturile obținute în
România.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) – d), care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în
sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
Confederația Elvețiană sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate
socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, în temeiul legislației interne a statelor
respective, care produce efecte pe teritoriul României, și fac dovada valabilității asigurării, în conformitate
cu procedura stabilită prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate. (Codul Fiscal, art
153, aliniat 2).
Pentru exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, persoana care se încadrează în
una dintre situațiile prevăzute mai sus depune la organul fiscal competent, direct sau prin împuternicit,
„Declarația pe propria răspundere pentru exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de
sănătate” (formular 603), însoțită de documente justificative cum sunt:
a) Document portabil A1 – obținut de la statul în care persoana este asigurată;
b) TR/R1 – Formular privind legislația aplicabilă;
c) PM/RO101 – Certificat privind legislația aplicabilă;
d) MD/RO101 – Certificat privind legislația aplicabilă, etc.
Documentele justificative menționate mai sus se prezintă în copie și original. (Conform Ordinului
3697/2016)
Cum completăm declarația unică cu venituri din străinătate
Contribuabilii care obțin venituri din străinătate au obligația să le declare în declarația unică privind
impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai, inclusiv a
anului următor celui de realizare a venitului, precum și să efectueze calculul și plata impozitului datorat, în
cadrul aceluiași termen, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri, prevăzută de
convenția de evitare a dublei impuneri. (Codul fiscal, art 130, aliniat 4).
Contribuabilii completează Capitolul 1 din declarație SECȚIUNEA I.2: Date privind impozitul pe
veniturile realizate din străinătate în anul 2022.
Veniturile se declară pentru fiecare țară – sursă a veniturilor și pentru fiecare categorie de venit realizat în
anul recent încheiat.
Dacă pentru anul curent se estimează depășirea plafonului de 6/12/24 salarii minime pe economie se
completează și capitolul 2 din declarație cu veniturile estimate pentru stabilirea bazei de calcul pentru
contribuțiile sociale datorate pentru anul 2023.
Activități independente desfășurate în străinătate pentru care se plătește impozitul și

contribuțiile în România – Formularul A1
Dacă o persoană fizică din România desfășoară temporar activități independente într-un alt stat membru al
Uniunii Europene aceasta poate intra sub incidența legislației statului unde desfășoară activitatea cu
obligația de a plăti contribuții sociale și impozite conform legislației din acel stat.
Regulamentul (CE) 883/2004, art. 12 alin. (2) prevede că „persoana care desfășoară în mod obișnuit o
activitate independentă într-un stat membru și care se deplasează în alt stat membru pentru a desfășura o
activitate similară continuă să fie supusă legislației primului stat membru, cu condiția ca durata
previzibilă a activității să nu depășească douăzeci și patru de luni„.
O persoană fizică care desfășoară temporar o activitate dependentă într-un stat membru sau afiliat UE
trebuie să obțină de la Autoritatea națională de origine formularul A1 care va confirma faptul că se va
supune în continuare legislației din statul de origine.
Formularul A1 este eliberat, confirmă faptul că nu vă supuneți legislației niciunei alte țări cu care aveți
legătură; cu alte cuvinte o persoană fizică nu are obligație de plată a contribuțiilor de asigurări sociale
(inclusiv de asigurări sociale de sănătate) în alte țări, decât în statul de origine. Formularul A1 rămâne
valabil până la data expirării înscrise în formular sau până când acesta este retras de instituția emitentă.
În România formularul A1 se obține de la Casa Națională de Pensii Publice unde se depune o cerere
însoțită de documente care dovedesc situația fiscală și profesională a persoanei fizice
Formularul A1 este prezentat instituțiilor din țară unde se desfășoară temporar activitatea, pentru a
confirma că titularul activității independente plătește contribuțiile de asigurări sociale în România.
Tratamentul fiscal al fiecărei categorii de venit obținut din străinătate
Pentru toate veniturile de mai jos se aplică convenția pentru evitarea dublei impuneri dacă statul român
are încheiată convenție cu statul sursă de venituri.
Activități independente
Veniturile obținute din activități independente desfășurate în România, potrivit legii, se consideră ca fiind
obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate.
Dacă veniturile sunt primite din străinătate, întrucât PFA are o relație contractuală cu un client din
străinătate acestea nu reprezintă venituri din străinătate.
De asemenea nu reprezintă venituri din străinătate veniturile obținute de PFA/II care se deplasează în altă
țară dacă nu are un sediu permanent în acea țară.
În ceea ce privește contribuții sociale pentru aceste venituri persoanele fizice datorează CAS și CASS
dacă venitul net depășește 12 salarii minim pe economie și dacă nu se încadrează la excepții.
Venituri din drepturi de proprietate intelectuală
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, se consideră a fi venituri obținute din străinătate dacă
sunt încasate de la o entitate nerezidentă în România.
Nu se datorează contribuții sociale dacă persoana fizică obține și venituri din salarii sau din pensii în
România.
Venituri din investiții
Persoanele fizice rezidente în România, sunt obligate să declare veniturile obținute din străinătate –
dividende încasate/profit net repartizat, dobânzi și să plătească impozit pe venit de 10% și CASS dacă se
depășește plafonul de 12 salarii minime pe economie.
Veniturile din chirii
Se aplică aceleași prevederi ca și la veniturile din investiții
Venituri din salarii
Veniturile din activități dependente desfășurate în străinătate și plătite de un angajator nerezident nu sunt
impozabile în România, potrivit prevederilor Codului fiscal; nu se declară și nu fac obiectul creditului fiscal
extern.
Totuși în situația în care veniturile din salarii nu au fost impozitate la sursă de către angajatorul străin
acestea se declară în declarația unică și se plătește contribuții și impozit conform prevederilor din Codul
Fiscal român.
Venituri din Pensii
Conform codului fiscal veniturile din pensii obținute de cetățeni români rezidenți sunt impozabile și
se aplică aceleași prevederi ca și pentru veniturile din pensii obținute în România.
(2) Pentru veniturile din pensii și sume asimilate acestora, obținute din străinătate, pentru care România
are drept de impunere, contribuabilii au obligația să completeze și să depună declarația unică privind
(3) Impozitul datorat în România se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra venitului brut anual
diminuat cu suma lunară neimpozabilă (4.000 lei), stabilită potrivit prevederilor art. 100 din Codul fiscal,
calculată la nivelul anului. Suma lunară neimpozabilă se acordă pentru fiecare sursă de venit din pensii.
(Cod fiscal, Norme metodologice, pct 45).
Venituri neimpozabile
Conform articolului 60 din codul fiscal
Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a1) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) salarii și asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3);
c) pensii;
d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod
individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
e) transmiterea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire, prevăzute
la art. 111, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii.
Vezi aici art. 60 din Codul Fiscal. Vezi capitolul dedicat pentru contribuții sociale.
Pentru veniturile prevăzute mai sus se datorează contribuții de asigurări sociale și în cazul în care
acestea sunt realizate de persoanele fizice scutite la plata impozitului pe venit.
Conform articolului 62 din codul fiscal – Venituri neimpozabile
În înțelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, primite de la bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fonduri publice
sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum și cele de aceeași natură
primite de la organizații neguvernamentale, potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;
b) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii, persoanelor fizice, altele
decât cele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor;
c) indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav,
îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, potrivit legii;
d) recompense acordate conform legii din fonduri publice;
e) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deșeurilor
care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
f) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din patrimoniul personal;
g) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum și orice
alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări că urmare a contractului de
asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare;
h) despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu
material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
i) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
j) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților naturale, precum și
pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
k) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate în cazurile de
invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni și operații în afara teritoriului
statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de deces, survenite în timpul sau din cauza
serviciului, personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională,
sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și
pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de
asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat;
l) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, conform legii;
m) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și mobile din
patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de valoare și/sau aurului de investiții
prevăzute la cap. V – Venituri din investiții, precum și altele decât cele definite la cap. IX – Venituri din
transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
n) drepturile în bani și în natură primite de:
– militarii în termen, soldații și gradații profesioniști care urmează modulul instruirii individuale,
elevii, studenții și cursanții instituțiilor de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine
publică și siguranță națională;
– personalul militar, militarii în termen, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, rezerviștii, pe timpul concentrării sau mobilizării.
o) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare în cadru
instituționalizat;
o1) bursele, premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de lucru/protecție
și altele asemenea primite de elevi pe parcursul învățământului profesional și tehnic și elevi/studenți pe
parcursul învățământului dual preuniversitar/universitar, potrivit reglementărilor legale din domeniul
educației naționale;
p) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții, primite cu titlu de moștenire ori
donație. Pentru proprietățile imobiliare, în cazul moștenirilor și donațiilor se aplică reglementările prevăzute
la art. 111 alin. (2) și (3);
q) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor consulare pentru activitățile
desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale
dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
r) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și institutelor
culturale ale României amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută primite de personalul
încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, trimis în misiune
permanentă în străinătate, în conformitate cu legislația în vigoare;
s) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internaționale din activitățile desfășurate în
România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul
Afacerilor Externe;
ș) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultanță desfășurată în România, în
conformitate cu acordurile de finanțare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme
internaționale și organizații neguvernamentale;
t) veniturile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în România, în calitate de corespondenți
de presă, cu condiția reciprocității acordate cetățenilor români pentru venituri din astfel de activități și cu
condiția ca poziția acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
ț) sumele reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru creditele primite în conformitate cu
legislația în vigoare;
u) subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate în conformitate cu
legislația în vigoare;
v) veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de persoanele cu
handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii și văduvele de război, accidentații de război în afara
serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele care au efectuat stagiul
militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 –
1961 și soțiile celor decedați, urmașii eroilor-martiri, răniții și luptătorii pentru victoria Revoluției Române
din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987,
precum și persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6
septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;
w) premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la jocurile
olimpice/paralimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, în vederea
realizării obiectivelor de înaltă performanță: clasarea pe locurile 1 – 6 la campionatele europene,
campionatele mondiale și jocurile olimpice/paralimpice, precum și calificarea și participarea la turneele
finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă valorică, precum și la jocurile
olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive. De asemenea, nu sunt venituri impozabile primele și
indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de
legislația în materie, în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor
reprezentative ale României. Au același regim fiscal primele acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor
și altor specialiști, prevăzuți în legislația în materie, din sumele încasate de cluburi ca urmare a calificării și
participării la competiții intercluburi oficiale europene sau mondiale;
x) premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea, obținute de elevi și
studenți în cadrul competițiilor interne și internaționale, inclusiv elevi și studenți nerezidenți în cadrul
competițiilor desfășurate în România;
y) prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în
conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și
adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
completările ulterioare;
z) alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
DECLARAȚIA UNICĂ 2023. REGULI DE COMPLETARE
Declarația Unică: reguli practice și erori la completarea declarației
Declarația Unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de

persoanele fizice
Începând cu veniturile fiscale obținute în 2018 se aplică Mecanismul de Autoimpunere.
Conform acestui mecanism contribuabilul va calcula, declara și plăti contribuțiile și impozitul pe venitul
realizat. ANAF nu va mai emite decizii de impunere în urma depunerii Declarației Unice, ci va urmări
comportamentul fiscal a fiecărui contribuabil.
Formularele valabile pentru anul 2023:
● Formularul PDF inteligent pentru depunere online – găsești aici ultima versiune;
● Formularul PDF al Declarației Unice pentru 2023 îl găsești aici;
● Găsești aici Anexa pentru declararea veniturilor suplimentare, în cazul în care declarația se
depune pe hartie;
● Instrucțiunile de completare publicate de ANAF.
Declarația Unică se depune:
● online, prin Spațiul Privat Virtual de către contribuabil;
● pe site-ul e-guvernare.ro, cu certificat digital calificat de către contribuabil sau imputernicit;
● pe suport de hârtie la ghișeele ANAF sau prin poștă, cu confirmare de primire.
Pentru inițierea Spațiului Privat Virtual sau pentru instrucțiuni privind obținerea unui certificat digital, te rog
să citești capitolul dedicat.
Atenție! În cele mai multe cazuri Declarația Unică nu poate fi vizualizată sau editată în programul cu
care intri pe internet: Google Chrome sau Mozilla Firefox sau Microsoft Edge. Îți va apărea o pagină albă
cu textul „Please Wait…..” Trebuie salvată pe calculatorul tău. Pentru salvarea declarației ai un buton în
dreapta sus. După salvare deschide cu Adobe Reader.
În declarația unică 2023 contribuabilii:
● la capitolul 1 se raportează venitul/pierderea realizată și se definitivează contribuțiile sociale (dacă
este cazul) pentru anul fiscal încheiat – 2022;
● la capitolul 2 se completează cu venitul estimat pentru 2023 și se calculează impozitul și
contribuțiile sociale estimate (dacă este cazul) pentru 2023.
De asemenea, în funcție de venitul realizat și/sau estimat se completează și secțiunile aferente
contribuțiilor sociale datorate.
Capitolul 1. Venitul realizat din 2021, definitivare – termen 25 Mai 2022

Declarația Unică 2022
Capitolul 2. Venitul estimat pentru 2022, estimare – termen 25 Mai 2022

Capitolul 2.Venitul estimat pentru 2023, estimare – termen 25 Mai 2023

Capitolul 2.Venitul estimat pentru 2023, estimare – termen 25 Mai 2024
● Pe prima pagină la punctul DATE PRIVIND SECȚIUNILE COMPLETATE, se bifează/selectează

secțiunile care vor fi completate.
● Stabilește de la început care sunt veniturile pe care trebuie să le declari și pentru ce perioadă;
● Verifică dacă trebuie să plătești CAS și CASS pentru veniturile realizate sau estimate, vezi
capitolele dedicate mai sus;
● Dacă nu ești obligat sau nu optezi să plătești CAS sau CASS, nu bifa căsuțele corespunzătoare.
Acestea nu se completează cu valoarea 0;
● Dacă ai completat cu cifre anumite rubrici din Declarația unică dar ulterior ai stabilit că nu trebuie
să le completezi, șterge mai întâi sumele completate și apoi debifează secțiunile sau categoriile de
venituri selectate greșit. Dacă lași sume și debifezi doar rubricile de pe prima pagină, declarația va
avea erori.
● Declarația unică se completează pe CNP, nu pe CUI sau CIF, se depune online sau pe suport de
hârtie, la sediul ANAF în raza căruia titularul are domiciliul (din Cartea de Identitate);
● Declarația unică se depune în Spațiul Privat creat pe CNP-ul persoanei care trebuie să depună
Declarația Unică. Exemplu, pentru un contract de chirie, a unui bun mobil/imobil comun, soțul și
soția deschid SPV pe CNP-ul fiecăruia și depun declarația în SPV-ul personal.
● Declarația pe suport de hârtie, care se depune la ghișeul ANAF, se completează în două
exemplare identice. Un exemplar rămâne la ANAF pentru prelucrare și un exemplar vizat este
înmânat contribuabilului pentru arhivare (minim 5 ani).
● Recomandăm depunerea online a declarației unice pentru că aceasta este prelucrată imediat de
sistemul informatic ANAF. Declarația pe hârtie este preluată de ANAF urmând ca o persoana să
introducă datele în sistemul ANAF, cu riscuri foarte mari de eroare și chiar de pierdere a
declarației;
● Număr document se completează cu numărul și data de la Registrul Comerțului de pe Certificatul
de înregistrare sau cu numărul contractului de cedare a folosinței bunurilor, sau cu numărul
documentului de autorizare în cazul profesiilor liberale.
● Data începerii activității și data încetării activității se completează numai dacă evenimentele
respective se produc în cursul anului pentru care se depune declarația;
● Data începerii activității este data de la care se obține certificatul de înregistrare de la Registrul
Comerțului sau Certificatul de înregistrare fiscală de la ANAF, în cazul profesiilor liberale;
● Dacă activitatea începe în cursul anului, CAS se calculează începând cu luna în care se depune
declarația unică, CASS nu se mai recalculează pe perioada de activitate;
● Persoanele care au realizat venituri din mai multe surse sau categorii de venit pentru care există
obligația depunerii declarației unice, vor completa câte o secțiune pentru fiecare categorie și sursă
de venit, atât pentru veniturile realizate în anul 2022 cât și pentru veniturile estimate pentru anul
2023.
● În cazul formularului digital se apasă pe butonul Adaugă Venit pentru fiecare categorie/sursă de
venit.
● Nu se depun mai multe declarații dacă aveți mai multe venituri; se depune o singură declarație
pentru toate veniturile unei persoane fizice;
● Dacă completezi formularul pe hârtie, pentru orice categorie de venit suplimentară se completează
o anexă (în dublu exemplar);
● Formularul digital se validează și fără certificat digital. După ce ai completat toate câmpurile
validează prin apăsarea butonului „VALIDEAZĂ FORMULARUL”. Salvează formularul și urcă-l în
Spațiul Privat Virtual (SPV).
● Pentru depunerea declarației online folosește link-ul direct: https://declunica.anaf.ro/my.policy
● Detalii suplimentare referitoare la crearea și utilizarea Spațiului Privat Virtual găsești în capitolul
dedicat;
● După încărcarea declarației trebuie să primești în SPV, recipisa de confirmare a depunerii
declarației unice fără erori, vezi atașament. Dacă are erori, corectează și depune din nou
declarația unică.
● Corectarea unei declarații inițiale, cu erori, nu este o declarație rectificativa. Pentru a putea depune
o rectificativa trebuie mai întâi să ai depusă o declarație inițială pentru anul în curs, fără erori;
● Prima declarație depusă în 2023 este considerată declarație inițială, doar aceasta poate fi
rectificată cu o altă declarație în 2023; ANAF reține datele din ultima declarație depusă.
● Contribuția de asigurări sociale – CAS este deductibilă și are o rubrică specială pentru
deductibilitate în declarația unică – Secțiunea 1.4;
● Contribuția de sănătate – CASS, nu mai este deductibilă din 2018;
● Dacă am plătit CAS și CASS în 2022 pentru anii anteriori, înregistrăm plățile în RJIP, dar aceste
plăți nu trebuie incluse în cheltuieli deductibile ale anului 2022. CASS nu mai este deductibil iar în
ceea ce privește CAS se introduce în secțiunea 4 din declarația unică, la nivelul contribuției
datorate;
● Documentele justificative în baza cărora se reduc normele anuale de venit se păstrează la
domiciliul fiscal al contribuabililor;
● Înainte de depunere, descarcă întotdeauna ultima versiune a declarației unice de aici.
● Prima depunere a Declarației Unice în 2023, nu este o declarație rectificativă la declarația cu
venitul estimat din 2022; deci nu bifați rubrica de rectificativă la niciun capitol.
● Contribuabilii impuși la norme de venit NU completează capitolul 1 din declarație, completează
doar capitolul 2 cu norma de venit pe anul curent;
● Contribuabilii care au obligația completării Capitolului I „Date privind impozitul pe veniturile
realizate și contribuțiile sociale datorate în anul 2022” pot dispune asupra destinației unei sume
reprezentând 3,5% din impozitul datorate prin completarea secțiunii SECȚIUNEA I.9 Destinația
sumei reprezentând 3,5% din impozitul datorat pe venitul net/ câștigul net anual impozabil.
Vezi capitolul dedicat din ghid.
● Persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat care realizează venituri din activități scutite de la
plata impozitului pe venit, potrivit legii, au obligația declarării veniturilor, prin completarea
declarației unice. Această categorie de persoane nu este scutită de plata CAS și CASS pentru
veniturile realizate.
De reținut!
● Dacă este necesar, pentru rectificarea venitului estimat din 2022 (capitolul 2) se folosește
modelul din 2022 a declarației unice.
● Pentru definitivarea venitului realizat din 2022 (nu estimat) nu se folosește declarația
rectificativă. Pentru definitivare se completează capitolul 1 din declarația din anul 2023. Deci, în
declarația unică 2023 la capitolul 1 se completează venitul realizat în 2022, conform cu evidența
contabilă întocmită și registrele completate. În funcție de caz, se definitivează doar impozitul
sau impozitul și contribuțiile sociale.
● Abia după ce depunem declarația de la punctul 2 putem depune rectificativa. Putem rectifica
capitolul 1 sau capitolul 2, sau pe amândouă. O declarație rectificativă are selectată rubrica de
rectificativă de la începutul capitolului.
● Declarația rectificativă la capitolul 1 se poate depune ori de câte ori este nevoie, fără limitare în
timp;
● Contribuabilii care au obligația completării capitolului 1 pot rectifica impozitul pe venitul estimat
până la data de 31 decembrie a anului de impunere.
● Corectarea unei declarații inițiale, cu erori, nu este o declarație rectificativă. Pentru a putea
depune o rectificativă trebuie mai întâi să ai depusă o declarație inițială pentru anul în curs, fără
erori;
care intri pe internet: Google Chrome sau Mozilla Firefox sau Microsoft Edge. Îți va apărea o pagină
albă cu textul „Please Wait…..” Trebuie salvată pe calculatorul tău. Pentru salvarea declarației ai un
buton în dreapta sus. După salvare deschide cu Adobe Reader.
Venituri care se declară la capitolul I din declarația unică 2023
Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din activități
independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități
agricole, silvicultură și piscicultură, determinate în sistem real, au obligația de a depune declarația unică
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până
la data de 25 mai, inclusiv. .
Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se
completează pentru fiecare sursă din cadrul fiecărei categorii de venit. Pentru veniturile realizate într-o
formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere (cf. art 122 din codul
fiscal).
Categorii de venituri pentru care contribuabilii sunt obligați să completeze capitolul 1

din declarația unică
a) veniturile obtinute de persoanele fizice care desfășoară activități economice independente impuse în
sistem real și sunt organizate ca: PFA – Persoana fizică autorizată, II – Întreprindere individuală, IF-
Întreprindere Familială, PFI – Persoane Fizice Independente, Profesie Liberală;
b) veniturile impuse pe baza normelor anuale de venit pentru care contribuabilul a început activitatea în
luna decembrie 2021;
c) venituri din agricultură pentru care nu sunt publicate norme de venit și s-a aplicat sistemul real de
impunere;
d) veniturile obținute din silvicultură și piscicultură, impuse în sistem real;
e) veniturile din drepturi de proprietate intelectuala impuse in sistem real;
f) venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere
(de la 6 în sus, inclusiv) pentru care s-a aplicat sistemul real de impunere în 2022;
g) venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în
locuințe proprietate personală pentru care s-a aplicat sistemul real de impunere în 2022;
h) venituri din investiții pentru care nu s-a reținut impozitul la sursă (cum sunt: transferul titlurilor de valoare
și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din
transferul aurului financiar). Venitul din dividende sau din dobânzi nu se impozitează prin declarația unică,
acestea sunt impozitate la sursă;
i) venituri din jocuri de noroc și din alte surse, pentru care impozitul nu s-a reținut la sursă;
k) contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe
proprietate personală, cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care
sunt situate acestea, impuși nu norma de venit;
l) venituri din cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se stabilește în sistem real sau pe baza
cotelor forfetare de cheltuieli.
● În acest ultim caz NU completează subsecțiunea contribuabilii care au realizat venituri din cedarea
folosinței bunurilor:
● pentru care chiria este exprimată în lei și
● care nu au început activitatea în luna decembrie,
● nu au optat pentru stabilirea venitului net anual în sistem real, iar
● la sfârșitul anului anterior celui de raportare (2022) nu sunt îndeplinite condițiile pentru
calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente.
Precizari pentru activitățile care completează capitolul 1 din declarație

