Contabilitatea Impozitului Pe Profit La SC DC New Mode SRL

lOMoARcPSD|11642089
Contabilitatea impozitului pe profit la SC DC New Mode SRL
Contabilitatea instituțiilor de credit (Academia de Studii Economice din București)
Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)
lOMoARcPSD|11642089
PARTEA I
CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT LA SC DC NEW MODE SRL
CAP.1. Prezentarea S.C. DC NEW MODE S.R.L. 3
CAP.2. Impozitul pe profit. Caracterizare generală 4

2.1. Plătitorii de impozit pe profit 5
2.2. Determinarea profitului impozabil 6
2.3. Implicaţiile Legii 414/ 2002 privind impozitul pe profit 8
2.3.1. Elemente noi introduse de Legea 414/2002 8
2.3.2. Tratamentul fiscal al veniturilor 9
2.3.3. Tratamentul fiscal al cheltuielilor 10
2.3.4. Facilitaţi fiscale 15
CAP.3. Contabilitatea impozitului pe profit 16

3.1. Organizarea contabilitǎţii impozitului pe profit 16
3.1.1. Reflectarea în contabilitate a determinării rezultatului financiar 17
3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit 19
3.2. Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit.Cazul SC NEW MODE SRL 19
3.3. Plata impozitului pe profit 29
3.3.1. Termene de platǎ 29
3.3.2. Obligaţii declarative 31
3.4.Consecinţele aplicării metodelor contabile asupra fiscalităţii 36
3.4.1. Metode contabile de evaluare a stocurilor 36
3.4.2. Amortizarea activelor corporale şi necorporale 38
3.4.3. Provizioanele, o capcană a fiscalităţii 39
3.4.4. Contractul de leasing, reglementări speciale în Legea 414/2002 41
PARTEA a II- a
CONTROLUL FISCAL EXERCITAT DE D.G.F.P.
CAP.4. Controlul fiscal al impozitului pe profit 43

4.1. Drepturile şi obligaţiile organelor de control fiscal 43
4.2. Drepturile şi obligaţiile contribuabililor 45
4.3. Rezultatele controlului fiscal 46
CAP.5. Sancţiuni fiscale 57

5.1. Prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal 57
5.2. Prevăzute de Legea contabilitǎţii nr. 82/1991 republicatǎ în 2000 58
5.3. Prevăzute de Legea nr. 87/1994 privind evaziunea fiscală 59
CAP.6. Concluzii şi propuneri 60
Bibliografie 63

lOMoARcPSD|11642089

2
lOMoARcPSD|11642089
Capitolul 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

NEW MODE S.R.L.
Societatea comercială DC NEW MODE a fost înfiinţată în anul 1994, în

baza Legii 31/1990 privind înfiinţarea societăţilor comerciale, sub formă de societate
cu răspundere limitată, având la început o altă denumire, care a fost schimbată în anul
1996, nume, sub care funcţionează în prezent. Actele constitutive sunt contractul de
societate şi statutul. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii
fiind obligaţi numai la plata părţilor sociale.
Obiectul de activitate al societăţii îl constituie fabricarea altor articole din
metal, cod CAEN 2875. Societatea are asociat unic, care deţine şi funcţia de
administrator al societăţii .
S.C. DC NEW MODE S.R.L. este o întreprindere mică având sediul în
localitatea Odoreu, judeţul Satu-Mare. Este înregistrată la registrul Comerţului din
judeţul Satu-Mare sub numărul J30/31/11.01.1996, are codul fiscal R 8153670 şi
contul bancar 2511-33964 ROL.01/1900 deschis la ROBANK Timişoara.
Din 1996 până în prezent, activitatea societăţii a avut o evoluţie ascendentă.
Dacă la începutul activităţii, societatea avea 4 angajaţi şi o cifră de afaceri de
aproximativ 15.000 DM, în 2003, socitatea are un număr de 48 de angajaţi
permanenţi, o cifră de afaceri de aproape 480.000 de euro şi oferă o gamă mult mai
diversificată de produse. Odată cu dezvoltarea afacerii, firma îşi deschide noi puncte
de lucru în mai multe localităţi din ţară: Timişoara, Satu-Mare, Oradea, Arad şi
Bucureşti . Principalii furnizori ai societăţii sunt:
- FEMNIVES Ungaria
- ALUPROF Olanda
- SELT Olanda
Principalii clienţi sunt:
- SNP PETROM
- SC IMPEX SRL Severin
- SC ALYVAS SRL
Societatea comercială DC New Mode produce şi comercializează :
 Jaluzele exterioare
 Jaluzele orizontale
 Jaluzele verticale
 Uşi pliabile plastic
 Uşi de garaje acţionate electric
 Parasolare
 Gratii pliabile
 Rulouri exterioare
Pentru realizarea producţiei, societatea achiziţionează din import materiile
prime în proporţie de 95%, iar produsele obţinute sunt destinate pieţei interne.
În prezenta lucrare voi descrie modul în care societatea ţine contabilitatea
impozitului pe profit şi îşi plăteşte această obligaţie faţă de bugetul statului.

3
lOMoARcPSD|11642089
Capitolul 2. IMPOZITUL PE PROFIT

CARACTERIZARE GENERALĂ
Impozitul este o categorie financiară, cu caracter istoric, a cărui apariţie

este legată de existenţa statului şi a banilor.
Impozitul reprezintă o formă de prelevare silită la dispoziţia statului, fără
contraprestaţie directă şi cu titlu nerestituibil a unei părţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau/şi juridice, în vederea acoperirii unor necesităţi publice.
Impozitul are următoarele caracteristici:
Este o prelevare silită, cu caracter obligatoriu, care se efectuează în numele
suveranităţii statului;
Impozitul nu presupune şi o prestaţie directă (şi imediată) din partea
statului. Prin aceasta, impozitele se deosebesc în mod principal faţă de taxe, în cazul
cărora există un raport de contraserviciu direct;
Prelevările cu titlu de impozit sunt nerestituibile, astfel că nici unul dintre
contribuabili nu poate pretinde o plată directă din partea statului, pe baza
impozitelor suportate.
În funcţie de trăsăturile de fond şi de formă, impozitele sunt directe şi
indirecte. Impozitele directe sunt acelea care se stabilesc nominal în sarcina unor
persoane fizice sau/şi juridice, în funcţie de veniturile sau averea acestora, fiind
încasate la anumite termene precizate cu anticipaţie. La impozitele de acest tip,
subiectul şi suportatorul impozitului ar trebui să fie, potrivit legii, una şi aceeaşi
persoană. Tocmai de aceea se spune că impozitele de acest tip au o incidenţă directă
asupra subiectului plătitor.

4
lOMoARcPSD|11642089
Impozitul pe profit reprezintă una din sursele principale de venituri la bugetul

statului, fiind un impozit direct . În cadrul unui amplu proces al reformei fiscale în
România, impozitului pe profit îi revine un loc deosebit atât prin prisma contribuţiei
sale în formarea veniturilor bugetului public, cât şi prin influenţa sa asupra
activităţilor economico-sociale generatoare de profit şi asupra structurii de
ansamblu a economiei naţionale. Tocmai de aceea, instituirea acestui impozit în
practica noastră fiscală s-a realizat în faza incipientǎ a perioadei de tranziţie, cu
începere de la 1 ianuarie 1991. În acest scop a fost edictată o lege specială vizând
reglementarea detaliată a impozitului pe profit (Legea nr. 12 /1991 privind impozitul
pe profit, în Monitorul Oficial nr. 25/31 ianuarie 1991), prin care au fost excluse
modalităţile anterioare de impunere diferenţiată a beneficiilor.
Calitatea de subiect al acestui impozit a fost atribuită tuturor persoanelor
juridice care obţin profit prin activităţile desfăşurate pe teritoriul României. În acest
context impozitul pe profit a fost conceput ca o prelevare obligatorie efectuatǎ de
statul român din veniturile nete sau mai exact din profiturile impozabile.
Altă reglementare a impozitului pe profit care stabileşte impunerea
profitului în perioada 1995-2002 este Ordonanţa Guvernului nr. 70/ 1994
republicată în Monitorul Oficial nr. 40 din 12 martie 1997, care de la apariţia sa şi
până în anul 2002 cunoaşte peste 15 modificări şi completări, cele mai multe din
acestea deosebit de importante. Datorită frecventelor şi importantelor modificări s-a
ajuns ca textul a numeroase articole să fie schimbat în totalitate faţă de cel iniţial şi
să nu mai corespundă cu prevederile din Normele Metodologice, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 974/1994, date în aplicarea acestei ordonanţe.
Începând cu 1 iulie 2002, o nouă lege reglementează impozitul pe profit în
România, şi anume Legea nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit.
Deşi la nivel conceptual nu diferǎ faţă de legislaţia anterioară, noua lege privind
impozitul pe profit şi instrucţiunile de aplicare, denumite în continuare “Normele de
aplicare” (aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 859/2002) conţin totuşi anumite
aspecte de noutate care influenţează într-o proporţie mai mică sau mai mare
activitatea agenţilor economici.

5
lOMoARcPSD|11642089
2.1. PLĂTITORII DE IMPOZIT PE PROFIT
Conform legii1, sunt obligate la plata impozitului pe profit, denumite în

continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice
sursă, atât în România cât şi din străinătate;
Fac parte din această grupă companiile naţionale, societăţile naţionale,
regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de
forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare
cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de
asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile
financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiil, precum şi
orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită sub
legislţia română.2
b) persoanele juridice străine care desfăşoarǎ activităţi printr-un sediu
permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;
Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile,
organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu
legislaţia unei alte ţări, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară
activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România,
astfel cum este definit la articolul 17 din lege, de la începutul activităţii acestuia. 2
c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoarǎ activităţi în
România ca beneficiari sau parteneri împreunǎ cu o persoanǎ juridicǎ românǎ într-o
asociere sau o altă entitate ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru profitul
realizat în România;
d) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente, pentru
veniturile realizate atât în România, cât şi în străinǎtate din asocieri care nu dau
naştere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizicǎ se
calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridicǎ;
e) persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se
impozitează pentru profitul corespunzător acestora:
 veniturile obţinute din sau în legăturǎ cu proprietăţi imobiliare situate în
România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăţi, şi
câştigul obţinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăţi,
inclusive orice alte drepturi de proprietate atribuite indirect, inclusive prin
înstrăinarea acţiunilor şi a altor drepturi similare într-o societate ale cărei active
corporale sunt formate în principal – direct sau indirect – din proprietăţi imobiliare
situate în România;
 veniturile obţinute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate
în România, inclusiv câştigul obţinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea
resurse naturale;
1
Legea nr. 414 / 2002, privind impozitul pe profit, articolul 1
2
Hotărârea 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al
impozitului pe profit
2

6
lOMoARcPSD|11642089
 veniturile obţinute din înstrăinarea unui drept de proprietate deţinut la o

persoană juridică română.
2.2. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din

orice sursă şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din
care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.
În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de cǎtre contribuabili şi
valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta
pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente
prevǎzute în contract. Cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi
termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu
valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercitǎ în
momentul livrǎrii bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei.3
Sunt considerate venituri neimpozabile, conform legii4, următoarele
categorii de venituri:
 dividendele primite de către o persoanǎ juridicǎ română de la o altă
persoană juridică român;
 diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare ca urmare a
încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin
compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;
 veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu
s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli
nedeductibile;
 alte venituri neimpozabile, prevazute expres în acte normative speciale.
Potrivit legii5, sunt considerate cheltuieli nedeductibile, următoarele

categorii de cheltuieli:
 cheltuielile proprii cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele
pe profit sau venit plătite în străinătate;
3
Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, articolul 7, aliniatul (1) , (2)
4
Legea nr. 414 /2002 privind impozitul pe profit, articolul 8, litera a-d
5
Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, art. 9

7
lOMoARcPSD|11642089
 amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de

întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât
cele prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalităţile sau majorările
datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu
persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli
nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin
convenţiile de evitare a dublei impuneri;
 sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele
stabilite prin hotărâre a Guvernului;
 cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsǎ din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă acestor
cheltuieli;
 cheltuieli cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate
salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacǎ valoarea acestora nu a fost
impozitată prin reţinere la sursă;
 orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele
decǎt cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate
contribuabilului la valoarea de piaţǎ;
 cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere şi de administrare
înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice
străine, care nu s-au efectuat în România, care depăşesc 10% din salariile
impozabile ale salariaţilor sediului permanent din România;
 cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document
justificativ, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, prin care să se facǎ dovada efectuării operaţiunii;
 cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele
nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale
activităţii de portofoliu, cu excepţia celor determinate de vânzarea acestora;
 cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ;
 cheltuieli reprezentǎnd tichetele de masă acordate de angajatori, dacă nu
sunt acordate în limita dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat;
 cheltuieli privind contribuţiile plǎtite la fondurile speciale peste limitele
stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la
fondurile de pensii, altele decât cele obligatorii;
 cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele
angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de
muncă, boli profesionale şi risc profesional;
 cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, incusiv accizele, mai
puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în
cursul anului;
 alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate
la persoana fizică, dacă legea nu prevede altfel;

8
lOMoARcPSD|11642089
 cheltuieli cu servicii de management, consultanţă, prestări de servicii

sau asistenţă, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi pentru
care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată;
 cheltuieli cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi
necorporale ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de
activitate pentru care este autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile
reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care contribuabilul este autorizat.
2.3. IMPLICAŢIILE LEGII 414/2002

PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
2.3.1. ELEMENTE NOI INTRODUSE DE LEGEA 414/2002
Legea 414/2002 introduce obligaţia contribuabililor de a întocmi un

“Registru de evidenţă fiscală” , înregistrat la organul fiscal teritorial, pentru ca
modul de calcul al profitului impozabil, precum şi tratamentul fiscal al diverselor
elemente de natura veniturilor şi cheltuielilor să poată fi urmărite mai uşor.
Asemenea evidenţă se impune în măsura în care anumite categorii de venituri şi
cheltuieli au un tratament fiscal diferit de cel contabil, de exemplu:
- calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs deductibile fiscal;
- amortizarea fiscală;
- reduceri şi scutiri de impozit pe profit;
- evidenţa fiscală a vânzărilor cu plata în rate
Modul de completare a registrului de evidenţă fiscală este lăsat la
latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile
proprii ale acestuia, însă cu respectarea anumitor condiţii: completarea se va face în
ordine cronologicǎ, fără ştersături, iar informaţiile înregistrate trebuie sǎ corespundǎ
cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere.
Un element nou introdus de Legea nr. 414/2002 este opţiunea pe care o
poate exercita contribuabilul faţă de tratamentul fiscal al veniturilor şi cheltuielilor
aferente vânzărilor în rate de bunuri mobile şi imobile rezultate din producţia
proprie. Astfel, aceştia pot alege să înregistreze valoarea ratelor ca venituri
impozabile la termenele scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi,
situaţie în care şi cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene,
proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului.
Alternativ, contribuabilii pot opta pentru impozitarea integralǎ a profiturilor
rezultate din tranzacţie la momentul livrării bunurilor. Opţiunea se exercită în
momentul livrării bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei.
Anterior Legii 414/2002, prevederile Ordonanţei Guvernului nr.70/1994
privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în cazul vânzărilor de bunuri cu plata
în rate au oscilat de-a lungul anilor. În conformitate cu ultima variantă a ordonanţei,
contribuabilii puteau înregistra valoarea ratelor ca venituri impozabile la termenele
scadente, iar cheltuielile aferente puteau fi tratate integral ca deductibile la calculul
profitului impozabil la momentul efectuării lor.

9
lOMoARcPSD|11642089
În cazul lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societăţii sau retragerii unui

acţionar/asociat, Legea nr. 414/2002 prevede ca distribuirea către asociaţi, sub orice
formă, de sume rezultate din schimbarea destinaţiei anumitor rezerve sau fonduri
care au fost deductibile din profitul impozabil va atrage plata impozitului pe profit
şi a celui pe dividende. În cazul în care aceste rezerve şi fonduri sunt doar
transferate printr-o procedură de dizolvare fără lichidare, unui alt contribuabil care
menţine sistemul de impunere conform Legii 414/2002, ele nu sunt subiect de
impunere la momentul transferului.
2.3.2. TRATAMENTUL FISCAL AL VENITURILOR
Este de remarcat modificarea parţială a tratamentului fiscal al veniturilor

din dividende primite de o persoană juridică română. Astfel, în cazul în care
dividendele provin de la o persoană juridică străină, ele se supun impozitării,
nemaifiind incluse în lista veniturilor netaxabile. Prin urmare dacă o societate
română îşi desfăşoară activitatea într-un alt stat printr-o filială înfiinţată conform
legislaţiei acelui stat (persona juridică străină), partea din profiturile societăţii
străine primită de societatea română sub formă de dividende este luată în calcul la
determinarea profitului impozabil în România.
De asemenea veniturile din reevaluarea la sfârşitul anului a
disponibilităţilor în valută deţinute de contribuabili devin impozabile conform
prevederilor noilor legislaţii. Astfel, dacǎ la 1 iulie 2002, un contribuabil are în
contul de disponibil la bancǎ suma de 1000 USD înregistraţi în contabilitate la
cursul de 33.000 lei/USD, iar la 31 decembrie 2002 cursul leu/USD , este de 34.000,
pentru suma de 1.000.000 lei rezultată din reevaluarea sumei de 1.000 USD (1.000
x (34.000-33.000)) se datorează un impozit pe profit de 25%, respectiv 250.000 lei.
Deduceri admise la calculul impozitului pe profit
În ceea ce priveşte deductibilitatea rezervelor legale, prevederile legale

menţin în continuare aceleaşi deduceri, dar diferă modul de calcul al rezervelor
legale în cazul societăţilor comerciale. Normele de aplicare introduc un mod de
calcul diferit faţă de cel indicat în legislaţia anterioară, şi chiar faţă de lege ca atare.
Astfel Legea nr. 414/2002, precum şi Legea nr. 31/1991 privind societăţile
comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că
rezerva este deductibilă în limita a 5% din profitul contabil , până ce acesta atinge a
cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat. Pe de altă parte, în vederea
calculării acestei rezerve, Normele de aplicare prevăd că se ia în calcul profitul
contabil amendat prin scăderea veniturilor neimpozabile şi adăugarea cheltuielilor
aferente acestor venituri neimpozabile.6
6
Hotărârea Nr.859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al
impozitului pe profit, pct. 9.4.

