Impactul facilităților fiscale acordate angajaților asupra dezvoltării domeniilor

de activitate: experiențe din România

Abstract
Lucrarea tratează nivelul avansului economic pe care l-au resimțit domeniile de activitate
din România, acolo unde au fost acordate facilități fiscale angajaților. În România, începând din
anul 2001, s-a constatat existența unei puternice corelații între stimulentele fiscale și creșterea
competitivității economice și a investițiilor în domeniile vizate.
Acordarea facilităților fiscale angajaților unor domenii de activitate din România reprezintă
un reper de actualitate și contraversat. Domeniile în care sunt acordate facilitățile fiscale salariaților
sunt: construcții, industria alimentară și agricolă, IT, cercetare – dezvoltare, armată, etc.. Pe baza
analizelor am observat evoluația domeniilor enumerate mai sus și în special impactul IT-ului asupra
dezvoltării durabile. Și alte țări precum Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia etc. apelează la diverse
măsuri fiscale pentru a susține diverse domenii de activitate.
În concluzie, acordarea facilităților de ordin fiscal au impact pozitiv atât economic cât și
social, România beneficiind de dezvoltarea unui hub european de IT cu impact major asupra
nivelului investițiilor în intreaga economie. IT-ul îmbunătățește economia sistemelor noi adică cele
care afectează mai puțin mediul înconjurător.

Cuvinte cheie: facilități fiscale, impozit, angajați, competitivitate, sustenabilitate, PIB.

Introducere
Facilitatea fiscală este reflectată în contabilitate sub formă de datorie, în paralel cu contul de
cheltuieli corespunzător, iar aceasta se va stinge în corespondență cu contul de venit. Organele
fiscale au oferit explicații clare legate de acest subiect prin cursuri informative dar și sesiuni
speciale, având printre altele alt scop important – protejarea resurselor bugetului statului. Facilitatea
fiscală reprezintă cumularea taxei sau impozitului nevărsat la buget.
Fiecare societate comercială în funcție de ramura de activitate poate beneficia de anumite
facilități fiscale, care duc la diminuarea obligațiilor angajatorilor, în limitele și normele legii, a
contribuțiilor lunare datorate. Conform Codului Fiscal 1, ramurile de activitate care beneficiază de
facilități fiscale sunt: domeniul construcțiilor - cod CAEN 41.42.43.23.25, sectorul agricol și
industria alimentară – cod CAEN 01.10, industria IT – cod CAEN 5821,5829,6201,6202,6209,
compartimentul de cercetare-dezvoltare – cod CAEN 7220.
Scopul acestui articol urmărește analiza normelor fiscale privind scutirile de impozit, în
domeniile enumerate. Astfel în codul fiscal, legislația necesită ajustari privind impozitul pe venit și
contribuțiile asigurărilor sociale. Putem să afirmăm că datorită acordării facilităților fiscale angajații
din aceste domenii beneficiază de un salariu net mai mare. Acestea sunt susținute de previziunile
făcute de analiști2, în care s-a confirmat faptul că impactul bugetar a fost în creștere cu 2,2 miliarde
lei în anul 2022 iar în anul 2023 va fi de 13,4 miliarde de lei.
Articolul abordează acordarea facilităților fiscale pentru domeniul de activitate IT și rolul
acestora privind impactul asupra economiei.
Rentabilitatea reprezintă obținerea de venituri ce depășește valoarea costului implicat. Analiza
rentabilității este esențială în determinarea riscului de piață. În opinia autorului Stefăniță Șușu 3 în
cartea ,,Analiză economico-financiară-indicatori pentru sănătatea afacerii’’ indicatorul este descris
ca o formă de exprimare necesară eficienței economice, care demonstrează capacitatea firmei de a
obține profit. Se va analiza rentabilitatea firmelor din domeniul IT și capacitatea lor de a căpăta
profit în concordanță cu facilitățile oferite de stat.
În concluzie, lucrarea constă în analiza impactului pe care facilitățile fiscale le-au avut asupra
salariaților și determinarea avansului economic pe care l-au resimțit domeniile de activitate
implicate.
 1. Arhitectura facilităților fiscale acordate angajaților din România
Facilitățile fiscale sunt definite ca fiind măsurile fiscale adoptate de către stat sau de alte
autorități fiscale, pentru a sprijini anumite activități economice și sociale. Aceste măsuri vizează în
primul rând reducerea sau eliminarea impozitelor și taxelor, dar și acordarea deducerilor fiscale.
Acestea sunt acordate pentru a sprijini anumite sectoare economice din România, de a
susține și a stimula investițiile în anumite zone geografice sau pentru a contribui la promovarea
anumitor politici sociale. Totodată, acestea sunt oferite cu scopul de a diminua obligațiile fiscale
suportate de contribuabili. Beneficiile acordate sunt o modalitate de a susține dezvoltarea
economică și socială, pentru a încuraja investițiile în domeniile economice dar și de a reduce
riscurile privind creșterea economică.
Angajații si angajatorii beneficiază de facilități fiscale intr-un mod echitabil și transparent
prin respectarea anumitor criterii:
Pentru o delimitare cât mai bună a tipurilor de facilități, le vom enumera în funcție de cele
mai comune norme:
 În funcție de obiectivele economice: facilitățile fiscale sunt acordate pentru a
încuraja si a sprijini sectoare productive ale țării. De exemplu, statul poate acorda
beneficii fiscale pentru investițiile4 în cercetare-dezvoltare, în anumite companii din
sectoare cu potențial de creștere.
 În funcție de nevoile sociale: pot beneficia de facilități, persoanele cu dizabilități, cei
cu venituri mici sau familiile cu copii.
 În funcție de zona geografică: zonele țării slab dezvoltate pot dispune de facilități
fiscale pentru a atrage investiții.
 În funcție de nivelul veniturilor: facilitățile fiscale sunt acordate pentru a reduce
impozitele privind cheltuieli cu sănătatea și educația.
 În funcție de performanța financiară: sunt oferite facilități fiscale companiilor
dezvoltate care creează multe locuri de muncă și fac investiții.

