UNIVERSITATEA „HYPERION” DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER: AUDIT FINANCIAR-CONTABIL ŞI CONSILIERE

PROIECT
TRATAMENTE CONTABILE SI FISCALE.
CONSILIERE FISCALA
-IMPOZITUL PE VENITUL
MICROÎNTREPRINDERILOR–

COORONATOR:
Lect.univ.dr. Ionescu Constantin Aurelian

Masterand: VICTORIA T.A IONESCU

ANUL DE STUDIU: I

Bucureşti
2022
 CUPRINS

INTRODUCERE nr.
pag

CAPITOLUL I: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITUL

MICROÎNTREPRINDERILOR ÎN ROMÂNIA
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.

CAPITOLUL II: TRATAMENTE CONTABILE ŞI FISCALE PRIVIND

IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR - STUDIU DE
CAZ
2.1. Operaţiuni contabile aferente lunii octombrie
2.2. Operaţiuni contabile aferente lunii noiembrie
2.3. Operaţiuni contabile aferente lunii decembrie
2.4. Determinarea impozitului pe venitul microîntreprinderi
2.5. Determinarea profitului contabil

CONCLUZII

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
 INTRODUCERE

Când se vorbeşte de sistemul fiscal, considerăm că nu se pot omite şi

alteelemente importante ale acestuia, în afara impozitului, cum ar fi: legislaţia fiscală
care are rolul creeării condiţiilor legale şi de reglementare a fiscalitşţii incluzând
atâtdrepturile şi obligaţiile autorităţii fiscale cât şi cele ale contribuabililor şi
aparatuluifiscal chemat să realizeze aplicarea legislaţiei fiscale în interesul puterii
publice dar, fără afectarea personalităţii şi drepturilor de care se bucură contribuabilul
potrivitlegislaţiei fiscale şi a celei generale.

În cadrul general al finanţelor publice ale unei ţări, fiscalitatea se delimitează

ca un ansamblu coerent de norme care reglementează impunerea contribuabililor
şifundamentează juridic impozitele şi taxele.

Sistemul fiscal este un produs al gândirii, deciziei şi acţiunii factorului uman,

caurmare a evoluţiei societătii umane, creat iniţial pentru a răspunde unor obiective
financiare, la care ulterior s-au adăugat obiective de natură economico-socială. Dacă
realizarea obiectivelor de ansamblu ale sistemului necesită existenţa deciziilor
strategice, realizarea scopului pe termen scurt vizează realizarea deciziilor tactice.

Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă

aacestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare
relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată.

Sistemul fiscal din România are nevoie de îmbunătăţiri, ţinând seama de

nivelulredus al colectării taxelor şi impozitelor în Produsul Intern Brut faţă de media
dinUniunea Europeană. Veniturile fiscale şi cele nefiscale au reprezentat în 2011
doar 32,5% din PIB, cu 12,1 puncte procentuale sub media europeană.
 CAPITOLUL I: POLITICI FISCALE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITUL
MICROÎNTREPRINDERILOR ÎN ROMÂNIA

1.1 Microîntreprinderile în România

O microîntreprindere reprezintă cel mai simplificat model al întreprinderilor şi totodată
cea mai răspândită formă de organizare a activităţii economice în ţara noastră.
În termeni generali, o microîntreprindere reprezintă o organizaţie alcătuită din una
sau mai multe persoane, care desfăşoară activităţi, utilizând de regulă mijloace
economice, în vederea obţinerii de profit.
Denumirea de microîntreprindere a fost introdusă oficial în terminologia fiscală prin
publicarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001, moment în care a fost formulată şi o
definiţie explicită a acestei forme de organizare la nivelul economiei. O definire
adecvată a noţiunii de microîntreprindere era necesar a fi realizată pentru că numai
în acest mod poate fi înţeles rolul pe care acest sector îl are în economie.
Aşadar începând cu anul 2001, articolul 112 din Codul Fiscal al României, definea
microîntreprinderea ca fiind o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ
următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
 realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul
bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital sau în
domeniul jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;
 are de la 1 până la 9 salariaţi, inclusiv;
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 de euro;
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
autorităţile locale.
Aceste condiţii au suferit însă dupa cum vom vedea în continuare o serie de modificări în perioada
2001- 2014, în special în ceea ce priveşte volumul veniturilor realizate de către o entitate pentru a fi
încadrată în categoria microîntreprinderilor, natura activităţii desfăşurate şi numărul de salariaţi,
modificări datorate în special evoluţiei mediului economic din ţara noastră.
Conceptul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a fost introdus în ţara noastră tot în anul
2001, fiind considerat atunci ca o pârghie optimă pentru capitalizarea firmelor de mici dimensiuni, în
lipsa unui acces facil la credite.
În România, microîntreprinderile beneficiază în momentul actual de un regim fiscal avantajos, ele
datorând la bugetul de stat un impozit de 3% pe veniturile realizate. Acest model de impozitare este
avantajos atât din perspectiva micilor întreprinzători, în special al societăţilor cu marje mari de
profitabilitate, cum ar fi companiile IT, sau de comerţ, dar şi din perspectiva statului care pot spori
astfel sumele colectate la bugetul de stat, menţinând totodată o presiune fiscală redusă asupra
micilor întreprinzători.
Astfel, potrivit normelor fiscal în vigoare, o microîntreprindere este o societate comercială normală
care beneficiază, în plus faţă de alte societăţi comerciale, de posibilitatea de a fi impozitată cu un
procent de 3% din cifra de afaceri, spre deosebire de societăţile comerciale care se supun impozitului
pe profit de 16%.