10
lOMoARcPSD|11642089
Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt

deductibile în limita prevederilor Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. În plus Legea 414/2002 introduce o prevedere mai
favorabilă, menită să încurajeze investiţiile în tehnologie. Astfel dupǎ 1 iulie 2002,
pentru anumite mijloace fixe (echipamente tehnologice, respectiv maşini, utilaje,
instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora) puse în
funcţiune dupǎ această dată, se poate utiliza regimul de amortizare accelerată fără
aprobarea organului fiscal teritorial,7 cum era prevăzut în legislaţia privind
amortizarea. Acelaşi regim de amortizare se poate utiliza şi în cazul brevetelor de
invenţie, de la data aplicǎrii acestora de către contribuabil.
Alternativ, contribuabilii care nu au optat pentru regimul de amortizare

accelerată, pot aplica la calculul impozitului pe profit o deducere suplimentară de
20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe achiziţionate. Valoarea rămasă de
recuperat pe durata de viaţă utilă, urmează să se determine după scăderea din
valorea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru aplicarea acestei
prevederi, contribuabilii sunt obligaţi sǎ ţină o evidenţă extracontabilă de calcul a
amortizării deductibile fiscal, urmând ca cheltuielile cu amortizarea respectivelor
mijloace fixe înregistrate în contabilitate să nu fie luate în calcul la determinarea
profitului impozabil.
Legea precizeazǎ faptul că, contribuabilii care beneficiazǎ de aceste
facilităţi au obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o
perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de funcţionare.
De aceste facilitǎţi beneficiază dupǎ caz şi mijloacele fixe achiziţionate în
leasing financiar cu clauză definitivǎ de transfer al dreptului de proprietate asupra
bunului la expirarea contractului . Contribuabililor care realizeazǎ activităţi de
export sau îşi desfăşoarǎ activitatea în zone libere nu le sunt aplicabile aceste
facilităţi, ei trebuind să opteze la începutul anului fiscal fie pentru cota redusă de
impozit pe profit (actualmente 6% pentru export, respectiv 5% pentru activităţi
desfăşurate în zona liberă), fie pentru una din facilităţile de natura amortizării.
7
Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, articolul 11, aliniatul (1)

11
lOMoARcPSD|11642089
2.3.3. TRATAMENTUL FISCAL AL CHELTUIELILOR
Ca un element de noutate introdus de Legea nr. 414/2002, faţă de ultima

versiune a Ordonanţei Guvernului nr.70/1994, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil şi cheltuielile cu perisabilităţile, în anumite limite ce urmează a fi
stabilite prin hotărâre de Guvern. Pe de altǎ parte, legea menţionează că pierderile
prevăzute în normele de consum tehnologic sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
Legea, menţionează expres o serie de cheltuieli pentru care nu se admite
deducerea la calculul profitului impozabil peste anumite limite.
Astfel, indemnizaţia de deplasare acordată de către societate salariaţilor
pentru deplasări în ţară şi străinătate este deductibilă în limită de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru instituţiile publice. Nu sunt supuse acestei limitări cheltuielile
de transport şi de cazare, ocazionate de deplasarea în ţară şi străinătate a salariaţilor
în interes de serviciu, ele fiind deductibile pe bază de documente justificative.
O situaţie aparte o reprezintă cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna
efectuate de către acţionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Acestea
sunt deductibile la calculul profitului impozabil în cazul în care sunt efectuate în
scopul desfǎşurării activitǎţii de către asociatul/acţionarul care are şi calitatea de
administrator. De asemenea, nu se admite deducerea pentru cheltuielile cu
amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către
asociaţi sau acţionari, precum şi pentru cheltuielile cu bunurile, mărfurile şi
serviciile acordate/executate de către societate în favoarea acestora.
Nu se admite deducerea pentru sumele utilizate pentru constituirea
provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre de Guvern. Conform H.G. nr.
830/2002, agenţii economici persoane juridice, constituie următoarele provizioane
deductibile fiscal:
- provizioane pentru clienţii neîncasaţi, în cazul declarării falimentului
acestora, pe baza hotărârii judecătoreşti de deschidere prin care se atestă
această situaţie;
- provizioane pentru garanţii de bună execuţie, acordate clienţilor pentru
remedieri în perioada de garanţie;
- provizioane pentru garanţii de bunǎ execuţie a contractelor externe.
Limitele pentru cheltuielile cu sponsorizarea (5%) şi protocolul (2%) sunt
menţinute. Totuşi Legea 414/2002 introduce o definiţie a cheltuielilor de protocol,
care sunt considerate acele cheltuieli ocazionate de acordarea de cadouri, trataţii şi
mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii. De asemenea, baza de
calcul la care se aplicǎ cota de 2% este diminuatǎ, fiind reprezentatǎ de diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din
care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugǎ cheltuielile cu impozitul pe
profit, cheltuielile de protocol şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile8.
8
Hotărârea nr. 859 din 16 august 2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului
pe profit, instrucţiunea nr. 9.13

12
lOMoARcPSD|11642089
În ceea ce priveşte reducerile de naturǎ comercială şi/sau financiară

acordate clienţilor, acestea sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil dacǎ
nu sunt evidenţiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit
prevederilor legale în vigoare. De asemenea, orice reduceri de naturǎ comercială
şi/sau financiară pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:
1) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
2) să nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau contrapartidă
pentru o prestare oarecare;
3) să fie acordate în baza unei hotărâri a acţionarilor sau asociaţilor, dupǎ
caz.
Referitor la titlurile de participare şi titlurile imobilizate ale activitǎţii de
portofoliu, cheltuielile rezultând din diferenţe nefavorabile de valoare ale acestora
sunt nedeductibile fiscal. Totuşi, în cazul cheltuielilor intervenite ca urmare a
vânzării de titluri, asemenea cheltuieli sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, prestări de sevicii
sau asistenţă, sunt deductibile numai cu respectarea anumitor condiţii, precum:
 seviciile trebuie să fie efectiv prestate în baza unui contract scris care să
cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, servicii
prestate, precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totală a
contractului;
 serviciile trebuie să fie prestate în folosul desfăşurării către
contribuabil a activităţii pentru care este autorizat;
 cheltuielile de această natură trebuie să fie defalcate pe întreaga durată
de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului
contractului.
Un tratament complet nou din punt de vedere al impozitului pe profit este
cel referitor la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor şi
a diferenţelor de curs valutar aferente datoriilor.
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de
îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. În cazul în care gradul de îndatorare
a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până
la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale
contribuabilului. Cheltuielile rǎmase nedeductibile se reportează în perioada
următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora;
În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale
contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi
tratată ca o cheltuială cu dobânda;
capitalîmprumutat
Gî 
capital propriu
Capital împrumutat = Totalul creditelor şi împrumuturilor cu termene de

rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii
financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori.

13
lOMoARcPSD|11642089
Capitalul propriu = cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,

profitul nedistribuit, profitul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite potrivit reglementărilor legale.
Specific în vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare

se calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului
propriu, pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul
anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit după cum
urmează:
cap.împrîncep.anului. fiscal  cap.împrsf . per .

Gî 
cap. prîncep.anului. fiscal  cap. prsf . per .
Calculul sumelor deductibile:

Conform prevederilor normelor de aplicare a legii privind impozitul pe
profit, dacǎ Gî ≥ 1, suma cheltuielilor cu dobânzile este deductibilă numai în limita
următoarei sume: Veniturile din dobânzi ale contribuabilului plus 10% din celelalte
venituri impozabile ale acestuia.
Normele precizeazǎ cǎ în categoria “celelalte venituri” nu sunt incluse:
- veniturile din dobânzi;
- veniturile din diferenţe de curs valutar;
- veniturile înregistrate în conturile 711, 721, 722;
- eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea
limitei prevăzute în articolul 10 aliniatul (2) din lege.
Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea acestor prevederi, sunt
reportate în perioada următoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind
cheltuieli ale perioadei respective, urmând să devină subiect al limitării aplicabile în
acea perioadă.
Un contribuabil are următoarea situaţie:
Tabelul 2.1.
valori la 1 ian. Valori la 31 martie Valori la 30 iunie
Capital propriu 100.000 120.000 120.000
Capital împrumutat 120.000 90.000 130.000
Cheltuieli cu dobânzile 0 20.000 30.000
Venituri din dobânzi 0 10.000 12.000
Celelalte venituri 0 80.000 100.000
impozabile
Pierderea netă din diferenţe 0 25.000 35.000
de curs
Pentru a determina nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile şi al

pierderii nete din diferenţe de curs valutar la nivelul trimestrului şi apoi al
semestrului, contribuabilul calculează gradul de îndatorare a capitalului aferent
trimestrului şi apoi semestrului.

14
lOMoARcPSD|11642089
120.000  90.000
Gîndatorare  0,95
100.000  120.000
Deoarece gradul de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral ,

pentru primul trimesru, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă de curs valutar.
cap  cap
împr(1ian) împr(30 iunie)
G 
î(semestru) cap  cap
propriu(1ian) propriu(30 iunie)
120.000  130.000
G  1,13
î 100.000  120.000
Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare

decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă de curs valutar numai
în limita prevăzută la articolul 10 aliniatul (2) din lege.
Se prezintă următoarea situaţie:
a) cheltuieli cu dobânzile 30.000

b) pierdere netă din diferenţe de curs valutar 35.000
c) cheltuieli supuse limitării ( a + b) 65.000
d) venituri din dobânzi 12.000
e) celelate venituri ale contribuabilului 100.000
f) cheltuieli deductibile ( d + 10%e = 12.000+10.000) 22.000
g) cheltuieli reportabile (c-f) 43.000
În cazul societăţilor care obţin împrumuturi de la alte entităţi decât

instituţiile de credit autorizate (de ex. de la alte societăţi din cadrul grupului, fie ele
române sau străine), deductibilitatea cheltuielilor cu dobânda înregistrată de acestea
este limitată la:
- Nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR ptr. împrumuturile în lei;

- Nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus două puncte procentuale, pentru
împrumuturile în euro;
- Nivelul ratei dobânzii LIBOR plus două puncte procentuale pentru
împrumuturile în alte devize.
Aceste limitări se aplică înainte de aprecierea deductibilităţii cheltuielilor
cu dobânda în funţie de gradul de îndatorare, iar partea din cheltuiala cu dobânda
care depăşeşte aceste limite (dacă e cazul) urmează să fie tratată ca nedeductibilă la
calculul profitului impozabil, fără posibilitatea reportării ei în perioada următoare.
Cheltuieli deductibile = Venituri din dobânzi + 10% Celelalte venituri

15
lOMoARcPSD|11642089
Cheltuieli nedeductibile reportabile = Cheltuieli cu dobânzile – Cheltuieli

deductibile
Limitarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile în funcţie de gradul de

îndatorare, impune societăţilor comerciale următoarele:
- analiza la momentul actual a gradului de îndatorare pentru a identifica o
posibilă problemă existentă deja;
- analiza gradului de îndatorare în orice moment în care are loc o modificare
a surselor de finanţare a societăţii comerciale;
- luarea în calcul a gradului de îndatorare la planificarea oricărei strategii de
finanţare a activităţii ;
- eventuala majorare a capitalului social (şi implicit al capitalului propriu).
Intenţia legiuitorului a fost de a încuraja finanţarea societăţilor prin fonduri

proprii, şi nu prin fonduri împrumutate (încurajarea capitalizării societăţilor
comerciale).
2.3.4. FACILITĂŢI FISCALE
1. Contribuabilii care obţin venituri din activităţile desfăşurate pe bază de

licenţă în zona liberă plătesc o cotă de impozit pe profit de 5% pentru profitul
impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004.9
În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona liberă prin
unităţi făra personalitate juridică, acesta este obligat să ţină evidenţă contabilă
distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi, până la nivel de
balanţă de verificare. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona liberă nu
se recuperează din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând să fie
recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zonă.
În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de data intrării în
vigoare a Legii 414/2002, certificatul permanent de investitor în zona defavorizată,
se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toată durata de
existenţă a zonei defavorizate.10
2. Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri
în valută din exportul bunurilor şi/sau al prestărilor de servicii, realizate din
activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plătesc o cotă de impozit pe
profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde acestor venituri în
volumul total al veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la
25% se repartizează la sfârşitul anului ca sursă proprie de finanţare, în limita
profitului rămas după înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de
servicii pentru care se aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care
beneficiarul prestării este în străinătate.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003, cota de impozit pe profit este de
12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor
încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu 1 ianuarie 2004 cota
9
Legea 414/2002 privind impozirul pe profit, articolul 2, alin. (3)
10
Legea 414/2002, art. 35 alin. (3)

16
lOMoARcPSD|11642089
de impozit pe profit este de 25%. Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem

de sprijin cu finanţare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi
aprobat prin hotărâre a Guvernului.11
În cazul contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere,
pentru veniturile obţinute din export, se alică cota cea mai favorabilă.
3. Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă, pe bază de
licenţă, şi care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au realizat investiţii în
zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrătoare, în
valoare de cel puţin 1.000.000 dolari SUA, beneficiază pe o perioadă de 5 ani de la
data intrării în vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit.
Această prevedere nu se mai aplică de la data la care intervin modificări în structura
acţionariatului contribuabilului. În cazul societăţilor cotate se consideră modificare
a acţionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situaţia în care în cursul
unui an calendaristic mai mult de 25% din acţionariat se modifică. 12
Conform articolului 11 din Legea 414/2002, cheltuielile privind
amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt deductibile în limita prevederilor
Legii 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru
echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, computere
şi echipamente periferice ale acestora, puse în funcţiune după data intrării în vigoare
prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerată fără aprobarea
organului fiscal teritorial.
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau brevete de invenţie
amortizabile, destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi, şi care nu au
optat pentru regimul de amortizare accelerată pot deduce cheltuieli suplimentare de
amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rămasă
de recuperat pe durata de viaţă utilă se determină după scăderea din valoarea de
intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.
Contribuabilii care beneficiază de aceste facilităţi au obligaţia să păstreze
în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata
lor normală de funcţionare.
Capitolul 3. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT
3.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII

IMPOZITULUI PE PROFIT
Impozitul pe profit reprezintă pentru un agent economic o cheltuială

determinată de remunerarea factorului “macroeconomic” ca participant la viaţa
economico-socială.
Cheltuiala cu impozitul pe profit este suportată la nivelul întregii activităţi
al agentului economic şi înscrisă în partea de cheltuieli a contului 121 “Profit şi
pierderi”, înaintea rezultatului exerciţiului. Rezultatul exerciţiului sau rezultatele
financiare ale agenţilor economici se determină ca diferenţă între venituri şi
11
Legea 414/2002, articolul 2, alin. (3)-(5)
12
Legea414/2002, articolul 35, alin. (5)

17
lOMoARcPSD|11642089
cheltuieli, indiferent de data încasării sau plăţii lor, cuantificate, contabilizate şi

localizate pe feluri omogene şi pe segmente de gestiune compatibile şi clare.13
Legea contabilităţii prevede, în legătură cu aceasta, următoarele:
- art. 16 “ Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli
după natura lor”
- art.18 “ Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după
natura lor”
- art.19 “În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte lunar,
cumulat de la începutul anului”.
Aşadar, rezultatul exerciţiului se calculează trimestrial, şi cuprinde:
- rezultatul curent din activitatea de exploatare şi financiară;
- rezultatul excepţional (extraordinar);
- impozitul pe profit.
3.1.1. REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A

DETERMINĂRII REZULTATULUI FINANCIAR
Rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 “Profit şi

pierdere”, care caracterizează veniturile şi cheltuielile, şi determină rezultatele pe
structura activităţilor şi operaţiilor de bază.
Contul 121 “Profit şi pierderi” este un cont bifuncţional prin modul cum
începe să funcţioneze, cât şi prin sold.
Compararea veniturilor cu cheltuielile şi cuantificarea finală a formării
rezultatelor exerciţiului se realizează pe mai multe etape:
1. Se decontează veniturile şi cheltuielile ocazionate de activitatea curentă,
preluând soldurile conturilor din următoarele grupe de conturi, astfel:
a) pentru soldurile creditoare ale conturilor de venituri:
13
Epuran M, Contabilitate Fianciară, vol. II, pag. 223

18
lOMoARcPSD|11642089
% = 121 “Profit şi pierderi”

Gr. 70 “Venituri dion vânzări de produse, prestări
de servicii, mărfuri”
711 “Venituri din producţia stocată”
Gr. 72 “Venituri din producţia de imobilizări”
741 “Venituri din subvenţii de exploatare”
Gr. 75 “Alte venituri din exploatare”
b) Pentru soldurile debitoare ale conturilor de cheltuieli materiale:
121 “Profit şi pierderi” = %
Gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime şi materialele