Logica declarației unice din 2023 (ca și cea din anii anteriori), este aceea de a declara doar ceea ce
este diferit, sau poate fi diferit, față de declarația estimativă. Declarația din 2023, capitolul 1, nu înlocuiește
declarația de venit estimat din 2022, ci o completează. Informațiile din cele două declarații determină,
împreună, obligațiile fiscale pentru anul 2022.
A. Sunt multe categorii de venit care NU completează Capitolul 1, SECȚIUNEA I.1 Date privind
impozitul pe veniturile realizate din România în anul 2021 din declarație. Acestea rămân cu declarația
de venit estimat în baza căreia se calculează impozitul, CAS și CASS, după caz.
Conform ordinului OPANAF 2541/2022, contribuabilii care nu sunt obligați să completeze capitolul 1 din
declarația pe 2023, pot modifica venitul estimat din 2022 prin depunerea unei declarații rectificative la
declarația unică de anul trecut (capitolul 2). În acest caz, termenul pentru rectificarea venitului din 2022
este 25 Mai (pentru rectificare folosești modelul din 2022 al declarației).
B. Sunt obligați să completeze Capitolul 1, SECȚIUNEA I.1 Date privind impozitul pe veniturile
realizate din România în anul 2022 din declarația unică pe 2023, contribuabilii cu activități/venituri
impuse în sistem real pentru definitivarea venitului realizat din 2021.
Activitățile impuse în sistem real, completează capitolul 1 din declarație prin selectarea:
SECȚIUNEA I.1 Date privind impozitul pe veniturile realizate din România în anul 2022
● SUBSECȚIUNEA I.1.1 Date privind impozitul pe veniturile realizate din România, impuse în sistem
real/cote forfetare de cheltuieli;
● SECȚIUNEA I.4 Stabilirea impozitului anual datorat pe venitul net anual impozabil realizat în anul
2022, din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală, impuse în sistem real;
În ceea ce privește CAS și CASS pentru această categorie de venituri, SECȚIUNEA I.3 Date privind
contribuția de asigurări sociale (CAS) și contribuția de asigurări sociale de sănătate(CASS) datorate
pentru anul 2022, care include:
● SUBSECȚIUNEA I.3.1 Date privind contribuția de asigurări sociale(CAS) datorată pentru anul
2022;
● SUBSECȚIUNEA I.3.2 Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate(CASS) datorată

pentru anul 2022;
Pentru CAS și CASS, această secțiune se completează doar dacă contribuabilul a estimat pentru anul
anterior un venit net sub 12 salarii și au realizat peste plafonul de 12 salarii în 2022. În cazul CASS,
completează subsectiunea și contribuabilii care au estimat peste plafon dar au realizat sub plafon și nu
au fost asigurați la sănătate în 2022; aceștia trebuie să modifice CASS datorat de la baza de calcul de 12
salarii la baza de calcul de 6 salarii.
● Declarația rectificativă este chiar obligatoriu de completat, dacă ai estimat peste plafon și ai
realizat sub plafon și NU vrei sau NU trebuie să plătești CAS și CASS;
Important! În declarația unică din 2023, la secțiunea I.4. Stabilirea impozitului anual datorat pe venitul
net anual impozabil realizat în anul 2022, din activități independente și drepturi de proprietate
intelectuală, impuse în sistem real, se introduce valoarea datorată a CAS pentru anul recent încheiat. Nu
contează dacă s-a plătit CAS-ul datorat pentru 2022, total, parțial sau deloc, se ia în calcul CAS datorat.
Contribuabili care NU completează capitolul 1 din Declarația Unică

Următoarele categorii de venituri realizate în 2022 nu se declară la capitolul 1 din declarație:
a) venituri nete determinate pe baza de normă de venit, cu excepția celor care au început activitatea în
luna decembrie 2022;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este cu reținere la sursă;
c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este cu reținere la sursă;
d) venituri din investiții, a căror impunere este cu reținere la sursă;
e) venituri din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este cu reținere la sursă;
f) venituri din pensii;
g) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
h) venituri din alte surse, cu excepția celor care nu s-au impozit la sursă;
i) venituri sub formă de salarii și venituri asimilate salariilor, pentru care informațiile sunt cuprinse în
declarațiile specifice;
k) venituri din cedarea folosinței bunurilor care au chiria stabilită în lei și nu se încadrează la litera I. k) de
mai sus;
Atenție! Chiar dacă veniturile de mai sus nu se declară la capitolul 1, acestea se cumulează și se
stabilește dacă se datorează contribuții sociale pentru veniturile obținute în anul încheiat. Fiecare caz
trebuie analizat cu atenție.
Venituri care se declară la capitolul II din declarația unică 2023
Contribuabilii, care desfășoară activitate în mod individual sau într-o formă de asociere fără personalitate
juridică, sunt obligați să depună la organul fiscal competent declarația unică privind impozitul pe venit
și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru venitul estimat a se realiza în fiecare an
fiscal, indiferent dacă în anul fiscal anterior au înregistrat pierderi, până la data de 25 mai inclusiv, a
fiecărui an.
Se completează în cazul categoriilor următoare de venit:
a) venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, impuse în sistem real sau la normă de
venit;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepția veniturilor pentru care impozitul se reține la
sursă;
c) venituri din exercitarea unei profesii liberale;
d) venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o
capacitate de cazare în scop turistic mai mare de 5 camere în cazul depășirii în cursul anului anteriori a
numărului de 5 camere de închiriat, pentru care, potrivit legii, venitul net se determină în sistem real, pe
baza datelor din contabilitate;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere
sau subînchiriere, inclusiv, pentru care venitul impozabil este egal cu venitul brut (începând cu veniturile
din 2023);
f) venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere
sau subînchiriere (cel puțin 6), calificate în categoria venituri din activități independente;
g) venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr de până la 5 contracte de închiriere,
inclusiv, pentru care, potrivit opțiunii contribuabilului, venitul net se determină în sistem real, pe baza
datelor din contabilitate;
h) venituri din activități agricole pentru care nu există obligația stabilirii normelor de venit;
i) venituri din activități agricole impuse cu norme de venit;
j) venituri din silvicultură și piscicultură;
k) contribuabilii care desfășoară activități impuse la norma de venit care în anul anterior au depășit pragul
de 100.000 euro venit brut încasat depun declarația pentru impunerea veniturilor în sistem real din
2023 (pentru 2022 cursul comunicat de BNR este 4,9315 lei);
Important. De reținut, impozitul se datorează chiar dacă persoana fizică nu a încasat efectiv chiria.
De ce este important să estimezi cât mai precis venitul pe care îl vei realiza în 2023? Ca să fii asigurat la
sănătate în 2023, în caz că ai nevoie și nu ești asigurat din alte surse sau exceptat la plata CASS;
Situații în care este obligatorie depunerea declarației în cursul anului
Contribuabilii pot modifica în cursul anului venitul estimat, caz în care depun din nou declarația unică
(rectificativa) și recalculează contribuțiile sociale datorate. Fac excepție contribuabilii care realizează
venituri pentru care impozitul se reține la sursă. Contribuabilii care încep o activitate în cursul anului
fiscal sunt obligați să depună declarația unică în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
Fac excepție contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reținere la sursă.
Contribuabilii/asociațiile fără personalitate juridică care încep o activitate în luna decembrie depun
declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data
de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Pentru 2023 termenul este de 25 Mai.
Membrii unei asocieri fără personalitate juridică (IF), care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt
obligați să depună la organul fiscal competent Declarația Unică privind veniturile estimate, în termen de 30
de zile de la data producerii evenimentului.
Contribuabilii care determină venitul net pe baza de norme de venit, precum și cei pentru care cheltuielile
se determină în sistem forfetar și care optează pentru determinarea venitului net în sistem real depun
declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice completată
corespunzător, în termenul legal de depunere – 25 mai 2023.
Contribuabilii care realizează venituri din activități independente și/sau din activități agricole
impuse în sistem real, silvicultură și piscicultură și care în cursul anului fiscal își încetează activitatea,
precum și cei care intră în suspendare temporară a activității, potrivit legislației în materie, au obligația de
a depune la organul fiscal competent declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
Declarația se depune în termen de 30 de zile și în cazul în care, contribuabilii impozitați cu norme de
venit, întrerupt temporar activitatea în cursul anului, din cauza unor accidente, spitalizare sau alte
cauze obiective, inclusiv cele de forță majoră, dovedite cu documente justificative. Normele de venit se
reduc, de către contribuabil, proporțional cu perioada nelucrată. Documentele justificative în baza cărora
se reduc normele anuale de venit se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabililor.
de către plătitorul de venit depun declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice, până la data 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.
Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și
nu se mai încadrează în plafonul de 12 salarii minime brute își pot recalcula contribuția (CAS și CASS)
datorată pe anul în curs, prin depunerea declarației unice, oricând până la data termenului legal de
depunere a acesteia.
Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din activităţi
independente/activităţi agricole, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, determinate pe baza
normelor de venit sau în sistem real, depun declaraţia în termen de 30 de zile de la obţinerea certificatului
care atestă încadrarea în gradul de handicap, în vederea recalculării venitului net anual şi a impozitului
datorat.
persoanelor exceptate de la plata CAS, depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la
data la care a intervenit evenimentul, declarația unică și își recalculează contribuția datorată și declarată
pentru anul în curs.
Dacă în perioada în care esti asigurat opțional la CASS începi să obții venituri care te obligă la plata CASS
sau intri în categoria persoanelor exceptate, ești obligat să depui declarația unică, în termen de 30 de zile
de la data evenimentului și să recalculezi contribuția de plată (cf art 183 din Codul Fiscal).
De exemplu:
CASS opțional;
obligatoriu;
● dacă intri în categoria persoanelor exceptate de la plata CASS: concediu medical, concediu
Declarația unică rectificativă
În cazul în care este necesar să modifici informațiile depuse în declarația unică, depusă inițial și în termen,
poți depune (ori de câte ori este necesar) încă o declarație care modifică informațiile transmise anterior.
Conform Ordinului 2541/2022:
3. Rectificarea declaraţiei
3.1. Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi
corectată de contribuabili din proprie iniţiativă, ori de câte ori informaţiile actuale nu corespund celor din
declaraţia depusă anterior, prin depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Legea
nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
3.2. Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi formular, bifând cu X căsuţele aflate pe prima pagină
a formularului (capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate şi contribuţiile sociale datorate
pentru anul …..” şi/sau capitolul II „Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza
în România şi contribuţiile sociale datorate pentru anul ………..”, după caz).
3.3. Declaraţia rectificativă se completează înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute în capitolul
supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială/anterioară.
Declarația rectificativă se utilizează pentru:

● corectarea impozitului pe venit, precum și a contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice;
● modificarea datelor de identificare ale persoanei fizice;
● modificarea unor date referitoare la categoria/sursa veniturilor sau a nivelului acestora, potrivit
legii;
● modificarea unor date referitoare la contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări
sociale de sănătate;
● corectarea altor informații prevăzute de formular.
La rectificarea declarației se vor avea în vedere următoarele:
● declarația inițială este declarația care nu are nicio bifă de rectificativă selectată;
● este permisă depunerea unei singure declarații inițiale;
● declarația rectificativă este declarația cu cel puțin o bifă de rectificativă selectată (la capitolul I sau
capitolul II sau la ambele capitole);
● o declarație rectificativă care rectifică ambele capitole (capitolul I și capitolul II) trebuie să aibă
ambele bife de rectificare selectate;
Important! Conform ordinului 2541/2022: 3.6. Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat
până la data de 31 decembrie a anului de impunere. Fac excepţie contribuabilii care nu au obligaţia
completării capitolului I din declaraţie şi care rectifică declaraţia în condiţiile prevăzute de Legea
nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Observație! Codul fiscal ne permite să modificăm contribuțiile sociale estimate pentru anul încheiat, prin
declarație rectificativă depusă până la termenul de depunere a Declarației Unice, 25 Mai 2023, cf art.
151(15) și art. 174(15).
Important! Conform ordinului 2541/2022: Modificarea venitului estimat se face prin depunerea unei
declaraţii unice rectificative, oricând până la data termenului legal de depunere (25 mai inclusiv a anului
următor celui de impunere), având completată corespunzător subsecţiunea 2 „Date privind contribuţia de
asigurări sociale de sănătate estimată” cu noile informaţii.
Prin Declarația unică rectificativă poți să refaci declarația integral sau pe capitole:
● Capitolul 1: Venituri realizate în 2022, bifezi căsuța de lângă Declarație rectificativă privind
Capitolul I;
● Capitolul 2: Datele pentru veniturile estimate în 2023, bifezi căsuța de lângă Declarație rectificativă
privind Capitolul II.
Declarația rectificativă se completează înscriindu-se toate datele și informațiile prevăzute în CAPITOLUL
supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă față de declarația inițială. Ca urmare, în situația în care
declarația unică a fost transmisă on-line, declarația rectificativă se completează numai la capitolul
modificat.
Exemplu: O persoană fizică care desfășoară activități independente impuse în sistem real și venituri din
cedarea folosinței bunurilor (închiriere apartament cu chirie în valută), a depus până la data de 25 mai
2022 declarația unică completată la:
● capitolul 1, cu definitivarea impozitului pe venitul din activități independente realizat în 2021;
● capitolul 2, cu estimarea venitului din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor în
2022;
La data de 30 septembrie 2022, contractul de închiriere a fost anulat prin înțelegerea părților.
Conform codului fiscal, persoana fizică depune până la data de 30 octombrie 2022 (în termen de 30 de
zile), declarația unică rectificativă completată doar pentru capitolul 2, unde se completează aceleași
sume la venitul estimat din activități independente dar recalculează venitul estimat din cedarea
folosinței bunurilor.
De reținut!
● Dacă este necesar, pentru rectificarea venitului estimat din 2022 (capitolul 2) se folosește
modelul din 2022 al declarației unice;
● Pentru definitivarea venitului realizat din 2022 (nu estimat) nu se folosește declarația
rectificativă. Pentru definitivare se completează capitolul 1 din declarația din anul 2023. Deci, în
declarația unică 2023 la capitolul 1 se completează venitul realizat în 2023, conform cu evidența
contabilă întocmită și registrele completate. În funcție de caz, se definitivează doar impozitul
sau impozitul și contribuțiile sociale;
● Abia după ce depunem declarația de la punctul 2. de mai sus, putem depune rectificativa. Putem
rectifica capitolul 1 sau capitolul 2, sau pe amândouă. O declarație rectificativă are selectată
rubrica de rectificativă de la începutul capitolului;
● Declarația rectificativă la capitolul 1 se poate depune ori de câte ori este nevoie, fără limitare în
timp;
● Contribuabilii care au obligația completării capitolului 1 pot rectifica impozitul pe venitul estimat
până la data de 31 decembrie a anului de impunere.
● Corectarea unei declarații inițiale, cu erori, nu este o declarație rectificativă. Pentru a putea
depune o rectificativa trebuie mai întăi să ai depusă o declarație inițială pentru anul în curs, cu
recipisă fără erori ;
Atenție! Declarația unică constituie titlu de creanță fiscală. Contribuțiile de asigurări sociale se calculează
de către contribuabili, prin aplicarea cotei de contribuție la baza de calcul și se plătește de către aceștia
în termenul prevăzut de lege. ANAF nu va mai emite decizii de impunere în urma depunerii Declarației
Unice, ci va urmări comportamentul fiscal a fiecărui contribuabil: declararea și plata impozitului și
contribuțiilor.
În cazul în care contribuabilul nu depune declarația unică în termenul stabilit de lege sau depune
declarația dar nu plătește contribuțiile și impozitul, ANAF va proceda la urmărirea și executarea silită a
contribuabilului.
Venitul estimat pentru 2022 comparat cu venitul realizat în 2022
Situații care rezultă din raportarea venitului estimat pentru 2022 cu venitul realizat în
2022
Venitul realizat din 2021, definitivare – capitolul 1; termen 25 Mai 2022

Declarația unică 2022
Venitul estimat pentru 2022, estimare – capitolul 2; termen 25 Mai 2022
Venitul realizat din 2022, definitivare – capitolul 1; termen 25 Mai 2023

Venitul estimat pentru 2023, estimare – capitolul 2; termen 25 Mai 2023
Ne referim mai jos la plafon ca fiind pragul de 12 salarii minime brute pe economie valabile în 2022;
plafonul este egal cu 12 x 2.550 = 30.600 lei.
În acest capitol nu tratăm situațiile în care contribuabilii au început sau au încetat/suspendat activitatea în
cursul anului. În scenariile de mai jos se regăsesc contribuabilii impuși în sistem real sau cu cote forfetare
de cheltuieli.
Contribuabilii impuși cu norme de venit, se raportează la norma de venit pentru stabilirea impozitului și a
contribuțiilor sociale datorate, venitul net realizat efectiv nu influențează obligația de a plăti contribuții și
impozit în acest caz.
I) Contribuabilul a estimat un venit net în 2022 mai mare decât plafonul de 12 salarii
minime pe economie. Situații:
a) venitul net realizat în 2022 este peste acest plafon:
În ceea ce privește impozitul:
● dacă venitul realizat este mai mic decât venitul estimat (de exemplu ai estimat 40.000 lei, dar ai
realizat 35.000 lei): ai de plătit un impozit mai mic decât cel estimat; dacă l-ai plătit anticipat, ai
sume plătite în plus de recuperat de la bugetul de stat pentru impozitul pe venit;
● dacă venitul realizat este mai mare decât venitul estimat (de exemplu ai estimat 40.000 lei, dar ai
realizat 50.000 lei): ai de plătit impozit peste cel plătit anticipat, (dacă l-ai plătit anticipat);
În acest caz angajamentul de a plăti CAS și CASS este corect și sumele datorate și plătite la CAS și
CASS nu se modifică.
Completarea Declarației în 2023
● completezi secțiunea I.1, secțiunea I.4 cu CAS deductibil;
● Nu mai completezi secțiunile de CAS și CASS de la capitolul 1 din declarație, pentru că le-ai
completat în declarația de venit estimat
b) venitul net realizat în 2022 este sub plafon deși ai estimat peste plafon, (de exemplu ai
estimat 40.000 lei, dar ai realizat 20.000 lei).
Pentru că ai estimat peste plafon ai fost obligat să calculezi contribuții sociale. Acum constați că venitul
realizat este sub plafon și nu ești obligat la plata CAS și CASS.
Consecințe:
● Referitor la CAS: dacă ai estimat peste plafon dar ai realizat sub plafon, nu se datorează CAS și,
conform codului fiscal, nu se completează subsectiunea de CAS de la capitolul 1 din declarația
unică 2023 (totuși urmează recomandarea din caseta de mai jos);
● Referitor la CASS: dacă ai estimat peste plafon dar ai realizat sub plafon și în anul fiscal 2022 NU
ai fost asigurat sau exceptat de la plata CASS, în acest caz se plătește CASS la nivelul a 6 salarii
minime pe economie – 1.530 lei. Completezi corespunzător subsectiunea de CASS din declarația
unică 2023, capitolul 1, cu baza de calcul de 6 salarii pe economie valabile pentru anul 2022;
● Tot referitor la CASS: dacă ai estimat peste plafon dar ai realizat sub plafon și în anul fiscal 2022
AI FOST asigurat sau exceptat de la plata CASS, nu datorezi CASS; (aici ordinul declarației unice
din anul curent nu prevede ce avem de făcut, dar îți recomand să procedezi conform informațiilor
de mai jos).
Observație! Ordinul ANAF 2541/2022 lasă să se înțeleagă că nu mai e nevoie să depui rectificative
pentru a modifica venitul estimat în acest caz. Recomandarea mea este să depui rectificative pentru
corectarea venitului estimat (cap 2 din DU2022), în situațiile descrise mai sus. Codul fiscal ne permite să
modificăm contribuțiile sociale estimate pentru anul încheiat, prin declarație rectificativă depusă până la
termenul de depunere a Declarației Unice, 25 Mai 2023, cf art. 151(15) și art. 174(15).
În cazul în care persoanele fizice care au estimat că realizează în anul fiscal curent venituri nete peste
plafonul minim de 12 salarii minime au realizat un venit net/brut anual, cumulat sub nivelul a 12 salarii
minime brute pe țară, iar în anul fiscal de impunere nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în
categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la
art.154 alin.(1) din Codul fiscal, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază
de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară și depun declarația unică, până la data de 25 mai
inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări
sociale de sănătate. (ordinul 2127/2021 pct 31)

● completezi secțiunea I.1 și secțiunea I.4, cu CAS 0;
● Nu completezi secțiunea de CAS din declarație, completezi la CASS în situația descrisă mai sus,
dacă este cazul;
II) Ai estimat un venit net în 2022 mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe
economie (30.600 lei) și nu ai optat pentru plata contribuțiilor
a) venitul net realizat în 2022 este peste acest plafon (de exemplu ai estimat 20.000 lei și ai
realizat 35.000 lei)
În acest caz ești obligat la plata CAS și CASS pentru 2022, 35.000 lei este mai mare decât plafonul de
30.600 lei.
Completarea Declarației
● completezi secțiunea I.1 și secțiunea I.4 cu CAS deductibil;
● completezi secțiunile de CAS și CASS de la capitolul 1 din declarație cu baza de calcul de 30.600
lei (poți alege o bază de calcul mai mare la CAS);
b) venitul net realizat în 2022 este sub plafon (de exemplu ai estimat 20.000 lei și ai realizat
21.000 lei)
În acest caz NU ești obligat să plătești CAS și CASS pentru 2022. Ai de plată o sumă în plus la impozitul
pe venitul realizat. Dacă venitul realizat ar fi fost sub venitul estimat (de exemplu ai estimat 20.000 lei și ai
realizat 19.000 lei), vei corecta venitul estimat în declarația unică cu venitul realizat în 2022 prin
completarea capitolului 1 din declarația pe 2023.
Corectarea venitului estimat:
Nici în acest caz nu se justifică corectarea venitului estimat, deoarece se va depune declarația unică în
2023 cu venitul realizat în 2022 pentru definitivarea impozitului. Cf ordinului 2541/2022 această corectare
este interzisă după data de 31 decembrie 2022.
● completezi secțiunea I.1 Date privind impozitul pe veniturile realizate în 2022 și subsectiunea 1.4
cu 0 la CAS
III) Ai estimat un venit net în 2022 mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe
economie și ai optat pentru plata contribuțiilor
a) venitul net realizat în 2022 este peste plafon (de exemplu, ai estimat 20.000 lei și ai realizat
35.000 lei);
În acest caz plătești CAS integral și CASS la baza de calcul de 12 salarii;
Nici în acest caz nu este necesară modificarea venitului estimat și completarea rubricilor de contribuții,
deoarece se va depune declarația unică în 2023 cu venitul realizat în 2022, data la care vei declara
contribuțiile la baza de calcul de 12 salarii minime pe economie.
● completezi secțiunile de CAS și CASS de la capitolul 1 din declarație cu baza de calcul de 12
salarii minime pe economie, sau mai mare pentru CAS, dacă dorești.
b) venitul net realizat în 2022 este sub plafon (de exemplu ai estimat 20.000 lei și ai realizat
21.000 lei) și ai optat pentru plata CAS și CASS;
b1) În ceea ce privește opțiunea pentru plata CAS, conform Codului Fiscal, art 151 aliniat 18,
contribuabilii datorează CAS și plățile efectuate nu se restituie, acestea fiind considerate la stabilirea
pensiei după împlinirea vârstei de pensionare a contribuabilului.
Totuși conform art 148 alineatul 2 contribuabilii se asigură opțional la CAS în condițiile în care se asigură
persoanele care estimează venituri peste plafon.
(3) Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul prevăzut la alin. (2) pot opta pentru plata
contribuției de asigurări sociale pentru anul curent, în condițiile prevăzute pentru persoanele care
estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.
Și cum aceste persoane au posibilitatea de a rectifica declarația cu venitul estimat din 2022, și persoanele
care au optat pentru plata CAS pot beneficia de aceste prevederi – cf art 151 (15). Deci, în situația în care
ai optat pentru plata CAS și nu mai dorești să plătești CAS, poți rectifica declarația cu venitul estimat din
2022, dar plățile deja efectuate în contul CAS nu se restituie.
Important! Totuși, dacă ai făcut deja plăți în contul CAS iți recomand să nu mai modifici declarația
estimativă și să plătești CAS chiar dacă venitul realizat nu te obligă. Plata CAS te va ajuta la pensie.
b2) În ceea ce privește CASS-ul, dacă ai optat pentru plata CASS, la plafonul de 6 salarii, datorezi CASS
și trebuie să o plătești în termen;
Singura situație în care poți renunța complet la plata CASS, este doar în situația în care ai fost asigurat
sau exceptat de la plata CASS în 2022, dar în acest caz nu era necesară asigurarea opțională la sănătate
prin declarația unică – poate te-ai asigurat din eroare.
În situația mai puțin probabilă (tot o eroare) în care contribuabilul a optat pentru plata CASS la baza de
calcul de 12 salarii, deși a estimat și realizat un venit net sub plafon, acesta poate rectifica declarația și
datorează CASS la baza de calcul de 6 salarii sau să anuleze complet obligația de a plăti CASS dacă a
fost asigurat în 2022.
Dacă nu mai vrei să plătești opțional contribuții sociale trebuie să depui rectificativa la declarația unică și
să modifici opțiunea de a plăti CAS și CASS în condițiile descrise mai sus (Punctul III).
Completarea Declarației 2023:
● Nu completezi nimic la secțiunile de CAS și CASS de la capitolul 1 din declarație.
Modificarea opțiunii de a plăti contribuție de sănătate în 2022