2.1 Regimul fiscal al microîntreprinderilor din România

Deşi reprezintă o metodă de impozitare relativ recentă pentru sistemul fiscal din România, fiind
introdusa abia în anul 2001, reglementările privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor au fost
modificate de mai multe ori, statul încercând o optimizare a acestei practici fiscale, în scopul
asigurării unui echilibru între volumul resurselor colectate la bugetul de stat şi presiunea fiscală
aplicată micilor întreprinzători, în raport de condiţiile favorabile sau mai puţin favorabile oferite de
mediul economic.
Dacă înainte de anul 2013 impozitul aplicat veniturilor microîntreprinderilor reprezenta o opţiune
pentru contribuabili în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor, odată cu publicarea OG nr.8/2013 în
Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare a a modificărilor privind anumite reglementări, acest tip de
impozit are caracter obligatoriu pentru condiţiile stabilite în actul normativ.
Totodată, OG nr.8/2013 a modificat şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o entitate pentru
a fi considerată microîntreprindere,micşorând plafonul veniturilor de la 100.000 la 65.000 de euro şi
abrogând condiţia privind numărul de salariaţi.
Pentru determinarea plafonului de venituri de 65.000 de euro se va utiliza cursul de schimb de la
închiderea exerciţiului financiar precedent.

Potrivit articolului 112 ^2 din Codul Fiscal, o microîntreprindere plătitoare de impozit pe profit este
obligată la plata impozitului pe venit începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 112 ^1.
Cota de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor se menţine la nivelul de 3% din veniturile
înregistrate de entitatea în cauză. Pentru calcularea sumelor datorate bugetului de stat este necesar
să determinăm baza impozabilă, la care vom aplica cota de impozitare şi care se compune din
veniturile din orice sursă, mai puţin:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

  veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

 veniturile din subvenţii de exploatare;

 veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;

 veniturile realizate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.

Exemplu de determinare a bazei impozabile şi a impozitului pe profit:

În perioada 1 februarie 2014 - 31 decembrie 2014, o microîntreprindere realizează următoarele
venituri:
o venituri din servicii în curs de execuţie: 8.000 lei;
o venituri din prestări servicii inginerie: 30.000 lei;
o venituri din vânzare de softuri: 70.000 lei.

Rezolvare: Baza impozabilă este de 100.000 lei (30.000 lei + 70.000 lei), iar impozitul pe venitul
microîntreprinderilor este de 3.000 lei (100.000 lei x 3%) cumulat pentru tot anul 2014. De menţionat
că veniturile în curs de execuţie în valoare de 8.000 lei nu sunt incluse în baza de impozitare.
 CAPITOLUL II: TRATAMENTE CONTABILE ŞI FISCALE PRIVIND
IMPOZITUL IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR -
STUDIU DE CAZ

2.1. Operaţiuni contabile aferente lunii octombrie

Presupunem că o microîntreprindere se înființează în octombrie 2021, neplătitoare de

TVA, iar în cursul lunii desfăşoară următoarele operaţiuni:

1. Se subscrie capital social în valoare de 200 lei.

2. Se depune capitalul subscris în contul de la bancă.

 concomitent:

3. Asociatul acordă un împrumut temporar entităţii în valoare de 1.000 lei, pentru plata
cheltuielilor de înfiinţare pe baza unui Contract de împrumut şi a Dispoziţiei de încasare către
casierie:

4. Se înregistrează cheltuielile cu taxele la Registrul Comerţului şi alte cheltuieli de

constituire în valoare de 996 lei recunoscute ca imobilizări necorporale:

5. Se achită contravaloarea cheltuielilor cu taxele la Registrul Comerţului şi alte

cheltuieli de constituire în valoare de 996 lei:

6. Se înregistrează venituri din prestări de servicii către un client în valoare de 24.000

lei:

7. Se încasează prin bancă contravaloarea serviciilor prestate către un client în valoare

de 24.000 lei:

8. Se achiziţionează mobilier şi aparatură birotică în valoare de 12.000 lei (valoarea

fiecărui bun este sub 2.500 lei, astfel vor fi clasificate drept obiecte de inventar).
 9. Se achită prin bancă datoria faţă de furnizorul de mobilier şi aparatură birotică în
valoare de 12.000 lei:

10. Se dau în folosinţă obiectele de inventar pe baza de Proces-verbal de dare în

folosinţă:

11. Se retrage numerar din bancă 5.000 lei pentru a fi depus în casierie:

concomitent:

12. Se înregistrează cheltuieli cu întreţinerea sediului, utilităţi în valoare de 400 lei şi

pază în valoare de 1.100 lei:

13. Se plătesc furnizorii de utilităţi şi pază în numerar:

 14. Se înregistrează pe baza extrasului de cont comisioane bancare în valoare de 30
lei:

15. Se înregistrează dobânda aferentă contului bancar în valoare de 3 lei:

16. Se decide amortizarea cheltuielilor de constituire în 12 luni (996 lei /12 luni = 83
lei/lună):

17. Închiderea conturilor de venituri pentru luna octombrie 2021:

18. Închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii octombrie 2021:

D 5311 C
„Casa în lei”
 SF
Sold final debitor în Registrul de casă (5311):

D 5121 C
„Conturi la bănci în lei”

SF
Sold final debitor în contul curent (5121)

2.2. Operaţiuni contabile aferente lunii noiembrie

1. Se înregistrează venituri din prestări de servicii către un client în valoare de 80.000

lei:

2. Se încasează prin bancă contravaloarea serviciilor prestate către un client în valoare

de 80.000 lei:

3. Se înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire 83 lei/lună:

4. Se înregistrează cheltuieli cu întreţinerea sediului, utilităţi în valoare de 600 lei şi

pază în valoare de 1.100 lei:
 5. Se plătesc furnizorii de utilităţi şi pază în numerar:

6. Se înregistrează cheltuieli cu materialele nestocate în valoare de 8.000 lei, chirii:

12.000 lei, taxe: 1.500 lei:

7. Se plătesc datoriile către furnizorii cu materialele nestocate în valoare de 8.000 lei,

chirii: 12.000 lei, taxe: 1.500 lei, prin contul curent de la bancă:

8. Se înregistrează pe baza extrasului de cont comisioane bancare în valoare de 50 lei:

9. Se înregistrează dobânda aferentă contului bancar în valoare de 5 lei:

10. Închiderea conturilor de venituri pentru luna noiembrie 2021:

11. Închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii noiembrie 2021:

 D 5311 C
„Casa în lei”
SI

RD RC
TSD TSC
SF
Sold final debitor în Registrul de casă (5311):

D 5121 C
„Conturi la bănci în lei”
SI

RD RC
TSD TSC
SF
Sold final debitor în contul curent (5121):

2.3. Operaţiuni contabile aferente lunii decembrie

1. Se înregistrează venituri din prestări de servicii către un client în valoare de 40.000

lei:

2. Se încasează prin bancă contravaloarea serviciilor prestate către client în valoare de

20.000 lei, urmând ca restul de 20.000 lei să fie achitaţi în luna ianuarie 2021:
 3. Se înregistrează amortizarea cheltuielilor de constituire:

4. Se înregistrează cheltuieli cu întreţinerea sediului, utilităţi în valoare de 800 lei şi

pază în valoare de 1.100 lei:

5. Se retrage numerar din bancă 3.000 lei pentru a fi depus în casierie:

concomitent:

6. Se plătesc furnizorii de utilităţi şi pază în numerar:

7. Se înregistrează cheltuieli cu materialele nestocate în valoare de 6.200 lei, chirii:

12.000 lei, transport: 1.500 lei:

8. Se plătesc datoriile către furnizorii cu materialele nestocate în valoare de 6.200 lei,

chirii: 12.000 lei, taxe: 1.500 lei, prin contul curent de la bancă:
 9. Se primeşte o sponsorizare în valoare de 8.000 lei:

10. Se achită contribuţii profesionale în valoare de 7.000 lei:

11. Se înregistrează pe baza extrasului de cont comisioane bancare în valoare de 30

lei:

12. Se înregistrează dobânda aferentă contului bancar în valoare de 5 lei:

13. Închiderea conturilor de venituri pentru luna noiembrie 2021:

14. Închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii noiembrie 2021:

 D 5311 C
„Casa în lei”
SI

RD RC
TSD TSC
SF
Sold final debitor în Registrul de casă (5311):

D 5121 C
„Conturi la bănci în lei”
SI

RD RC
TSD TSC
SF
Sold final debitor în contul curent (5121):

2.4. Determinarea impozitului pe venitul microîntreprinderi

Se determină impozitul pe venitul microîntreprinderii pentru trimestrul IV 2021:

În trimestru IV 2021 entitatea a înregistrat următoarele venituri – conform rulajelor
din Balanţa de verificare:

A. Venituri din servicii prestate:

B. Venituri din dobânzi:
C. Venituri din sponsorizare:
Total venituri:
Impozitul pe venitul microîntreprinderii:
 1. În contabilitate la data de 31.12.2021 se înregistrează impozitul pe venitul
microîntreprinderii:

2. Se închide contul de cheltuială:

Impozitul determinat şi înregistrat în contabilitate se va declara prin formularul 100 şi

se va plăti la Bugetul de stat până pe data de 25.01.2021.

2.5. Determinarea profitului contabil

Profitul contabil înregistrat în primul an de funcţionare se determină astfel:

A. Total venituri:
B. Cheltuieli totale:
C. Profit contabil:

1. În contabilitate la data de 31.12.2021 se înregistrează constituirea rezervei legale

care trebuie să fie minim 20% din valoare capitalului social:

2. La începutul anului 2022 se închid conturile 121 şi 129:

3. La întocmirea situaţiilor financiare asociatul unic decide repartizarea sumei de .......

lei la dividende. La data deciziei, în 2022, se înregistrează distribuirea dividendelor:

4. La data plăţii acestora:

- se reţine la sursă impozitul pe dividende de 5% din valoarea acestora
- se plăteşte asociatului dividendul net

- se declară până la 25 a lunii următoare impozitul reţinut în Declaraţia 100 şi se

achită:
CONCLUZII
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
 CERINTE DE REDACTARE

OGLINDA PAGINII
 Format A4 (297x210) ;
 Margini: sus 2,50 cm, jos 2,50 cm, stânga 3,00 cm (pentru a permite legarea
lucrării), dreapta 2,00 cm, îndoitură 0 cm, antet 1,27 cm, subsol 1,27 cm ;
 Font corp text: Times New Roman sau Arial, dimensiune 12, spaţiere între rânduri:
un rând şi jumătate, aliniat justify ;
 Redactarea se realizează continuu, fără spaţii libere, cu excepţia rândurilor dintre
titlurile de capitole şi text, dintre paragrafe sau dintre text şi figuri, tabele ;
 Numerotarea paginilor se face de preferinţă în colţul din dreapta jos, cu cifre arabe,
mai mici decât corpul textului fără punct, paranteză sau linie oblică.

5. CAPITOLUL
 Titlul capitolului, se redactează : 14pt, bold, capital, left, tab-1.27 cm;
 Capitolele încep pe o pagină nouă, şi se evită ca acestea să se finalizeze doar cu 2-
3 rânduri pe ultima pagină. Marginea superioară de pe prima pagină a unui capitol
va avea 5 cm;
 Titlurile de capitole trebuie să aibă continuitate în numerotare.

6. Subcapitolul
 Titlul subcapitolului se redactează : 14pt, bold, left, tab – 1.27 cm.

7. Tabelele şi figurile (grafice, hărţi, desene, schiţe etc.) :

 Se aliniază la centru, se numerotează pe capitole, în ordinea redactării lor, fara a se
depăşi spaţiul paginii de lucru. Când o figură este realizată în Microsoft Word, toate
componentele grafice ale acesteia se vor grupa într-un singur obiect grafic (se selectează toate
componentele grafice ale figurii, apoi clic dreapta şi opţiunea Grouping, apoi Group).
 Numărul tabelului, graficului sau figurii se redactează în stil italic, înaintea titlului;
ambele vor fi plasate centrat deasupra tabelului.
 Denumirea tabelului, graficului sau figurii se redactează cu acelaşi font ca şi textul
lucrarii.
 Sursa (dacă este cazul) se plasează sub figură, tabel sau grafic, aliniată la centru, cu un
corp de text mai mic.
8. Notele de subsol
 Se vor redacta la un singur rând, cu corp de literă mai mic (de preferat TNR 10),
italic.

9. BIBLIOGRAFIE (14pt, bold, capital, left, tab – 1.27 cm)