şi mărfuri”
Gr. 61 “Cheltuieli cu servicii şi lucrări executate
de terţi”
Gr. 62 “Cheltuieli din alte servicii executate de
terţi”
Gr. 65 “Alte cheltuieli curente”
Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli de exploatare prin preluarea

rulajului debitor în contul 121 “ Profit şi pierderi”.
Soldul 121 “ profit şi pierderi”, după această etapă reflectă valoarea adăugată.
2. Se decontează cheltuielile cu personalul, cu impozitele şi taxele, toate
considerate prin asimilare “cheltuieli cu munca vie”
121 “Profit şi pierderi” = %

Gr. 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele şi
vărsămintele asimilate”
Gr. 64 “Cheltuieli cu personalul”
Contul de rezultate al exerciţiului reflectă după această etapă “excedentul brut de

exploatare”
3. Se decontează veniturile şi cheltuielile ocazionate de amortizări, precum şi de
constituirea şi deducerea provizioanelor de exploatare:
=
Gr. 78 “ Venituri din amortizări şi 121 “Profit şi pierderi”
provizioane”
=
121 “ Profit şi pierderi” Gr. 68 “Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”
4. Se decontează veniturile şi cheltuielile financiare ale perioadei:

lOMoARcPSD|11642089
Gr. 76 “ Venituri financiare” 121 “Profit şi pierderi”
=
121 “ Profit şi pierderi” Gr. 66 “Cheltuieli financiare”
Comparând cheltuielile cu veniturile financiare putem determina “Rezultatul

activităţii financiare”, iar contul 121 “Profit şi pierderi” va reflecta prin sold Rezultatul
curent sau Rezultatul activităţii ordinare.
5. Se decontează veniturile şi cheltuielile extraordinare:
771 “ Venituri din subvenţii pentru =

evenimente extraordinare şi altele similare” 121 “Profit şi pierderi”
=
121 “ Profit şi pierderi” 671 “Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente
extraordinare”
Din compararea veniturilor cu cheltuielile de această natură se determină

Rezultatul extraordinar, iar 121 “Profit şi pierderi” va reflecta Rezultatul exerciţiului.
3.1.2.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
CU IMPOZITUL PE PROFIT
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit datorat de unităţile patrimoniale

se realizează cu ajutorul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cont de activ,
care se debitează cu valoarea impozitului pe profit datorat în corespondenţă cu creditul
contului 441 “impozit pe profit” şi se creditează prin debitul contului 121 “ profit şi
pierderi”.
Impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi se evidenţiază cu ajutorul contului
698 “Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus” (cont nou) .
Funcţionarea lui este similară cu a contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.
3.2. CALCULUL ŞI ÎNREGISTRAREA

IMPOZITULUI PE PROFIT
Plecând de la principiul independenţei exerciţiului şi respectând cerinţele unei

contabilităţi de angajamente, un prim indicator va fi:
Rezultatul exerciţiului = Veniturile - cheltuielile

înainte de impozitare exerciţiului exerciţiului

20
lOMoARcPSD|11642089
Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare, corectat cu cheltuielile nedeductibile

din punt de vedere fiscal şi deducerile fiscale permit obţinerea rezultatului fiscal (profit
impozabil sau pierdere)
Rezultatul = Rezultatul + Cheltuielile - Deduceri

fiscal exerciţiului nedeductibile fiscale
înainte de
impozitare
Tratamentul fiscal al cheltuielilor şi veniturilor a fost descris la capitolul 2.
În vederea aplicării unitare a prevederilor Legii 414/2002 privind impozitul pe

profit şi ale Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2002, Direcţia de Relaţii Publice şi Comunicare a
transmis următoarele precizări:
 Profitul impozabil pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2002 este cel
determinat potrivit dispoziţiilor O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cu
modificările şi completările ulterioare;
Astfel, scutirile şi reducerile de impozit, provizioanele, cheltuielile de protocol,
dobânzile, cheltuielile de publicitate, vânzarea cu plata în rate vor fi determinate conform
metodologiei de calcul corespunzătoare acestei perioade.
Orice majorare a capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor, precum
şi a profiturilor, cu excepţia rezervelor legale şi a diferenţelor favorabile din reevaluarea
patrimoniului este impozitată cu o cotă de 5%, dacă este efectuată până la 30 iunie 2002.
După această dată, aceste operaţiuni nu mai sunt impozabile.
 Pentru perioada 1 iulie-30 septembrie, respectiv 1 iulie-31 decembrie 2002,
la determinarea profitului impozabil se vor avea în vedere:
a) calculul se efectuează cumulat de la începutul anului fiscal, respectiv pentru
veniturile şi cheltuielile înregistrate în perioada 1 ianuarie –30 septembrie 2002 (31
decembrie 2002).
b) veniturile neimpozabile şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile care
afectează baza de calcul pentru determinarea fondului de rezervă şi cheltuielile de protocol
sunt cele înregistrate începând cu 1 iulie 2002.
c) Deducerea suplimentară de amortizare de 20% se aplică la toate mijloacele
fixe achiziţionate după data de 1 iulie 2002, destinate activităţii pentru care contribuabilii
sunt autorizaţi, în situaţia în care nu s-a optat pentru amortizarea accelerată.
Contribuabilii care aplică cota de impozit pe profit de 5% pentru zona liberă şi
6% pentru profitul din export pot calcula pentru echipamentele tehnologice, respectiv
maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora şi
pentru brevetele de invenţie, amortizarea accelerată.
De precizat că pierderea anuală declarată de contribuabili se recuperează din

profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor
anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului
precedent.

21
lOMoARcPSD|11642089
Calculul şi înregistrarea impozitului pe profit se realizează trimestrial. Plata

impozitului pe profit se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni din
trimestrul următor. Pentru trimestrul IV, agenţii economici sunt obligaţi să plătească în
contul impozitului pe profit până în data de 25 ianuarie inclusiv, o sumă egală cu impozitul
pe profit aferent trimestrului III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul
contabil anual să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor
financiare.
Sumele vărsate în plus la buget faţă de cele efectiv datorate, se compensează cu

sumele datorate pentru perioada următoare sau se restituie contribuabililor la cererea
acestora.
a) înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi respectiv a obligaţiei faţă de

buget:
=
691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit” 441 “Impozit pe profit”
b) Decontarea acestor cheltuieli cu impozitul pe profit pe seama rezultatului

exerciţiului:
=
121 “ Profit şi pierderi” 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”
Cazul S.C. DC NEW MODE S.R.L.
Conform reglementărilor în vigoare, închiderea anului fiscal 2002 se face cumulat

de la începutul anului, incluzând şi facilităţile fiscale calculate potrivit legilor speciale
existente până la data de 30 iunie. Astfel, SC DC NEW MODE S.R.L., beneficiază de
facilitatea prevăzută de Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi
pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, articolul 23, “cota-parte
din profitul brut reinvestit nu se impozitează”.
În semestrul I al anului 2002, societatea înregistrează următoarele date:
Venituri totale = 15.606.236.699 din care

Rulaj 711 = 7.124.759.383
Sold 711 = 100.415.414
Venituri = 8.581.892.721
Cheltuieli totale = 7.743.329.013

22
lOMoARcPSD|11642089
Profit brut = Vt – Ct = 8.581.892.721 – 7.743.329.013 = 838.563.708 lei
Cheltuieli nedeductibile :
- 6718 “Alte cheltuieli excepţionale” = 14.156.374
- 6711” Amenzi, penalităţi” = 10.280.000
- 6231 “Cheltuieli cu protocol” nedeductibile = 24.346.195
Total cheltuieli nedeductibile = 48.782. 569
Modul de calculul al cheltuielilor cu protocolul nedeductibile:

Tabelul 3.1.
1 PROFITUL BRUT 838.563.708
2 Cheltuieli cu protocolul 41.956.601
3 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0
4 Baza de calcul (Bc=1+2+3) 880.520.309
5 Chelt.cu protocol deductibile (Cpn= Bc X 2%) 21.497.614
6 Cheltuieli cu protocolul nedeductibile (2-5) 20.458.987
7 T.V.A. aferentă (= Cpn X 19%) 3.887.207
8 Total cheltuieli cu protocol nedeductibile (6+7) 24.346.195
 Profitul impozabil (fiscal) = profitul brut + cheltuieli nedeductibile

 Pf = 887.346.277 + 48.782.569 = 887.346.277
Investiţii :
 ianuarie 2002 – pierdere

 februarie 2002 -10768608 – maşină găurit
- 47500000 – rată spaţiu Severin
58.286.608 (investiţii februarie)
profit = 94.243.971
 martie 2002 – 47500000 – rată spaţiu

- 89598924 – avans camion
- 93222575 – dacia
230.321.499 (investiţii martie)

profit = 183.283.701
 aprilie 2002
 mai - 9203589 – maşină găurit
 iunie - 1961131320 – camion
- 98763109 - 2311
2.069.098.018 (investiţii mai şi iunie)

23
lOMoARcPSD|11642089
Conform Legii 133/1999, societatea reinvesteşte profitul brut , obţinând un credit

fiscal de 221.836.569
Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exerciţii fiscale. Primul
exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2002, în care se vor aplica
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte acte normative în vigoare,
incidente. Al doilea exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie – 31 decembrie 2002, în care
se vor aplica prevederile prezentei legi.14
Calculul impozitului pe profit

Trimestrul III 2002
Venituri totale = 13.096.315.564

Cheltuieli totale = 12.105.059.841
Profit brut = 991.255.723
Cheltuieli nedeductibile:
- amenzi, penalităţi (6711) = 24.420.000
- diferenţe de curs valutar nedeductibile (665) = 11.841.874
- cheltuieli cu protocolul (6231) = 30.570.481
- alte cheltuieli nedeductibile (6718) = 14.156.374
Total cheltuieli nedeductibile = 80.988.729
Profit impozabil = 991.255.723 +80.988.729 =1.072.244.452

Impozit pe profit = 268.061.113
Credit fiscal = 221.836.569
Impozit de plată = 46.224.544
Impozit plătit în avans = 2.849.857
Rest de plată = 43.374.687
Reflectarea în contabilitate:
a) Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor cu protocolul

nedeductibile fiscal, pe baza, notei contabile:
=
635 “ Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” 4427 “TVA colectată” 3.887.207
14
Legea 414/2002 , art. 35 alin (2)

24
lOMoARcPSD|11642089
b) Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit aferent trimestrului III, pe

baza notei contabile:
=
691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit” 441 “ Impozit pe profit” 46.224.544
c) Înregistrarea sumei plătite în avans reprezentând cheltuieli cu impozitul pe

profit:
=
691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit” 441 “ Impozit pe profit” 2849857
2.849.857
d) Decontarea impozitului pe profit, pe baza Ordinului de plată şi a Extrasului de

cont , plătit prin virament din contul curent din bancă.
=
581 “ Viramente interne” 5121 “ Conturi curente ” 43.374.687
441”Impozit pe profit” 581 “Viramente interne” 43.374.687
Calculul impozitului pe profit

2002
La 31 decembrie 2002, se înregistrează următoarea situaţie:
 Venituri totale……………..31.570.668.674 lei

- 12.802.602.557 lei (rulaj 711 )
+ 196.164.572 lei (sold 711)
= 18.964.230.689 lei
 Cheltuieli totale……………17.630.838.911 lei
 Profit brut ………………….1.333.391.728 lei
 Cheltuieli nedeductibile, din care :
- Impozit pe profit………………….58.420.186 (691)

- Diferenţe conversie pasiv……………331.759 (477)
- Alte cheltuieli nedeductibile……..23.574.590 (6718)
- Amenzi, penalităţi………………..29.060.000 (6711)
- Reclamă……………………………..134.844 (6232)
- Protocol ………………………….40.561.139 (6231)
 Total cheltuieli nedeductibile…………….152.082.518

25
lOMoARcPSD|11642089
 Profit impozabil = 1.333.391.728 + 152.082.518 =1.485.474.296
 Rezerve = 38.000.000
 Profit impozabil = 1.447.474.296
 Impozit pe profit = 1.447.474 X 25% = 361.868.574
 Credit fiscal = 221.836.569 (semestrul I)
 Impozit pe profit (2002) = 361.868.574 – 221.836.569 = 140.032.005 lei
Modul de calcul al cheltuielilor cu protocolul nedeductibile, pe 2002:

Tabel 3.2.
1 PROFITUL BRUT 1.333.391.788
2 Cheltuieli cu protocolul 69.793.243
3 Cheltuieli cu impozitul pe profit 58.420.186
4 Baza de calcul (Bc=1+2+3) 1.461.605.217
5 Chelt.cu protocol deductibile (Cpn= Bc X 2%) 29.232.104
6 Cheltuieli cu protocolul nedeductibile (2-5) 34.084.990
7 T.V.A. aferentă (= Cpn X 19%) 6.476.148
8 Total cheltuieli cu protocol nedeductibile (6+7) 40.561.139
Reflectarea în contabilitate:
a) Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor cu protocolul

nedeductibile fiscal, pe baza, notei contabile:
=
635 “ Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” 4427 “TVA colectată” 6.476.148
b) Înregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit aferent trimestrului IV, pe

baza notei contabile:
=
691 “ Cheltuieli cu impozitul pe profit” 441 “ Impozit pe profit” 93.807.461
c) Decontarea impozitului pe profit, pe baza Ordinului de plată şi a Extrasului de

cont , plătit prin virament din contul curent din bancă.
=
581 “ Viramente interne” 5121 “ Conturi curente ” 93.807.461
441”Impozit pe profit” 581 “Viramente interne” 93.807.461
d) decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit pe seama rezultatului

exerciţiului:

26
lOMoARcPSD|11642089
=
121 “ Profit şi pierderi” 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 93.807.461
Pentru a aduce “atingere” elementelor noi introduse de Legea 414/2002, voi

presupune că:
1. SC DC NEW MODE SRL a contractat un credit pe termen mediu (2 ani) de
500.000 mii lei în luna iunie, astfel încât la sfârşitul trimestrului III, gradul de îndatorare să
fie mai mare decât 1. ( articolul 10, alin 2)
capitalîmprumutat1iulie  capitalîmprumutat 30 septembrie

Grîtrim .III 
capitalpro priu1iulie  capitalpro priu 30 septembrie
500.000.000  416.667.000
Grî trim. III  2,26  1
202.000.000  202.000.000
Conform contractului de împrumut şi graficului de rambursare, se înregistrează în

contabilitate:
a) înregistrarea împrumutului, pe baza contractului de împrumut şi a extrasului de
cont:
=
5121 “ Conturi curente la bănci” 1621 “ Credite pe termen
lung şi mediu” 500.000.0000
b) înregistrarea dobânzii de plătit în luna iulie, pe baza graficului de rambursare

şi a notei contabile:
=
666 “ Cheltuieli cu dobânzi” 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare
pe termen mediu şi lung ” 14.583.333
Graficul de rambursare a creditului:

Tabelul 3.3.
NR. RATE DOBANDA RAMBURS RATA DE PLATA SOLD RAMAS
1 14,583,333 20,833,333 35,416,667 479,166,667
2 13,975,694 20,833,333 34,809,028 458,333,333
3 13,368,056 20,833,333 34,201,389 437,500,000
4 12,760,417 20,833,333 33,593,750 416,666,667
5 12,152,778 20,833,333 32,986,111 395,833,333
6 11,545,139 20,833,333 32,378,472 375,000,000
7 10,937,500 20,833,333 31,770,833 354,166,667
8 10,329,861 20,833,333 31,163,194 333,333,333
9 9,722,222 20,833,333 30,555,556 312,500,000
10 9,114,583 20,833,333 29,947,917 291,666,667

27
lOMoARcPSD|11642089
11 8,506,944 20,833,333 29,340,278 270,833,333

12 7,899,306 20,833,333 28,732,639 250,000,000
13 7,291,667 20,833,333 28,125,000 229,166,667
14 6,684,028 20,833,333 27,517,361 208,333,333
15 6,076,389 20,833,333 26,909,722 187,500,000
16 5,468,750 20,833,333 26,302,083 166,666,667
17 4,861,111 20,833,333 25,694,444 145,833,333
18 4,253,472 20,833,333 25,086,806 125,000,000
19 3,645,833 20,833,333 24,479,167 104,166,667
20 3,038,194 20,833,333 23,871,528 83,333,333
21 2,430,556 20,833,333 23,263,889 62,500,000
22 1,822,917 20,833,333 22,656,250 41,666,667
23 1,215,278 20,833,333 22,048,611 20,833,333
24 607,639 20,833,333 21,440,972 0
Total dob. 182,291,667 LEI
Pentru a determina nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile şi al pierderii

nete din diferenţe de curs valutar, la nivelul trimestrului III, se prezintă următoarea
situaţie:
a) cheltuieli cu dobânzile = 116.518.000 din care aferente creditului pe termen

mediu:
- Iulie 2002………….14.583.000 lei
- August 2002……….13.976.000 lei
- Septembrie 2002…..13.368.000 lei
Total cheltuieli cu dobânzi
aferente creditului pe termen mediu …42.197.000 lei
b) Pierderea netă din diferenţe de curs valutar = 344.000.000 ( 665- 765)
c) Cheltuieli supuse limitării = (a + b) = 460.518.000
d) Venituri din dobânzi = 1.954.019
e) Celelalte venituri = 2.981.682.000 (Venituri total–711-721-722-765-766)
f) Cheltuieli deductibile= 1.954.019+ 2.981.682.000 x 10% = 300.122.219
g) Cheltuieli reportabile=(c–f)= 460.518.000 – 300.122.219 = 160.395.781
Notă: veniturile şi cheltuielile care sunt luate la calculul de mai sus sunt cele
înregistrate în contabilitate începând cu 1 iulie 2002.
 Venituri totale…………13.096.315.564
 Cheltuieli totale………..12.105.059.841
 Profit brut………………….991.255.723
 Cheltuieli nedeductibile:

28
lOMoARcPSD|11642089
- Cheltuieli reportabile……….160.395.781
- Amenzi, penalităţi……………24.420.000
- Cheltuieli cu protocolul………30.570.481
- Alte cheltuieli nedeductibile….14.156.374
Total cheltuieli nedeductibile……………….229.542.636
Profit impozabil = 991.255.723 +229.542.636 =1.220.798.359

Impozit pe profit = 1.220.798.359 x 25% = 305.199.590
Credit fiscal = 221.836.569
Impozit de plată = 83.363.021
Observaţie: contractarea creditului de 500 milioane lei a determinat creşterea

gradului de îndatorare peste 1, ceea ce face ca impozitul pe profit să se dubleze faţă de
situaţia normală.
2. Articolul 2, aliniatul (4). SC DC NEW MODE SRL , ca urmare a exportului de

bunuri şi servicii realizate din activitatea proprie, înregistrează următoarele date, la 31
decembrie 2002:
Total venituri = 23.943.859.682

Venituri din export = 21.146.674.542
În tabelul următor, este evidenţiat modul de calcul al impozitului pe profit datorat

bugetului de stat.
Tabelul 3.4.
DENUMIRE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE
Total venituri 20.088.951.680 22.519.689.726 23.943.859.682
711 1.591.959.688 1.102.723.634 799.573.820
722
Diferenţe de curs 8.746.530 8.746.530 8.746.530
Dif curs 51.848.284
Total venituri 18.488.245.462 21.408.219.562 23.187.387.616
Venit din export
ianuarie 77.791.006 77.791.006 77.791.006
februarie 986.181.065 986.181.065 986.181.065
martie 1.690.380.640 1.690.380.640 1.690.380.640
aprilie 675.420.121 675.420.121 675.420.121
mai 1.026.202.064 1.026.202.064 1.026.202.064
iunie 565.417.396 565.417.396 565.417.396
iulie 4.432.310.445 4.432.310.445 4.432.310.445
august 1.980.097.618 1.980.097.618 1.980.097.618
septembrie 3.532.191.757 3.532.191.757 3.532.191.757
octombrie 584.648.786 584.648.786 584.648.786
noiembrie 568.936.194 568.936.194
decembrie 502.709.7451

29
lOMoARcPSD|11642089
Total venituri export 15.550.640.898 16.119.577.092 21.146.674.542

Pondere 0.841110 0.752962 0.911990
Profit impozabil 3.529.840.543 3.952.420.641 4.210.433.071
Profit al exportului 2.968.982.797 297.6022.786 3.839.874.474
25% 742.245.699 744.005.696 959.968.619
6% 178.138.968 178.561.367 230.392.468
Reducere 564.106.731 565.444.329 729.576.150
Reducerea luna 1.009.964 1.337.598 164.131.821
Profit la intern 560.857.747 976.397.855 370.558.597
Impozit cu 25% 140.214.437 244.099.464 92.639.649
Total impozit 318.353.404 422.660.831 323.032.118
Cota medie impozit 9.02 10.69 7.67
729.576.150
* 100 69,31%
729.576.159  323.032.118
Concluzie: Exportul de bunuri, a dus la scăderea impozitului pe profit cu

729.576.150 , adică cu 69,31%, fată de situaţia normală (dacă întreaga producţie ar fi fost
vândută la intern).
3.3. PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT
3.3.1. TERMENE DE PLATĂ
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a

primei luni din trimestrul următor, cu excepţia Băncii Naţionale a României şi a
societăţilor bancare care efectuează plăţi lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se calculează impozitul. În acest scop profitul şi impozitul pe
profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial, cumulat de la începutul anului, sau lunar,
în cazul băncilor.
Banca Naţională a României şi societăţile bancare au obligaţia să plătească în
contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egală cu
impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiaşi an, până la data de 25 ianuarie inclusiv a
anului următor, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se
efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi anterior, au obligaţia să plătească în contul
impozitului pe profit pentru trimstrul IV , până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului
următor , o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestrul III, urmând ca
regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze până la termenul
prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.

30
lOMoARcPSD|11642089
Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia de a depune declaraţia de

impunere şi de a plăti impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării
existenţei persoanei juridice la Registrul Comerţului.
Plata impozitului pe profit se face în lei.
Conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 61/2002, privind colectarea
creanţelor bugetare, pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor bugetare debitorii
datorază dobânzi şi penalităţi de întârziere.
“Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministrului Finanţelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale
a României, odată pe an, în luna decembrie pentru anul următor sau în cursul anului, dacă
aceasta se modifică cu peste 5 puncte procentuale”15.
În cazul constatării unor diferenţe de obligaţii bugetare, stabilite de organele
competente, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare
scadenţei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, până la data realizării acesteia
inclusiv.
În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, majorările de întârziere
pentru neplata acestor obligaţii se calculează până la data la care compensarea a devenit
posibilă, potrivit legii.
Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare,
cu excepţia dobânzilor, penalităţilor şi a amenzilor, se sancţionează cu o penalitate de
întârziere de 0,5% pentru fiecare lună şi/sau fiecare fracţiune de lună de întârziere,
începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plată.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a majorărilor de întârziere şi/sau a
penalităţilor.
Sancţiunea prevăzută se aplică de către organele competente, o singură dată
pentru aceeaşi sumă reţinută şi nevirată, respectiv, nereţinută, iar aceasta nu înlătură
obligaţia de plată a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor de întârziere.
Sumele plătite în plus se pot compensa după cum urmează:
a) cu obligaţii bugetare cu termene de plată în anul curent;
b) cu obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri
bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în
ordinea vechimii, până la lichidarea integrală a acestora;
c) cu majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor
bugetare;
d) cu obligaţii bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea
plătitorului.
În cazul unei plăţi peste suma impozitului datorat, majorarea de întârziere se
calculează după 30 de zile de la data depunerii cererii contribuabilului de restituire a
diferenţei. Dacă termenul stabilit mai sus este anterior datei obligatorii de plată a
impozitului, majorarea se calculează de la data obligaţiei de plată a impozitului.
Constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor, precum şi a majorărilor
de întârziere aferente, se efectuează de organele fiscale din subordinea DGFP judeţene şi a
municipiului Bucureşti.
15
O.G. nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare , art. 16

31
lOMoARcPSD|11642089
Un inspector fiscal sau alt angajat al unei unităţi fiscale, autorizat în acest sens,
are dreptul de a intra în orice incintă de afaceri a contribuabilului sau alte incinte deschise
publicului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal,
modificată prin Ordonanţa nr. 62/2002, în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale
acestuia. Accesul este permis în cursul orelor normale de serviciu, iar în afara acestora,
numai cu autorizarea scrisă a conducerii unităţii fiscale, justificată de necesitatea
controlului16.
3.3.2. OBLIGAŢII DECLARATIVE
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de

impunere până la termenul de plată al impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea
impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual să depună declaraţia de
impunere pentru anul fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului
contabil.
Conform Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 179/2002 privind modificarea
Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 1313/1999, începând din luna februarie 2002, agenţii
economici depun formularul “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.
Declaraţia se completează şi se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află
sediul plătitorului sau la care acesta este luat în evidenţa fiscală, după caz, astfel:
- lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii la care se referă de către
Banca Naţională şi de alte bănci;
- trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor pentru
impozitul pe profit şi impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat de ceilalţi
agenţi economici.
Impozitul pe profit datorat cumulat se înscrie la rândul 1, se completează lunar
sau trimestrial, după caz, de plătitorii de impozit pe profit cu suma reprezentând impozitul
pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârşitul perioadei precedente celei de
raportare. Pentru prima lună, respectiv trimestru ale anului fiscal, după caz, plătitorii de
impozit pe profit înscriu suma 0.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate şi pentru
depunerea în termen a declaraţiei de impunere. Declaraţia de impunere se semnează de
către directorul general sau orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să-l reprezinte pe
contribuabil.
Conform Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 53/2003, contribuabilii sunt obligaţi
să completeze şi să depună formularul “Declaraţie privind impozitul pe profit” anual, după
definitivarea impozitului pe profit , astfel:
- până la data de 25 ianuarie a anului următor, de contribuabilii care până la
această dată au definitivat închiderea exerciţiului financiar anterior, potrivit
articolului 22 din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, de persoanele
juridice fără scop patrimonial, precum şi de contribuabilii care obţin venituri din
cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură;
16
Legea nr. 414/2002 părivind impozitul pe profit, art. 26

32
lOMoARcPSD|11642089
- până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare pentru anul

expirat.
Declaraţia privind impozitul pe profit se depune pe suport de hârtie, după cum
urmează:
- pe formularul tipărit pus la dispoziţie gratuit de Ministerul Finanţelor Publice
prin unităţile fiscale subordonate;
- pe formularul editat de contribuabil, prin folosirea programului de asistenţă
elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi pus la dispoziţie gratuit de unităţile fiscale
subordonate sau prin accesarea serverului de web la adresa www.mfinante.ro17.
La completarea formularului se va ţine seama de prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ale Legii 414/2002 privind impozitul pe profit şi ale Hotărârii
Guvernului nr. 859/2002 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind metodologia de calcul al
impozitului pe profit.
Rândurile 1-10 se completează cu sumele înregistrate în evidenţa contabilă; în
categoria cheltuielilor de exploatare se înscrie şi cheltuiala cu impozitul pe profit.
Rândul 11- cu diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării
creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în contabilitate la data schimbării sistemului
contabil în contul “Rezultatul reportat”, ca urmare a retratării sau transpunerii, care devin
impozabile la data încasării/plăţii acestora, pentru perioada retratată sau transpusă.
Rândul 12- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, înregistrate în contabilitate
la data schimbării sistemului contabil, ca urmare a retratării sau transpunerii; cheltuielile
de administrare capitalizate în valoarea stocurilor (la data scăderii din gestiune a stocului
respectiv); valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare şi valoarea mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar, rămase de recuperat, corespunzător duratei iniţiale de
amortizare, după caz.
Rândul 14- se completează ca urmare a aplicării facilităţii fiscale reprezentând
cheltuieli suplimentare de amortizare de 20% din valoarea de intrare a activului, se înscriu
de asemenea şi sumele reprezentând amortizarea , în situaţia în care cea înregistrată în
contabilitate nu corespunde cu amortizarea acceptată din piunct de vedere fiscal.
Rândul 15 - dobânzi şi diferenţe de curs valutar, care sunt reportate din perioada
precedentă, urmând să devină subiect al limitării aplicabile în perioada curentă. Vor fi
preluate de la rândul 32 din declaraţia depusă pantru anul precedent.
Rândul 16- constituirea sau creşterea netă a fondului de rezervă în timpul anului,
potrivit prevederilor articolului 9, aliniatul (3) din Legea nr. 414/2002.
Rândul 18 - se completează cu alte deduceri la calculul profitului impozabil,
pentru care prin alte acte normative speciale s-a prevăzut neimpozitarea acestora.
Rândul 21- se înscriu sumele reprezentând:
- diferenţe favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca
urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin
compensarea unor creanţe la societatea comercială la care se deţin participaţiile;
- venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli
nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere
sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.
17
O.M.F. 53/2003, art. 4, alin (1)

33
lOMoARcPSD|11642089
Rândul 29- se înscrie valoarea cheltuielilor cu amortizarea din contabilitate,

pentru care s-a calculat amortizarea fiscală la rândul 14;
Rândul 30- constituirea sau majorarea provizioanelor şi a rezervelor, care nu sunt
deductibile fiscal;
Rândul 31- valoarea cheltuieilor cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt
reportate pentru perioada următoare, după aplicarea limitării prevăzute la articolul 10
aliniatul (5) din Legea 414/2002.
Rândul 32- valoarea cheltuielilor cu dobânzile şi cu diferenţele de curs valutar
nedeductibile fiscal, pentru anul fiscal curent dar care se reportează în perioada următoare;
Rândul 33-valoarea cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile;
Rândul 35-se înscriu sumele reprezentând depăşiri ale plafoanelor admisibile,
stabilite prin dispoziţii legale. De asemenea se înscriu, sumele care depăşesc limitele
considerate deductibile, pentru cheltuielile sociale şi pentru tichetele de masă acordate de
angajatori, peste limitele dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat, şi alte cheltuieli
nedeductibile. Totodată se completează şi cu suma cheltuielilor care nu se încadrează în
prevederile legale, cheltuieli care nu sunt aferente realizării veniturilor impozabile,
cheltuieli pe care beneficiarii nu le pot justifica prin documente.
Rândul 40.4- se completează în situaţia în care impozitul pe profit reprezintă mai
puţin de 5% din veniturile aferente acestor activităţi, caz în care contribuabilul este obligat
la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri.
Rândul 41- se înscriu sumele plătite în străinătate, cu titlu de impozit pe dobânzi,
redevenţe, comisioane, dividende, prime de asigurare, impozit pe profit.
Rândul 41.1.- se completează cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două
valori:
1. suma impozitelor externe plătite sau reţinute pentru venitul din sursa externă,
confirmată de documentele ce atestă plata acestora;
2. suma egală cu diferenţa dintre veniturile impozabile realizate în străinătate şi
cheltuielile deductibile aferente acestora, la care se aplică cota de impozit pe
profit din România.
Rândul 42- suma ce reprezintă scutirea de la plata impozitului pe profit realizat pe
durata existenţei zonei defavorizate sau a zonei libere, cota-parte de profit reinvestit scutit,
etc.
Rândul 44- se înscrie suma impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal de
raportare.
Rândul 49- se fac menţiuni referitoare la facilităţile fiscale aplicate în timpul
anului pentru care declaraţia este depusă, dacă legea prevede această obligaţie. De
asemenea, se completează şi în situaţia în care un contribuabil întruneşte condiţiile pentru
a beneficia de facilităţi acordate de mai multe legi, acesta având obligaţia să opteze
explicit pentru un singur regim de facilităţi.
Se întocmeşte în 2 exemplare de toţi plătitorii de impotit pe profit.

Circulă: - originalul la organul fiscal
- copia la plătitorul de impozite şi taxe
Se arhivează la dosarul fiscal al plătitorului de impozite şi taxe.

34
lOMoARcPSD|11642089
DECLATAŢIE
PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
Pe anul …2002…
DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI

Cod de înregistrare fiscal R 8153670
Denumire/nume SC DC NEW MODE SRL
Adresa : Strada Principală nr. 107, localitate Odoreu, judeţul Satu-Mare
Cont bancar: 2511 – 33964 ROL.01/1900
Tabel 3.5.
NR. CRT. DENUMIRE INDICATORI SUME
1 Venituri din exploatare 1 18.827.121.263
2 Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare 2 16.294.434.816
3 Profit/pierdere din exploatare (rd.1-rd.2) 3 2.532.686.447
4 Venituri financiare 4 133.823.036
5 Cheltuieli financiare 5 1.364.116.096
6 Profit/pierdere financiar(ă) (rd.4-rd.5) 6 (1230.293060)
7 Venituri extrordinare 7 3.286.394
8 cheltuieli extraordinare 8 53.899.818
9 profit/pierdere extraordinar(ă) (rd.7-rd.8) 9 (50.613.424)
10 Total profit/pierdere (rd.3+rd.6+rd.9) 10 1.251.779.963
11 Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 11
12 Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării 12
13 Profit/pierdere (rd.10 +rd.11 -rd.12) 13 1.251.779.963
14 Amortizarea deductibilă fiscal 14
15 Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar deductibile fiscal, care sunt 15
reportate din perioada precedentă
16 Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezervă, în limita 16 38.000.000
a 5% din profitul contabil annual până ce acesta va atinge 29% din capital
17 Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor de către B.N.R., banci, 17
fonduri de garantare şi cooperative de credit
18 Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare 18
19 Total deduceri (rd.14 la rd.18 19 38.000.000
20 Divedende primite de la altă persoană juridică română 20
21 Alte venituri neimpozabile 21
22 Total venituri neimpozabile(rd.20 + rd.21) 22
23 Profit/pierdere (rd.13 -rd.19 -rd.22) 23 1.213.779.963
24 cheltuieli cu impozitul pe profit 24 140.032.005
25 Impozitul pe venitul realizat în străinătate 25
26 Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata cu întârziere şi penalităţi de întârziere 26 29.060.000
datorate către autorităţile române sau străine, altele decât cele prevăzute în
contractele comerciale încheiate între persoane rezidente
27 Cheltuieli de protocol care depăşesc limita prevăzută de lege 27 40.561.139

28 Cheltuieli de sponsorizare care depăşesc limita prevăzută de lege 28
29 Cheltuieli cu amortizarea contabilă nedeductibilă fiscal 29
30 Sume utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor, 30 331.759
a rezervelor peste limitele prevăzute de lege
31 Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate 31
pentru perioada următoare