Persoanele care au optat pentru plata CASS pot modifica această opțiune doar în anumite condiții,
prevăzute de Codul Fiscal:
Conform art. 183 din codului fiscal, persoanele care se asigura optional la sanatate si „…care se
încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției (devin salariate de exemplu),
depun la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit evenimentul,
declarația unică și își recalculează obligația de plată reprezentând contribuția de asigurări sociale de
sănătate datorată”.
Termenul de depunere a declarației unice 2023
Pentru 2023, declarația se depune până la data de 25 Mai 2023, completata cu:
● capitolul 1 din declarație, cu definitivarea veniturilor obținute în anul 2022 (vezi în cuprins ghid
capitolul dedicat);
● sau doar cu capitolul 2 din declarație, cu estimarea pentru anul 2023 – vei face estimarea venitului
net pentru anul 2022 în funcție de care vei plăti contribuții sociale (dacă venitul este peste plafon)
și impozitul pe venitul net estimat;
Termenul de plată a obligațiilor fiscale din declarația unică
● Pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor estimate/realizate în 2022, termenul de plată este 25
Mai 2023.
● Pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor estimate/realizate în 2023, termenul de plată este 25
Mai 2024.
Despre sponsorizare, bursa privată și direcționarea unui procent de 3,5% din

impozitul datorat
Despre sponsorizare
Sponsorizarea este reglementată prin legea 32 din 1994, cu modificări și actualizări.
Conform legii „sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul
dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor
activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumită beneficiarul sponsorizării.”
Sponsorizarea se realizează obligatoriu în baza unui contract încheiat în formă scrisă, în care se va
specifica obiectul, valoarea și durata sponsorizării, precum și drepturile și obligațiile părților.
Poate fi beneficiar al sponsorizării orice ONG, persoană fizică sau instituție publică care desfășoară
în România sau urmează să desfășoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățământ,
științific – cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției drepturilor
omului, medico-sanitar, de asistență și servicii sociale, de protecția mediului, social și comunitar, de
reprezentare a asociațiilor profesionale, precum și de întreținere, restaurare, conservare și punere în
valoare a monumentelor istorice;
Tot la categoria sponsorizare definim și mecenatul care reprezintă, cf aceleiași legi, „un act de liberalitate
prin care o persoană fizică sau juridică, numită mecena, transferă, fără obligație de contrapartidă directă
sau indirectă, dreptul său de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare către o
persoană fizică, ca activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activități în
domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau științific – cercetare fundamentală și aplicată. Actul
de mecenat se încheie în forma autentică în care se vor specifica obiectul, durata și valoarea acestuia.”
Activitățile independente organizate ca PFA, II, IF sau profesii liberale pot sponsoriza orice persoană sau
instituție, după decizia proprie. Pentru a fi deductibile, cheltuielile cu sponsorizarea, efectuate de
aceste entități, trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
● beneficiarii sponsorizării trebuie să fie înscriși în Registrul entităților non-profit/unităților de cult
pentru care se acordă deducerile fiscale;
● existența contractului de sponsorizare în formă scrisă;
● sa existe dovada plății sponsorizării, chitanța sau extras de cont; bineînțeles cu data ulterioară
contractului;
● conform codului fiscal art. 68, deductibilitatea sponsorizarii este limitată:
Art. 68 din codul fiscal: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse
private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
(6) Baza de calcul se determină ca diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.
Important! Cheltuielile cu sponsorizarea sunt deductibile pentru activitățile care determină venitului net în
sistemul real conform regulilor contabilității în partidă simplă. Pentru celelalte entități, impozitate cu normă
de venit sau cu cheltuieli forfetare, sponsorizarea nu reduce baza de calcul a impozitului datorat către
bugetul de stat.
Totuși, indiferent de forma de organizare sau de metoda de determinare a venitului impozabil, activitățile
independente pot direcționa un procent de 3,5% din impozitul datorat.
Conform legii 32/1994 facilitățile prevăzute nu se acordă în cazul:
a) sponsorizării reciproce între persoane fizice sau juridice;
b) sponsorizării efectuate de către rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv;
c) sponsorizării unei persoane juridice fără scop lucrativ de către o altă persoană juridică care conduce
sau controlează direct persoana juridică sponsorizată.
Sumele primite din sponsorizare sau mecenat de către beneficiari sunt scutite de plata impozitului pe
venit.
Ca exemplu, pentru sponsorizarea unei persoane fizice, (acordarea unui ajutor) o activitate independentă
o poate face indirect prin intermediul unei asociații nonprofit înregistrată în Registrul entităţilor/ unităţilor de
cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
Direcționarea unui procent de 3,5% din impozitul pe venit datorat

Conform art. 123 și art. 130 din Codul Fiscal, contribuabilii pot direcționa un procent de 3,5% din impozitul
pe venit anual datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile
legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.
În funcție de natura venitului, opțiunea se exercită prin completarea și depunerea la organul fiscal central
competent a următoarelor formulare, după caz:
a) „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, pentru
activități impuse în sistem real;
b) Formularul 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”.
a) Prin completarea Declarației Unice;
Contribuabilii impuși în sistem real, care au obligația completării Capitolului I „Date privind impozitul pe
veniturile realizate și contribuțiile sociale datorate” pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând
3,5% din impozitul datorate prin completarea secțiunii I.6 Destinația sumei reprezentând 3,5% din
impozitul datorat pe venitul net/ câștigul net anual impozabil.
Entităţile nonprofit/unităţile de cult beneficiază de sumele reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat
pe venitul net anual impozabil/câştigul net anual impozabil dacă la momentul plăţii acestora, de către
organul fiscal, figurează în Registrul entităţilor/ unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.
În situația în care contribuabilul nu cunoaște suma care poate fi virată, nu va completa rubrica „Suma”, caz
în care organul fiscal va calcula și va vira suma admisă, conform legii.
Obligația calculării și plății sumei prevăzute revine organului fiscal competent, pe baza declarației unice
privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice depuse până la data de 25
mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Pentru 2023 termenul este 25 mai.
Exemplu. O persoană fizică a realizat în anul 2022, din activități independente impuse în sistem real,
venituri impozabile de 101.311 lei. Contribuabilul completează și depune online declarația unică în care
evidențiază impozitul de plată datorat pentru venitul realizat în 2023, în suma de 10.131 lei (101.311 x 10%
cota de impozit).
Tot în declarația unică la capitolul I, secțiunea I.9 contribuabilul indică ANAF direcționarea unui procent de
până la 3,5% din impozitul pe venitul anual datorat către o asociație, care se regăsește în registrul
entităților ANAF. Suma de distribuit este egală cu 10.131 x 3,5% = 355 lei.
Anaf verifică calculul, (chiar calculează suma dacă contribuabilul nu a calculat) și direcționează suma de
355 lei în contul entității nonprofit indicată de contribuabil.
Completarea Declarației unice pentru exemplul de mai sus – activități impuse în sistem real;
b) Formularul 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual
datorat„
Formularul se completează de următoarele categorii de contribuabili care obțin:
● venituri din salarii și asimilate salariilor;
● venituri din pensii;
● venituri din activități independente/ activități agricole, impuse pe baza de norma de venit;
● venituri din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, pentru care
impozitul se reține la sursă;
● venituri din drepturi de proprietate intelectuală, altele decât cele pentru care venitul net se
determină în sistem real;
● venituri din cedarea folosinței bunurilor, pentru care venitul net se determină pe baza cotelor
forfetare de cheltuieli sau pe baza normelor de venit.
Contribuabilii completează formularul în următoarele situații:
a) au efectuat în anul de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private conform legii, și solicită
restituirea acestora;
b) dispun asupra destinației sumei reprezentând până la 3,5 % din impozitul anual, pentru susținerea
entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii sau unităților de cult.
Important! În situația în care contribuabilul nu cunoaște suma care poate fi virată, nu va completa rubrica
„Suma”, caz în care organul fiscal va calcula și va vira suma admisă, conform legii. Formularul poate fi
depus odată la 2 ani dacă bifezi căsuța ”Opțiune privind distribuirea sumei pentru o perioadă de 2 ani”.
Singurele date care trebuie completate sunt datele personale și datele de identificare ale asociației non
profit.
Termenul de depunere a formularului este data de 25 mai a anului următor de realizare a venitului. Pentru
2023 termenul este 25 mai. Descarcă formularul 230:
● În format pe hârtie, se completează în 2 exemplare;
● În format electronic, se încarcă pe SPV și se obține recipisa;
Formularul poate fi depus la ghiseul ANAF de la domiciliul contribuabilului, prin poștă sau online prin
intermediul SPV. Pentru depunere online se procedează exact ca și în cazul depunerii declarației unice.
Nu e necesar să semnăm formularul cu certificat digital calificat. Este suficientă validarea lui și încărcarea
în SPV.
Exemplu de completare: Formularul 230 completare generală, pentru activitate impusă cu normă de
venit, impozit de 3.200 lei.
Despre bursa privată

Bursa privată este reglementată de legea nr. 376 din 28 septembrie 2004.
Bursa privată reprezintă sprijinul pentru studii acordat, în baza unui contract, de către o persoană
juridică de drept privat sau de către o persoană fizică unui beneficiar care poate fi, după caz, elev, student,
doctorand sau care urmează un program de pregătire postuniversitară într-o instituție de învățământ
superior acreditată, din țară sau din străinătate.
Cuantumul bursei private se stabilește la încheierea contractului și se poate modifica ulterior numai prin
act adițional la acesta.
Contractul prin care se acordă bursa privată cuprinde clauze privind modul în care beneficiarul trebuie să
își îndeplinească obligațiile de studiu, precum și celelalte condiții în care se oferă bursa.
Contractul se semnează de beneficiar sau, în funcție de vârstă, de beneficiar, cu acordul reprezentantului
sau legal, și de reprezentantul legal al persoanei juridice sau de persoana fizică ce oferă bursa.
Beneficiarul bursei private are obligația să prezinte contractul, în vederea avizării, la instituția/unitatea de
învățământ în care studiază.
Contractul poate conține clauze prin care să se stabilească obligația beneficiarului de a lucra după
finalizarea studiilor, prin angajare pe o anumită perioadă, pentru persoana juridică sau fizică ce acordă
bursa privată, dar numai pe un post corespunzător studiilor absolvite.
Bursa privată poate fi acordată pe întreaga durată a studiilor sau pe o perioadă mai scurtă de timp,
stabilită prin contract.
Cuantumul lunar al bursei private va fi stabilit de către cel care acordă bursa sau de altă persoană juridică
ori fizică desemnată de acesta.
Contribuabilii pot direcționa un procent de 3,5% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sprijinirea
unui beneficiar prin completarea corespunzătoare a declarației unice sau a formularului 230.
Contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent, în copie cu mențiunea „conform cu originalul”,
contractul privind bursa privată, precum și documentele de plată pentru aceste burse. Documentele pot fi
atașate la declarația unică.
Compartimentul de specialitate din cadrul ANAF verifică dacă suma plătită pentru bursa privată se
încadrează în plafonul admis de lege și stabilește cheltuielile admise cu bursa.
Cheltuielile sociale deductibile limitat

Important! Un contribuabil care desfășoară o activitate independendentă cu salariați poate înregistra și
deduce limitat cheltuieli sociale .
CHELTUIELILE SOCIALE sunt deductibile în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidența acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru naștere,
ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea
copiilor din școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creșe, grădinițe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi,
cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și
copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al
accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete culturale și tichete de
creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, contravaloarea serviciilor
turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și
membrii lor de familie, precum și contribuția la fondurile de intervenție ale asociațiilor profesionale
ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui
regulament intern;
Exemple cu direcționarea unui procent de 3,5% din impozitul datorat

● Declarația unică pentru activități impuse în sistem real;
● Formularul 230 completare generală, fără sumă valabil pentru 2 ani consecutivi;
Lista cu ONG către care se poate directiona procentul de 3,5% din impozitul pe venit:
● Casa Share
● Asociația salvează o inimă
● Fundația Speranța
● Bursa de Fericire (spitalul oncologic de pediatrie)
● Asociația POT SĂ AJUT
● ASOCIAȚIA PARCUL NATURAL VĂCĂREȘTI
● ASOCIAȚIA PENTRU NAȘTERE NATURALĂ ȘI ALĂPTARE, CUI: 26848854, IBAN:
RO16BTRL04101205S59489XX
Termenul de depunere. Termene de plată. Organul fiscal competent.
Termenul de depunere
Pentru 2023, declarația se depune până la data de 25 Mai 2023, și se completează cu:
● capitolul 1 din declarație, cu definitivarea veniturilor obținute în anul 2022;
● sau doar cu capitolul 2 din declarație, cu estimarea pentru anul 2023 – vei face estimarea venitului
pentru anul 2023 în funcție de care vei plăti contribuții (dacă este cazul) și impozitul pe venitului net
estimat.
Termenul de plată
● Pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor realizate în 2021, termenul de plată este 25 Mai 2022;
● Pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor estimate în 2022, termenul de plată este 25 Mai 2023;
● Pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor estimate în 2023, termenul de plată este 25 Mai 2024;
Vezi în cuprins capitolul cu Lista de conturi IBAN unice și instrucțiuni pentru plata obligațiilor fiscale.
Organul fiscal competent

● Pentru persoanele cu domiciliul în România, organul fiscal competent este el în raza căruia
contribuabilul își are domiciliul sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este
diferită de domiciliu (la administrația financiară unde contribuabilul are dosarul fiscal deschis pe
CNP).
● Pentru persoane fără domiciliu din România, este organul fiscal central desemnat.
Atenție! Începând cu anul 2022, chiar dacă sediul profesional al activității este în alt județ, altul decât
domiciliul titularului, toate obligațiile datorate pe CUI/CIF-ul activității se depun tot la organul fiscal unde
titularul își are domiciliul. (Obligațiile pe CUI/CIF pot fi legate de: tranzacțiile intracomunitare, TVA de plată,
declarații pentru salariați și altele);
Modalitățile de depunere a declarației unice

Declarația se depune online, prin mijloace electronice de transmitere la distanță.
● online, prin Spațiul Privat Virtual de către contribuabil – (nu e nevoie de certificat digital);
● pe site-ul e-guvernare.ro, cu certificat digital calificat de către contribuabil sau imputernicit;
● direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire.
Depunerea declarațiilor prin Spațiul Privat Virtual sau cu certificat digital
Important! Incepand cu 1 Martie 2022, toate relațiile dintre ANAF și contribuabili vor fi desfășurate
exclusiv online, prin intermediul SPV. ANAF s-a răzgândit și primește în continuare și declarații pe hârtie.
Pentru a depune declarații online și pentru a comunica la distanță cu ANAF, contribuabilii persoane fizice,
PFA, II, IF, Profesii Liberale, trebuie să-și creeze un Spațiu Privat Virtual (SPV).
“Serviciul Spațiul privat virtual constă în punerea la dispoziția persoanelor fizice a unui spatiu virtual aflat
pe serverele Ministerului Finanțelor Publice / Agenția Națională de Administrare Fiscală prin intermediul
căruia se efectuează comunicarea electronică a informațiilor și înscrisurilor între Agenția Națională de
Administrare Fiscală și persoana fizică în legătură cu situația fiscală proprie a acesteia.”
De curând ANAF a prezentat un video cu pașii necesari pentru înregistrarea în SPV a persoanelor fizice,
pe care îl poți viziona aici.
Ce se poate face pe SPV (pe lângă declarația unică) :

● se poate accesa oricând situația obligațiilor de plată;
● se pot primi sau transmite o serie de documente, cum este fișa pe plătitor a contribuabilului,
declarații, cereri, întrebări;
● se pot cere certificate fiscale;
● te poți informa cu privire la modificările legislative.
Vezi aici lista completa cu documentele care se pot accesa prin SPV.
Nou! Începând cu data de 24.08.2020, poți programa online, din SPV, o întâlnire cu inspectorul
fiscal. Decât să mergi la întâmplare și să nu rezolvi nimic, mai bine faci o programare online pentru o
întâlnire cu inspectorul fiscal. Așadar programează o întâlnire cu inspectorul fiscal, comunică-i ce anume
dorești să clarifici și poate rezolvi ceva.
Durata maximă a unei întâlniri este de 30 de minute, timp în care poți clarifica probleme legate de:
● declarații fiscale persoane fizice;
● evidență pe plătitor persoane fizice;
● avize și autorizații (case de marcat);
● executare silită persoane fizice;
● cazier fiscal; asistență contribuabili;
● evitarea dublei impuneri.
Cum se creează Spațiul Privat Virtual (SPV)

Important! Pentru crearea SPV este necesar să dețineți o adresă de e-mail validă. SPV se crează în
două etape:
Etapa 1: se completează formularul de înregistrare pus la dispoziție de ANAF la această adresă:
https://www.anaf.ro/InregPersFizicePublic/formularInregistrare.jsp
Etapa 2: constă în verificarea înregistrării, care se poate face pe mai multe căi:
1.Identificare Online prin internet – sesiune video.
Începând cu data de 11.08.2020 pentru identificarea și în înregistrarea SPV a persoanelor fizice, ANAF
pune la dispoziție o nouă cale de identificare, prin sesiune video, utilă celor care nu pot ajunge în
persoană la unul din sediile ANAF.
Identificarea persoanelor fizice care doresc să se înregistreze în SPV poate fi efectuată de la distanță și
prin intermediul unei sesiuni video (identificare vizuală online).
Pentru identificarea vizuală online este necesar ca persoanele fizice să se programeze online prin
intermediul aplicației dedicate disponibilă pe site-ul www.anaf.ro.
Programarea online trebuie efectuată în termen de zece zile de la momentul înregistrării în SPV.
În situația în care persoana fizică nu poate participa la sesiunea video, aceasta se poate reprograma în
intervalul celor zece zile.
În cazul exercitării de către persoana fizică a opţiunii privind aprobarea prin identificare vizuală online,
ANAF transmite persoanei fizice o informare, pe e-mail, care cuprinde:
● instrucţiuni de desfăşurare a identificării vizuale online ce se va derula;
● comunicarea faptului că, în situaţia în care nu poate participa la identificarea vizuală online la
data şi ora programate, acesta are posibilitatea de a solicita o reprogramare.
● comunicarea faptului că neprezentarea la ora şi data ce vor fi comunicate va conduce la

respingerea înregistrării în SPV;
● reguli de conduită.În timpul sesiunii de identificare vizuală online funcţionarul public poate
formula întrebări cu privire la informaţii ce trebuie să conţină elemente cunoscute de ANAF şi
persoana fizică.
În situaţia în care persoana fizică nu răspunde corect întrebărilor adresate, cererea de înregistrare în SPV
se respinge.
Descarcă instrucțiunile în PDF de aici.
2.Prin verificare număr document:

● dacă ați primit din partea Ministerului Finanțelor Publice, o scrisoare cuprinzând informații pentru
înscrierea ca utilizator al serviciului „Spațiul Privat Virtual” SPV fără a vă deplasa la unul din sediile
Agenției Naționale de Administrare Fiscală, vă rugăm ca pe ecran, în câmpul “Tipul de aprobare”,
să selectați opțiunea “Verificare număr document”, iar câmpul “Număr document” să îl completați
cu numărul de document notat în scrisoare în partea din stânga sus.
3. Prin numărul de înregistrare a deciziei de impunere. Dacă nu ați primit scrisoarea, dar aveți o
decizie de impunere mai veche emisă ANAF puteți de asemenea să verificați imediat, fără deplasarea la
ANAF, crearea SPV, folosind numărul de înregistrare a deciziei de impunere, care este unic (dreapta sus).
4. Prin prezentarea la ghișeu (de la oricare reprezentanță ANAF de pe teritoriul României), în termen de
10 zile de la completarea formularului online, în vederea identificării și finalizării înregistrării SPV.
Accesarea Spațiului Privat Virtual și Depunerea Declarației unice

După verificarea înregistrării te poți autentifica și vizita SPV tău pe această pagină
https://pfinternet.anaf.ro/ unde sunt necesare;
● numele de utilizator cu care te-ai înregistrat;
● parola setată la înregistrare;
● și un cod pe care ANAF ți-l trimite pe email și care este valabil doar 5 minute;
● Pentru depunerea Declarației Unice apăsați aici;
● Pentru accesarea Spațiului Privat virtual dați click aici. Verificați în Mesaje recipisa de confirmare a
declarației, care trebuie să nu conțină erori.
Depunerea declarațiilor cu certificat digital calificat

Important! Pentru depunerea declarației unice nu este necesar un certificat pentru semnătură digitală
calificată.
Depunerea declarațiilor cu certificat digital calificat, presupune achiziția unui certificat digital de la unul
dintre furnizorii de certificate și înregistrarea acestui la ANAF. Certificatul are un cost anual situat în jurul a
30-50 de euro și poate fi obținut de la unul dintre următorii furnizori:
https://www.certsign.ro
https://www.digisign.ro
https://www.alfasign.ro
https://www.certdigital.ro și alții.
După obținerea certificatului acesta se înregistrează la ANAF pentru CNP-ul, CIF-ul sau CUI-ul activității
pentru care se dorește semnarea și depunerea declarațiilor.
Toate companiile de mai sus au un ghid precis de achiziție și înregistrare a certificatului digital la ANAF și
un ghid de utilizare a certificatului.
Vezi aici cum se înregistrează semnătura digitală la ANAF.
Certificatul de semănătură digitală este obligatoriu pentru a semna și depune declarații care sunt
completate cu codul fiscal CIF sau CUI, ca de exemplu: declarația 300 – decontul de TVA, 112 – dacă
aveți salariați, 301- decont special de TVA, 390 – operațiuni intracomunitare și altele.
Împuternicirea unei persoane pentru a depune declarații

O altă cale de a depune, declarații (inclusiv Declarația Unică) este prin împuternicirea unei persoane care
deține un certificat digital calificat.
Această persoană anunță ANAF că deține împuternicirea ta (de regulă notarială) și ANAF permite
depunerea declarațiilor în numele tău de către persoana împuternicită. Dacă ai un contabil care se ocupă
de afacerea ta, probabil l-ai împuternicit deja să depună declarația în numele tău.
Important! Declarațiile care sunt completate cu codul fiscal nu se depun în SPV-ul de persoană fizică.
Acestea trebuie validate/semnate cu certificat digital și depuse pe portalul e-guvernare.ro. Declarațiile
300 – decontul de TVA, 112 – dacă aveți salariați, 301- decont special de TVA, 390 – operațiuni
intracomunitare și altele se depun online, semnate cu certificat digital calificat.
Exemplu. Pașii pentru obținerea online a CIF pentru tranzacții intracomunitare
1. Obținerea certificatului de semnătură digitală pe CNP;
2. Înregistrarea la ANAF pentru CUI-ul activității a dreptului de depunere a declarațiilor semnate cu
certificatul digital;
3. Depunere D700 pentru obtinerea CIF-ului intracomunitar - un exemplu completat D700 este aici.
4. Ridicare CIF de la ANAF
. Înregistrarea la ANAF pentru CIF-ul tranzacții intracomunitare a dreptului de depunere a declarațiilor
5
semnate cu certificatul digital
6. Verificarea CIF se face prin sistemul VIES.
Clarificări suplimentare pentru depunerea declarațiilor online

Există două tipuri de SPV și respectiv câte o cale de acces la fiecare SPV.
1. SPV care poate fi accesat cu user și parolă, prin care se pot vizualiza: declarația unică, recipisele,
plățile și alte documente ANAF.
● Pentru înregistrare: https://www.anaf.ro/InregPersFizicePublic/formularInregistrare.jsp
● Pentru depunerea declarației aici: https://declunica.anaf.ro/my.policy
● Documentele se pot vor vizualiza în SPV-ul accesat cu user si parolă: https://pfinternet.anaf.ro/
2. Atunci când deținem un certificat digital, acesta trebuie autorizat pentru a depune declarații pe CNP;
CUI sau CIF, după caz. Pentru autorizarea certificatului digital, se intră pe o pagină specială și se
autorizează certificatul digital pe fiecare cod în parte, prin depunerea formularului 150, care se obține de
aici https://www.anaf.ro/inregcalificat/ pentru:
● CNP, dacă dorim să depunem declarația unică cu certificat digital;
● CIF, dacă nu suntem plătitori de TVA în RO dar avem cod de TVA pentru operațiuni externe
(declarația 390, 301);
● CUI, dacă avem salariați sau suntem plătitori de TVA în RO (declarația 300, 390, 112);
Numai după înregistrarea la ANAF se pot depune oricare din declarațiile de mai sus cu certificat digital.
● Depunerea declarațiilor se face aici: www.e-guvernare.ro
● Verificarea stării (cu erori sau fără erori) declarațiilor depuse se face aici:
https://www.anaf.ro/StareD112/
Mai mult de atât, există cel de al doilea SPV pe care îl accesăm cu certificat digital și unde vedem
declarațiile și recipisele depuse cu certificat digital. Pentru inițializarea acestui tip de SPV se accesează și
se completează: Autentificare cu certificat de semnătură electronică.
Pentru accesarea SPV cu certificat digital se selectează Autentificare Certificat de pe site-ul
https://www.anaf.ro.
Stabilirea din oficiu a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale
Stabilirea din oficiu a impozitului anual pe veniturile persoanelor fizice
Ordinul nr. 1869/2018 din 31 iulie 2018, (actualizat) pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea
din oficiu a impozitului anual pe veniturile persoanelor fizice:
Nedepunerea declarației de impunere (declarația unică) dă dreptul organului fiscal competent de a stabili
din oficiu impozitul pe venitul net anual impozabil/impozitul anual datorat, pe fiecare sursă și categorie de
venit obținută de contribuabil.
Identificarea contribuabililor care au obligația depunerii declarației de impunere
În termen de 15 zile de la expirarea termenului legal de depunere a declarațiilor de impunere, pe baza
listei persoanelor fizice care nu au depus declarația de impunere, se comunică persoanelor din listă
Notificarea privind nedepunerea la termen a declarației de impunere.
Compartimentul de specialitate din cadrul ANAF generează lista persoanelor fizice care au obligația
depunerii declarației de impunere pe baza informațiilor existente în evidența fiscală constituită pe baza
datelor declarate de contribuabil, plătitorii de venituri, organizatorii/plătitorii de venituri din jocuri de noroc
sau intermediarii/societățile de administrare a investițiilor/societățile de investiții autoadministrate după
caz, în funcție de natura venitului realizat.
La întocmirea listei persoanelor care au obligația depunerii declarației de impunere pentru anul de
impunere se au în vedere următoarele surse de informații:
a) deciziile de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit/impozitul anual datorat (formularul 260),
emise pentru anul de impunere, pentru următoarele tipuri de venit:
● activități independente – activități de producție, comerț, prestări de servicii sau profesii liberale,
● pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
● valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, pentru care venitul net se determină în sistem
real, pe baza datelor din contabilitate sau pe baza cotelor forfetare de cheltuieli, pentru care plățile
anticipate nu se stabilesc prin reținere la sursă;
● cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se determină în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate;
● cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută,
cu excepția situațiilor în care plățile anticipate au fost recalculate în anul de raportare, ca urmare a
rezilierii contractului de închiriere și pentru care impozitul este final;
● activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net se determină în sistem real, pe
baza datelor din contabilitate;
b) declarațiile privind venitul estimat/norma de venit (formularul 220/declarația unică), depuse în luna
decembrie a anului de impunere, pentru următoarele tipuri de venit:
● activități independente pentru care venitul net se determină în sistem real sau pe baza normelor de
venit, altele decât veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care plățile anticipate se
stabilesc prin reținere la sursă;
● cedarea folosinței bunurilor pentru care venitul net se determină în sistem real sau prin utilizarea
cotelor forfetare de cheltuieli;
c) declarațiile informative privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit (formularul 205), în cazul veniturilor din jocuri de
noroc ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și festivaluri de poker sau în cazul
câștigurilor/pierderilor din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operațiuni cu instrumente financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului financiar;
d) declarațiile privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate (formularul 112), în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală pentru
care impozitul reținut la sursă reprezintă plată anticipată în contul impozitului anual datorat.
Estimarea bazei de impozitare