1.1 Facilitățile fiscale în sectorul agricol și industria alimentară

Acordarea facilităților în sectorul agricol și industria alimentară sunt aprobate prin OMF 5
nr.1525/2022 din 19.06.2022 și sunt valabile până la sfârșitul anului 2028, inclusiv. Aceste facilități
sunt:
Pentru angajat:
 Eliminarea plății impozitului pe venit, aferent veniturilor din salarii;
 Micșorarea contribuției la asigurările sociale (de la 25% la 21,25%);
 Scutirea CASS;
Pentru angajator:
 Reducerea CAM (de la 2,25% la 0,27%);
 Scutirea CAS datorate de angajator pentru condiții speciale de muncă;
Pentru a beneficia de facilitățile fiscale, angajații și angajatorii sunt nevoiți să îndeplinească
anumite condiții:
1. Angajatorii să desfășoare în România activități din sectorul agricol și industria
alimentară cu anumite coduri CAEN:01,10;
2. Să realizeze cifră de afaceri aferentă codurilor CAEN enumerate în limită de cel puțin
80% din cifra totală de afaceri;
3. Scutirea se aplică pentru salariul brut de încadrare de minimum 3.000 lei lunar și
respectiv 8 ore de muncă pe zi, partea ce depășește acest venit nu beneficiază de scutire.
Evoluția veniturilor din agricultură este mult mai mică față de celelalte sectoare economice,
drept consecință, aceasta a determinat oferirea acestor beneficii fiscale.

1.2 Impactul facilităților în domeniul construcțiilor

Sfera construcțiilor reprezintă o ramură importantă pentru dezvoltarea economică a țării.
Declinul economic din sfera construcțiilor înregistrat în anii precendenți a determinat implicarea
statului prin acordarea facilităților fiscale.
Grafic nr.1: Evoluția cifrei de afaceri în domeniul construcțiilor

În perioada analizată a anilor 2009-2020 se observă că introducerea facilităților fiscale în

domeniul construcțiilor din anul 2019 prin OUG6 nr.114/2018 are un impact pozitiv comparativ cu
anii precedenți și se preconizează în continuare o creștere.

Figura nr.2: Ponderea medie pe an a macro-sectoarelor pentru perioada 2014 – 2019

Sursa: INS, Eurostat.

Pentru perioada anilor 2014 -2019 se observă că dezvoltarea activității desfășurată în
construcții este stagnată față de celelalte ramuri economice, de exemplus sfera Swift (IT) este în
continuă creștere privind PIB-ul real.
Pentru a stimula sfera construcțiilor în anul 2023 s-au prevăzut și s-au aprobat mai multe
facilități fiscale aplicabile angajaților cât și angajatorilor.
Prin urmare acestea sunt:
 Angajat-salariul minim trebuie să cuprindă valoarea de 4.000 lei pentru norma întreagă,
începând din data de 01.01.2023, iar salariul de 3.000 lei va fi oferit celor cu un program de
muncă de 6 ore/zi;
 Vor fi scutiți de la plățile pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate - CASS 7,
scutirea dată va fi valabilă până la data de 31.12.2028;
 Categoriile de persoane angajate în domeniul dat vor fi exceptați de achitarea contribuției
asigurărilor sociale cu aproximativ 3,75%, drept urmare CAS 8 va fi de 21,25%, până la data
de 31 decembrie 2028.
 Scutirea impozitului de 10%.
Societatea comercială dispune de facilități fiscale dacă deține unul dintre codurile CAEN
corespunzătoare dar să îndeplinească și următoarele condiții:
 Angajatorii trebuie să înregistreze cifra de afaceri (cifra de afaceri totală ) specifică
activității de minim 80%;
  Venitul brut lunar oferit și cele similare salariilor efectuate de persoanele fizice la care se
practică scutirea, este determinată pentru salariul brut de 8 ore/zi de muncă – minimum de
4.000 lei lunar în anul 2023;
 Scutirea oferită este aplicată la sumele din venitul brut realizat din salarii/lună până la
valoarea de 10.000 lei, inclusiv.