35
lOMoARcPSD|11642089
32 Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar nedeductibile fiscal, 32

care sunt reportate pentru perioada următoare
33 Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 33
34 Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit 34
35 Alte cheltuieli nedeductibile din punt de vedere fiscal 35 23.709.434
36 Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd. 35) 36 233.694.337
37 Total profit impozabil/pierdere înainte de reportarea 37 1.447.474.300
pierderii (rd.23 +rd.36)
38 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi 38
39 Profit impozabil/pierdere (rd.37 - rd.38) 39 1.447.474.300
40 Total impozit pe profit, din care: 40 361.868.574
40.1 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 25% 40.1 361.868.574
40.2 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 5% 40.2
40.3 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 6% (12,5%) 40.3
40.4 Impozit de 5% pe venit în cazul contribuabililor care 40.4
desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor
40.5 Impozit aferent profitului obţinut printr-un sediu 40.5

permanent în România
41 Credit fiscal, din care: 41 221.836.569
41.1 Credit fiscal extern 41.1
42 Impozit pe profit scutit 42
43 Reduceri de impozit pe profit calculate potrivit 43
legislaţiei în vigoare
44 Total credit fiscal (rd.41 la rd. 43) 44 221.836.569
45 Impozit pe profit datorat (rd.40 -rd. 44) 45 140.032.005
46 Impozit pe profit declarat pentru anul de raportare prin 46 46.224.544
Declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat
47 Impozit pe profit de plată (Rd.45 - rd.46) 47 93.807.461
48 Impozit pe profit de recuperat (Rd.46 - rd.45) 48
3.4. CONSECINŢELE APLICĂRII METODELOR CONTABILE

ASUPRA FISCALITĂŢII

36
lOMoARcPSD|11642089
3.4.1. METODE CONTABILE DE EVALUARE A STOCURILOR
Noua lege a impozitului pe profit prevede că “metodele contabile stabilite prin

reglementări legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul
profitului impozabil”18
Metodele contabile de evaluare a ieşirilor din stocuri depind, în primul rând de
natura elementului considerat. Asfel, bunurile identificabile adică acele bunuri
individualizate pentru fiecare articol sau categorie sunt evaluate la ieşirea din patrimoniu
pe baza costului de achiziţie sau de producţie care poate fi clar identificat. În ceea ce
priveşte bunurile fungibile (interschimbabile), reglementările contabile româneşti prevăd
următoarele metode de evaluare a costului bunurilor la ieşirea din stocuri:
Metoda “costului mediu ponderat” (CMP)

Raportul între: (valoarea totală a stocului iniţial + valoarea intrărilor) şi
(cantitatea existentă în stocul iniţial + cantităţile intrate);
Calcularea se face după fiecare intrare sau lunar.
Aplicarea metodei C.M.P. calculat după fiecare intrare prezintă avantajul evaluării
stocurilor în cursul perioadei de gestiune, în schimb calculat lunar, nu permite evaluarea
stocurilor ieşite în cursul perioadei de gestiune dar presupune calcule destul de simple.
Metoda „ Prima intrare-prima ieşire” (FIFO)
Bunurile ieşite din stoc sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie al
primei intrări. Prin urmare, bunurile rămase în stoc vor fi cele achiziţionate sau produse
cel mai recent.
Metoda „Ultima intrare- prima ieşire” (LIFO)
Evaluarea ieşirilor din stoc conform metodei LIFO presupune că bunurile ieşite
din stoc se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din stoc se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al lotuluo anterior, în ordine cronologică. Prin aplicarea metodei LIFO, bunurile
rămase în stoc vor fi cele produse sau cumpărate primele.
Metoda “Preţului standard ( prestabilit)”
- Preţurile se stabilesc pe baza preţurilor medii ale bunurilor (preţuri de

înregistrare) şi se actualizează periodic;
- Diferenţele se evidenţiază distinct în contabilitate;
- Diferenţele se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite din
stoc cât şi asupra stocurilor rămase.
Aceste preţuri sunt actualizate periodic, de regulă cel puţin odată pe an, în funţie
de evoluţia preţurilor şi de alţi factori.
18
Legea 414/2002, articolul 9, alin. (2)

37
lOMoARcPSD|11642089
Pe lângă metodele de evaluare descrise, Standardele internaţionale de

Contabilitate mai prevăd şi metoda “ Preţului cu amănuntul “. Această metodă poate fi
folosită de către comercianţii cu amănuntul pentru care informaţiile referitoare la preţul de
vânzare sunt mult mai accesibile decât cele referitoare la costul bunurilor respective.
Valoarea bunurilor ieşite din stoc este determinată prin scăderea marjei brute din preţul de
vânzare.
Conorm IAS , tratamentul contabil de bază este reprezentat de metodele FIFO şi
CMP , iar tratamentul alternativ permis este metoda LIFO. Metoda “costului standard” şi
cea a “Preţului cu amănuntul“ pot fi utilizate doar în situaţiile în care valoarea stocului
determinată în acest fel este aproximativ egală cu costul real.
De menţionat este faptul că o metodă de evaluare odată aplicată de către o
societate trebuie să fie aceeaşi pe tot parcursul exerciţiului financiar datorită impactului pe
care schimbarea metodei de evaluare l-ar putea avea asupra profitului perioadei. Orice
schimbare a metodei de evaluare a stocurilor trebuie să fie menţionată în anexele situaţiilor
financiare anuale.
Argumente la alegerea metodei de evaluare
În alegerea uneia din metodele de evaluare a costului bunurilor la ieşirea din stoc
trebuie avute în vedere mai multe elemente (evoluţia preţurilor, politica financiară şi
fiscală a companiei) şi aceasta deoarece aceleaşi ieşiri din stoc, evaluate după metode
diferite, determină valori diferite ale stocului final şi ale profitului.
Astfel, prin aplicarea metodei FIFO într-o perioadă de creştere a preţurilor,
ieşirile din stoc vor fi evaluate la valori mici ceea ce va determina creşterea profitului din
exploatare, iar stocul rămas va fi evaluat la valori mari. Dacă preţurile scad, aplicarea
metodei FIFO determină evaluarea ieşirilor din stoc la valori mari, şi prin urmare,
diminuarea profitului.
Efectele aplicării metodei LIFO sunt opuse, adică atunci când preţurile cresc,
ieşirile din stoc vor fi evaluate la valori mari (pornind cu ultima intrare), iar profitul din
exploatare va scădea. Bunurile rămase în stoc vor fi evaluate la valorile mai mici. În
situaţia când preţurile scad, ieşirile din stoc vor fi evaluate la valori mici şi profitul va
creşte. În consecinţă, într-o economie inflaţionistă este recomandată utilizarea metodei
LIFO deoarece evaluează ieşirile din stoc după preţuri mai apropiate de preţurile curente,
înlăturând astfel consecinţele unui profit majorat prin efectul preţurilor. În condiţiile de
relativă stabilitate a preţurilor, este indicat să se utilizeze metodele CMP şi FIFO deoarece
rezultatele aplicării acestor metode sunt considerate că reflectă mai bine realitatea. În cazul
unei economii stabile, diferenţele determinate de aplicarea uneia sau alteia dintre metodele
de evaluare a ieşirilor din stoc sunt relativ neînsemnate.
3.4.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR CORPORALE ŞI

NECORPORALE

38
lOMoARcPSD|11642089
Amortizarea activelor corporale şi necorporale se face în concordanţă cu

prevederile legale în vigoare.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil, cheltuielile cu amortizarea
bunurilor şi valorilor destinate să deservească activitatea contribuabilului (înscrisă în
contractul de societate), iar bunurile sunt în funcţiune şi se regăsesc la locul de desfăşurare
al acestora.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea
bunurilor şi valorilor concesionate, închiriate, date în locaţie de gestiune sau leasing
operaţional, care sunt recuperate prin redevenţă, chirie sau preţul locaţiei, conform
contractelor încheiate.
Actul normativ care reglementează amortizarea capitalului imobilizat în active
corporale şi necorporale este Legea 15/1994, republicată (Monitorul Oficial nr. 242/1999)
Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează
ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
- are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului. Această valoare poate fi actualizată anual, în funcţie de indicele de
inflaţie comunicat de Comisia Naţională pentru Statistică (începând cu luna
iunie 2001 această valoare este de 8 milioane lei19 );
- are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare a mijloacelor fixe şi se include în cheltuielile de exploatare. Amortizarea
mijloacelor fixe se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune, până la
recuperarea valorii de intrare, conform duratelor normale de funcţionare.
Agenţii economici pot opta pentru una din următoarele regimuri de amortizare:
 amortizare liniară – includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor
sume fix e, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de
utilizare a mijlocului fix.
 amortizarea degresivă – constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară
cu unul dintre coeficienţii următori:
- 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între
2 şi 5 ani;
- 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este între
5 şi 10 ani;
- 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai
mare de 10 ani.
 amortizare accelerată – în primul an de funcţionare se include în cheltuielile
de exploatare o amortizare de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix
respectiv, urmând ca în exerciţiile următoare să se deducă o amortizare
calculată după metoda amortizării liniare pentru valoarea rămasă.
Prin Legea nr. 414/2002 se oferă contribuabililor posibilitatea deducerii fiscale a
amortizării, calculată prin metoda amortizării accelerate, fără aprobarea organelor fiscale.
Alternativ, contribuabilii pot opta pentru aplicarea la calculul impozitului pe profit a unei
deduceri suplimentare de 20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe, determinată la
momentul punerii în funcţiune, restul repartizându-se pe durata lor legală de funcţionare.
19
Hotărârea Guvernului nr. 424/31.05.2001

39
lOMoARcPSD|11642089
Pentru aplicarea facilităţii fiscale prevăzută în articolul 11 , aliniatul (5) din Legea
414/2002, contribuabilul este obligat să ţină o evidenţă extracontabilă de calcul a
amortizării deductibile fiscal..
Exemplu:
S.C. D.C. NEW MODE S.R.L. a achiziţionat la data de 15 septembrie 2002 un
mijloc fix, pe care l-a pus în funcţiune la data de 20 septembrie. Valoarea de intrare este de
30.000.000 lei. Durata normală de funcţionare conform Catalogului privind clasificarea şi
duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Din punt de vedere
contabil, se foloseşte amortizarea liniară, iar din punt de vedere fiscal se optează pentru
aplicarea deducerii suplimentare de 20%.
Se va înregistra următoarea situaţie:

- în luna septembrie : cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare de 20% din
30 milioane lei, adică 6 milioane lei;
- cheltuieli deductibile de repartizat pe 120 de luni, incepând cu luna următoare
deducerii suplimentare de 20%, de : (30.000.000- 6.000.000)/120 de luni = 200.000
lei.
Tabel 3.6.
LUNA CHELTUIELI DE
AMORTIZARE ACCEPTATE
FISCAL
Septembrie2002 6.000.000
Octombrie 2002 200.000
Noiembrie 2002 200.000
Decembrie2002 200.000
…
August 2012 200.000
Septembrie2012 200.000
TOTAL 30.000.000
3.4.3. PROVIZIOANELE, O CAPCANĂ A FISCALITĂŢII
Din punct de vedere fiscal, provizioanele se împart în două categorii:

Provizioane deductibile fiscal, care presupun dreptul de deducere din rezultatul
exerciţiului a cheltuielilor aferente constituirii acestora.
Provizioane nedeductibile fiscal, care presupun trecerea cheltuielilor aferente
constituirii lor în categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul rezultatului exerciţiului.
Provizioanele deductibile fiscal, sunt:

40
lOMoARcPSD|11642089
1) Provizioanele pentru clienţi neîncasaţi. Acestea pot fi constituite în cazul

deprecierii creanţelor faţă de clienţii neîncasaţi, dar nu sunt recunoscute fiscal decât în
cazul declarării falimentului acestora, pe baza hotărârii judecătoreşti şi numai în limita
creanţei neacoperite prin avansurile încasate şi garanţiile deţinute. Există deci o diferenţă
între tratamentul contabil şi cel fiscal. Momentul constatării deprecierii este, din punct de
vedere contabil, inventarierea şi înregistrarea, care are loc indiferent dacă respectivul
client este sau nu în stare de faliment, ceea ce contează este faptul că valoarea probabilă de
încasat este mai mică decât valoarea nominală a creanţei. Obiectivul de imagine fidelă pe
care trebuie sa o ofere contabilitatea impune respectarea tuturor principiilor contabile şi
deci înregistrarea de provizioane ori de câte ori este necesar, indiferent dacă sunt sau nu
deductibile.
Pe de altă parte, declararea falimentului unei societăţi şi obţinerea unei hotărâri
judecătoreşti în acest sens este o procedură îndelungată. Ca urmare, unitatea patrimonială
are de ales între a înregistra un provizion pentru deprecierea creanţei în momentul în care
o creanţă nu este încasată la scadenţă, iar clientul respectiv are probleme de solvabilitate,
provizion nedeductibil fiscal, şi a înregistra după o perioadă mai lungă de timp un
provizion deductibil fiscal în momentul declarării falimentului clientului şi obţinerii unei
hotărâri judecătoreşti în acest sens. Această situaţie conduce la o distorsiune între realitatea
economică şi bilanţ, dar nu implică plata unui impozit majorat pe profit.
2) Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor se constituie pentru a

preîntâmpina riscul ca în perioada de garanţie a bunurilor livrate să apară defecţiuni care
să necesite cheltuieli cu remedierea. Constituirea provizioanelor pentru garanţii acordate
clienţilor se face lunar, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate, dar nu mai
mult decât cota medie realizată în exerciţiul financiar precedent. Pentru lucrări de
construcţie care necesită garanţii de bună execuţie, astfel de provizioane se constituie tot
lunar, dar numai cu condiţia reflectării în contabilitate, la venituri, a valorii lucrărilor
executate şi confirmate de beneficiari, pe baza situaţiilor de lucrări. Deductibilitatea
cheltuielilor pentru constituirea acestor provizioane este admisă în luna în care are loc
livrarea bunurilor sau facturarea serviciilor. Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie
pot fi constituite doar de societăţile care produc bunuri de folosinţă îndelungată care
necesită garanţie sau de societăţile care efectuează lucrări de construcţii-montaj. Ca
urmare, ramuri întregi ale economiei: industria uşoară, agricultura, transporturile, nu pot
constitui, datorită naturii produselor fabricate, respectiv serviciilor sau lucrărilor executate,
astfel de provizioane.
3) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării
zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă la
calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru
redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de până la 1%
din diferenţa anuală dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor
naturale. Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăşoară operaţiuni petroliere în
perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota
provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a
dependinţelor şi a anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul
anual de exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării petroliere.

41
lOMoARcPSD|11642089
Provizioane nedeductibile fiscal, sunt:
1)Provizioane pentru pierderi din diferenţe de curs valutar se constituie pentru

acoperirea riscului valutar determinat de deprecierea monedei naţionale în raport cu
devizele străine..
Provizioanele pentru pierderi din diferenţe de curs valutar constituite până la
30.06.2002 rămân deductibile până la reluarea lor la venituri, urmând ca cele constituite
după această dată să fie nedeductibile, conform Hotărârii Guvernului nr. 830/2002,
publicată în Monitorul Oficial , Partea I, nr. 606 din 2002.
2) Provizioanele pentru deprecierea activelor . Ele implică sporirea masei

impozabile, şi implicit, calcularea unui impozit pe profit suplimentar aferent acestora.
Plata acestui impozit suplimentar are consecinţe negative asupra capacităţii financiare a
unităţii patrimoniale şi conduce la decapitalizarea acesteia. Pot fi constituite de orice
societate care are relaţii cu străinătatea şi ale cărei afaceri sunt afectate de deprecierea
leului. Pentru constituirea lor nu este necesar nici un fel de act oficial. Valoarea acestor
provizioane devine din ce în ce mai mare pe măsură ce leul pierde teren în favoarea
devizelor străine (în principal dolarul american şi euro). Acesta poate fi motivul pentru
care provizioanele pentru pierderi din diferenţe de curs valutar nu mai sunt deductibile.
Chiar dacă veniturile aferente diminuării sau anulării acestor provizioane sunt
scutite de impozit, acesta nu constituie un avantaj deosebit, dat fiind faptul că astfel de
provizioane se constituie pe un termen mai lung, timp în care inflaţia diminuează valoarea
reală a acestor venituri.
3.4.4. CONTRACTUL DE LEASING, REGLEMENTĂRI

SPECIALE ÎN LEGEA 414/2002
Contractul de leasing este acea convenţie prin care o parte, denumită

locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui
bun al cărui proprietar este, către cealaltă parte, denumită utilizator, la solicitarea acesteia,
contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul de leasing, finanţatorul
se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului:
- de a cumpăra bunul, înainte de sfârşitul perioadei de leasing;
- de a prelungi contractul ;
- de a înceta raporturile contractuale.
Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de
leasing, dacă părţile convin astfel şi dacă utilizatorul achită toate obligaţiile asumate prin
contract.20
20
Legea nr. 99/1999

42
lOMoARcPSD|11642089
Leasingul este o modalitate de finanţare a întreprinderilor care doresc să

achiziţioneze utilaje şi echipamente de folosinţă îndelungată, dar care nu au posibilităţi
financiare. Asfel de finanţare vine în întâmpinarea agenţilor economici care nu pot obţine
credite de la bănci sau nu vor să-şi greveze bunurile imobile sau mobile prin instituirea de
ipoteci sau gajuri. Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finanţare a
investiţiilor productive, oferind un plus de siguranţă deţinătorilor de capital.
Schimbările importante aduse de legea 414/2002, pun într-o situaţie favorabilă
anumite categorii de companii, în timp ce altele ar putea fi dezavantajate. Cu dobânzi mai
ridicate decât cele bancare, leasingul avea câteva atuuri: în primul rând, şanse mai mari de
obţinere a investiţiilor (utilajelor) într-un timp optim; în al doilea rând, posibilitatea
deducerii integrale a dobânzii de la plata impozitului pe profit.
Prin noile reglementări, în cazul leasingului scapă de impozit doar ceea ce
depăşeşte 2% plus nivelul dobânzii EURIBOR şi LIBOR (nivelul de referinţă pe pieţele
interbancare internaţionale). De exemplu, pentru un contract în euro, dobânda de 6,1% nu
va fi impozitată la dobânda EURIBOR de 4,1%. Ca urmare a impozitării, costul ratei de
leasing va creşte aproximativ o treime. Societăţile de leasing nu pot coborî dobânda din
pricina costurilor ridicate ce atrag la rândul lor, resurse de pe piaţă.
În cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat sub aspect fiscal ca
proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional locatorul/finanţatorul are această
calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către
utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator în cazul leasingului operaţional,
cheltuielile fiind deductibile.
În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului
operaţional utilizatorul deduce chiria.
Pentru cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale
achiziţionate în leasing(echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora, puse în funcţiune de la data
intrării în vigoare a prezentei legi), se poate utiliza regimul de amortizare accelerată fără
aprobarea organului fiscal teritorial. Cei care nu au optat pentru acest regim, pot deduce
cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora.
Valoarea rămasă de recuperat pe durata de viaţă utilă se determină după scăderea din
valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%.