Estimarea bazei de impozitare se efectuează pe baza următoarelor documente și informații relevante
pentru impunere:
a) documente existente la dosarul fiscal al contribuabilului, referitoare la anul de impunere sau anii
anteriori, după caz, din cadrul perioadei de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale:
● declarații fiscale: declarații privind veniturile realizate, declarații anuale de venit pentru asociațiile
fără personalitate juridică și pentru entități supuse regimului transparenței fiscale, deconturile
privind taxa pe valoarea adăugată;
● decizii emise de inspecția fiscală, pentru anii anteriori;
● decizii de impunere din oficiu emise în anii anteriori.
b) informații de la terți, obținute pe baza declarațiilor fiscale sau în baza schimbului de informații între
Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte instituții;
c) informații obținute în baza schimbului de informații între Agenția Națională de Administrare Fiscală și
autorități fiscale din străinătate;
d) informații despre contribuabilii cu activități și condiții de desfășurare a activității similare;
e) nivelul normei de venit de la locul desfășurării activității, aprobate pentru anul de impunere,
corespunzătoare activității desfășurate;
f) contracte privind cedarea folosinței bunurilor;
g) alte informații care au relevanță în procesul de stabilire din oficiu a impozitului pe venit.
Pe baza referatului privind estimarea bazei de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, compartimentul
de specialitate stabilește impozitul pe venit și emite formularul 256 „Decizie de impunere din oficiu a
veniturilor persoanelor fizice”,
Lista persoanelor fizice pentru care nu există informații necesare impunerii din oficiu poate fi utilizată de
către organele de inspecție fiscală pentru efectuarea de analize ulterioare, iar în situația identificării unor
informații și date, utile pentru impunerea din oficiu, acestea vor fi transmise organelor de administrare
competente în vederea stabilirii din oficiu a impozitului anual pe veniturile respectivelor persoane fizice.
Stabilirea din oficiu a CAS și CASS datorate
Conform cu Ordinul nr. 2547/2019 din 20 septembrie 2019 pentru aprobarea procedurii privind
stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de
sănătate datorată.
Procedura se aplică persoanelor fizice care nu și-au îndeplinit obligația declarării contribuției de asigurări
sociale, respectiv a contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor Codului fiscal,
începând cu anul fiscal 2018.
Important! Acest ordin face referire doar la persoanele care au estimat sub plafonul de 12 salarii și au
realizat peste plafonul de 12 salarii și nu au și-au îndeplinit obligațiile declarative pentru plata integrală a
contribuțiilor sociale.
Ordinul nu face nicio referire la persoanele care au estimat la începutul activității venituri sub plafonul
recalculat (mai mic de 12 luni), și au realizat peste plafonul recalculat, dar totuși sub plafonul de 12 salarii.
Procedura de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale CAS
Se aplică persoanelor fizice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

a) au realizat venituri din activități independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală
pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale;
b) au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din veniturile prevăzute la lit. a), din una sau
mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar
venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare
la termenul de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de
persoanele fizice – capitolul II (denumită în continuare declarația unică estimativă);
c) nu și-au îndeplinit obligațiile declarative privind contribuția de asigurări sociale datorată pentru anul
fiscal de impunere.
Identificarea contribuabililor se face pe baza următoarelor surse de informații:

a) formularul 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”, emis și comunicat
contribuabililor;
b) formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate”, depus de plătitorii de venituri;
c) formularul „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele
fizice”, depus de contribuabili;
d) alte informații existente în evidența fiscală.
Organul fiscal competent notifică fiecare contribuabil înscris în listă și asigură exercitarea de către acesta
a dreptului de a fi ascultat, conform prevederilor art. 9 din Codul de procedură fiscală, cu precizarea
termenului la care persoana fizică trebuie să se prezinte în vederea audierii.
Pentru contribuabilii din lista rezultată se estimează baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări
sociale, la nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice
estimative şi se întocmeşte „Referatul privind estimarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale
şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul stabilirii din oficiu a obligaţiilor de plată”,
Pe baza datelor din referat, organul fiscal central competent emite „Decizia privind stabilirea din oficiu a
contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane
fizice”.
Procedura de stabilire din oficiu a contribuției de asigurări sociale de sănătate
Procedura se aplică persoanelor fizice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

A. au realizat venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit prevederilor titlului II, titlului III
din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru care sunt
aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal;
d) venituri din cedarea folosinței bunurilor;
e) venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură;
f) venituri din investiții;
g) venituri din alte surse.
B. au estimat pentru anul de impunere un venit net anual cumulat din veniturile prevăzute la lit. A, din una
sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar
venitul net/brut anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în
vigoare la termenul de depunere a declarației unice estimative;
C. nu și-au îndeplinit obligațiile declarative privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată
pentru anul fiscal de impunere.
Identificarea contribuabililor se face pe baza următoarelor surse de informații:

a) formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și
evidența nominală a persoanelor asigurate”;
b) formularul 205 „Declarație informativă privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și
câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit”;
c) formularul 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice”;
d) formularul „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele
fizice”;
e) alte informații existente în evidența fiscală.
Important! Pentru persoanele care au realizat venituri din drepturi de proprietate intelectuală se verifică în
formularul 112, precum și în evidențele fiscale dacă acestea au realizat venituri din pensii sau/și venituri
din salarii și asimilate acestora. În situația în care au fost realizate venituri din categoriile menționate cel
puțin o lună în perioada de realizare a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, acestea din urmă
nu se iau în considerare la stabilirea plafonului minim anual de 12 salarii minime brute pe țară.
Pentru contribuabilii din lista rezultată în urma parcurgerii etapelor de notificare și audiere se stabilește
baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul a 12 salarii minime brute
pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice estimative și se întocmește „Referatul
privind estimarea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări
sociale de sănătate în cazul stabilirii din oficiu a obligațiilor de plată”.
Pe baza datelor din referat, organul fiscal central competent emite „Decizia privind stabilirea din oficiu a
contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”.
În situația în care, în termen de 60 de zile de la data comunicării „Deciziei privind stabilirea din oficiu a
contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane
fizice”, contribuabilul își îndeplinește obligațiile declarative, decizia se anulează.
Decizia de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției
de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice se emite și în situația în care contribuabilul face
dovadă, ulterior comunicării deciziei de impunere din oficiu, prin prezentarea de documente (de exemplu,
documente care atestă că i se aplică legislația altor state în domeniul securității sociale, conform
prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte), din care rezultă că nu avea
obligația plății contribuției de asigurări sociale și/sau a contribuției de asigurări sociale de sănătate în anul
de impunere.
STUDII DE CAZ ȘI EXEMPLE CU DECLARAȚIA UNICĂ 2023
Declarația unică 2023. Venituri din drepturi de autor și investiții.
O persoană fizică, designer de artă digitală, a obținut în 2022 următoarele venituri:

● venituri din criptomonede de 2.200 euro;
● venituri din dividende obținute din UK în valoare de 800 GBP;
● câștiguri din transferuri de titluri 5.600 USD obținute din USA;
● venituri din drepturi de autor obținute din USA în valoare de 4.800 USD, pentru care s-a plătit un
impozit de 15% în USA;
● venituri din drepturi de autor obținute din România în valoare de 50.000 lei, cu reținere la sursă;
● În 2021 persoana fizică a realizat o pierdere de 6.000 lei din tranzacții cu titluri cu brokerul din
USA;
● contribuabilul s-a asigurat opțional la sănătate în 2022 depunerea declarației de venit estimat,
capitolul 2 , la plafonul de 6 salarii;
Pentru veniturile de mai sus, persoana fizică trebuie să depună declarația unică până la data de 25
mai 2023 și să stabilească impozitul și contribuțiile sociale datorate.
Pentru stabilirea bazei de calcul a impozitului și a contribuțiilor sociale, folosim cursul mediu anual
comunicat de BNR:
● EUR/RON = 4,9315
● USD/RON = 4,6885
● GBP/RON = 5,7867
Baza de calcul pentru veniturile de mai sus:
● Venit din criptomonede: 2.200 euro x 4,9315 = 10.849 lei;
● Venituri din dividende: 800 GBP x 5,7867 = 4.629 lei;
● Venituri din transferul de titluri: 5.600 USD x 4,6885 = 26,255 – 6.000 = 20.255 lei;
● Venituri DDA USA = 4.800 USD x 4,6885 = 20.505 lei, din care se scad ch forfetare de 40% =
13.503 lei venit net;
● Venituri DDA RO = 50.000 lei, din care se scad ch forfetare de 40% = 30.000 lei venit net.
Contribuții sociale datorate:
În ceea ce privește CAS – contribuția socială pentru pensii: NU se datorează pentru veniturile din
criptomonede, acțiuni și dividende; se datorează CAS pentru veniturile din drepturi de autor:
● 13.503 + 30.000 = 43.503 lei, venitul net este mai mare decât plafonul de 30.600 le, rezultă CAS
de plată de 7.650 lei
În ceea ce privește CASS – contribuția la sănătate – Se datorează pentru toate veniturile obținute de
contribuabil:
● Venitul net pentru stabilirea obligației de a plăti CASS: 10.849 + 4.629 + 26.255 + 13.503 + 30.000
= 85.236 lei, care este mai mare decât plafonul de 12 salarii valabil în 2022, egal cu 30.600 lei.
Prin urmare persoana datorează CASS, cu valoarea de 3.060 lei.
Completarea Declarației unice 2023
1. Veniturile din criptomonede se impozitează ca venituri din alte surse, nu contează țara de unde
provin. Procentul de impozitare este de 10%;
2. Venituri din dividende sunt declarate prin secțiunea de venituri din străinătate, din UK; se aplică
metoda creditului fiscal pentru evitarea dublei impuneri. Procentul de impozit este de 5%;
3. Venituri din tranzacții cu titluri, sunt declarate prin secțiunea de venituri din străinătate, USA.
Procentul de impozit este de 10%, care se aplică la diferența dintre câștigul obținut în 2022 și
pierderea din 2021;
4. Venituri din drepturi de autor obținute de pe o platformă din USA se declară la secțiunea din de
venituri din străinătate, USA. Acestea au fost impozitate la sursă cu un procent de 15% din
valoarea brută încasată. Se aplică același tratament fiscal ca și pentru veniturile din drepturi de
autor obținute din România. Pentru evitarea dublei impuneri se aplică metoda creditului fiscal,
persoana fizică nu datorează impozit în România;
5. Venituri din drepturi de autor obținute din România se impozitează la sursă, de către plătitorul de
venit. Nu s-a reținut CAS și CASS pentru că venitul net din contract este sub plafonul de 12 salarii
minime pe economie;
6. Pentru 2023 contribuabilul se asigură opțional la sănătate, la plafonul de 6 salarii minime pe
economie – 1800 lei de plată.
Descarcă formularul declarației unice 2023 completat pentru acest studiu de caz.
care intri pe internet: Google Chrome sau Mozilla Firefox sau Microsoft Edge. Iți va apare o pagină albă cu
textul „Please Wait…..” Trebuie salvată pe calculatorul tău. Pentru salvarea declarației ai un buton în
Declarația unică 2023. Venituri din transferul de criptomonede și NFT.
Stabilirea venitului impozabil din transferul de criptomonede
Conform Codului fiscal, modificat în 2019 prin legea 30/2019, persoanele fizice care obțin venituri din
tranzacțiile cu criptomonede au obligația declarării și plății impozitului pentru aceste tranzacții. Declararea
veniturilor din tranzacții cu criptomonede se realizează după încheierea anului fiscal, prin completarea
capitolului 1 din declarația unică, secțiunea venituri din alte surse obținute din România.
Din păcate, prevederile din codul fiscal nu sunt suficient de clare pentru stabilirea cu precizie a momentului
și nici a metodei prin care se calculează venitul impozabil realizat.
La art. 114, alineatul 2, s-a introdus litera m, cu prevedere expresa ca venit fiind venit impozabil.
m) venituri din transferul de monedă virtuală.
La art. 116, Declararea, stabilirea și plata impozitului pentru unele venituri din alte surse:
c) câștigului din transferul de monedă virtuală în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. m),
determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe
aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul
câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
La art. 10,
Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o remuneraţie financiară), cât şi
cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.)
Conform reglementării de mai sus, venitul din transferul de criptomonede se stabilește la momentul în care
există o tranzacție, o vânzare de monede virtuale contra unei monede FIAT. Moneda FIAT reprezintă
moneda unei țări pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plată.
Impozite datorate pentru venitul din tranzacții cu criptomonede
Pentru venitul realizat din tranzacții cu criptomonede se datorează impozit pe venit este de 10% din
câștigul realizat, după deducerea cheltuielilor și comisioanelor cu tranzacțiile.
Câștigul realizat din criptomonede se declară la capitolul 1 din declarația unică, I.1.1.Date privind
impozitul pe veniturile realizate din România, impuse în sistem real/pe baza cotelor forfetare de
cheltuieli, se bifează rubrica de Alte surse și rubrica 10.3.Venituri prevăzute la art.114 alin.(2) lit.m) din
Codul fiscal și se completează suma din tabel în chenar roșu.
Care sunt pașii de urmat pentru stabilirea venitului impozabil:

● păstrează toate extrasele bancare (de cont sau carduri emise de exchange-uri), rapoartele,
emailurile, care pot dovedi atât investițiile inițiale cât și retragerile ulterioare;
● stabilește cu exactitate, pentru fiecare an, sumele investite din moneda Fiat în criptomonede și
câștigurile în moneda FIAT, sau în natură, din tranzacții cu criptomonede;
● pentru fiecare an cumulează rezultatele tranzacțiilor realizate cu criptomonede raportat la o
moneda FIAT – (nu e clar în codul fiscal dacă trebuie să luăm în calcul și tranzacțiile făcute între
criptomonede);
● diferența pozitivă, dacă depășește 200 de lei/tranzacție sau 600 lei în total, reprezintă un venit
impozabil care trebuie declarat și impozitat prin declarația unică;
● Pentru stabilirea venitului impozabil, cursul valutar utilizat este cursul mediu anual comunicat de
BNR la 31 decembrie a fiecărui an fiscal.
Exemplu 2023:
● o persoană fizică vinde în data de 14 septembrie 2022 portofoliul de criptomonede și încasează
suma de 6.925 USD;
● pentru aceste tranzacții se calculează comisioane de 7 USD;
● venitul net din criptomonede = 6.925 – 7 = 6.918 x 4,9315 = 34.117 lei;
● impozitul datorat = 34.117 x 10% = 3.412 lei;
● venitul net de 34.117 este mai mare decât plafonul de 12 salarii valabil în 2022, prin urmare se
datorează CASS = 3.060 lei;
● persoana nu deține documente justificative cu achiziția portofoliului de criptomonede;
● Descarcă formularul declarației unice 2023 completat pentru acest studiu de caz.
Exemplu 2022:
● o persoană fizică cumpără în data de 14 septembrie 20 EGLD la valoarea de 265 de USD.

Suma investită este de 5.300 USD;
● în data de 25 octombrie persoana vinde 10 EGLD la prețul de 290 USD, încasează 2.900 USD
și rămâne în portofoliu cu 10 EGLD;
● în data de 28 octombrie persoana fizică cumpără din portofelul Elrond, EGLD în valoare de
2.900 de dolari la prețul de 255 USD, adică 11,37 EGLD.
● La 31 decembrie un EGLD era cotat la 240 USD, și portofoliul total valorează: 21,37 EGLD x
240 = 5.129 USD;
● Ca urmare, 2021 persoana fizică a realizat o pierdere de 5.300 – 5.129 = 171 USD
● Cu toate acestea, rezultă conform codului fiscal, un venit impozabil de 2.900 – 2.650 = 250
USD, care este diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție a celor 10 EGLD
tranzacționați pe 25 octombrie 2021.
● Cursul valutar mediu al USD, stabilit de BNR pentru 2021, este de 4.1604 lei;
● Impozit datorat: 250 USD x 4.1604 = 1040 x 10% = 104 lei.
● Dacă EGLD ar fi valorat 300 de USD la sfârșitul anului 2021, portofoliul persoanei fizice ar fi
înregistrat un profit virtual, dar neimpozabil, acesta nefiind rezultatul unei tranzacții cu monede
virtuale.
● Descarcă formularul declarației unice 2022 completat pentru acest studiu de caz.
Observații!
Având în vedere că monedele virtuale fluctuează foarte mult de la o perioadă la alta, momentul corect și
logic pentru stabilirea rezultatului net ar fi după încasarea veniturilor într-o monedă FIAT, într-un cont
bancar clasic. Doar la această dată se poate stabili cu precizie venitul impozabil. (Sau la momentul la care
persoana fizică primește un câștig în natură de pe urma deținerii de monede virtuale.)
Evaluarea portofoliului de monede la cotații stabilite de o piață descentralizată, așa cum este Binance, nu
este suficient de clarificatoare și pertinentă, pentru stabilirea câștigului net din tranzacții din criptomonede
și impozitarea acestuia. Valoarea monedelor dintr-un portofel poate fluctua de la o zi la alta, astfel încât
dacă pe 31 decembrie portofelul să fie pe profit consistent, se poate ca pe 1 sau 2 ianuarie tot câștigul să
fie anulat de modificarea abruptă a cotațiilor de criptomonede.
Modelul corect pentru raportarea și impozitarea veniturilor din tranzacții cu criptomonende este cel aplicat
în codul fiscal pentru stabilirea venitului impozabil din deținerea de acțiuni sau de titluri de investiții, a căror
creștere în valoare devine impozabilă la momentul lichidării, parțiale sau totale a titlurilor deținute, și
încasarea valorii lor în moneda recunoscută. A se vedea art 94 – 96 din Codul fiscal. Acest model permite
și raportarea pierderilor din anii anteriori prin declarația unică și recuperarea acestora din câștigurile
viitoare, ceea nu este acceptat pentru veniturile din tranzacții cu criptomonede.
Venituri din NFT – Non Fungible Token
La sfârșitul anului 2021 ANAF a publicat o broșură prin care clarifica obligațiile fiscale ale persoanelor care
obțin venituri din tranzacții cu NFT.
NFT-ul reprezintă un drept de proprietate a unei lucrări de artă digitală, o înregistrare unică care aparține
unei persoane și care conferă acesteia dreptul de proprietate a unei lucrări digitale, cu diferite formate:
grafică, muzică, jocuri, filme, etc.
Conform broșurii de mai sus, veniturile care se obțin din comercializarea acestor lucrări, prin vânzare sau
prin obținerea de redevențe, așa numitele royalties, în limba engleză, sunt impozabile și se impozitează
conform regulilor de impunere a veniturilor din drepturi de autor. Dat fiind faptul, că sunt obținute prin
tranzacții pe piețele din afara României, în declarația unică se va completa secțiunea de venituri din
străinătate, ținând cont de regulile de evitare a dublei impuneri.
Dacă venitul net obținut din comercializarea de NFT, depășește plafonul de 12 salarii minime pe
economie, se datorează CAS și CASS. În cazul drepturilor de autor, venitul net se calculează prin
deducerea unui procent de 40% de cheltuieli forfetare din venitul brut încasat.
Tot prin aceeași broșură, ANAF ne informează că profitul obținut obținut din tranzacțiile cu opere de acest
gen, achiziționate pentru a fi revândute și a beneficia de diferențele de preț, se impozitează de asemenea.
Însă, aici ANAF nu ne indică la care categorie de venituri putem declara și impozita asemenea venituri prin
declarația unică.
În opinia noastră, veniturile obținute din tranzacțiile cu NFT-uri (speculații) se vor declara la venituri din
investiții și se impozitează la fel ca și veniturile obținute din tranzacții cu titluri, cf art. 91 c) câștiguri din
transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv
instrumente financiare derivate. Pentru aceste câștiguri se datorează doar CASS, dacă venitul net
depășește plafonul de 12 salarii minime pe economie.
De reținut o precizare importantă din broșura ANAF:
Data realizării venitului este data la care s-a efectuat tranzacția (vânzarea – cumpărarea NFT),
independent de data la care persoana fizică care a vândut produsul alege să tranzacționeze sau să
retragă din wallet – ul virtual/să schimbe în FIAT criptomonedele reprezentând prețul produsului.
Studiu de caz. Impozitarea în sistem real a veniturilor din cedarea folosinței
bunurilor
Modificările Codului Fiscal care au intrat în vigoare în 2023
Prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 716 din data de 15 iulie 2022, se
aduc modificări consistente Codului fiscal, așa acum nu au mai fost făcute din 2018, de când s-a introdus
declarația unică. Modificările sunt ample și vizează toate capitolele de taxe și contribuții datorate de agenții
economici.
În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor (chirii în sistem real), se modifică modul de calcul a
impozitului, procentul de impozit de 10% se aplică la venitul brut din contractul încheiat între părți. Se
elimină deducerea de cheltuieli forfetare, de 40% din venitul realizat așa cum a fost până în 2022.
În ceea ce privește contribuțiile sociale de sănătate (CASS), din 2023 s-au introdus 2 plafoane noi, pe
lângă cel de 12 salarii. Astfel, venitul brut anual din contract se raportează la plafoanele de mai jos și se
stabilește CASS de datorat. Vezi mai jos un subcapitol distinct.
Tot de la 1 ianuarie 2023, contractele de cedare a folosinței bunurilor se vor înregistra din nou la ANAF.
(6^1) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendare şi cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate
personală, au obligaţia înregistrării contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite
ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal
competent.
(23) În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la
organul fiscal competent, a contractului încheiat între părţi şi a modificărilor survenite se efectuează în
termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligaţia înregistrării acestora.
Cerere de înregistrare a contractelor de locaţiune conform cu prevederile OPANAF 2031/17.11.2022,

formularul 168 se descarcă mai jos:
Descarcă cerere de înregistrare prin SPV
Descarcă cerere de înregistrare la ghișeu
● Contractele în vigoare și nedeclarate până la data de 31 decembrie 2022 se vor declara în termen
de 90 de zile, deci până la data de 31 Martie 2023.
● Contractele încheiate începând cu 1 ianuarie 2023, se vor declara în termen de 30 de zile de la
data contractului;
Impozitarea contractelor de chirie în sistem real
Conform Codului fiscal, art 84, impozitarea în sistem real a contractelor din cedare a folosinței bunurilor
era opțională pentru proprietarii care aveau maxim 5 contracte, inclusiv, și obligatorie pentru cei care
aveau cel puțin 6 contracte.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei
bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole şi veniturile din
închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68.
Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi nu determină venitul net din cedarea
folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, nu au
obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.
(11)Opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit
prevederilor art. 68, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se
consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior,
prin completarea corespunzătoare a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale
datorate de persoanele fizice şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 25 mai
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani. În cazul contribuabililor care încep activitatea în
cursul anului fiscal, opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită în termen de 30
de zile de la începerea activităţii.
Comerțului; se depune doar declarația unică unde se bifează la capitolul 2, secțiunea 4. Cedarea
folosinţei bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente. Opțiunea de a stabili
venitul net din chirii în sistem real se realizează prin Declarația Unică, care are termen 25 mai 2023.
Avantajele și dezavantajele impozitării în sistem real a contractelor de cedare a

folosinței bunurilor
Odată cu modificările codului fiscal, impozitul pe acest venit crește cu 67%,

● în 2022, la 100 lei venit brut, se datora 6 lei impozit
● din 2023, la 100 lei, se va plăti 10 lei impozit
Pentru a alege sistemul optim de impozitare, trebuie să stabilim:

● care sunt avantajele impozitării în sistem real a veniturilor din chirii, (venituri din cedarea folosinței
bunurilor), și
● care sunt cheltuielile pe care le putem deduce din venitul încasat, astfel încât diferența de impozit
câștigată să acopere costul cu contabilitatea acestor venituri.
Avantajele impozitării în sistem real a venitului din chirii:

1. Cel mai important avantaj este că venitul înregistrat este egal cu venitul încasat, adică impozitul se
calculează la venitul încasat și nu la venitul stabilit în contract, care uneori poate nu se încasează
(chiriașii pleacă și nu mai poți întocmi un act adițional de încetare contract);
2. Al doilea avantaj constă în faptul că poți reduce venitul net astfel încât să plătești CASS la un
plafon mai mic, adică poți introduce cheltuieli deductibile și reduce plafonul de CASS sub 6 ,12, 24
de salarii, după caz – vezi mai sus plafoanele;
3. Al treilea avantaj constă în reducerea bazei de calcul a impozitului prin introducerea de cheltuieli
deductibile.
Principalul dezavantaj constă în faptul că trebuie să aloci timp pentru colectarea documentelor și
contabilizarea acestora și ulterior un posibil control fiscal mai riguros.
ContApp, aplicația noastră de contabilitate, este special construită pentru activități impuse în sistem real.
Care sunt cheltuielile deductibile care pot fi deduse din venitul încasat:
● cheltuieli cu întreținerea și reparația bunurilor
● cheltuieli cu amenajările și dotările
● Cheltuieli cu utilitățile
● cheltuieli cu taxele locale
● cheltuieli cu amortizarea
● cheltuieli cu dobânzile și costurile de finanțare pentru achiziția bunurilor
● și toate celelalte cheltuieli care au legătură cu venitul realizat
Creează un cont gratuit în aplicația ContApp și descarcă lista de cheltuieli deductibile și nedeductibile
valabilă și pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor în sistem real.
Impozite și contribuții sociale datorate
Impozit pe venitul realizat – 10%

● în 2022 la 100 lei venit brut se datora 6 lei impozit, pentru că venitul brut se reducea cu 40%
cheltuieli forfetare;
● din 2023, la aceeași 100 lei, se va plăti 10 lei impozit, dacă optezi pentru impozitarea venitului brut
din contract;
Dacă optezi pentru impunerea în sistem real, Venitul impozabil se calculează ca diferența dintre Venitul
încasat și Cheltuielile deductibile.
Contribuții sociale de sănătate CASS
Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor se datorează CASS indiferent de statutul proprietarului
(salariat, pensionar) dacă venitul impozabil este mai mare decât:
● plafonul de 6 salarii = 18.000 lei rezultă CASS datorat = 1.800 lei
Observație! CASS nu este deductibilă la calculul venitului impozabil.
Contribuții sociale pentru pensie – CAS. Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor nu se
datorează contribuție la pensie – CAS, indiferent de sistemul de impozitare ales.
Taxa pe valoare adăugată este opțională.
Conform art 292 din Codul fiscal sunt scutite de TVA (2) e) arendarea, concesionarea, închirierea și
leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de
uzufruct și superficia, cu plată, pe o anumită perioadă. Fac excepție următoarele operațiuni:
1. operațiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție
similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
2. închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;
3. închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
4. închirierea seifurilor;
(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute mai sus.
Contabilitatea în sistem real a veniturilor din cedarea folosinței bunurilor:

Presupune înregistrarea cronologică a plăților și încasărilor, conform documentelor justificative: facturi,
bonuri fiscale, contracte, extrase bancare, etc.
Întocmirea următoarelor registre și jurnale:

● Registrul-jurnal de încasări și plăți;
● Registrul-inventar;
● Registrul de evidență fiscală;
● Declarația unică.
Toate registrele de mai sus, inclusiv declarația unică se întocmesc automat în aplicația ContApp, în baza
plăților și încasărilor înregistrate. Mai multe despre contabilitatea în partidă simplă găsiți pe această
pagină.
Comerțului; se depune doar declarația unică unde se bifează la capitolul 2, secțiunea 1.3.2. cedarea
folosinţei bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente”. Opțiunea de a stabili venitul
net din chirii în sistem real se realizează prin Declarația Unică, care are termen 25 mai 2023.
Declarația unică și opțiunea de a stabili venitul din chirii în sistem real
Important! Pentru alegerea formei de impozitare ai timp să te decizi până la data de 25 mai 2023. Dacă
optezi pentru impozitare în sistem real, trebuie să menții acest sistem de impozitare pentru cel puțin 2 ani.
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impuse forfetar, se vor declara la capitolul II din declarația unică.
Dacă contractul este în valută, pentru stabilirea venitului în lei se folosește cursul valutar valabil în ziua
precedentă. Contractele în valută se declară și la capitolul 1 din declarația unică a anului următor obținerii
venitului, caz în care se folosește cursul mediu anual stabilit de BNR.
Veniturile din cedarea folosinței bunurilor, impuse în sistem real, se vor declara astfel:
● la capitolul II din declarația unică 2023, de unde se selectează secțiunea 4. Cedarea folosinţei
bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente, ca venit estimat
● și anul următor, la capitolul pentru definitivarea veniturilor realizate în anul anterior, se raportează
venitul conform Registrului de Evidență Fiscală.
Organizarea în ContApp a contabilității în sistem real a veniturilor din chirii

● se creează un cont de către utilizatorul principal – cel care întocmește contabilitatea;
● se creează o companie pe CNP-ul utilizatorului principal;
● dacă sunt mai mulți proprietari, la utilizatori se adaugă fiecare proprietar – ca asociat în entitatea
creată; procentul de deținere trebuie să fie același în fiecare contract, altfel declarația unică trebuie
întocmită manual pentru fiecare proprietar;
● se definește activitatea – la Setări Firmă – Cedarea folosinței bunurilor calificată în categoria
venituri din activități independente iar la Cod CAEN se selectează Fără CAEN, pentru
activități impuse în sistem real pe CNP, ne-înregistrate la ONRC sau la ANAF;
● la locul activității se setează adresa fiecărui bun imobil dacă este cazul, pentru urmărirea veniturilor
și cheltuielilor pe fiecare locație/bun;
Declarația unică 2023. Închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuința
personală
Venituri obținute din închirierea camerelor în 2021

Legea 296/2020, modifică Codului fiscal și veniturile obținute din închirierea a maxim 5 camere din
locuința proprietate personală se impozitează doar prin norme de venit. Contribuabilul nu mai are opțiunea
de a alege sistemul real de impunere în această situație.
(3) Închirierea în scop turistic de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală,
altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice, reprezintă oferirea
posibilităţii de şedere pentru o perioadă de minimum 24 de ore şi maximum 30 de zile într-un an
calendaristic oricărei persoane care călătoreşte în scop turistic în afara mediului său obişnuit de viaţă.
(4) Veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere
inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depăşirii numărului
de 5 camere de închiriat în cursul aceluiaşi an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei
anuale de venit pentru întregul an fiscal.
(5) În cazul depăşirii numărului de 5 camere de închiriat în cursul anului fiscal, începând cu anul fiscal
următor determinarea venitului net se realizează în sistem real şi se supune impunerii potrivit prevederilor
cap. II – Venituri din activităţi independente.
De asemenea, Legea 296/2020 stabilește că persoanele fizice, care obțin venituri din închirierea în scop
turistic a camerelor din locuința personală, nu mai au obligația de a completa declarația de venit estimat
atunci când încep, suspendă sau încetează activitatea în cursul anului.
Prin urmare, veniturile obținute din închirierea camerelor în scop turistic se vor raporta prin declarația
unică depusă după încheierea anului fiscal, completată corespunzător la capitolul 1.
Exemplu:
O persoană fizică deține un imobil în Vama Veche, format din 4 camere echipate corespunzător pentru
închiriere.
Pentru anul 2022 norma de venit stabilită de către ANAF pe perioada 1 Mai – 30 Septembrie 2022 este
de 19.000 lei/cameră. Găsești aici normele de venit turistice valabile pentru anul 2022.
Proprietarul a început activitatea de închiriere la data de 1 Mai 2022 și a încetat închirierea la data de 12
Septembrie. Conform codului fiscal din 2022, contribuabilul are dreptul de a recalcula norma de venit pe
perioada de închiriere.
Pentru stabilirea venitului impozabil procedăm după cum urmează:
● Calculăm norma de venit lunară: 19.000/ 5 =3.800 lei/lună;

● Deoarece activitatea de închiriere încetează în prima jumătate a lunii septembrie, luăm în calcul
jumătate din norma de venit pentru această lună, anume 1.900 lei;
● Norma de venit recalculată pentru fiecare cameră: 4 luni x 3.800 + 1.900 = 17.100 lei pe
cameră;
● Norma de venit recalculată pe locuință : 4 camere x 17.100 lei = 68.400 lei;
● Impozit pe venit = 68.400 x 10% = 6.840 lei;
● Norma de venit cumulată este mai mare decât plafonul de 12 salarii din 2022, (30.600 lei),
rezultă și CASS de plată = 3.060 lei;
● Pentru aceste venituri nu se datorează CAS;
● Persoana fizică completează corespunzător fișa capacității de cazare, cu data începerii și cu
data încetării perioadei de închiriere, pentru fiecare cameră;
După încheierea anului fiscal, contribuabilul este obligat să definitiveze impozitul și contribuțiile sociale
datorate pentru 2022, prin depunerea declarației unice 2023, completată la capitolul 1.
Persoanele care nu sunt asigurate la sănătate și estimează un venit peste plafon, pot completa declarația
unică 2023 pentru a se asigura la sănătate; capitolul II cu CASS estimată.
Declarația Unică 2023. Contract de chirie în lei cu rectificative.
Închiriere apartament începând cu luna august 2021. Contract inițial.

O persoană fizică obține venituri dintr-un contract de închiriere. Contractul a fost încheiat în data de 25
iulie 2021, pentru o chirie de 1.600 lei pe lună. Contractul începe cu data de 1 August 2021;
În termen de 30 de zile se depune declarația unică 2021 completată la capitolul 2 astfel:
● 1.600 lei x 5 luni = 8.000 lei brut de încasat în 2021
● Cheltuieli forfetare deductibile = 40% x 8.000 = 3.200 lei
● Venit net impozabil în 2021 ctr nr 2 = 8.000 – 3.200 = 4.800 lei
● Impozitul pe venit datorat 4.800 x 10% = 480 lei de plată
Total impozit de plată pentru ambele contracte = 480 lei. Termenul de plată 25 mai 2022.
Obligația de a plăti contribuție socială de sănătate în 2021. Venitul net realizat nu depășește plafonul
de 12 salarii; ca urmare nu se plătește CASS.
Modelul declarației unice inițiale completată pentru exemplul dat.
Evoluția contractului în 2022. Reziliere și Reînchiriere apartament.

La începutul anului 2022, termenii contractului nu se modifică, și proprietarul trebuie să depună declarația
unică cu venitul estimat pentru 2022.
● 1.600 lei x 12 luni = 19.200 lei brut estimat a se încasa în 2022
● Venitul net impozabil pentru 2022 = 19.200 – 7.680 = 11.520 lei
● Impozitul pe venit datorat 11.520 x 10% = 1.152 lei de plată
Declarația unică 2022. Nu sunt obligații declarative pentru anul 2021; fiind chirie în lei nu reevaluează,
deci nu se completează capitolul 1 din declarația unică 2022 în ceea ce privește venitul obținut în 2021.
Contribuabilul completează capitolul 2 din declarația unică pentru 2022, cu venitul estimat din închirierea
apartamentului.
Obligația de a plăti contribuție socială de sănătate în 2022. Venitul net estimat, de 11.520 lei, este mai
mic decât plafonul de 12 salarii calculat pentru 2022 = 2.550 x 12 = 30.600 lei. Persoana fizică mai obține
și venituri din salarii dar acestea nu se cumulează cu cele din închirieri. Astfel, pentru veniturile obținute
din contractul de închiriere, persoana nu este obligată să plătească contribuție de sănătate.
Modelul declarației unice 2022 completat pentru exemplul de mai sus.
Chiriașul reziliază contractul cu data de 15 Iunie 2022

În acest caz, în termen de 30 de zile se depune o declarație rectificativă la capitolul 2 și se recalculează
impozitul de plată. Astfel:
● 1.600 lei x 5,5 luni = 8.800 lei brut de încasat în 2022
● Cheltuieli forfetare deductibile = 40% x 8.800= 3.520 lei
Se completează declarația unică rectificativă cu noul contract la rubrica II.1.1.A.6.Documentul de
autorizare/Contractul de asociere/Închiriere, și cu data începerii activității – vezi rubrica II.1.1.A.7. Data
începerii activității din declarație. Se bifează rubrica Declaraţie rectificativă privind Capitolul II.
În declarația unică rectificativă se completează data încetării contractului. Vezi punctul II.1.1.A.8. Data
încetării activității din declarație.
Termenul de plată rămâne același, 25 mai 2023. Contribuabilul poate oricând să facă plăți până la această
dată.
Modelul declarației unice 2022 rectificative ( nr 1) completată pentru exemplul dat mai sus.
La data de 23 Ianuarie 2022 contribuabilul depune prin SPV (online) declarația unică cu venitul estimat
pentru anul 2022. Termenul de plată pentru obligațiile din 2022 este 25 mai 2023.
Apartamentul este reînchiriat cu data de 1 septembrie 2022
Contractul a fost încheiat în data de 25 august 2022, pentru o chirie de 1.800 lei pe lună. Contractul
începe cu data de 1 septembrie 2022;
În acest caz, în termen de 30 de zile se depune o declarație rectificativă la capitolul 2 și se recalculează
impozitul de plată. Astfel:
● 1.800 lei x 4 luni = 7.200 lei brut pentru 4 luni
Modelul declarației unice rectificative 2 completat aici pentru exemplul dat.

Evoluția contractului în 2023
Până la data de 25 mai 2023 contribuabilul trebuie să depună declarația unică cu venitul estimat pentru
2023.
Având în vedere modificările la codul fiscal care au intrat în vigoare la începutul anului 2023, în termen de
90 de zile, adică până la 31 martie 2023, trebuie înregistrat contractul la ANAF cu formularul C168.
Tot de la 1 ianuarie 2023 impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor se impozitează la venitul
brut din contract, posibilitatea de a calcula cheltuieli forfetare a fost abrogată.
● Venit brut: 1.800 lei x 12 luni = 21.600 lei brut pentru 4 luni
● Cheltuieli forfetare deductibile = 0 lei
● Venitul net impozabil pentru 2023 = 21.600 lei
● Impozitul pe venit datorat 21.600 x 10% = 2.160 ei de plată în 2023
Totodată, având în vedere modificările la codul fiscal, proprietarul datorează CASS pentru venitul din
cedarea folosinței bunurilor, venitul realizat de 21.600 lei este mai mare decât plafonul de 18.000 lei,
rezultă CASS de plată de 1.800 lei.

Formularul C168 pentru declararea contractului la ANAF.
Declarația Unică 2023. Contracte deținute în comun. CASS datorată. Formular
C168 declarare contracte.
Două persoane fizice, soț și soție, obțin venituri din 2 contracte de închiriere:
● Contract 1 pentru imobil 1, încheiat la data de 1 mai 2018, pentru o chirie de 1.500 lei pe lună;
● Contract 2 pentru imobil 2, încheiat la data 15 decembrie 2019, cu chiria de 3.000 de lei, contractul
începe la data de 1 Ianuarie 2019.
Cota deținută de fiecare persoană este egală, de 50% pentru fiecare. Contribuabilii au completat
declarația unică în fiecare an, în termenul stabilit de lege, și au declarat impozitul de plată.
Mai jos prezentăm completarea declarației unice pentru una din cele două persoane, modul de completare
fiind asemănător.
Venitul net realizat în 2022 pentru fiecare persoană:
● Contract 1 = 1.500 lei x 12 luni = 18.000 lei brut comun. Fiecare persoană = 9.000 lei
● Venitul net realizat este sub plafonul de 12 salarii minime valabil în 2022, prin urmare nu se
plătește CASS.
Cum se procedează în 2023
În declarația unică din 2023 nu sunt obligații declarative pentru anul 2022, contribuabilul nu completează
capitolul 1 din declarația unică 2022 pentru că veniturile din chirii sunt în lei.
Prin urmare, se completează doar capitolul 2 din declarație cu venitul estimat pe anul 2023.
La data de 23 Ianuarie 2023, contribuabilul depune în SPV, declarația unică cu venitul estimat pentru anul
2023.
Pentru anul 2023 contribuabilul estimează:
● Venitul net realizat este peste plafonul de 6 salarii minime valabil în 2023, prin urmare se plătește
CASS.
A. Pentru stabilirea impozitului pe venit, se completează câte o secțiune din declarația unică, pentru
fiecare contract. Începând cu anul 2023 nu se mai pot deduce cheltuieli forfetare de 40%, venitul impozabil
pentru fiecare contract este egal cu venitul brut:
● 9.000 x 10% = 9.000 lei
● 18.000 x 10% = 1.800 lei
● Impozit pe venit datorat: (9.000 + 18.000) x 10% = 2.700 lei
Obligația de a plăti contribuție socială de sănătate în 2023
● Venitul net estimat de 27.000 lei este mai mare decât plafonul de 6 salarii minim pe economie
calculat pentru anul 2023;
● Salariul minim pe economie 3.000 lei x 6 = 18.000 lei;
● Valoarea contribuției datorate este de 18.000 x 10% = 1.800 lei;
Termenul de plată pentru impozit și CASS este 25 Mai 2024.
Având în vedere modificările la codul fiscal care au intrat în vigoare la începutul anului 2023, în termen de
90 de zile, adică până la 31 martie 2023, trebuie înregistrat contractul la ANAF cu formularul C168.

Formularul C168 pentru declararea contractului la ANAF.
Declarația unică 2023. Contracte de chirie în valută cu CASS datorată.
Recalcularea chiriilor în valută.
O persoană fizică obține venituri contracte de închiriere în valută
Contractul a fost încheiat la data de 1 Iunie 2017, pentru o chirie de 1.000 euro pe lună, pe o perioadă de
10 ani, până la data de 31 Mai 2027.
Contribuabilul a declarat în 2017 contractul în termenul stabilit de lege, pentru care a plătit impozitul și
contribuțiile sociale conform cu deciziile de impunere emise de ANAF pentru anul 2017.
Pentru perioada 2018-2022 se aplică Autoimpunerea, astfel contribuabilul depune declarația unică prin
care a calculează și plătește impozitul și contribuțiile sociale pe venitul net obținut.
În 2022 contribuabilul a depus declarația unică în data de 3 februarie 2022, pentru care s-a folosit cursul
euro din data ziua lucrătoare anterioară, 4,9462 lei pentru un euro.
● Valoarea estimată a venitului din contract în 2022 = 12 luni x 1.000 euro x 4,9462 lei = 59.354 lei
venit brut estimat
● Cheltuielile forfetare deductibile: 59.354 lei x 40% = 23.742 lei
● Venitul net = venit brut – cheltuieli forfetare = 59.354 lei – 23.742 lei = 35.612 lei
● Impozit de plată = 35.612 x 10% = 3.561 lei
● CASS de plată pentru 2022 = 30.600 x 10% = 3.060 lei
Contribuabilul datorează CASS pentru 2022 deoarece venitul net estimat de 35.612 lei este mai mare
decât plafonul de 12 salarii minime pe economie calculat pentru 2022 = 12 x 2.550 = 30.600 lei.
Reevaluarea veniturilor din chirii în valută în 2022
Deoarece contractul este în valută conform Codului Fiscal:
Important! Începând cu veniturile obținute în 2021:

În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza
chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României, din anul de realizare a venitului. (legea 296 din 2020)
Pentru anul 2022 cursul mediu anual stabilit de BNR pentru un euro = 4,9315 lei.
La data de 3 Februarie 2023, contribuabilul depune în SPV declarația unică:

● cu recalcularea venitului în euro pentru 2022 și
● cu venitul estimat pentru anul 2023
A. Completarea capitolului 1 din declarația unică 2023
Pentru reevaluarea contractului în valută se completează capitolul 1 din declarația pe 2023.

În data de 3 februarie 2023, contribuabilul recalculează chiria în euro și rezultă că în 2022 a obținut un
venit brut egal cu 59.178lei, mai mică decât valoarea venitului estimat la depunerea declarației unice din 3
februarie 2022 (59.354 lei), ca urmare a scăderii cursului valutar.
Impozitul datorat după recalculare scade cu 10 lei:
venit brut estimat
● Cheltuielile forfetare deductibile: 59.178 lei x 40% = 23.671 lei
● Venitul net = venit brut – cheltuieli forfetare = 59.178 lei – 23.671 lei = 35.507ei
● CASS nu se mai declară pentru că s-a declarat le estimare
B. Completarea capitolului 2 cu venitul estimat pentru anul 2023
Contribuabilul depune declarația unică 2023 prin SPV la data de 3 februarie 2023.
Cursul valabil pentru 3 februarie este cursul euro valabil în ziua precedentă depunerii declarației unice
respectiv cursul valutar din 2 februarie = 4,9024 lei:
venit brut estimat
● Cheltuielile forfetare deductibile: nu se mai calculează
● CASS de plată pentru 2023 = 36.000 x 10% = 3.600 lei
Declarația Unică 2023. Venituri din dividende și câștiguri din tranzacții cu titluri
pe piața internă și internațională.
O persoană fizică a estimat că în 2022 va încasa:

● venituri din dividende de 80.000 lei încasate de la persoană juridică rezidentă în România;
● va realiza un câștig net din plasamente în fonduri de investiții de 10.000 lei derulate printr-un
intermediar cu sediul în România;
● un câștig net pe piața de titluri internațională de 5.000 USD, tranzacțiile sunt derulate pe piața din
SUA prin intermediari străini;
Persoana fizică nu este asigurată la sănătate în 2022, nefiind salariată, pensionară sau co-asigurată, etc,
ca urmare, persoana fizică decide să se asigure la sănătate prin completarea capitolului 2 din DU-2022.
De reținut că:
● veniturile din dividende și din fonduri de investiții nu intră în baza de calcul a CAS, deci nu există
obligația de a plăti CAS.
● veniturile din dividende și din fonduri de investiții sunt luate în considerare la stabilirea plafonului
minim pentru plata CASS.
● plafonul de 12 salarii minime brute pentru 2021 = 27.600 lei
● plafonul de 12 salarii minime brute pentru 2022 = 30.600 lei
Important! Dividendele încasate nu se declară în Declarația unică pentru impozitare. Se depune D100 de
către societatea comercială plătitoare, cu impozitul reținut pe dividende, până la data de 25 a lunii
următoare reținerii impozitului; se depune D205 până la sfârșitul lunii februarie a anului următor.
Pentru veniturile estimate mai sus persoana fizică completează declarația unică astfel:
Declararea venitului realizat în 2022 – capitolul 1 din declarația 2023
După încheierea anului fiscal, contribuabilul cunoaște exact sumele obținute din investiții. Astfel:
● venituri din dividende încasate de la persoană juridică rezidentă în România = 95.000 lei
● un câștig net din plasamente în fonduri de investiții de 12.500 lei derulate printr-un intermediar cu
sediul în România;
● un câștig net pe piață de titluri internațională de 4.856 USD, pe piața din SUA;
Pentru completarea capitolului 1 din Declarația unică 2023, contribuabilul stabilește venitul net și obligațiile
de plată astfel:
● venitul din dividende se impozitează la sursă, suma încasată se ia în calcul pentru stabilirea
obligației de plată a CASS
● câștig net din plasamente în fonduri de investiții de 12.500 lei, se impozitează prin declarația unică,
suma încasată se ia în calcul pentru plata CASS;
● câștigul de 4.856 USD x 4,6885 lei = 22.767 lei se impozitează prin declarația unică, suma
încasată se ia în calcul pentru plata CASS. Nu s-a plătit impozit în SUA pentru aceste venituri.
Prin urmare, în declarația unică 2023, capitolul I, se declară doar câștigurile realizate din transferurile de
titluri de valoare și se stabilește un impozit de 3.527 lei.
În ceea ce privește CASS, deoarece s-a stabilit CASS de plată la estimare, nu se mai declară CASS
datorat la capitolul 1 din declarația unică 2023.
Capitolul 2 cu venitul estimat pentru 2023