43
lOMoARcPSD|11642089
PARTEA a II-a
CONTROLUL FISCAL EXERCITAT DE D.G.F.P.
Capitolul 4. CONTROLUL FISCAL AL IMPOZITULUI PE

PROFIT
Direcţia generală de control fiscal (D.G.C.F.) este structura Ministerului

Finanţelor care pune în aplicare politica guvernamentală în domeniul impozitelor şi
taxelor. Prin intermediul controlului fiscal, D.G.C.F. urmăreşte, analizează şi verifică, pe
baza raportărilor lunare, trimestriale şi anuale ale unităţilor teritoriale, precum şi prin
deplasări la faţa locului, modul de realizare a veniturilor bugetare formate din impozite şi
taxe.21
“Controlul fiscal cuprinde ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea
realităţii, legalităţii şi sincerităţii declaraţiilor, verificarea corectitudinii şi exactităţii
îndeplinirii, conform legii, a obligaţiilor fiscale de către contribuabili, precum şi activitatea
de investigare şi constatare a evaziunii fiscale.”22
“Obligaţiile fiscale cuprind:
a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele
datorate, taxele, contribuţiile la fondurile speciale;
b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la
termenele legale, impozitele,
c) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de
plată, la termenele legale, impozitele care se realizează prin stopaj la sursă;
d) orice alte obligaţii legale care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice,
în aplicareas legilor fiscale.”23
4.1. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ORGANELOR DE

CONTROL FISCAL
În exercitarea atribuţiilor ce le revin, organele de control fiscal, au dreptul:

a) “să verifice în totalitate sau prin sondaj orice documente, înscrisuri, registre
sau evidenţe contabile ale contribuabililor verificaţi, referitoare la obiectul controlului, să
primească copii de pe orice înscris, document sau înregistrare contabilă;
b) să solicite contribuabililor controlaţi, verbal sau în scris, toate informaţiile şi
justificările referitoare la abaterile constatate. În cazul în care se solicită răspunsul în scris,
contribuabilii sunt obligaţi să furnizeze informaţiile respective în termen de 5 zile de la
primirea solicitării;
21
Pereş Ion, Controlul economic financiar, pag. 197, ed. Mirton, Timişoara 2000
22
O.G. nr 70/1997, modificată prin Ordonanţa nr 62/2002, articolul 1
23
O.G. nr 70/1997, modificată prin Ordonanţa nr 62/2002, articolul 3

44
lOMoARcPSD|11642089
c) să reţină documente în scopul protejării împotriva înstrăinării sau distrugerii,

în condiţiile legii, acte, înscrisuri, registre şi documente financiar-contabile sau orice
element material care face dovada stabilirii, înregistrării şi achitării obligaţiilor fiscale de
către contribuabili, pe o perioadă de maximum 30 de zile. În cazuri excepţionale, cu
aprobarea conducerilor organelor de control fiscal, perioada de reţinere a documentelor
poate fi prelungită cu maximum 90 de zile;
d) să solicite prezenţa contribuabililor sau a reprezentanţilor legali ai acestora la
sediul organului de control fiscal. Solicitarea se face în scris şi cuprinde, în mod
obligatoriu, data, ora şi locul întâlnirii, precum şi scopul acesteia. Solicitarea se comunică
contribuabilului cu cel puţin 5 zile înaintea datei fixate pentru întâlnire;
e) sa facă constatări faptice cu privire la natura activităţilot producătoare de
venituri impozabile sau pentru identificarea bunurilor ori surselor impozabile;
f) să confişte, în condiţiile legii, obiectele sau produsele reprezentând bunuri
sustrase de la plata impozitelor şi taxelor, precum şi sumele în lei şi în valută stabilite
ilicit;
g) să stabilească obligaţiile fiscale prin asimilare sau estimare, în situaţia în care
în evidenţa contabilă nu există documente justificative sau contribuabilul refuză
prezentarea acestora , demonstrate pe bază de înscrisuri, cu excepţia cazurilor de forţă
majoră, în condiţiile legii. Metodele şi procedurile de stabilire a obligaţiilor prin asimilare
sau estimare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. Sarcina de a
dovedi că metoda indirectă utilizată pentru stabilirea obligaţiilor fiscale este incorectă
revine contribuabilului;
h) să stabilească în sarcina contribuabilului diferenţe de impozite şi taxe, să
calculeze majorări de întârziere, penalităţi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în
termenele legale a impozitelor şi/sau taxelor datorate conform prevederilor legilor fiscale;
i) să răspundă pentru rezultatele controlului, în limita documentelor supuse
controlului şi constatărilor efectuate şi consemnate în actul de control;
j) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute de legile fiscale şi
contabile;
k) să dispună corectarea în contabilitate a eventualelor erori constatate după
aprobarea şi depunerea situaţiilor financiare anuale, în anul în care au fost constatate;
l) să anuleze aplicarea măsurilor care contravin reglementărilor contabile şi
fiscale şi să dispună măsurile necesare îndeplinirii corecte de către contribuabili a
obligaţiilor fiscale ce le revin;
m)să intre, în prezenţa contribuabilului sau reprezentantului legal al acestuia ori
în prezenţa altei persoane desemnate de contribuabil, în orice incintă a sediului în care îşi
desfăşoară activitatea contribuabilul sau în locuri în care există bunuri impozabile ori în
care se desfăşoară activităţi producătoare de venituri. Accesul este permis în cursul
programului normal de lucru al contribuabilului, iar în afara acestuia, numai cu autorizarea
scrisă a conduceriii organului de control fiscal sau, după caz, a conducerii seviciilor de de
specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale şi cu acordul contribuabilului;
n) să verifice modul de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de organele de
control fiscal;
o) să beneficieze de protecţie din partea organelor abilitate ale statului, la
solicitarea acestora” 24.
24
O.G. nr 70/2002, modificată , art. 6

45
lOMoARcPSD|11642089
Organele de control fiscal au următoarele obligaţii:

a) “să cunoască şi aplice corect, cu obiectivitate şi profesionalism prevederile
legislaţiei contabile şi fiscale şi normele de aplicare a acestora;
b) să prezinte contribuabilului verificat legitimaţia de control şi ordinul de
serviciu;
c) să efectueze controlul în aşa fel încât să afecteze cât mai puţin activitatea
curentă a contribuabililor verificaţi;
d) să acorde atenţie întrebărilor, nelămuririlor, reclamaţiilor contribuabililor şi să
dea dovadă de înţelegere şi solicitudine în soluţionarea acestora, potrivit legii;
e) să întocmească şi să depună la sediul unităţii de care aparţine actele de control
privind rezultatele verificării, potrivit metodologiei de control;
f) să utilizeze cu eficienţă timpul de control, să păstreze şi să apere secretul
operaţiunilor contribuabililor verificaţi;
g) să nu angajeze direct sau indirect relaţii de afaceri cu persoane fizice sau
juridice controlate, relaţii care pot afecta îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor de
control fiscal încredinţate;
h) să sesizeze organele urmărire penală în legătură cu anumite constatări ce ar
putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni constatate cu ocazia exercitării
atribuţiilor de control fiscal;
i) să nu pretindă şi să nu primească nici un fel de bunuri în natură sau în bani, să
nu-şi creeze avantaje în legătură cu seviciul sau cu exercitarea funcţiei;
j) să consemneze, conform legii, în registrul unic de control existent la
contribuabil datele privind începerea controlului, obiectivele şi rezultatele sintetice ale
acestuia”25.
4.2. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE CONTRIBUABILILOR
Pe întreaga durată a controlului fiscal contribuabilii au dreptul:

a) să fie informaţi asupra desfăşurării controlului şi asupra eventualelor situaţii
neclare;
b) să fie primii solicitaţi, în cazul în care sunt disponibili, pentru a furniza
informaţii, explicaţii şi justificări;
c) să beneficieze de asistenţă de specialitate;
d) să fie protejaţi pe linia secretului fiscal.
Contribuabilii au dreptul să solicite, din proprie iniţiativă să fie controlaţi.
Contribuabilii sunt obligaţi să pună la dispoziţia organelor fiscale toate
documentele tehnico-operative, contabile şi orice alte documente justificative, care stau la
baza calculării corecte şi în cuantumul legal a impozitelor datorate.
Documentele neprezentate cu rea credinţă, dovedită cu ocazia controlului fiscal
efectuat la sediul, domiciliul sau reşedinţa contribuabilului sau la sediul organului fiscal,
nu vor fi luate în considerare ulterior, cu ocazia soluţionării eventualelor obiecţiuni,
contestaţii şi plângeri împotriva actelor de control.
25
O.G. nr 70/2002, modificată , art. 10

46
lOMoARcPSD|11642089
Contribuabilii care organizează şi conduc contabilitate proprie, sunt obligaţi să

păstreze evidenţele contabile, precum şi documentele justificative pe baza cărora s-au
făcut înregistrările contabile, la sediul social declarat cu ocazia autorizării şi înregistrării la
organul fiscal, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului organelor fiscale de
a stabili diferenţe de impozite.
Evidenţele contabile şi documentele justificative se păstrează şi se arhivează într-
un mod adecvat, care să permită desfăşurarea normală a controlului fiscal.
Măsurile dispuse ca urmare a controlului fiscal pot fi contestate de către
contribuabili, potrivit legii.
4.3. REZULTATELE CONTROLULUI FISCAL
Controlul fiscal se desfăşoară la sediul, domiciliul ori reşedinţa contribuabilului,

sau la sediul organului fiscal, după caz.
Controlul fiscal se poate desfăşura şi în oricare alt loc stabilit de comun acord cu
contribuabilul, acesta din urmă având, în acest caz, obligaţia asigurării condiţiilor şi
documentele necesare derulării normale a acţiunii de control.
Perioada afectată efectuării controlului fiscal este stabilită de către organele
fiscale în funcţie de obiectivele controlului şi nu poate fi mai mare de trei luni.
Controlul fiscal la sediul, domiciliul, ori reşedinţa contribuabilului sau la sediul
organului de control fiscal, după caz se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit şi
pentru fiecare perioadă supusă impozitării.
Prin excepţie, conducătorul organului fiscal competent poate decide reverificarea
unei anumite perioade, dacă la data încheierii controlului fiscal şi până la împlinirea
termenului de prescripţie apar date suplimentare, necunoscute organului fiscal la data
efectuării controlului, care influenţează sau modifică rezultatele acestuia.
Rezultatele controlului fiscal se consemnează obligatoriu în procese-verbale de
control, în note de constatare sau în procese-verbale de constatare a contravenţiilor, după
caz.
Procesul–verbal de control este un document bilateral, întocmit în două
exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la dosarul fiscal al contribuabilului şi un
exemplar rămâne la contribuabil.
Procesul-verbal de control va fi structurat pe patru capitole.
Capitolul I va cuprinde date referitoare la :
 unitatea fiscală care a dispus controlul fiscal;
 datele inspectorului fiscal care a efectuat controlul fiscal: numele, prenumele,
funcţia, numărul legitimaţiei de serviciu, numărul împuternicirii în baza căreia a efectuat
controlul;
 obiectivele controlului fiscal;
 perioada supusă controlului fiscal;
 durata desfăşurării controlului fiscal;
 tipul de verificare efectuată.
Capitolul II va cuprinde date generale despre contribuabil şi anume:

47
lOMoARcPSD|11642089
- datele de identificare a contribuabilului supus controlului fiscal:

 denumirea;
 numărul de înregistrare la Registrul Comerţului;
 codul fiscal;
 adresa sediului social;
- datele de identificare a sucursalelor sau filialelor, dacă este cazul;
- forma de proprietate;
- tipul activităţii desfăşurate;
- cifra de afaceri, conform ultimului bilanţ contabil aprobat;
- capital social subscris şi cel vărsat;
- persoana care asigură conducerea activităţii contribuabilului în timpul
desfăşurării controlului fiscal;
- persoana care răspunde de conducerea evidenţelor contabile;
- persoana desemnată de contribuabil să îl reprezinte pe durata controlului
fiscal;
- numerele conturilor bancare, precum şi băncile la care acestea sunt deschise;
- datele privind clienţii şi furnizorii stabili cu care contribuabilul are relaţii de
afaceri.
Capitolul III care reprezintă partea principală a procesului verbal, va cuprinde
constatările efective ale inspectorului şi va fi structurat pe impozitele care au făcut obiectul
verificării.
Pentru fiecare impozit în parte vor fi avute în vedere următoarele elemente:
- baza legală pentru stabilirea, calcularea şi vărsarea impozitului;
- constatările inspectorului, prezentate în mod concret, clar şi precis, cu privire
la modul de stabilire, calculare şi vărsare a obligaţiei fiscale;
- dispoziţiile legale încălcate, cu menţionarea numărului şi datei actului
normativ;
- consecinţele fiscale ale constatărilor:
 diferenţele de impozite stabilite, cauzele care au condus la calculul
acestora majorările de (dispoziţii legale încălcate, erori de calcul, etc.), calculul detaliat al
acestora urmând a fi prezentat într-o anexă la procesul verbal;
 majorările de întârziere stabilite, calculul detaliat al acestora urmând a fi
prezentat într-o anexă la prezentul proces verbal;
 contravenţiile constatate, cu precizarea prevederilor încălcate, a amenzilor
aplicate şi a bazei legale pentru aplicarea acestora;
- termenul de plată stabilit pentru achitarea fiecărui debit constatat;
- numele, prenumele şi funcţia persoanelor răspunzătoare, justificările şi
explicaţiile scrise ale acestora;
- eventualele măsuri dispuse sau recomandări făcute contribuabilului pentru
remedierea şi intrarea în legalitate;
- plăţile efectuate de contribuabil, în timpul şi ca urmare a controlului fiscal.
În cazul în care nu s-au constatat abateri care să genereze calcularea de diferenţe
se va face menţiunea corespunzătoare.
Capitolul IV al procesului verbal de control va cuprinde:

48
lOMoARcPSD|11642089
- situaţia sintetică a constatărilor efectuate (diferenţe de impozite şi taxe

stabilite, majorări de întârziere calculate, amenzi şi penalităţi aplicate, compensări
efectuate);
- alte date şi informaţii care ar putea fi relevante;
- menţiunea ca toate documentele puse la dispoziţia inspectorului au fost
restituite.
Procesul verbal va fi semnat de inspectorul care a efectuat controlul fiscal, căruia
îi revine responsabilitatea pentru constatările înscrise în acesta, precum şi de contribuabil
sau de reprezentantul legal al acestuia.
Toate exemplarele procesului-verbal de control împreună cu anexele sale se
înregistrează la registratura contribuabilului controlat, imediat după semnarea lui de către
cei îndreptăţiţi, dându-se acelaşi număr şi aceeaşi dată pe fiecare exemplar înregistrat.
Diferenţele de impozite şi taxe, majorările de întârziere şi penalităţile stabilite cu
ocazia controlului fiscal se plătesc în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării
rezultatelor controlului. Data comunicării către contribuabil este considerată data semnării
de către acesta sau de către reprezentantul său legal a procesului-verbal de control.
În cazul în care se refuză semnarea procesului-verbal de control, rezultatele
controlului fiscal vor fi comunicate printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de
primire, data primirii de către contribuabil a scrisorii constituind data comunicării.
Procesul-verbal de control fiscal va fi înregistrat la registratura organului de
control fiscal competent în termen de 3 zile de la încheierea controlului fiscal.
Nota de constatare se întocmeşte în situaţiile când inspectorii fiscali nu constată

probleme deosebite şi nu consideră necesară întocmirea procesului-verbal de control. Nota
de constatare prezintă structura la zi a firmei de la înfiinţarea ei şi se întocmeşte în două
exemplare din care unul rămâne la sediul firmei.
În cazul în care, din constatările efectuate în timpul controlului, a rezultat
săvârşirea unor fapte care cad sub incidenţa Codului penal sau al celorlalte legi cuprinzând
prevederi penale, constatările se consemnează distinct, într-un Proces-verbal de
constatare , cu indicarea dispoziţiilor legale încălcate şi a persoanelor implicate, dacă sunt
cunoscute.
În cazul în care contribuabilul consideră că dispoziţiile consemnate în procesul
verbal sunt incorect stabilite, poate introduce cerere de revizuire
S.C. NEW MODE S.R.L. a fost controlată de către serviciul control fiscal din
cadrul D.G.F.P a judeţului Satu Mare, în vederea verificării modului de calculare,
evidenţiere în contabilitate şi plata către bugetul de stat a impozitelor, taxelor şi altor
contribuţii datorate bugetului de stat. În urma controlului, s-a întocmit următorul proces
verbal de control:

49
lOMoARcPSD|11642089
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR
PUBLICE A JUDEŢULUI SATU MARE
DIRECŢIA CONTROLULUI FISCAL
SERVIVIUL CONTROL FISCAL V
PROCES VERBAL
Încheiat azi, 31.03.2003
Subsemnata ec. SALAJAN ALINA, inspector de specialitate în cadrul D.G.F.P.