Deși nu este obligatorie completarea capitolului cu venitul estimat, contribuabilul este interesat să declare
venitul estimat pe 2023 cu scopul de a se asigura în sistemul public de sănătate pentru anul 2023, mai
ales că estimează venituri peste cel puțin plafonul de 12 salarii minime brute din 2023 = 36.000 lei
În declarația unică, formularul pentru 2023, capitolul 2, estimăm un venit de 50.000 lei, pentru care se
calculează CASS de plată de 3.600 lei. Contribuabilul este asigurat la sănătate de la data depunerii
declarației și până la data de 25 mai 2024.
În cazul în care veniturile estimate nu se realizează, contribuabilul poate depune rectificativă la declarația
unică în 2023 și va plăti asigurare de sănătate la baza de calcul de 6 salarii minime pe economie.
Declarația Unică 2023. Venituri din agricultură impuse cu norme de venit. CASS
opțional.
O persoană fizică deține o exploatație agricolă organizată ca întreprindere individuală, în județul Brăila
formată astfel:
● exploatează o suprafață de 75 hectare terenuri arabile cultivate cu cereale, din care 2 ha
neimpozabile;
● deține o fermă cu 25 de vaci cu lapte, din care 2 capete neimpozabile;
Normele de venit agricole pentru 2023 se găsesc aici.
● Norma de venit pentru 1 ha cereale = 320 lei x 73 ha = 23.360 lei
● Norma de venit pentru 1 vaca lapte = 385 lei x 23 vaci = 8.855 lei
● Total venit impozabilă = 32.215 lei
Persoana fizică completează declarația unică cu venitul estimat pe 2023 prin selectarea Capitolul II:
SUBSECȚIUNEA II.1.3 Date privind impozitul pe veniturile estimate din activități agricole, impuse pe bază
de norme de venit.
În cadrul subsectiunii se bifează și „Opțiune privind încadrarea în limitele veniturilor neimpozabile”
pentru ca în declarație să se completeze automat cu suprafețele neimpozabile.
Pentru mai multe tipuri de culturi vegetale sau de animale adăugați sau anulați categorii apăsând pe
butonul (+) respectiv ( -).
Venitul calculat este egal cu 32.215 lei pentru care contribuabilul datorează un impozit de 3.222 lei.
Venitul net estimat este mai se situează peste plafonul de 6 salarii minime pe economie valabile în 2023,
adică peste 18.000 lei prin urmare contribuabilul datorează CASS, la baza de calcul de 6 salarii, rezultă
CASS de plată de 1.800 lei.
Pentru ambele obligații fiscale termenul de plată este 25 mai 2024.
Declarația Unică 2023. Venituri din alte surse.
O persoană fizică obține în cursul anului 2022 un venit de 46.500 de lei, comision din intermedierea unei
tranzacții comerciale care nu a fost impozitat la sursă. Persoana fizică nu a depus declarația unică în
2022, dar este obligată să depună declarația unică 2023 pentru stabilirea impozitului și a contribuțiilor
sociale datorate.
Impozitul pe venitul obținut este egal cu 46.500 x 10% = 4.650 lei;
Menționăm că în cazul veniturilor din alte surse, cheltuielile efectuate nu se deduc din venitul brut. Astfel,
baza de calcul a impozitului este venitul brut.
Contribuții sociale pentru veniturile din alte surse
Persoanele fizice care obțin venituri din alte surse, nu iau în calcul aceste venituri la stabilirea
obligației de a plăti contribuție de asigurări sociale – CAS (pensie).
Persoanele fizice care realizează venituri din alte surse, se încadrează în categoria persoanelor
obligate la plata contribuției sociale de sănătate – CASS, dacă valoarea venitului brut realizat,
depășește plafonul anual de 12 salarii minime brute pe economie. Pentru 2022 plafonul este de 2.550 lei x
12 luni = 30.600 lei;
Pentru exemplul dat mai sus, CASS de plată este egal cu: 30.600 x 10% = 3.060 lei.
Important! Persoanele fizice care desfășoară activități economice cu caracter de continuitate, sunt
obligate la înregistrarea activității la Registrul Comerțului și/sau la ANAF. Detalii aici.
Declarația Unică 2023. Cinci situații cu CASS opțională.
Persoanele fizice care estimează venituri anuale cumulate sub plafonul de 6 salarii minime brute,
precum și de către persoanele fizice care nu realizează venituri pot opta pentru pentru plata contribuției
astfel:
la termenul legal de depunere -25 mai 2023, se pot asigura la o bază de calcul reprezentând
● dacă depun declarația unică și se înregistrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate după
asigurări sociale de sănătate, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de
● Baza de calcul redusă pentru 2023 = 6 x 3.000 = 18.000 lei;
● Contribuția minimă de plată = 10% x 18.000 lei= 1.800 lei;
opțională datorată și plătită se ia în calcul la stabilirea CASS datorată pentru veniturile obținute.
Termenul de plată a CASS opțional este 25 Mai 2024.

Important! Cf. art 183 din Codul fiscal. Dacă în perioada în care ești asigurat opțional la CASS, începi
să obții venituri care te obligă la plata CASS sau intri în categoria persoanelor exceptate, ești obligat să
depui declarația unică în termen de 30 de zile de la data evenimentului și să recalculezi contribuția de
plată.
De exemplu:
● dacă între timp, din persoană fără venituri, devii persoana salariată – nu mai trebuie să plătești
CASS opțional sau
● intri în categoria persoanelor exceptate de la plata CASS: concediu medical, concediu creștere
copil, persoană cu ajutor social, etc.
Important! Estimează cât mai precis venitul net pe care îl vei obține în cursul anului 2023. Este mai
bine să te asiguri anticipat în sistemul public de sănătate și să fii asigurat tot anul 2023.
Cealaltă variantă este să constați, spre sfârșitul anului 2023 sau după încheierea lui, că venitul net
realizat este peste plafonul de 6/12 salarii minime pe economie, deși ai estimat sub plafon, și să plătești
„inutil” CASS în 2024 pentru anul 2023, fără să fi fost asigurat la sănătate.
Dobândirea, durata și dovada calității de asigurat
după caz.

precum și Indexul de încărcare al acesteia (recipisa), descărcate din mesageria spațiului virtual
mai a anului următor. Până la acest termen, poți plăti într-o singură tranșă sau în mai multe tranșe suma
datorată ca CASS opțional.
Scenarii cu CASS opțională în funcție de veniturile realizate și data depunerii
declarației unice
1. Persoanele care estimează venituri peste plafonul de 6/12/24 salarii, sunt asigurate de la data
depunerii declarației unice până la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul
următor (25 mai 2024, dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare până la 25 mai, (art.
267 legea 95/2006).
2.1 Persoanele care obțin venituri sub plafon și se asigură opțional la sănătate înainte de termenul
de depunere a declarației unice pe anul curent – 25 mai, sunt asigurate de la data depunerii declarației
unice până la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25 mai 2024),
dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006), dacă depun o nouă
declarație în 2024 cu CASS opțional, termenul se prelungește;
O persoană fizică obține în 2023 venituri din agricultură sub plafonul de 6 salarii minime pe economie,
adică sub 18.000 lei și decide să se asigure opțional la sănătate. În acest caz, baza de calcul a CASS este
de 6 salarii minime pe economie și CASS datorată este egală cu 1.800 lei.
Modelul completat al declarației unice 2023 pentru CASS pentru acest caz.
2.2 Persoanele care obțin venituri sub plafon și se asigură opțional la sănătate DUPĂ termenul de
depunere a declarației unice pe anul curent – 25 mai, sunt asigurate de la data depunerii declarației
unice până la data împlinirii termenului de depunere a declarației unice din anul următor (25 mai 2023),
dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare, (art. 267 legea 95/2006);
Exemplu:
O persoană fizică estimează că realizează venituri din chirii sub plafonul a 12 salarii minime brute pe țara
și depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice la
data de 15 mai, fără a se asigura la sănătate. Nu bifează căsuța II.2.2 din declarație.
Vezi aici declarația inițială depusă până în termen de 30 de zile de la data contractului.
În data de 5 august 2023 constată că are nevoie de asigurare la sănătate dar având venituri sub plafon,
decide să se asigure opțional la sănătate. Astfel, depune declarație rectificativă la capitolul 2 pentru plata
CASS.
a) valoarea salariului de baza minim brut pe țară este de 3.000 lei,
b) luna în care se depune declarația – august,
mai 2024),
d) stabilirea bazei de calcul a contribuției: 3.000 lei x 10 luni = 30.000 lei,
Modelul completat al declarației unice 2023 rectificative cu CASS opțional.
3. Persoanele care NU obțin venituri și se asigură opțional, sunt asigurate de la data depunerii
declarației unice până la data împlinirii termenului de 12 luni de la data depunerii, (art. 267 legea 95/2006);
Nu contează data depunerii declarației.
O persoană fizică fără venituri decide să se asigure opțional la sănătate în data de 3 februarie 2023. În
acest caz, baza de calcul a CASS este de 6 salarii minime pe economie și CASS datorată este egală cu
1.800 lei. Persoana este asigurată până la data de 2 februarie 2024.
3.1 Să presupunem că persoana fără venituri, asigurată opțional la sănătate intră în categoria
persoanelor asigurate – devine salariată cu data de 01 iunie 2023. În acest caz, persoana are dreptul
să recalculeze contribuția datorată și să depună declarație rectificativa cu CASS de plată doar pentru
lunile în care a fost asigurată ca persoană fără venituri.
O persoană fizică fără venituri decide să se asigure opțional la sănătate în data de 3 februarie 2023 și
devine salariată cu data de 01 iunie 2023. În acest caz, baza de calcul a CASS se calculează astfel: 4 luni
x (3.000/2) = 6.000 lei și CASS datorată este egală cu 6.000 x 10% = 600 lei pentru 4 luni de asigurare.
PLATA ȘI VERIFICAREA OBLIGAȚIILOR FISCALE DATORATE
Plata obligațiilor fiscale. Interpretarea obligațiilor de plată din SPV
Bonificații pentru obligațiile fiscale aferente veniturilor din 2022

Nu s-au stabilit bonificații în legea bugetului de stat, pentru plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor
realizate în 2022.
Organul fiscal desemnat pentru plata obligațiilor fiscale

Impozitul pe venit, CAS și CASS se declară pe CNP-ul titularului. Din această cauză, obligațiile fiscale
aferente Declarației Unice se plătesc în contul trezoreriei în raza căreia titularul are domiciliul. Tot aici se
depune și declarația unică. Declarația unică se completează pe CNP (sau NIF sau numărul permisului de
ședere).
Dacă este cazul, obligațiile privind TVA-ul de plată, obligațiile privind salariile angajaților, alte obligații
fiscale aferente activității, care se declară pe CUI sau CIF (când se completează declarația 100, 300, 301,
390, 394 sau 112) se plătesc în contul trezoreriei de la domiciliul persoanei fizice. Începând cu 2022
dosarul fiscal pe CUI/CIF este administrat de ANAF de la domiciliul titularului PFA și nu de la sediul
profesional.
● Vezi aici de care trezorerie aparține domiciliul tău.
● Lista de conturi IBAN pentru fiecare trezorerie
Decizii de impunere și Autoimpunerea

Pentru veniturile realizate în 2017 (și în anii anteriori), decizii de impunere cu sumele de plată
reprezentând impozit și contribuții sociale. Sumele datorate au de regulă ca termen de plată 60 de zile de
la data primirii deciziei, dacă nu se stabilește altfel. În decizia de impunere vei găsi și contul de trezorerie
în care poți să plătești, contribuțiile și impozitul datorat, prin ordin de plată.
Începând cu veniturile realizate în 2018, ANAF nu va mai emite decizii de impunere; calculul și stabilirea
sumelor de plată se face de către contribuabil. Termenul de plată a contribuțiilor și impozitului pentru
veniturile realizate în 2022 este 25 Mai 2023.
Contribuabilii își pot achita obligațiile fiscale la bugetul de stat prin următoarele modalități:
● prin virament bancar. Conturile IBAN (vezi mai jos detalii despre contul Unic) aferente Trezoreriei
statului:
○ Sursa oficială ANAF o găsești aici.
○ Pe site-ul ContApp unde e mult mai ușor de găsit.
○ Alege contul IBAN care aparține organului fiscal în raza căruia ai domiciliul. La activitățile
independente, indiferent de forma de organizare, se completează întotdeauna cu CNP
atunci când se plătesc contribuțiile sociale sau impozitul pe venit. Se completează cu CUI
sau CIF când ai de plată TVA sau impozit pe salarii, etc.
● prin mandat poștal,
● pe ghiseul.ro cu cardul bancar online,
● prin numerar sau cu cardul la casieriile organului fiscal în raza căruia contribuabilul își are
domiciliul fiscal. Completează o foaie de vărsământ (FV) folosind aplicația OPFV, de mai jos.
Dacă plătești la ghișeul băncii, ordinul de plată (OP) poate fi completat mult mai ușor cu aplicația dedicată
– OPFV, care poate fi descărcat de aici.
Observație! La completarea OP sau FV selectează ca metodă de completare a contului IBAN al
trezoreriei opțiunea: „Se dă cont IBAN și nr de evidența plății” . Contul IBAN îl iei din lista cu conturi unice
– vezi capitol, iar la numărul de evidență nu completezi nimic sau completezi cu o cifră oarecare.
Organul fiscal competent este organul fiscal în raza căruia titularul își are domiciliul fiscal, de regulă
adresa de domiciliu din cartea de identitate.
Sumele de plată pentru 2022

Obligațiile de plată pot fi vizualizate, după depunerea declarației unice, pe ghișeul.ro sau în SPV (vezi
meniu stânga: Plăți Creanțe).
Alte modalități de plată: prin bancă, în contul unic sau la ghișeul ANAF, cu numerar. Recomandăm plata
prin bancă.
Dacă ați făcut plăți deja pentru 2022, înainte de depunerea declaratiei cu venitul realizat, reduceți sumele
de plată cu aceste plăți și obțineți diferența de plată cu termen până la 25 Mai 2023. După caz, puteți avea
sume plătite în plus, care pot fi recuperate sau compensate cu obligații fiscale viitoare.
Atenție la domiciliul dvs – dacă ați modificat domiciliul fiscal de curând, achitați la noul domiciliu. Verificați
în Situația obligațiilor de plată care este contul pentru domiciliul actual.
Important! Pentru stabilirea precisă a sumelor de plată verificați situația din SPV.
Selectați Solicitări > Informații > Situația obligațiilor de plată – după 5 min verificați secțiunea mesaje.
Spațiul Privat virtual se accesează de aici.
În contul IBAN unic se achită integral cele 3 obligații principale, dintr-o singură plată, adică un singur ordin
de plată.
Contul unic de plată a obligațiilor fiscale datorate de persoane fizice

ORDIN nr. 2937 din 23 noiembrie 2018 publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1005 din data de 27
noiembrie 2018 pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili persoane
fizice în contul unic și de stingere a obligațiilor fiscale.
Conform ordinului: (2)Obligațiile fiscale de plată ale contribuabililor persoane fizice pentru veniturile
estimate/realizate după data de 1 ianuarie 2018 se plătesc în contul unic și se distribuie de organul fiscal
central pentru fiecare cod numeric personal pentru care s-a depus declarația unică.
Obligațiile fiscale care se plătesc în contul unic de contribuabili persoane fizice sunt:
● Impozit pe venit aferent declarației unice,
● Contribuții de asigurări sociale aferente declarației unice,
● Contribuții de asigurări sociale de sănătate aferente declarației unice,
Obligațiile de mai sus se plătesc în contul unic de disponibil 55.04 „Sume reprezentând impozit pe venit și
contribuții sociale datorate de persoanele fizice în curs de distribuire”, denumit în continuare contul unic,
deschis pe codul numeric personal/numărul de identificare fiscală al contribuabililor la unitățile Trezoreriei
Statului la care este arondat organul fiscal central competent pentru administrarea creanțelor fiscale
datorate de aceștia.
Contul Unic de plată este obligatoriu pentru toți contribuabilii, persoane fizice, care au depus declarația
unică, indiferent de sursa de venit: activități independente, cedarea bunurilor, investiții, agricultură, drepturi
de autor fără reținere la sursă, etc.
Sumele plătite de către contribuabili în contul unic se distribuie de către organul fiscal central competent,
proporțional cu obligațiile fiscale de plată, respectiv cu obligațiile fiscale înregistrate în declarația unică, în
următoarea ordine:
a) toate obligațiile fiscale principale;
b) obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor prevăzute la lit. a) (adică dobânzi și penalități).
Important! Obligațiile fiscale datorate de contribuabilii persoane fizice pentru veniturile realizate până la
data de 31 decembrie 2017 se plătesc distinct, în conturile bugetare existente aferente fiecărei surse de
venit. Pentru aceste obligații găsești contul IBAN în decizia de impunere comunicată de ANAF sau
care urmează să fie comunicată.
Plățile sunt înregistrate în sistemul ANAF cu o întârziere de o zi pentru cele efectuate la casierie și în cel
puțin două zile (lucrătoare) dacă plătești prin bancă. Ca urmare: plătește cu cel puțin 72 de ore înainte de
termenul de plată pentru a evita plata cu întârziere, după termen.
Completarea ordinului de plată

Plata se poate realiza la ghișeul băncii sau prin online banking – selectează secțiunea dedicată de plăți la
buget
● Beneficiar: Bugetul de stat
● Cod fiscal: CNP-ul
● Detalii plată: impozit + CAS + CASS 2022 ( se completează cu ceea ce se plătește)
● Numărul de evidență al plății: necompletat sau completează cu un număr unic, oarecare
Vezi aici lista cu conturi IBAN.
Plata obligațiilor fiscale prin intermediul Ghiseul.ro

Contribuabilii persoane fizice titulari de activități independente : PFA, II, IF, Profesii Liberale pot achita
contribuțiile sociale și impozitul și prin intermediul portalului guvernamental Ghiseul.ro cu cardul bancar.
Ghiseul.ro este un portal care facilitează plata taxelor, impozitelor, amenzilor către diferite instituții publice
cum sunt: primarii, inspectorate, agenții guvernamentale. De curând s-a înrolat și ANAF.
Deși portalul este în funcțiune de mulți ani sunt foarte puține instituții înrolate. Funcționarii publici din
România nu agreează digitalizarea.
Pentru a plăti CAS, CASS și impozitul datorat intră pe ghișeul.ro și creează-ți un cont dacă nu ai. Contul
se face foarte ușor, îți trebuie doar o adresă de email.
După crearea contului, te autentifici și selectează ANAF din meniu (vezi foto mai jos) unde vei găsi sumele
datorate. În cele mai multe cazuri sumele de plată sunt diferite față de ce știai că datorezi. Deci, tot trebuie
să verifici situația obligațiilor de plată din SPV.
Este ideal ca plata să se facă cu un card emis pe numele titularului, cel care are obligații fiscale
înregistrate pe numele lui (pe CNP) la ANAF.
Distribuirea sumelor plătite în contul unic
Atenție! Sumele plătite în contul unic se distribuie proporțional pe fiecare obligație fiscală principală: CAS,
CASS, Impozit. Astfel, chiar dacă contribuabilul are intenția să stingă doar CAS și/sau CASS, o parte din
suma care intră în contul unic va fi distribuită și la impozit. De aceea trebuie să achiți integral obligațiile
fiscale și nu parțial.
Plata obligatiilor fiscale în contul unic este reglementată de Ordinul Nr. 2937/2018 din 23 noiembrie 2018
pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor plătite de contribuabili persoane fizice în contul
unic şi de stingere a obligaţiilor fiscale.
Conform ordinului:
3.1. Sumele plătite de către contribuabili în contul unic se distribuie de către organul fiscal central
competent, proporțional cu obligațiile fiscale de plată, respectiv cu obligațiile fiscale înregistrate în
declarația unică în conturile 20.A.03.51.00 „Impozit pe venit aferent declarației unice”, 22.A.21.48.00
„Contribuții de asigurări sociale aferente declarației unice” și 26.A.21.49.00 „Contribuții de asigurări sociale
de sănătate aferente declarației unice”, cu excepția contribuabililor care beneficiază de înlesniri la plată.
3.2. Codurile IBAN aferente acestor conturi de venituri bugetare nu se înscriu în lista codurilor IBAN care
se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.
4. Sumele distribuite potrivit pct. 3.1 sting obligaţiile fiscale, cu excepţiile prevăzute la cap. II şi III, în
următoarea ordine:
a) toate obligațiile fiscale principale;
b) obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor prevăzute la lit. a).
5. În cazul în care suma achitată nu acoperă toate obligaţiile fiscale aferente uneia dintre categoriile
prevăzute la pct. 4, distribuirea se face, în cadrul categoriei respective, proporţional cu obligaţiile fiscale de
plată.
Dobânzi și penalități de întârziere
În situația în care debitorul nu achită obligațiile fiscale principale la termenul de scadență, organul fiscal
central competent în administrarea obligațiilor fiscale ale debitorului calculează după acest termen dobânzi
și penalități de întârziere, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de
scadență până la data stingerii sumei datorate
Art. 174. Dobânzi
(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului
de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nivelul dobânzii este de 0,02% pentru
fiecare zi de întârziere.
Art. 176. Penalități de întârziere
(1) Penalitățile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat
următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nivelul penalității de
întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere.
Art. 181. Penalitatea de nedeclarare în cazul creanțelor fiscale
(1) Pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/plătitor și stabilite
de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere, contribuabilul/plătitorul datorează o penalitate de
nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii
sumei datorate, inclusiv, din obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de
contribuabil/plătitor și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere
(3) Penalitatea de nedeclarare prevăzută la alin. (1) se majorează cu 100% în cazul în care obligațiile
fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârșirii unor fapte de evaziune fiscală, constatate de organele
judiciare, potrivit legii.
(6) Organul fiscal nu stabilește penalitatea de nedeclarare prevăzută de prezentul articol dacă aceasta
este mai mică de 50 lei.
Dobânzile și penalitățile de întârziere încep de la ziua imediat următoare scadenței, și se calculează zilnic,
până la data plății integrale a debitului restant către bugetul de stat. Dacă sunt plăți parțiale, se calculează
la soldul rămas neachitat.
În situația obligațiilor de plată sumele reprezentând accesorii au la descriere: DACC – decizie referitoare
la obligațiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi și penalități de întârziere.
Cum verifici online situația obligațiilor de plată la bugetul de stat

Înainte de a face plăți, verifică în Spațiul Privat Virtual (SPV) o situație la zi obligațiilor și plăților către
bugetul de stat.
Cum se obține situația obligațiilor de plată?
Intră în SPV și alege din meniul din stânga Solicitări > apoi Obligații de plată. Vezi imaginea de mai jos.
După solicitare trebuie să aștepți câteva minute pentru ca situația să apară în Mesaje de unde o poți
descărca ca document PDF.
Verifică dacă plățile efectuate din trecut corespund cu deciziile ANAF și cu ce știai că ai de plată. În caz că
sunt neclarități trebuie să te adresezi ANAF.
Important! Toate operațiunile efectuate în luna curentă apar în situație după data de 10 a lunii următoare.
Cum interpretezi situația obligațiilor de plată?
Situația obligațiilor de plată este o fotografie la zi a plăților și datoriilor la bugetul de stat.
Situația nu reflectă și istoricul operațiunilor efectuate de către ANAF (stingeri, regularizări) sau de către
contribuabil (plăți efectuate și declarații depuse). Odată ce o obligație a fost stinsă, aceasta nu mai apare
în situație și nici plata corespunzătoare ei.
Din această cauză este foarte dificil de înțeles de unde vin sumele din tabele, dacă nu ai acces la dosarul
de contabilitate și la declarațiile depuse.
Important! Situația obligațiilor de plată nu este istorică și prezintă doar o fotografie de moment, cu sume
(pozitive) care reprezintă obligații fiscale datorate și nestinse și cu plăți neutilizate în stingere – plăți
nedistribuite (cu semnul minus în față).
Prin urmare, valorile prezentate în situația obligațiilor de plată sunt greu de înțeles, aparent nu au
logica (doar una cunoscută de ANAF), iar o clarificare se poate obține doar prin prezentarea la ghișeu, cu
pierdere de timp și consum de nervi, de ambele părți.
Ce trebuie să urmărești în situație
1. Totalul de la primul tabel (1. Situația sintetică a obligațiilor de plată) îți arată suma curentă de
plată la buget. Dacă suma e cu minus înseamnă că plățile efectuate sunt mai mari decât obligațiile
datorate.
2. Presupunând că totalul de la tabelul 1 este pe plus, aceasta se compune, din obligații cu scadența
depășită și obligații pentru anul în curs 2022 (termen de plată 25 Mai 2023). Vezi tabelul 2.
Configurarea cronologică a obligațiilor ( în funcție de termenul de plată)
3. Dacă din tabelul 2 rezultă obligații cu scadența depășită mergi la tabelul „3. Situația analitică a
plăților neutilizate” și vezi „Total sumă neutilizată în stingere”
4. Compară valoarea de la punctul 2 cu suma de la punctul 3: Total sumă obligații de plată – Total
sumă neutilizată în stingere =
● rezultat pozitiv – reprezintă obligații bugetare restante
● rezultat negativ – reprezintă plăți efectuate în plus
De unde pot rezulta obligații de plată restante?
Câteva explicații:
● nu ai plătit obligațiile sau le-ai plătit în contul greșit;
● s-au calculat regularizări de impozite și contribuții sociale de care nu ai știut (perioada 2012-2017);
● s-au calculat dobânzi și penalități pentru obligațiile restante;
● nu s-a calculat bonificația de 10% pentru plată efectuată cu anticipație a obligațiilor din perioada
2014-2017. Pentru acestea ai primit decizie de impunere în care scria clar că aveai bonificație și ai
plătit conform acestea. În acest caz trebuie să aștepți ca ANAF să calculeze bonificația; vezi articol
cu bonificații.
● Nu s-a calculat bonificația pentru plată cu anticipație (până la 15.12.2018) a obligatiilor datorate
pentru 2018 (5%);
● Nu s-a calculat bonificația de 5% pentru depunerea online a DU 2018 și pentru plata la termen
(31.07.2019) a impozitului pe venitul obținut în 2018;
Poți să calculezi aceste bonificații și să le compari cu valoarea obținută la punctul 4 și dacă rezultă tot o
valoare pozitivă (datorii la buget) trebuie să clarifici direct la ANAF de unde vine suma datorată.
Important! Din nefericire unele direcții județene ale ANAF au emis titluri executorii pentru restanțe care se
datorau faptului că chiar ANAF nu a calculat bonificațiile la timp. Titlul executoriu se anulează la cerere.
De unde pot rezulta sumele pe minus?

În cazul în care la punctul 4 de mai sus ai o valoare negativă, înseamnă că ai sume plătite în plus la buget.
Câteva explicații:
● Nu au fost depuse/prelucrate declarații, deși ai făcut plăți în contul lor;
● Regularizări de CASS din perioada în care s-a anulat CASS, vezi articol;
● Bonificații acordate conform listei de mai sus;
● Bonificații pentru depunere online a declarației unice în 2018 pentru CAS și CASS plătite cu
anticipație în 2018. Am calculat atunci bonificație doar pentru plată anticipată (5%). Sumele plătite
în plus pot fi recuperate (la cerere) sau compensate cu alte datorii viitoare către bugetul statului.
Important! Verifică constant (după data de 10 ale lunii) situația obligațiilor de plată pentru a evita surprize!
Executarea silită a contribuabililor debitori la bugetul de stat

În cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organul fiscal, pentru
stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, cu excepția cazului în care există o cerere de
restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare
decât creanța fiscală datorată de debitor.
În acest sens organul fiscal procedează la emiterea și comunicarea următoarelor acte de executare silită:
a) somație;
b) titlu executoriu;
c) adresă de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești;
d) adresă de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
e) adresă de înștiințare privind înființarea popririi.
În vederea emiterii somației și a titlului executoriu, organul fiscal central competent în administrarea
obligațiilor fiscale ale debitorului evaluează bilunar, respectiv în intervalele 1-15 și 16-30 ale aceleiași luni
calendaristice, obligațiile fiscale/bugetare restante ale debitorilor și emite somația și titlul executoriu după
180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost înregistrate obligații fiscale/bugetare
restante, astfel:
a) în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante nu depășește 3.000 lei, pentru
debitorul care are calitatea de mare contribuabil;
b) în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante nu depășește 1.500 lei, pentru
debitorul care are calitatea de contribuabil mijlociu;
c) în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante nu depășește 500 lei, pentru
celelalte categorii de debitori;
d) în cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante nu depășește 100 lei, pentru
debitorul persoană fizică.
În situația în care, până la comunicarea către debitor a somațiilor și titlurilor executorii, obligațiile
fiscale/bugetare au fost stinse total sau parțial, iar diferența rămasă se încadrează sub plafoanele
prevăzute mai sus acestea nu se mai comunică debitorilor.
În cazul stingerii parțiale, obligațiile fiscale rămase nestinse se au în vedere la emiterea următoarelor
somații și titluri executorii.
Prin excepție la plafoanele de mai sus organul fiscal central competent în administrarea obligațiilor fiscale
ale debitorului emite și comunică debitorului somații și titluri executorii ori de câte ori se constată
pericolul prescrierii dreptului de a cere executarea silită.
În cazul în care cuantumul obligațiilor fiscale/bugetare restante este sub plafonul prevăzut pentru
anulare de Codul de procedură fiscală (40 de lei), nu se emit somații și titluri executorii pentru
categoriile de contribuabili prevăzute mai sus.
Plafoane și termene pentru înființarea de popriri
În vederea emiterii adresei de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești și a adresei de înștiințare
privind înființarea popririi, organul fiscal evaluează obligațiile fiscale restante ale debitorilor pentru care au
fost comunicate somații, și nu a fost notificată de către debitori intenția de mediere, și emite aceste acte de
executare în situațiile prevăzute după cum urmează.
A. Pentru contribuabili persoane fizice
Se emite adresă de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești și adresă de înștiințare privind
înființarea popririi, dacă:
a) până la expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale
rămase nestinse din somație sunt peste 2.000 lei (plafonul a fost 100 lei până la data de 13
august 2019);
b) până la expirarea termenului de 90 de zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale

rămase nestinse din aceasta sunt peste 1.000 lei;
c) până la expirarea termenului de 180 de zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale

rămase nestinse din aceasta sunt peste 100 lei.
B. Pentru contribuabilii mici (societăți comerciale)

a) până la expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale
rămase nestinse din somație sunt peste 10.000 lei (plafonul a fost 500 lei până la data de 13
august 2019);
b) până la expirarea termenului de 90 de zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale

rămase nestinse din aceasta sunt peste 5.000 lei;
c) până la expirarea termenului de 180 de zile de la comunicarea somației, obligațiile bugetare/fiscale

rămase nestinse din aceasta sunt peste 500 lei.
Procedura de mediere
(1) În vederea realizării procedurii de mediere contribuabilul notifică organul fiscal cu privire la intenția
sa în termen de 15 zile de la primirea somației. La notificare se anexează documente și informații
care să susțină situația sa economică și financiară.
(2) În termen de maximum 10 zile de la primirea notificării prevăzute la alin. (1), organul fiscal are
obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.
(3) Procedura de mediere constă în:
a) clarificarea întinderii obligației fiscale înscrise în somație, dacă respectivul debitor are
obiecții cu privire la aceasta;
b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a
debitorului în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv
posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.
(4) Rezultatul medierii, precum și soluțiile optime de stingere a obligațiilor fiscale se consemnează
într-un proces-verbal.
(5) În situația în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se
solicită înlesnirea la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.
(6) Procedura de executare silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenția
de mediere.
(7) Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii în condițiile art.
213 din Codul de procedură fiscală.
(8) Procedura de mediere, precum și documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea
susținerii situației economice și financiare se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. (Ordinul nr.
1757 din 28 iunie 2019)
Anularea creanțelor fiscale

Creanțele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a
anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanțelor fiscale datorate și neachitate
de debitori.
Preluarea obligației fiscale

Obligațiile fiscale datorate de debitori, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod
independent sau profesii libere, precum și asocieri și alte entități fără personalitate juridică, radiați din
registrele în care au fost înregistrați potrivit legii, se anulează după radiere, inclusiv în situația în care
obligațiile au fost preluate de alți debitori în conformitate cu prevederile art. 23 din codul de procedură
fiscală.
În cazul în care obligația fiscală nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condițiile legii,
următoarele persoane:
a) moștenitorul care a acceptat succesiunea debitorului, în condițiile dreptului comun;
b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile și obligațiile debitorului supus divizării, fuziunii ori
transformării, după caz;
c) alte persoane, în condițiile legii.
Persoana fizică care desfășoară o profesie liberă răspunde pentru obligațiile fiscale datorate ca urmare a
exercitării profesiei cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru
recuperarea creanțelor fiscale, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale
art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.
Atenție! Sumele achitate de debitor în contul unor creanțe fiscale, după împlinirea termenului de
prescripție, nu se restituie.
Termenul de prescripție a obligațiilor fiscale datorate

Termenul de prescripție (anulare) a sumelor datorate către bugetul de stat este de 5 ani, termen care
decurge de la data de 1 ianuarie a anului următor stabilirii creanțelor fiscale. Dacă în această perioadă
statul nu întreprinde niciun demers pentru executarea silită a contribuabilului sumele reprezentând taxe și
contribuții de plată se anulează.
Compensarea și eșalonarea obligațiilor fiscale. Restituirea plăților în plus
Compensarea sumelor plătite în plus cu obligații nestinse

Compensarea are loc în cazul în care există sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, cu
condiția, că respectivele creanțe sau debite să fie administrate de aceeași autoritate publică. Creanțele
debitorului se compensează cu obligații datorate aceluiași buget, iar din diferența rămasă sunt
compensate obligațiile datorate altor bugete, în mod proporțional.
Compensarea se face fie din oficiu, fie la cererea debitorului. De regulă debitorul completează o cerere de
compensare pentru a grăbi procesul. Se întâlnește foarte des situația în care contribuabilul a plătit în plus
un debit (impozit) deci are de recuperat bani, dar ANAF calculează în continuare dobânzi și penalități
pentru un o altă datorie neplătită a contribuabilului (CAS sau CASS, ca exemplu).
Pentru verificarea situației fiscale, contribuabilul poate solicita de la ANAF (organul fiscal din raza de
domiciliu a titularului) o fișă pe plătitor unde sunt înregistrate toate datoriile (inclusiv amenzi) și plățile
efectuate de contribuabil, identificat cu CNP sau CUI. Fișa se poate obține online, prin SPV sau la adresa
ANAF în raza căruia contribuabilul își are domiciliul.
Diferențele de impozit pe venit și/sau contribuții sociale de restituit mai mici de 10 lei rămân în evidența
fiscală spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmând să se restituie atunci când suma cumulată a
acestora depășește limita menționată, dar numai la solicitarea contribuabilului, diferențele mai mici de 10
lei se restituie în numerar.
Exemplu 1. Cerere de compensare între două obligații fiscale diferite
În situația în care se înregistrează plăți în plus pe o obligație fiscală și obligații de plată pe alt cont de
obligație fiscală se solicită prin SPV compensarea celor două. În același formular de contact ca mai sus,
solicitați compensarea sumei plătite în plus, din contul de Regularizări CASS obligatorii pers.fizice –
regularizări RO83TREZ69426A212400XXXX (150 lei) cu debitul înregistrat în contul: Impozit pe venit
aferent declarației unice RO08TREZ6945504XXXXXXXXX sau cu alte obligații nestinse.
Tot în SPV, prin formularul de contact se poate face cerere de compensare a plăților în plus pentru
stingerea unor obligații curente. Vezi modelul de mai jos.
Exemplul 2. Situația în care nu este necesară compensarea
Plățile efectuate în plus în contul unei obligații fiscale (ex CASS aferent declarației unice) se compensează
automat, atunci când sunt declarate obligații noi de aceeași natură, CASS aferent declarației unice.
În cazul de mai jos nu mai este necesară compensarea sau restituirea în situația în care se continuă
activitatea și s-au declarat sau se vor declara obligații de plată. În imagine avem situația obligațiilor de
plată pentru un contribuabil care a beneficiat de bonificațiile acordate pentru plata obligațiilor fiscale la
2019. Pentru 2020 contribuabilul a declarat (nu au apărut încă în situație) obligații fiscale și pentru 2020 și
astfel sumele se vor compensa automat.
După ce declarația cu venitul estimat pentru 2020 va fi procesată de ANAF, contribuabilul va avea de
plată:
● CAS 2020: 6.690 – 624 = 6.066 lei
● CASS 2020: 2.676 – 250 = 2.426 lei
● Impozit 2020: 2.920 – 324 = 1.966 lei
Se poate solicita compensare pentru suma de 124 lei care nu este aferentă declarației unice.
Important! În situația obligațiilor fiscale din SPV, ne apar evidențiate obligații care sunt aferente
declarației unice:
● Impozit pe venit aferent declarației unice (cu iban unic);
● CAS aferente declarației unice (iban unic);
● CASS aferente declarației unice (iban unic);
Astfel, sunt ușor de identificat sumele plătite în plus care vor stinge obligații viitoare, pentru care nu este
necesară solicitarea compensării.
Celelalte obligații, care apar cu debite nestinse (sume pozitive), sau cu plăți în plus (sume cu minus),
trebuie soluționate de către inspectorul fiscal la cererea contribuabilului. În cazul de mai sus apare suma
de 144 lei, plată în plus care trebuie direcționată către debite nestinse.
Eșalonarea simplificată a obligațiilor fiscale
Prin OG 11/2021, s-a introdus în Codul de procedură fiscală o procedură permanentă, de eşalonare la
plată, în formă simplificată, la care contribuabilul persoană fizică sau juridică poate apela oricând, în
condițiile de mai jos.
Procedura de eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale

● Pentru eșalonare se depune în SPV formularul D7, descarcă-l de aici.
● Un model completat al formularului D7 găsești aici pentru consultare.
● După completare și validare, încarcă formularul D7 aici. (se depune la fel ca și declarația unică).
După depunerea formularului se așteaptă în SPV emiterea deciziei și graficului de rambursare. Ratele se
plătesc în contul unic, la fel ca și celelalte obligații fiscale.
La eșalonare intră și obligațiile fiscale aferente veniturilor obținute în 2022, declarate prin capitolul 1 din
declarația unică 2023, inclusiv obligațiile fiscale datorate pentru îndemnizația încasată. În acest caz,
cererea de eșalonare se depune după data de 25 mai 2023 – data la care obligațiile fiscale sunt
scadente.
Pentru a beneficia de eșalonarea la plată, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiții:
● să aibă depuse toate declarațiile fiscale;
● să nu înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență și nestinse la data
eliberării certificatului de atestare fiscală;
● să nu se afle în procedura falimentului;
● să nu se afle in dizolvare;
● să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară;
Pentru a beneficia de eșalonare simplificată contribuabilul trebuie:
● să depună o cerere la organul fiscal, la care se poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând
cuantumul propus al ratelor;
● se aprobă pe o perioadă de cel mult 12 luni;
● se acordă pentru obligaţiile fiscale principale şi accesorii restante a căror vechime este de
maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii şi nestinse până la data eliberării certificatului
de atestare fiscală;
● se acordă pentru toate obligaţiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală;
● nu se acordă pentru obligaţiile fiscale care au făcut deja obiectul unei eşalonări;
Eșalonarea la plată NU se acordă pentru obligațiile fiscale în suma totală mai mică de 500 lei în cazul
persoanelor fizice și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
În cazul în care beneficiezi deja de o eșalonare la plată, după scadența obligațiilor din declarația unică
2022, mai poți depune o cerere pentru eșalonarea noilor datorii către buget.
Nivelul dobânzii este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, (eșalonarea este ca și un împrumut
cu o dobândă de 3,65% pe an).
În plus, pentru rata de eșalonare la plată achitată cu întârziere, până la următorul termen de plată din
graficul de eșalonare, se percepe o penalitate. Nivelul penalității este de 5% din suma rămasă
nestinsă din rata de eșalonare.
Observație. Obligațiile fiscale estimate prin declarația unică din 2023 (capitolul 2) nu intră la eșalonare,
pentru că nu au ajuns încă la scadență.
Restituirea sumelor plătite în plus

Dacă din analiza situației obligațiilor fiscale, pe care am tratat-o mai sus, reiese că sunt sume plătite în
plus, contribuabilul poate solicita restituirea acestor sume. Totuși, restituirea sumelor plătite în plus este
recomandată în situația în care activitatea a fost suspendată sau radiată și în acest caz nu vor mai fi
declarate obligații fiscale. Dacă activitatea continuă, este mai înțelept ca sumele plătite în plus pentru
stingerea unei obligații fiscale, să fie lăsate nerestituite pentru acoperirea unor obligații viitoare, de același
fel sau compensate cu alte datorii.
Conform ordinului Nr. 187/2018 sumele reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în
plus sau necuvenit și pentru care nu există obligația de declarare se restituie prin completarea unei cereri
de restituire. Se pot ridica în numerar maxim 500 lei. O sumă mai mare de 500 de lei se trimite în contul
bancar al contribuabilului.
Cererea de restituire se poate depune și online, prin intermediul SPV (nu este o procedură oficială a
ANAF, dar ca urmare a COVID 19, cererile depuse prin formularul de contact au fost procesate de către
inspectori). Recomand descărcarea cererii, completarea și atașarea la mesajul din formularul de contact –
vezi exemplu mai jos.
Dacă solicitantul sumelor restante are restanțe sau obligații fiscale neachitate, inclusiv amenzi de orice fel
și alte creanțe bugetare, transmise spre recuperare organului fiscal central competent, suma solicitată se
restituie solicitantului numai după constatarea compensării cu obligațiile sale restante.
După depunerea cererii, ANAF verifică încadrarea în termenul legal de prescripție a dreptului de a cere
compensarea sau restituirea sumelor în cauză, respectiv în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituire.
ANAF verifică dacă prestația nu s-a realizat ori dacă plata a fost efectuată necuvenit sau în cuantum mai
mare decât obligația legală și emite, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de restituire, o
dispoziție de restituire a unor sume reprezentând taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, plătite în plus
sau necuvenit. Procesul de restituire durează până la 45 de zile lucrătoare.
Exemplul 1. Cerere de restituire a sumelor plătite în plus
O persoană fizică care a desfășurat activitatea de Consultanță în IT, CAEN 6202, a depus declarația unică
cu venitul estimat în 2019, fără a ține cont de criteriul de reducere a normei de venit cu 50%, ca urmare a
faptului că era și salariat. Până la sfârșitul lunii octombrie 2019, contribuabilul plătește toate obligațiile
fiscale datorate pentru 2019 și decide radierea PFA, eveniment care are loc în noiembrie 2019.
Pentru rectificarea declarației unice apelează la serviciile Ghid PFA, moment în care se descoperă că s-au
declarat și plătit în plus CAS, CASS și 50% din impozitul pe venit. Suma totală plătită în plus depășește
pragul de 10.000 lei, pe care statul trebuie să-i restituie contribuabilului, după compensarea cu sumele
datorate. Pentru contribuabilul în cauză, situația obligațiilor de plată arată astfel:
Pentru restituirea sumei, contribuabilul completează cererea de restituire de aici pe care o atașează la
formularul de contact din SPV.
Lista IBAN cu conturi unice pentru plata obligațiilor fiscale datorate
Obligațiile fiscale care se plătesc în contul unic de către contribuabili, persoane fizice sunt:
● Impozit pe venit aferent declarației unice,
● Contribuții de asigurări sociale aferente declarației unice,
● Contribuții de asigurări sociale de sănătate aferente declarației unice,
Mai multe detalii despre plata obligațiilor fiscale găsești în capitolul: Plata contribuțiilor și impozitului la
bugetul de stat
Găsește IBAN-ul tău aici
Completarea op-ului de plată
La ghișeu sau prin online banking; pentru online selectează secțiunea dedicată de plăți la buget.
● Beneficiar: Bugetul de stat
● Cod fiscal: CNP-ul
● Detalii plată: impozit + CAS + CASS 2022 ( completează cu ceea ce plătești)
● Numărul de evidență al plății: lăsați necompletat sau completați cu un număr unic
Poți face o verificare a contului de trezorerie:

Intră în lista de conturi IBAN din județul tău, selectează trezoreria de la domiciliul tău și da căutare (apasă
CTRL și F) după secvența de cifre 5504. Vei găsi contul de 24 de caractere în care trebuie să trimiți banii
dacă plătești cu ordin de plată (la ghișeu sau prin online banking).
● Termenul de plată pentru obligațiile aferente veniturilor estimate/realizate în 2022 este 25 mai
2023;
● Termenul de plată pentru obligațiile aferente veniturilor estimate/realizate în 2023 este 25 mai
2024;
ALTE ASPECTE DE REȚINUT
Istoric cu informații fiscale cheie pentru perioada 2012 – 2023
● Venit net anual = venituri încasate – cheltuieli deductibile (cheltuielile deductibile plăți efectuate cu
scopul obținerii de venituri) fără a se include plățile de contribuții sociale (CAS și CASS). Venitul
net se raportează la plafonul de 6/12/24 salarii minime brute pe economie și se stabilește obligația
de a plăti contribuții sociale.
● Venit net recalculat = venit net anual – pierderi fiscal reportate;
● Venit net impozabil = însumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate pe fiecare sursă de
venit, din care se deduce contribuția de asigurări sociale – CAS datorată;
● Procentul de impozit pe venit – 10% Se aplică la venitul net impozabil sau la norma de venit,
dacă activitatea desfășurată este impusă cu norme de venit;
Informații cheie pentru activități independente în 2023
Procentul de impozit pe venit – 10% Se aplică la venitul net impozabil; sau la norma de venit, dacă
activitatea desfășurată este impusă cu norme de venit;
Salariul minim brut pe economie în 2023 = 3.000 lei în funcție de care se calculează următoarele
plafoane:
● plafonul de 6 salarii = 18.000 lei – plafon nou pentru CASS valabil din 2023;
● plafonul de 12 salarii = 36.000 lei – plafon curent pentru CAS și CASS valabil din 2018 până în
prezent;
● plafonul de 24 salarii = 72.000 lei – plafon nou pentru CAS și CASS valabil din 2023.
Procent contribuție de asigurări sociale CAS, este de 25%, care asigură stagiu complet de cotizare.
Pentru contribuabilii obligați la plata CAS, venitul bază de calcul pentru contribuția de asigurări sociale
(pensie), este un venit ales de contribuabil care nu poate fi mai mic decât:
● 36.000 lei x 25% = 9.000 lei, valoarea minimă a contribuției sociale datorată pentru 2023, dacă
venitul realizat depășește 12 salarii minime brute;
● 72.000 lei x 25% = 18.000 lei, valoarea minimă a contribuției sociale datorată pentru 2023, dacă
Procent contribuție la asigurări sociale de sănătate CASS – 10%.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de către contribuabili prin aplicarea cotei de
contribuție de 10% asupra bazei anuale de calcul.
● 18.000 lei x 10% = 1.800 lei, valoarea contribuției de sănătate datorată pentru 2023, dacă
CASS: opțional sau pentru persoane fără venituri = 3.000 x 6 luni x 10%= 1.800 lei
Termenul de plată pentru obligațiile aferente anului 2022 este 25 Mai 2023, pentru impozit și
contribuții. Poți face plata oricând, total sau parțial.
Plafonul de TVA este în valoare de 300.000 lei. Plafonul se compară cu valoarea facturilor emise în cursul
anului 2022. Depășirea plafonului obligă la înregistrarea ca plătitor de TVA în România.
Cursul de schimb mediu BNR lei/euro pentru anul 2023. Contribuabilii impuși cu norme de venit
stabilesc depășirea pragului de 25.000 euro, venituri încasate, la cursul de schimb mediu BNR
lei/euro pentru anul 2023 de (vom ști la sfârșitul anului) pentru un euro. Contribuabilii impuși cu
norme de venit care au înregistrat în 2021 încasări mai mari de (vom ști la sfârșitul anului) lei au
obligația de a determina venitul net în sistem real începând cu anul 2024.
Informatii cheie pentru activitati independente in 2022
Procentul de impozit pe venit – 10% Se aplica la venitul net impozabil; sau la norma de venit, daca
activitatea desfasurata este impusa cu norme de venit;
Salariul minim brut pe economie luat in calcul la stabilirea plafonului de 12 salarii minime pe
economie in 2022 = 2.550 lei
Procent contributie de asigurari sociale CAS, este de 25%, care asigura stagiu complet de cotizare.
Pentru contribuabilii obligati la plata CAS, venitul baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale
(pensie), este un venit ales de contribuabil care nu poate fi mai mic decat salariul minim brut valabil in luna
in care se calculeaza contributia.
● Baza de calcul minima anuala este egala cu 12 x 2.550 lei=30.600 lei.