Satu Mare, Direcţia Controlului Fiscal, Serviciul Control Fiscal V, în conformitate cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal cu modificările şi
completările ulterioare şi în baza ordinului de deplasare nr. 633 din data de 21.03.2003, am
efectuat în zilele de 24, 25, 26, 27 şi 31 martie 2003 verificarea modului de calculare,
evidenţiere în contabilitate şi plata către bugetul de stat a impozitelor, taxelor şi altor
contribuţii datorate bugetului de stat de către S.C. DC NEW MODE S.R.L. ODOREU.
Perioada verificată este:
- De la data înfiinţării până la 31.12.2002 pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea
adăugată, impozitul pe veniturile de natură salarială, impozitul pe dividende, contribuţia
agenţilor economici pentru protecţia persoanelor cu handicap şi contribuţia agenţilor
economici la susţinerea învăţământului de stat.
Societatea nu a mai fost verificată din punct de vedere fiscal de la data înfiinţării.
Date referitoare la societatea verificată:
S.C. DC NEW MODE S.R.L. are sediul în localitatea Odoreu, strada Principală,
nr. 107, este înregistrată la Registrul Comerţului din judeţul Satu Mare sub numărul
J30/31/11.01.1996, are codul fiscal R 8153670 şi contul bancar 2511-33964 ROL. 01/1900
deschis la ROBANK Timişoara.
Societatea are puncte de lucru (declarate la D.G.F.P. Satu Mare) situate la
următoarele adrese:
 Loc. Timişoara, strada Iuliu Maniu nr. 3, judeţ Timiş
 Loc. Oradea, strada Nufărului nr. 44-46, judeţ Bihor
 Loc. Arad, strada Revoluţiei nr. 39-41, etaj 3
 Mun. Bucureşti, sector 4, Calea Şerban Vodă nr. 232-234, bl 1

50
lOMoARcPSD|11642089
Capitalul social conform balanţei de verificare întocmită la 31.12.2002 este de

200.000.000 lei.
Cifra de afaceri conform balanţei de verificare întocmită la 31.12.2002 este de
18.544.859 mii lei.
Obiectul de activitate al societăţii îl constituie fabricarea altor articole din metal,
cod CAEN 2875.
Societatea are ca asociat unic pe dl DAN MIRCEA, iar dna Munteanu Adina în
calitate de director economic a reprezentat societatea în timpul controlului.
Principalii furnizori ai societăţii sunt:
 FEMMIVES Ungaria
 ALUPROF Olanda
 SELT Olanda
Clienţii societăţii sunt:
 SNP PETROM
 SC SINUS IMPEX SRL SEVERIN
 SC ALYVAS SRL
În urma controlului efectuat prin sondaj s-au constatat următoarele:
1.IMPOZITUL PE PROFIT
Verificarea s-a efectuat în baza Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit, a
Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit cu modificările şi
completările ulterioare şi a Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
Perioada verificată este de la data înfiinţării până la data de 31.12.2002.
Conform articolului 5 din Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit:
”Unităţile plătitoare de impozit, înfiinţate începând cu data aplicării prezentei legi, precum
şi cele înfiinţate anterior, dar care realizează profit impozabil după data aplicării prezentei
legi, sunt scutite de impozitul pe profit, astfel:
a) unităţile din industrie, agricultură şi construcţii, pentru o perioadă de 5 ani de
la data înfiinţării”.
Ca urmare, societatea beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit pentru o
perioadă de 5 ani de la data înfiinţării.
Din bilanţurile contabile întocmite de către societate şi depuse în termenele
prevăzute de lege la D.G.F.P. Satu Mare, rezultă că societatea înregistrează următoarele
situaţii:
 La 31.12.1996:
Cifra de afaceri: 144.925 mii lei
Venituri totale: 145.177 mii lei
Cheltuieli totale: 84.666 mii lei
Rezultat brut : 60.511 mii lei
Rezultat net: 60.511 mii lei, suma repartizată la surse proprii.
 La 31.12.1997:
Cifra de afaceri: 514.842 mii lei
Venituri totale: 516.372 mii lei

51
lOMoARcPSD|11642089
Cheltuieli totale: 336.813 mii lei

Rezultat net: 179.559 mii lei.
Din acest profit, suma de 20.000 mii lei a fost repartizată la dividende, iar 159.559 mii lei
la alte fonduri.
 La 31.12.1998:
Cifra de afaceri: 1.896.033 mii lei
Venituri totale: 1.923.711 mii lei
Cheltuieli totale: 1.429.355 mii lei
Rezultat net: 494.356 mii lei, sumă repartizată astfel:
- rezerve legale: 2.000 mii lei
- surse proprii: 292.356 mii lei
- dividende: 200.000 mii lei
 La 31.12.1999:
Venituri totale: 2.709.420.483 lei
Cheltuieli totale: 2.463.325.119 lei
Rezultat brut : 246.095.364 lei
Venituri neimpozabile: 156.463
Cheltuieli nedeductibile: 54.453.179 lei
Total 300.392.080 x 38% = 114.148.990
Reducere pentru per 5 ani (aferentă 1999) 23.129.759
Impozit pe profit: 91.019.231 lei
Profit net: 155.076 mii lei, sumă repartizată astfel:
- surse proprii: 76 mii lei
- dividende 155.000 mii lei
 La 31.12.2000:
Rezultat brut : 953.686.174 lei
Profit impozabil: 1.066.407.995 lei
Profit net: 687.084 mii lei, repartizat astfel:
- surse proprii: 587.084 mii lei
- dividende 100.000 mii lei
 La 31.12.2001:
Rezultat brut : 2.208.437.921 lei
Profit impozabil: 2.828.590.454 lei
Impozit pe profit: 707.147.614 lei, nerepartizat.

52
lOMoARcPSD|11642089
 La 31.12.2002:
Rezultat brut : 1.333.391.728 lei
Profit 1.485.474.296 lei
Credit fiscal (reducere) 221.836.569 lei
140.032.005 lei
Măsuri luate în timpul controlului
La calculul impozitului pe profit datorat la 31.12.2002 societatea scade în mod

eronat suma de 221.836.560 lei reprezentând credit fiscal. Creditul fiscal este de
209.640.927 lei aşa cum rezultă din anexa nr. 2.
Ca urmare, organul de control a recalculat impozitul pe profit la 31.12.2002, după
cum urmează:
Credit fiscal: 209.640.927 lei
152.227.647 lei
Rezultă astfel un impozit pe profit stabilit suplimentar de 12.195.642 lei, sumă ce
se va înregistra în contabilitate şi se va vira la bugetul de stat.
Deoarece această sumă este scadentă la 31.03.2003, societatea nu datorează
dobânzi pentru debitul stabilit suplimentar.
Pentru plata cu întârziere a impozitului pe profit evidenţiat în contabilitate
conform articolului 19 din O.G. nr. 70/1994 republicată cu modificările şi completările
ulterioare şi articolului 24 din Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, societatea
datorează dobânzi în sumă totală de 21.042.044 lei, calculate de organul de control
conform anexei nr. 3.
Societatea va înregistra în contabilitate cu nota contabilă nr. 1 din aprilie 2003,
(cu formula contabilă 658 = 448) şi va vira la bugetul de stat suma de 21.042.044 lei
reprezentând dobânzi aferente impozitului pe profit evidenţiat în contabilitate.
2.TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Verificarea s-a făcut în baza O.G. nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, a
Ordonanţei de Urgenţă nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările şi
completările ulterioare şi a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.
Perioada verificată este de la data înfiinţării până la 31.12.2002.
S.C. DC NEW MODE S.R.L. Odoreu, conform balanţei de verificare întocmită la
31.12.2002 are în soldul contului 4423 “TVA de plată” suma de 56.608.291 lei, sumă
achitată integral până la data controlului.

53
lOMoARcPSD|11642089
Deconturile de TVA au fost întocmite şi depuse în termen, conform articolului 25

litera C.b. din O.U.G. nr. 17/2000 şi conform articolului 29, litera C.c. din Legea nr.
345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată.
Pentru perioada verificată societatea întocmeşte pe baza documentelor primare, jurnalul de
vânzări, înregistrând TVA colectat.
Societatea aplică cota de T.V.A. prevăzută de lega la veniturile realizate în ţară pe baza
facturii fiscale.
În perioada verificată unitatea înregistrează în jurnalul pentru cumpărări, pe baza
documentelor primare TVA deductibilă
Pentru nerespectarea prevederilor art. 25, lit. D; a) din O.U.G. nr. 17/2002 privind
T.V.A. şi a prevederilor art. 29 lit. D. a) din Legea nr. 345/2002 privind TVA evidenţiat în
contabilitate, organul de control în conformitate cu prevederile art. 31 din O.U.G. nr.
17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată şi art. 33 din Legea nr. 345/2002 privind TVA,
a calculat dobânzi în sumă totală de 24.736.369 lei, conform anexei nr. 4.
Societatea va înregistra în contabilitate şi va vira la bugetul de stat suma de
24.736.369 lei reprezentând dobânda aferentă neachitării în termen a taxei pe valoarea
adăugată evidenţiată în contabilitate de către societate, sumă ce se va înregistra în
contabilitate cu formula contabilă 658 = 448.
3.IMPOZITUL PE VENITURILE DE NATURĂ SALARIALĂ
Verificarea s-a efectuat în baza Legii 32/1991 privind impozitul pe salarii cu modificările
şi completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 7/1999 privind impozitul pe venit.
Perioada verificată este de la data înfiinţării până la 31.12.2002.
Societatea nu achită la scadenţă impozitul pe venitul de natură salarială, conform
prevederilor din art.25 din O.G. nr. 87/2000 şi articolului 25 din O.G. nr. 7/2001 privind
impozitul pe venit.
La data controlului societatea nu are debite restante reprezentând impozit pe venitul de
natură salarială.
Ca urmare, în baza articolului 13 alin 1 din O.G. nr. 26/26.07.2001 pentru modificarea
O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare şi a articolului 12 din O.G. nr.
61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, organul de control a calculat dobânzi în
sumă totală de 113.851 lei, după cum urmează:
- dobânzi aferente impozitului pe venitul de natura salarială realizat de angajaţii
cu contract de muncă în valoare totală de 43.332 lei, conform anexei nr. 5
- dobânzi aferente impozitului pe venitul de natura salarială realizat de angajaţii
cu contract de colaborare (prestări servicii) în valoare totală de 70.519 lei conform anexei
nr.6.

54
lOMoARcPSD|11642089
Societatea va înregistra în contabilitate şi va vira la bugetul de stat suma de 113.851 lei

reprezentând dobânda aferentă neachitării în termen a impozitului pe venitul de natura
salarială evidenţiat în contabilitate de către societate, sumă ce se va înregistra în
contabilitate cu formula contabilă 658 = 448.
4.IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Verificarea a fost efectuată în baza Legii nr. 40/1992 privind stabilirea

impozitului pe dividende la societăţile comerciale, O.G. 26/1995 privind impozitul pe
dividende, O.G. nr. 73/1999 şi O.G. nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
În perioada verificată societatea a repartizat dividende aşa cum rezultă din capitolul
“Impozit pe profit” al prezentului proces verbal.
În urma controlului se constată că societatea a calculat corect impozitul pe dividende şi
conform anexei nr. 7, acest impozit a fost achitat la scadenţă.
5.CONTRIBUŢIA AGENŢILOR ECONOMICI PENTRU

PROTECŢIA PERSOANELOR CU HANDICAP
Verificarea s-a făcut în baza Legii nr. 53/1992 şi O.U.G. nr. 102/1999 privind
protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.
În urma controlului s-a constatat că societatea nu achită contribuţia pentru
persoanele cu handicap, evidenţiată în contabilitate la termen, aşa cum rezultă din anexa
nr. 8.
Suma de 1.872.000 aflată scadentă la 15.01.2003, reprezentând debitul aferent
lunii decembrie 2002, a fost virată bugetului de stat cu ordinul de plată 1569/2003.
Pentru nevărsarea la termen a sumelor prevăzute la art. 53, alin. 1, lit. a, din
O.U.G. nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu
handicap societatea datorează dobânda calculată de organul de control în baza articolului
13 alin. 1 din O.G. nr. 26/26.07.2001 pentru modificarea O.G. nr. 11/1996 privind
executarea creanţelor bugetare şi a articolului 12 din O.G. nr. 61/2002 privind colectarea
creanţelor bugetare în sumă totală de 628.798 lei, conform anexei nr.8.
Societatea va înregistra în contabilitate (cu formula contabilă 658 = 448) şi va
vira la bugetul de stat suma de 628.798 lei reprezentând dobânzi calculate de organul de
control.
6.CONTRIBUŢIA AGENŢILOR ECONOMICI LA

SUSŢINEREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE STAT
Verificarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului

nr. 75/30.08.1999 privind constituirea Fondului special de susţinere a învăţământului de
stat şi H.G. nr. 806/30.09.1999 pentru aprobarea normelor metodologice privind
constituirea şi gestionarea Fondului special de susţinere a învăţământului de stat.

55
lOMoARcPSD|11642089
Conform prevederilor articolului 2 litera a) din O.G. nr. 75/1999 fondul special se
constituie din “o cotă de 2% aplicată asupra fondului de salarii brut realizat lunar de
societăţile comerciale.”
În urma controlului se constată că S.C. DC NEW MODE S.R.L. a încălcat
prevederile art. 5 din aceeaşi ordonanţă: “Persoanele juridice plătitoare au obligaţia să
calculeze şi să vireze sumele reprezentând cota de 2% prevăzută la art.2 lit a), odată cu
plata drepturilor salariale.”
Ca urmare a celor prezentate mai sus, în baza articolului 7 aliniatul (1) din O.G.
nr. 75/1999 privind constituirea Fondului special de susţinere a învăţământului de stat, în
baza art. 13 alin. 3 din O.G. 26/2001 pentru modificarea O.G. 11/1996 privind executarea
creanţelor bugetare şi în baza articolului 14 alin 1 din O.G. 61/2002 privind colectarea
creanţelor bugetare, organul de control a calculat majorări de întârziere în sumă totală de
235.195 lei, conform anexei nr. 9.
Societatea va înregistra în contabilitate (cu formula contabilă 658 = 448) şi va
vira la bugetul de stat suma de 235.195 lei reprezentând dobânzi calculate de organul de
control.
7.Disciplina financiar – valutară
Verificarea s-a efectuat în baza Legii nr. 88/1998 de aprobare a O.G. nr. 26/1997
pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 15/1996, privind disciplina financiar valutară.
În urma verificării registrului de casă, nu s-au constatat nereguli în aplicarea O.G.
nr. 15/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
8.Cu privire la documentele cu regim special
În urma controlului efectuat s-a constatat că societatea conduce “Fişa de magazie

a documentelor cu regim special”.
RECAPITULAŢIE
a) debit suplimentar calculate de organul de control în sumă totală de 12.195.642 lei, astfel:
- suma de 12.195.642 lei reprezentând impozit pe profit stabilit suplimentar de
organul de control care se va vira în contul 20.01.01.01+C.F.P. +21DS
b) dobânda aferentă debitelor evidenţiate în contabilitate în sumă totală de 46.756.257 lei, astfel:
- suma de 21.042.044 lei, reprezentând dobânzi aferente impozitului pe profit, care
se va vira în contul 20.01.01.01+C.F.P. +23MD
- suma de 24.736.369 lei, reprezentând dobânzi aferente taxei pe valoarea
adăugată, care se va vira în contul 20.13.01.01+C.F.P. +23MD
- suma de 113.851 lei, reprezentând dobânzi aferente impozitului pe veniturile de
natură salarială, care se va vira în contul 20.06.01.02+C.F.P. +23MD

56
lOMoARcPSD|11642089
- suma de 628.798 lei reprezentând dobânzi aferente contribuţiei agenţilor

economici pentru protecţia persoanelor cu handicap care se va vira în contul
20.09.01.09 +C.F.P +23MD
- suma de 235.195 lei reprezentând dobânzi aferente contribuţiei agenţilor
economici la susţinerea învăţământului de stat.
La semnarea prezentului act de control au fost restituite societăţii toate

documentele puse la dispoziţia organului de control.
Dobânzile calculate de organul de control pentru neplata la termen a obligaţiilor
bugetare vor fi virate bugetului de stat în termen de 15 zile de la data prezentului act de
control.
Conform articolului 10 punctul (1) din O.G. nr. 61/29.08.2002 privind colectarea
creanţelor bugetare, societatea va vira la bugetul se stat până la data 20.04.2003 toate
diferenţele de obligaţii bugetare stabilite prin prezentul act de control.
Conform articolului 10 punctul (2) şi (3) din aceeaşi ordonanţă, prezentul act de
control constituie şi înştiinţare de plată.
Pentru executarea dispoziţiilor date de către organul de control fiscal prin
prezentul act de control, răspunzător este dl Dan Mircea în calitate de administrator.
Împotriva măsurilor dispuse prin prezentul act de control se poate face contestaţie
în termen de 15 zile la organul emitent conform O.U.G. nr. 13/2001 privind contestaţiile.
Exercitarea de către S.C. DC NEW MODE S.R.L. a căilor de atac la organele
competente, conform articolului 10 punctul (3) din O.G. nr. 61/2002 privind colectarea
creanţelor bugetare nu suspendă obligaţia acestora de plată.
Prezentul act de control a fost încheiat în trei exemplare, din care două au rămas
la organul de control fiscal, iar un exemplar a rămas la societatea verificată, fiind
înregistrat în Registrul Unic de control cu numărul 1/31.2003.
Organ de control, S.C. DC NEW MODE S.R.L.

Ec Alina Sălăjan

57
lOMoARcPSD|11642089
Capitolul 5. SANCŢIUNI FISCALE
Sustragerea de către contribuabili, prin diferite căi, în întregime sau în parte, de la

obligaţiile fiscale, respectiv de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor
sociale, reprezintă evaziune fiscală26. În sfera evaziunii fiscale se include şi ascunderea sub
diferite forme a surselor şi cuantumului de venituri impozabile.
Evaziunea fiscală poate fi frauduloasă sau legală.
Evaziunea fiscală frauduloasă constă în ascunderea obiectului impozabil,
subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altei căi de sustragere de la
plata impozitului datorat. Evaziunea fiscală frauduloasă se sancţionează cu amendă sau pe
cale penală, după cum este considerată contravenţie sau infracţiune.
Evaziunea fiscală legală constă în sustragerea practică ca urmare a interpretării
reglementărilor legale, potrivit căreia unele venituri nu sunt impozabile.
5.1. PREVĂZUTE DE O.G. nr. 70/1997 PRIVIND

CONTROLUL FISCAL
Conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal,

modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 62/2002, constituie contravenţii, nerespectarea
următoarelor obligaţii şi se sancţionează cu amenda, după cum urmează:
 de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, pentru nerespectarea următoarelor obligaţii:
- să pună la dispoziţie, la solicitarea organului de control, în condiţiile legii,
actele originale sau copii certificate, după caz, referitoare la obiectul controlului;
- să permită accesul în locurile unde se află bunurile şi valorile supuse
impozitării, precum şi în locurile unde se află documentele necesare controlului;
- să manifeste respect faţă de autoritatea controlului, aducând la îndeplinire
întocmai măsurile din actul de control rămase definitive, şi să informeze organul
de control despre aceasta;
- să colaboreze cu organul de control pentru buna desfăşurare a acţiunii de
control;
- să creeze condiţii corespunzătoare pentru desfăşurarea controlului fiscal.

- să se prezinte, la solicitarea organului de control, la data şi locul stabilite
pentru efectuarea controlului;
- să furnizeze în scris şi verbal, în legătură cu obiectul controlului, toate
explicaţiile şi elementele necesare clarificării operaţiunilor econimico-financiare
efectuate;
- să dea o declaraţie pe propria răspundere la finalizarea controlului, în care să
specifice că au fost prezentate toate documentele ce privesc obiectul controlului;
26
Pereş Ion, Controlul economic financiar, pag. 217, Timişoara 2000

58
lOMoARcPSD|11642089
- să se prezinte la sediul organului de control fiscal, la solicitarea acestuia.

- să notifice toate modificările intervenite în datele iniţiale de identificare,
inclusiv încetarea activităţii în termene prevăzute de lege;
- să întocmească şi să pună la dispoziţia organului de control registrul unic
de control.
 de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei , pentru nerespectarea următoarelor obligaţii:
- să pună la dispoziţie toate documentele, situaţiile şi datele solicitate privind
obiectul controlului;
- să întocmească documente pentru orice operaţiune impozabilă şi să răspundă
pentru realitatea şi exactitatea datelor furnizate, precum şi pentru autenticitatea
documentelor furnizate organului de control;
- să refacă evidenţele tehnico-operative şi contabile prin care se justifică
operaţiunile efectuate, în situaţia în care acestea au fost pierdute ori distruse în
termen de maximum 60 de zile de la data producerii evenimentului.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de

control fiscal şi de alte persoane împuternicite de Ministerul Finanţelor Publice.27
5.2. PREVĂZUTE DE LEGEA CONTABILITĂŢII NR. 82/1991

REPUBLICATĂ, MODIFICATĂ ŞI COMPLETATĂ
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, modificată şi completată

prin OG nr.61/2001, constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în
astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
1. “deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte
drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate
în contabilitate;
2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice cu
privire la:
a) utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;
b) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate
operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă,
păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase
sau distruse;
c) efectuarea inventarierii;
d) întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale;
e) întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice stabilite de Ministerul
Finanţelor Publice;
f) nedepunerea declaraţiei din care să rezulte că persoanele prevăzute de lege nu
au desfăşurat activitate.
27
O.G. nr 62/2002 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, articolul 26

59
lOMoARcPSD|11642089
3. prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate,

inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare.”28
Contravenţiile prevăzute la articolul 38, se sancţionează astfel:
- punctul 1 - cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei
- punctul 2, literele c) şi d) cu amendă de la 4.000.000 lei, la 50.000.000 lei;
- punctul 2 literele a) şi b) cu amendă de la 3.000.000 lei , la 40.000.000 lei;
- punctul 2, litera e) cu amendă de la 5.000.000 lei, la 15.000.000 lei;
- punctul 3, cu amendă de la 2.000.000 lei , la 10.000.000 lei;
- punctul 2 litera f) , amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 lei.
5.3. PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 87/1994 PRIVIND

EVAZIUNEA FISCALĂ
Conform Legii 87/1994, evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace, în
întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de
stat, bugetelor locale, de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine.
Constituie infracţiune, şi se pedepseşte conform legii, următoarele fapte:
a) Refuzul de a prezenta organelor de control prevăzute de lege documentele
justificative şi actele de evidenţă contabilă necesare pentru stabilirea obligaţiilor faţă de
stat, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;
b) Întocmirea incompletă sau necorespunzătoare de documente primare sau de
evidenţă contabilă, ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a împiedica
verificările financiar contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscală, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă;
c) Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor datorate statului
prin neînregistrarea unor activităţi, pentru care legea prevede obligaţia înregistrării, în
scopul obţinerii de venituri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor
drepturi;
d) Sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale, în întregime sau în parte, veniturile
realizate ori de a înregistra cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, dacă au avut ca
urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei şi a contribuţiei, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă;
e) Organizarea sau conducerea de evidenţe contabile duble, de către
conducătorul unităţii sau alte persoane cu atribuţii financiar-contabile, ori alterarea
memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, în
scopul diminuării veniturilor supuse impozitelor, taxelor şi a contribuţiilor, se pedepseşte
cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
În cazul în care, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni sau contravenţii, nu se pot
stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, impozitele, taxele şi contribuţiile datorate,
acestea vor fi determinate de organul de control prin estimare, utilizând în acest scop orice
documente şi informaţii referitoare la activitatea şi perioada desfăşurată inclusiv
compararea cu activităţi şi cazuri similare.
Capitolul 6. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
28
O.G. nr 61/2001 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, articolul 38

60
lOMoARcPSD|11642089
Modificarea continuă a reglementărilor din domeniul impozitului pe profit, face

ca atât activitatea organelor de control cât şi a contribuabililor să fie îngreunată. Organele
de control trebuie să cunoască normele în vigoare, dar şi cele abrogate pentru a-şi putea
desfăşura în bune condiţii activitatea de control a contribuabililor în ceea ce priveşte
calcularea, înregistrarea şi plata obligaţiilor către bugetul de stat, bugetele locale şi
celelalte fonduri speciale. Activitatea de control presupune verificarea unei perioade mari
de timp (aproximativ 5 ani), perioadă în care normele din ţara noastră au fost modificate şi
completate, ajungându-se ca textul a numeroase articole să fie schimbate în totalitate, faţă
de cele iniţiale. Aceste modificări nu fac decât să nască incertitudini în rândul
contribuabililor şi pot să ducă la apariţia evaziunii legale, prin interpretarea greşită a unor
texte din lege.
De exemplu, ultimul act normativ în vigoare, Legea 414/2002 privind impozitul
pe profit, conţine unele contradicţii, astfel:
1. Articolul 9, aliniatul 7, litera q, prevede că sunt nedeductibile fiscal:
“cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei
rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul
anului”, este în contradicţie cu Instrucţiunile privind metodologia de calcul al
impozitului pe profit, care specifică următoarele:” Baza de calcul la care se aplică
cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se adaugă cheltuielile cu
impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile şi se scad veniturile neimpozabile”.
2. La articolul 35, punctul (2), se prevede că anul fiscal 2002 va fi compus din două
exerciţii fiscale, care contravine cu indicaţiile date de Ministerul Finanţelor
Publice în care se specifică faptul că “ pentru anul 2002 calculul cheltuielilor se
aplică cumulat, de la începutul anului, stabilirea limitelor deductibile ale acestora
făcându-se potrivit legislaţiei în vigoare”
Pentru S.C. DC NEW MODE S.R.L., aş putea spune că legislaţia în domeniul

impozitului pe profit a favorizat-o, până la 30 iunie 2002. Societatea a beneficiat de
scutire de la impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani de la înfiinţare, perioadă în care firma
a reuşit să se afirme şi să-şi consolideze poziţia pe piaţă (1995 –1999).
În anul 2002, a beneficiat de facilitatea fiscală prevăzută prin Legea 133/1999,
privind stimularea întreprinzătorilor privaţi, prin care cota-parte din profitul brut reinvestit,
este scutit de la plata impozitului pe profit; astfel că pe primul semestru tot profitul obţinut
a fost orientat către investiţii.
În urma controlului efectuat de D.G.F.P. Satu Mare, s-a constatat că societatea a
calculat greşit creditul fiscal, deoarece a luat în calcul profitul impozabil şi nu profitul brut
aşa cum prevede legea. Ca urmare, organul de control a stabilit un profit suplimentar de
12.195.642 lei, acest profit nefiind supus penalizării deoarece termenul de plată nu a fost
depăşit până la data efectuării controlului. Societatea a fost penalizată cu dobânzi în sumă
totală de 21.042.044 lei, calculate de organul de control, pentru neplata impozitului pe
profit la termenele scadente prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994, şi de Legea
nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.

61
lOMoARcPSD|11642089
În lucrarea de faţă am presupus două situaţii diferite, pentru a putea concluziona

asupra efectelor generate de Legea 414/2002, privind impozitul pe profit:
1. Dacă societatea ar contracta un credit pe termen mediu astfel încât gradul de
îndatorare să fie supraunitar, societatea ar plăti un impozit pe profit de aproape două ori
mai mare. Este un efect negativ care afectează politica de finanţare a societăţii.
2. Dacă societatea ar comercializa cea mai mare parte din producţia obţinută la
export, ar beneficia de o reducere a impozitului pe profit destul de consistentă.
Prin Legea 414/2002, privind impozitul pe profit, legiuitorul creează o concurenţă
neloială între societăţi similare, dar care au optat diferit pentru finanţarea unor investiţii
strategice. Limitarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile în funcţie de gradul de
îndatorare, impune societăţilor comerciale următoarele:
- luarea în calcul a gradului de îndatorare la planificarea oricărei strategii de
finanţare a activităţii;
- analiza gradului de îndatorare în orice moment în care are loc o modificare a
surselor de finanţare a societăţii comerciale.
Există o anumită discriminare şi între firmele care activează în acelaşi domeniu
de activitate, dar care au reuşit sau nu, să pătrundă pe pieţele externe. Firmele exportatoare
sunt de două ori avantajate de legislaţie, pe deoparte prin reducerea fiscală, conform
articolului 2 din lege şi pe de altă parte datorită diferenţelor favorabile de curs valutar
obţinute ca urmare a acordării creditului comercial clienţilor externi.
Prin noua lege a impozitului pe profit este afectată şi opţiunea de achiziţionare a

mijloacelor fixe prin sistem leasing. Mijloacele fixe deţinute de S.C. NEW MODE S.R.L.
au fost achiziţionate în mare parte prin leasing financiar, operaţie care în condiţiile noii
legi nu mai rămâne la fel de oportună, datorită creşterii costurilor cu cheltuielile
nedeductibile pe care firma ar trebui să le suporte.
Aplicarea cotelor diferite asupra profitului impozabil pentru diferite categorii de

contribuabili, creează o concurenţă neloială între societăţi similare, dar care îndeplinesc
sau nu anumite condiţii, de aceea consider că ar trebui să se stabilească o modalitate unică
de impunere între toţi contribuabilii, în cote progresive, în funcţie de activitatea
desfăşurată şi de nivelul cifrei de afaceri.
În condiţiile în care pe piaţa internă, dobânzile bancare sunt în scădere, prin noua
lege a impozitului pe profit (articolul10, aliniatul 2), statul nu încurajează întreprinderile
spre investiţii. Consider că această prevedere a legii ar trebui abrogată.

62
lOMoARcPSD|11642089
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I.- Contabilitate Financiară, volumul
II, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura de Vest, Timişoara 1998;
2. Pereş I., Popovici D., Bunget O., Pereş C.- Controlul Economic Financiar,
Editura Mirton, Timişoara 2000;

63
lOMoARcPSD|11642089
3. Talpoş Ioan – Finanţele României, volumul I , Editura Sedona, Timişoara

1995;
4. Tribuna economică, colecţie 2002-2003;
*** Legea nr. 414/2002, privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul

Oficial nr. 456/27.06.2002;
*** Hotărârea Guvernului nr. 859/2002, pentru aprobarea Instrucţiunilor
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 640/29.08.2002;
*** Hotărârea Guvernului nr. 830/2002, privind regimul deductibilităţii
fiscale a provizioanelor agenţilor economici, ale băncilor, organizaţiilor cooperatiste
de credit şi fondurile de garantare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
606/15.082002;
*** Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 53/2003, pentru aprobarea
modelului şi conţinutului formularului “Declaraţie privind impozitul pe profit”,
publicat în Monitorul Oficial nr. 39/23.01.2003;
*** Ordonanţa Guvernului nr. 70/1997, privind controlul fiscal, publicată în

Monitorul Oficial nr. 277/30.08.1997;
*** Ordonanţa Guvernului nr. 62/2002, pentru modificarea O.G. nr.
70/1997 privind controlul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 646/30.08.2002;
*** Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active

corporale şi necorporale, republicată, Monitorul Oficial nr. 242/31.05.1999;
*** Hotărârea Guvernului nr. 424/2001 privind stabilirea valorii de intrare
a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 228/25.04.2001;
*** Legea contabilităţii nr. 82/1991republicată, Monitorul Oficial nr.

170/30.07.1996;
*** Ordonanţa Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea şi completarea
Legii contabilităţii nr. 82/1991, publicată în Monitorul Oficial nr.531/31.08.2001;
*** Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, Monitorul Oficial nr.
299/24.10.1994;
*** Ordonanţa Guvernului nr. 61/2002, privind colectarea creanţelor bugetare,

publicată în Monitorul Oficial nr. 644/30.08.2002.

64

Contabilitatea Impozitului Pe Profit La SC DC New Mode SRL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Impozitului Pe Profit La SC DC New Mode SRL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|11642089

Contabilitatea impozitului pe profit la SC DC New Mode SRL

Contabilitatea instituțiilor de credit (Academia de Studii Economice din București)

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

CAP.1. Prezentarea S.C. DC NEW MODE S.R.L. 3

CAP.2. Impozitul pe profit. Caracterizare generală 4

CAP.3. Contabilitatea impozitului pe profit 16

CAP.4. Controlul fiscal al impozitului pe profit 43

CAP.5. Sancţiuni fiscale 57

CAP.6. Concluzii şi propuneri 60

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Capitolul 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

Societatea comercială DC NEW MODE a fost înfiinţată în anul 1994, în

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Capitolul 2. IMPOZITUL PE PROFIT

Impozitul este o categorie financiară, cu caracter istoric, a cărui apariţie

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Impozitul pe profit reprezintă una din sursele principale de venituri la bugetul

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

2.1. PLĂTITORII DE IMPOZIT PE PROFIT

Conform legii1, sunt obligate la plata impozitului pe profit, denumite în

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

 veniturile obţinute din înstrăinarea unui drept de proprietate deţinut la o

2.2. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din

Potrivit legii5, sunt considerate cheltuieli nedeductibile, următoarele

 cheltuielile proprii cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

 amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

 cheltuieli cu servicii de management, consultanţă, prestări de servicii

2.3. IMPLICAŢIILE LEGII 414/2002

2.3.1. ELEMENTE NOI INTRODUSE DE LEGEA 414/2002

Legea 414/2002 introduce obligaţia contribuabililor de a întocmi un

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

În cazul lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societăţii sau retragerii unui

2.3.2. TRATAMENTUL FISCAL AL VENITURILOR

Este de remarcat modificarea parţială a tratamentului fiscal al veniturilor

Deduceri admise la calculul impozitului pe profit

În ceea ce priveşte deductibilitatea rezervelor legale, prevederile legale

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt

Alternativ, contribuabilii care nu au optat pentru regimul de amortizare

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

2.3.3. TRATAMENTUL FISCAL AL CHELTUIELILOR

Ca un element de noutate introdus de Legea nr. 414/2002, faţă de ultima

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

În ceea ce priveşte reducerile de naturǎ comercială şi/sau financiară

Capital împrumutat = Totalul creditelor şi împrumuturilor cu termene de

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Capitalul propriu = cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve,

Specific în vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare

cap.împrîncep.anului. fiscal  cap.împrsf . per .

Calculul sumelor deductibile:

Pentru a determina nivelul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile şi al

Downloaded by Madalin Costin (djbodo14@yahoo.com)

Deoarece gradul de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral ,

Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare

a) cheltuieli cu dobânzile 30.000

În cazul societăţilor care obţin împrumuturi de la alte entităţi decât

- Nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR ptr. împrumuturile în lei;

Cheltuieli deductibile = Venituri din dobânzi + 10% Celelalte venituri