● CAS datorat: 30.600 x 25%= 7.650 anual de plata daca alegi baza minima de calcul;
Procent contributie la asigurari sociale de sanatate CASS – 10%.
Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate este salariul minim brut valabil in luna
CASS datorat : 30.600 x 10%= 3.060 lei contributie completa
Pentru persoanele care estimeaza un venit net sub plafonul minim anual de 12 salarii minime brute, exista
optiunea asigurarii la baza de calcul de 6 salarii minime brute pe economie.
CASS: optional sau pentru persoane fara venituri = 2.550 x 6luni x 10%= 1.530 lei
Termenul de plata pentru obligatiile aferente anului 2021 este 25 Mai 2022, pentru impozit si
contributii. Poti face plata oricand, total sau partial.
Plafonul de TVA este in valoare de 300.000 lei. Plafonul se compara cu valoarea facturilor emise in
cursul anului 2022. Depasirea plafonlui obliga la inregistrarea ca platitor de TVA in Romania.
Cursul de schimb mediu BNR lei/euro pentru anul 2022. Contribuabilii impusi cu norme de venit
stabilesc depasirea pragului de 100.000 euro, venituri incasate, la cursul de schimb mediu BNR lei/euro
pentru anul 2022 de 4,9315 lei pentru un euro. Contribuabilii impusi cu norme de venit care au
inregistrat in 2021 incasari mai mari de 493.150 lei au obligatia de a determina venitul net in sistem real
incepand cu anul 2022.
economie = 2.300 lei
Baza de calcul minima anuala este egala cu 12 x 2.300 lei=27.600 lei.
CAS datorat: 27.600 x 25%= 6.900 anual de plata daca alegi baza minima de calcul;
contributii.
Poti face plata oricand, total sau partial.
Plafonul de TVA este in valoare de 300.000 lei.
Plafonul se compara cu valoarea facturilor emise in cursul anului 2020. Depasirea plafonlui obliga la
inregistrarea ca platitor de TVA in Romania.
Informații cheie pentru activități independente in 2020
economie = 2.230 lei
CAS datorat: 26.760* 25%= 6.690 anual de plata daca alegi baza de calcul minima de calcul;
contributii.
Poti face plata oricand, total sau partial.
inregistrarea ca platitor de TVA in Romania.
Salariul minim brut pe economie de la 1 Ianuarie 2019 este de 2.080 lei
Pentru contribuabilii obligati la plata CAS venitul baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale
CAS datorat: 24.960* 25%= 6.240 anual (daca alegi baza de calcul minima)
CASS de plata: 24.960 x 10%= 2.496 lei contributie completa
Termenul de plata este 30 Iunie 2020, pentru impozit si contributii. Poti face plata oricand, total sau
partial.
inregistrarea ca platitor de TVA, incepand cu luna urmatoare de activitate.
Informatii cheie pentru Activitati Independente in 2018
Procent contributia de asigurari sociale CAS, este de 25%, care asigura stagiu complet de cotizare.
in care se calculeaza contributia. Baza de calcul minima anuala este egala cu 12*1.900 lei=22.800 lei.
Salariul minim brut pe economie de la 1 Ianuarie 2018 este de 1.900 lei
Procent contributia la asigurari sociale de sanatate CASS – 10%. Baza lunara de calcul al contributiei
de asigurari sociale de sanatate este salariul minim brut valabil in luna in care se calculeaza contributia.
Contributiile se platesc oricand pana la data de 31 iulie 2019:
CAS: 22.800* 25%= 5.700 anual (daca alegi baza de calcul minima)
CASS: 22.800*10%= 2.280 lei contributie completa
CASS: optional sau pentru persoane fara venituri = 1.900*6*10%= 1.140 lei
Termenul de plata este 31 iulie 2019. Poti face plati oricand, total sau partial.
stabilesc depasirea pragului de de 100.000 euro, venituri incasate, la cursul de schimb mediu BNR
lei/euro pentru anul 2018 = 4,6535 lei. Depasirea pragului conduce la obligatia de a impune venitul
realizat in sistem real incepand cu 2019.
Cursul euro folosit pentru a stabili valoarea venitului brut in euro in 2017.

Procentul de impozit pe venit -16% Se aplica la venitul net = venituri incasate – plati deductibile (care
includ si contributii sociale platite anticipat); sau se aplica la norma de venit, daca activitatea desfasurata
este taxata la norme de venit;
Procent contributia de asigurari sociale CAS, este la alegere intre contributia partiala 10,5% sau
contributia integrala 26,3% care asigura stagiu complet de cotizare.
(pensie), este format din venitul brut incasat minus cheltuielile deductibile exclusiv platile anticipate la
pensie, sau norma de venit. Baza minima de calcul nu poate fi mai mica decat 35% din venitul mediu brut
anual si maxim de 5 ori acest venit.
Procent contributia la asigurari sociale de sanatate CASS – 5,5%. Baza lunara de calcul al contributiei
de asigurari sociale de sanatate este diferenta pozitiva dintre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul
desfasurarii activitatii independente, exclusiv cheltuielile reprezentand contributia de asigurari sociale de
sanatate sau valoarea anuala a normei de venit, Baza de calcul minima este salariu minim brut.
Castigul salarial mediu brut pe economie in 2017 este de 3.131 baza de calcul minima este de 1.096 lei
pentru calculul CAS.
Salariul minim brut pe economie. Se foloseste pentru a calcula venitul minim la care se aplica procentul
CASS. De la 1 Ianuarie 2017 este 1250 lei si de de la 1 Februarie 2017 – lei este 1.450 lei. Contributia
minima este de 80 de lei.
Baza de calcul pentru platile anticipate se stabileste:
● pentru pensie – CAS, nivelul de 35% din castigul salarial mediu brut pe economie sau la nivelul
normei de venit si
● pentru sanatate – CASS la nivelul venitului net estimat sau a normei de venit.
In anul urmator dupa depunerea declaratie 200 se procedeaza la:
1. Regularizarea contributiilor si impozitului; se face doar pentru acele persoane obligate la plati
anticipate, sau
2. Definitivarea contributiilor si impozitului pentru acele persoane care nu au facut plati anticipate de
contributii si impozite dar, conform declaratiei 200, rezulta ca venitul net obtinut este mai mare
decat baza minima de calcul (la CAS spre exemplu).
stabilesc depasirea pragului de de 100.000 euro, venituri incasate, la cursul de schimb mediu BNR lei/euro
pentru anul 2017 = 4,5681 lei. Depasirea pragului conduce la obligatia de a impune venitul realizat in
sistem real din 2018.
Cursul euro folosit pemtru a stabili valoarea venitului brut in 2016.
Plafonul de TVA este in valoare de 220.000.

Salariul minim brut pe economie: se folosește pentru a calcula venitul minim la care se aplică procentul
CASS și contribuția pentru șomaj. Salariul minim brut in 2016 semestrul I = 1.050 lei, respectiv 1.250 lei in
semestrul II.
Salariul mediu brut pe economie: utilizat pentru a calcula contributia minima la pensie – CAS: 2.681 lei
in 2016.
Plata Contributii PFA 2016 – s-a modificat Codul Fiscal
● CAS 2016 (contributia la pensie 2016) nu se platea daca erai pensionar dar se platea daca erai
salariat.
● Se platea CAS daca in 2015 ai obtinut un venitul lunar net de minim 938 lei respectiv 11.256 lei
venit net anual (salariul mediu brut in 2016 a fost stabilit la 2.681 lei). Baza de calcul era venitul
net obtinut in anul fiscal curent, la care se aplica procentul de 10,5% sau procentul de 26,3%, la
alegere.
● CASS 2016 (contributia la sanatate 2016) se platea la salariul minim brut pe economie sau la
venitul net obtinut daca era mai mare decat salariul minim brut. Salariul minim brut in 2016
semestrul I = 1.050 lei, respectiv 1.250 lei in semestrul II. Procentul de contributii a fost de 5,5%.
Procentul de impozit pe venit: 16%
Se aplica la venitul net = venituri încasate – plăți deductibile (care includ și plățile de contribuții sociale);
Sau se aplică la norma de venit, dacă activitatea desfășurată este taxată la norme de venit;
Cursul de schimb BNR lei/euro de la sfarsitul anului 2016. Contribuabilii impusi cu norme de venit
stabilesc depasirea pragului de de 100.000 euro, venituri incasate, la cursul de schimb mediu BNR
lei/euro pentru anul 2016 = 4,4908 lei. Depasirea pragului conduce la obligatia de a impune venitul
realizat in sistem real din 2017.

Salariul minim brut pe economie:Salariul minim brut pe economie: Se folosește pentru a calcula
venitul minim la care se aplică procentul CASS și contribuția pentru șomaj. Salariul minim brut in 2015
semestrul I = 975 lei, respectiv 1.050 lei in semestrul II.
Salariul mediu brut pe economie utilizat pentru a calcula contributia minima la pensie – CAS: 2.415
lei
Plata Contributii PFA 2015
● CAS 2015 (contributia la pensie 2015) nu se platea daca erai erai pensionar sau salariat,
chiar si cu 2 ore,
● Se platea CAS daca in 2014 ai obtinut un venitul lunar net de minim 845 lei respectiv 10.140 lei
venit net anual (salariul mediu brut in 2015 a fost stabilit la 2.415 lei). Baza de calcul era o valoare
aleasa de tine (dar nu mai mica decat 35% din salariul mediu brut pe economie), la care se aplica
procentul de 26,3%.
● CASS 2015 (contributia la sanatate 2015) se platea la salariul minim brut pe economie sau la
venitul net obtinut daca era mai mare decat salariul minim brut. Salariul minim brut in 2015
semestrul I = 975 lei, respectiv 1.050 lei in semestrul II. Procentul de contributii a fost de 5,5%.
Procentul de impozit pe venit: 16%
Se aplica la venitul net = venituri încasate – plăți deductibile (care includ și plățile de contribuții sociale);
Sau se aplică la norma de venit, dacă activitatea desfășurată este taxată la norme de venit;
Inspecția fiscală la persoanele fizice și activitățile independente
Ce reprezintă Inspecția Fiscală
Conform Ghidului pus la dispoziție de ANAF:
Inspecţia fiscală reprezintă activitatea ce are ca obiect verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor
fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor în legătură cu stabilirea obligaţiilor fiscale de
către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea,
după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente, stabilirea diferenţelor de obligaţii
fiscale principale.
Inspecţia fiscală se exercită asupra oricăror persoane şi entităţi, indiferent de forma lor de organizare,
la contribuabili, cât şi la plătitori, adică acelei persoane care, în numele contribuabilului, are obligaţia de
a plăti sau de a reţine şi de a plăti ori de a colecta şi plăti, după caz, impozite, taxe şi contribuţii sociale.
De asemenea, plătitor este considerat şi sediul secundar obligat să se înregistreze fiscal ca plătitor de
salarii şi de venituri asimilate salariilor.
În scopul efectuării inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală procedează la:

● examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului/plătitorului;
● verificarea concordanţei dintre datele din declaraţiile fiscale cu cele din evidenţa contabilă şi
fiscală a contribuabilului/plătitorului;
● analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu
informaţiile proprii sau din alte surse şi, după caz, a descoperirii de elemente noi relevante
pentru aplicarea legislaţiei fiscale;
● verificarea, constatarea şi investigarea fiscală a actelor şi faptelor rezultând din activitatea
contribuabilului/plătitorului supus inspecţiei sau altor persoane privind legalitatea şi
conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute
de legislaţia fiscală şi contabilă;
● solicitarea de informaţii de la terţi;
● verificarea locurilor unde se realizează activităţi generatoare de venituri impozabile ori unde se
află bunurile impozabile;
● solicitarea de explicaţii scrise de la reprezentantul legal al contribuabilului/plătitorului sau
împuternicitul acestuia ori de câte ori acestea sunt necesare în timpul inspecţiei fiscale, pentru
clarificarea şi definitivarea constatărilor;
● informarea reprezentantului legal al contribuabilului/plătitorului sau a împuternicitului acestuia,
după caz, cu privire la constatările inspecţiei fiscale, precum şi discutarea acestora;
● stabilirea corectă a bazei de impunere, a diferenţelor datorate în plus sau în minus, după caz,
faţă de obligaţia fiscală principală declarată de către contribuabil/plătitor şi/sau stabilită, după
caz, de organul fiscal;
● sancţionarea potrivit legii a faptelor reprezentând încălcări ale legislaţiei fiscale şi contabile
constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile
legislaţiei fiscale şi contabile;
● dispunerea măsurilor asigurătorii în condiţiile legii;
● aplicarea de sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal.
Perioada supusă inspecției fiscale
Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale.
ART. 110 Obiectul, termenul și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de
stabilire a creanțelor fiscale
(1) Dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepția
cazului în care legea dispune altfel.
(2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 iulie a anului
următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea nu dispune altfel.
(3) Dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din
săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
(4) Termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data săvârșirii faptei ce constituie infracțiune sancționată ca
atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Astăzi, 15 septembrie 2020, inspecția fiscală are dreptul de a stabili obligații fiscale pentru perioada
2015-2020. Inspecția fiscală nu mai are dreptul de a controla activitatea de dinainte de 2015, cu excepția
cazului în care există o hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârșirea unei fapte penale cu aducere
de prejudicii bugetului de stat.
Avizul de inspecție fiscală
Este documentul prin care contribuabilul este înștiințat de începerea inspecției fiscale. Avizul se comunică
contribuabilului cu cel puțin 15 zile înainte de începerea inspecției fiscale. În Avizul de inspecție se vor
nominaliza:
● temeiul juridic al inspecției fiscale;
● impozitele, taxele, contribuțiile și alte venituri ale bugetului general consolidat care fac obiectul
inspecției;
● perioada supusă controlului pentru fiecare tip de impozit, taxă, contribuție și alte venituri ale
bugetului general consolidat;
● data de începere a inspecției fiscale;
● posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.
După primirea Avizului de inspecție fiscală, înainte de începerea inspecției fiscale, contribuabilul/plătitorul
poate solicita, o singură dată, pentru motive justificate, amânarea datei de începere a inspecției fiscale.
Verificarea evidenței fiscale și contabile
Contribuabilul este obligat să evidențieze veniturile realizate și cheltuielile efectuate din activitățile
desfășurate, prin întocmirea registrelor sau a oricăror altor documente prevăzute de lege. În cazul
activităților independente se întocmesc anual următoarele registre:
● Registrul Jurnal de încasări și plăți;
● Registrul de evidență fiscală, (începând cu 2017);
● Decizia de inventariere, procesul-verbal, registrul inventar;
● Jurnalul de cumpărări și Jurnal de vânzări;
● Decizia de numerotare facturi;
● Declarațiile fiscale pentru fiecare an;
● Alte situații după caz: amortizări, obiecte de inventar, fișa mijlocului fix etc
● Documentele contabile care se întocmesc în cadrul gestiunii mărfurilor sau producției, dacă este
cazul;
● Dosarul de documente contabile care au stat la baza întocmirii registrelor de mai sus;
● Contractele care au stat la baza veniturilor și cheltuielilor realizate pe parcursul perioadei verificate
Reamintim că registrele contabile se păstrează la sediul profesional al contribuabilului pe o perioadă de
cel puțin 10 ani, iar documentele care au stat la baza întocmirii lor pentru o perioadă de cel puțin 5 ani.
Documentele care sunt în altă limbă decât limba română trebuie traduse.
În cazul în care evidențele contabile și fiscale sunt ținute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe
lângă datele arhivate în format electronic contribuabilul este obligat să păstreze și să prezinte aplicațiile
informatice cu ajutorul cărora le-a generat.
Inspecția fiscală constă în:

● verificarea respectării normelor specifice de întocmire și utilizare a documentelor
financiar-contabile; documentele întocmite trebuie să respecte formatul prevăzut de lege, să fie
corect și completate integral;
● verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a concordanței dintre datele din declarațiile
fiscale cu cele din evidența contabilă și fiscală ale contribuabilului/plătitorului;
● verificarea respectării prevederilor legislației fiscale și contabile;
● verificarea existenței contractelor și modul lor de derulare;
● verificarea înregistrării elementelor de natura veniturilor;
● verificarea modului de înregistrare a elementelor de natura cheltuielilor și tratamentul fiscal aplicat.
Reamintim că în activitatea desfășurată avem cheltuieli deductibile, parțial deductibile (ex. cu
autovehicule), deductibil limitat (ex ch de protocol, profesionale) sau integral deductibile.
● organul de inspecție fiscală are dreptul să inspecteze locurile în care se desfășoară activitatea, sau
unde se află bunurile impozabile, în prezența contribuabilului;
● verificarea altor aspecte relevante pentru impozitare, dacă prezintă interes pentru aplicarea
legislației fiscale și contabile;
Contribuabilul are obligația să colaboreze la constatarea stărilor de fapt fiscale, să dea informații, să
prezinte toate documentele, precum și orice alte date necesare clarificarii situațiilor de fapt relevante din
punct de vedere fiscal.
În vederea stabilirii stării de fapt fiscale, contribuabilul are obligația să pună la dispoziție organului fiscal
registre, evidențe, documente de afaceri și orice alte înscrisuri. În același scop, organul fiscal are dreptul
să solicite înscrisuri și altor persoane cu care contribuabilul are sau a avut raporturi economice sau
juridice.
Raportul de inspecție fiscală

Rezultatul inspecției fiscale se consemnează, în scris, într-un Raport de inspecție fiscală, în care se
prezintă constatările organului de inspecție fiscală din punctul de vedere faptic și legal și consecințele lor
fiscale. Raportul de inspecție fiscală stă la baza emiterii:
● Deciziei de impunere, pentru diferențe în plus sau în minus de obligații fiscale principale aferente
diferențelor de baze de impozitare;
● Deciziei de nemodificare a bazelor de impozitare, dacă nu se constată diferențe ale bazelor de
impozitare și respectiv de obligații fiscale principale;
● Deciziei de modificare a bazelor de impozitare, dacă se constată diferențe ale bazelor de
impozitare, dar fără stabilirea de diferențe de obligații fiscale principale.
Discuția Finală
La încheierea inspecției fiscale contribuabilul trebuie informat despre aspectele constatate în cadrul
acțiunii de inspecție fiscală, constatările și consecințele lor fiscale.
Organul de inspecție fiscală comunică contribuabilului Proiectul de Raport de inspecție fiscală, în format
electronic sau pe suport hârtie, acordându-i acestuia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere. În
acest scop, odată cu comunicarea Proiectului de Raport, organul de inspecție fiscală comunică și data, ora
și locul la care va avea loc discuția finală.
Contestarea raportului de inspecție fiscală și actelor fiscale în general
Contestația se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, la

organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat.
Dacă în actul administrativ fiscal nu au fost menționate: posibilitatea de a fi contestat, termenul de
depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația, contestația poate fi depusă, în
termen de 3 luni de la data comunicării actului administrativ fiscal, la organul fiscal emitent al actului
administrativ atacat. Contestația se formulează în scris și va cuprinde:
● datele de identificare a contestatorului;
● obiectul contestației;
● motivele de fapt și de drept;
● dovezile pe care se întemeiază;
● semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia.
Organele de inspecție fiscală care au întocmit actul administrativ fiscal atacat vor analiza contestația
primită și vor întocmi referatul cu propuneri de soluționare având în vedere atât elementele noi aduse prin
documentația anexată contestației cât și argumentele aduse împotrivă motivului de fapt și temeiului de
drept înscrise în actul administrativ fiscal.
Deciziile emise în soluționarea contestațiilor împreună cu actele administrative fiscale la care se

referă pot fi atacate de către contestator, la instanță judecătorească de contencios administrativ
competentă, în condițiile legii.
Obligațiile și drepturile contribuabilului în contextul inspecției fiscale

1. Dreptul de a fi înștiințat despre acțiunea de inspecție fiscală;
2. Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale aflate în cadrul
termenului de prescripție;
3. Dreptul de a solicita amânarea începerii inspecției fiscale;
4. Dreptul de a fi verificat o singură dată pentru fiecare impozit, taxă sau contribuție socială și pentru
fiecare perioadă supusă verificarii/impozitării;
5. Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspecție fiscală;
6. Dreptul ca activitatea să fie cât mai puțin afectată pe timpul desfășurării inspecției fiscale;
7. Dreptul de a fi informat. Pe parcursul desfășurării inspecției fiscale contribuabilul va fi informat
asupra constatărilor rezultate din inspecția fiscală;
8. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informații;
9. Dreptul de a refuza furnizarea de informații;
10. Dreptul de a beneficia de asistență de specialitate;
11. Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal;
12. Dreptul de a primi dovadă scrisă în cazul reținerii unor documente de către organele de inspecție
fiscala;
13. Dreptul de a cunoaște rezultatele inspecției fiscale;
14. Dreptul de a contesta decizia de impunere emisă în urma inspecției fiscale.
Obligațiile contribuabilului
● Obligația de a permite accesul organului de inspecție fiscală în incintele contribuabilului;

● Obligația de a asigura un spațiu adecvat și logistica necesară desfășurării inspecției fiscale;
● Obligația de a pune la dispoziție organului de inspecție fiscala toate documentele care stau la baza
calculării impozitelor datorate;
● Obligația de a colabora la desfășurarea inspecției fiscale;
● Obligația de a conduce, a păstra și a arhiva evidențele contabile și fiscale într-un mod adecvat și de
a le păstra la domiciliul fiscal sau la sediile secundare ale contribuabilului;
● Obligația de a furniza organului de inspecție fiscală informațiile solicitate;
● Obligația de prezentare la sediul organului fiscal;
● Obligația de a îndeplini măsurile dispuse de organul de inspecție fiscala;
● Obligația de a plăti diferențele de impozite, taxe, contribuții sociale, stabilite cu ocazia inspecției
fiscale, precum și dobânzile și penalitățile de întârziere aferente acestora.
Surse:
● Codul de Procedură Fiscală;

● Ghid ANAF pentru Inspecția Fiscală.
Legislația aplicabilă. Pagini web utile
Legea 44/2008 organizarea activităților independente
Legea contabilității în partidă simplă
Ordinul ANAF cu Registrul de Evidență fiscală
Nomenclatorul activităților impuse la norma de venit
Catalog cu durata de funcționare a mijloacelor fixe
OUG 28/1999 privind obligația de a utiliza casa de marcat
Declarația Unică Formular Inteligent pentru depunere online
Declarația Unică pe suport de hartie
Înregistrare în Spațiul Privat Virtual
Autentificare în Spațiul Privat virtual persoane fizice
Depunere declarații pe CUI cu certificat digital
Conturile IBAN pentru plata contributiilor si impozitului de către persoanele fizice
Toate formularele ANAF cu explicații
Lista organizațiilor fără scop patrimonial – ONG
Verifică acreditare ONG/Unitate de cult
Video de prezentare- Spațiul Privat Virtual
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Completare ordine de plată și foi de vărsământ
Curs valutar leu/euro
Lista completă a declarațiilor care se depun online pe CUI/CIF

Ghid Declaratia Unica Venituri Persoane Fizice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Declaratia Unica Venituri Persoane Fizice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Autor Constantin Cozma

Contactează-mă dacă ai nelămuriri

Mulțumesc și Mult Succes!

O singură platforma digitală pentru gestiunea financiară și contabilă a afacerii tale.

Controlează și automatizează contabilitatea cu ContApp, totul într-un singur loc:

● Facturezi ușor, din orice loc și de pe orice dispozitiv

Serviciile experților ContApp

DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI ECONOMICE

Introducere în fiscalitatea veniturilor obținute de persoanele fizice

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit

Venituri impozitate în sistem real

Venituri impozitate cu norme de venit

Venituri impuse cu cote forfetare de cheltuieli

Venituri cu reținere la sursă

Venituri din activități independente impozitate în sistem real

Venituri din activități independente impozitate la norma de venit

Venituri din activități independente obținute din contracte de activitate sportivă

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Venituri din cedarea folosinței bunurilor

Veniturile din investiții

Veniturile din activități agricole

Impozitarea veniturilor din premii și din jocuri de noroc

Veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul propriu

Veniturile din alte surse, inclusiv venitul din criptomonede și NFT-uri

Impozitarea indemnizației de ajutor pentru COVID-19

Cod fiscal 2023. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25%

În acest capitol stabilim:

● CAS datorat = 18.000 lei

Plafonul minim și valoarea de plată a CAS în 2023

CAS cu reținere la sursă, de către plătitorul de venit

Nu sunt obligați la plata CAS:

Recalcularea Contribuției de asigurări sociale

Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CAS de plată

Completarea Declarației Unice

În acest capitol clarificăm:

Categoriile de venituri care datorează contribuția de sănătate (CASS)

Încadrarea în plafonul minim și stabilirea contribuției de plată pentru 2023

CASS cu reținere la sursă

Obligația de a depune declarația unică pentru plata CASS

Recalcularea contribuției de sanatate

Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CASS de plată

Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată se evidențiază în declarația unică privind

Completarea Declarației Unice

Opțiunea de a plăti contribuție socială de sănătate

Stabilirea contribuției de asigurări de sănătate:

a) valoarea salariului de bază minim brut pe țară este de 3.000 lei;

b) luna în care se depune declarația – august;

d) stabilirea bazei de calcul a contribuției: 3.000 lei x 10 luni = 30.000 lei;

Dobândirea calității de asigurat

Perioada pentru care ești asigurat

Dovada calității de asigurat (cf Ordinului CNAS nr. 1549/ 2018 )

Cod fiscal 2024. Contribuția de asigurări sociale CAS – 25%

Veniturile pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale sunt:

Plafonul minim și valoarea de plată a CAS în 2024

CAS cu reținere la sursă, de către plătitorul de venit

Nu sunt obligați la plata CAS:

Recalcularea Contribuției de asigurări sociale

Rectificarea declarației de venit estimat și anularea CAS de plată

Completarea Declarației Unice

Cine are obligația de a plăti contribuții sociale de sănătate

a. venituri din salarii si asimilate salariilor,

CASS minim de plată pentru veniturile de la lit b)

Excepții de la plata CASS minim