1.3 Avansul industriei IT sub impactul slăbirii sarcinii fiscale asupra muncii
În România în perioada anului 2001, industria IT a fost percepută ca un domeniu slab și fără
potențial în viitor. Unul dintre cele mai importante obstacole 9 a fost sarcina fiscală mare asupra
muncii. Impozitul pe venit era crescător și oscila între 18% și 40%. Pentru unii programatori
dezavantajul fiscal reprezintă salariul net redus, drept consecință determină emigrarea în alte țări.
România propune în 2001 o facilitate importantă privind scutirea impozitului pe venit acordată
angajaților cu studii în IT.
Pentru a beneficia de a această scutire, salariații trebuie să fie angajați în cadrul firmelor din
domeniu, respectiv codurile CAEN: 5821, 5829, 6201, 6202, 6209.
Facilitățile fiscale oferite domeniului IT pentru angajator sunt:
 Cheltuieli deductibile dacă sunt suportate de către angajator, care țin de activitățile de
telemuncă pentru salariați;
 Cheltuieli deductibile considerate integrale la calculul impozitului pe profit, cum ar fi cele
pentru funcționarea adecvată a instituțiilor de învățământ10;
 Cheltuieli deductibile pentru tichetele de masă oferite salariaților din firmă 11;
 Cheltuieli deductibile privind cadourile oferite angajaților, care fac parte din cheltuielile
sociale12;
Una dintre cele mai importante facilități fiscale oferite în domeniul IT pentru angajat
reprezintă scutirea impozitului pe venit în cotă de 10%, aplicate veniturilor din salariu.
Pentru orice facilitate13 acordată de stat este nevoie de îndeplinirea anumitor condiții, cum ar
fi:
 Posturile angajaților trebuie să corespundă listei cu ocupațiile menționate în codurile
CAEN;
 Este necesară o diplomă ce atestă finalizarea studiilor de învățământ superior
acreditată;
 Societatea a obținut de-a lungul anului fiscal anterior venituri specifice activității de
IT în documentele contabile (balanța analitică);
 Veniturile obținute de mai sus trebuie să aibă aproximativ valoarea în lei a 10.000
euro, pentru angajații care sunt eligibili privind scutirea impozitului pe venit.

Figura nr 4: Dezvoltarea producției din domeniul IT

Sursa: INS, Eurostat

 Evoluția sectorului IT în perioada anilor 2013–2014 se datorează modificărilor legislative
favorabile, cum ar fi mărirea ariei de aplicabilitate a facilităților fiscale pentru salariații IT în anul
2013. Se observă în grafic că în perioada anilor 2014–2019, după introducerea facilităților fiscale,
se determină un avans economic al creșterii nominale (circa 12%) față de celelalte domenii
relevante.
Unul dintre cei mai importanți indicatori economici pe piață reprezinta PIB-ul, care
semnifică suma valorii economice pentru totalitatea mărfurilor și serviciilor adresate consumatorilor
finali, ce sunt fabricate în fiecare sector de activitate economic pentru o anumită țară. Acesta este
determinat în funcție de regiuni și localități.

Figura nr. 5: Impactul serviciilor IT în evoluția Produsului Intern Brut al României

Sursa: INS, Banca Mondială, Prelucrări suplimentare

Valorile afișate sunt relevante comparativ cu mărimea industriei, care sunt situate într-un
proces de dezvoltare continuu. Drept urmare, domeniul IT și serviciile lor contribuie considerabil la
creșterea PIB-ului de 3 ori mai mult ca ponderea sa . Deci, se constată că în medie de 75% - 80%
din toată contribuția pentru creșterea reală provocată de sectorul de informații în perioada anilor
2014 – 2019 provine din industria software.

Figura nr. 6: Contribuția IT-ului la creșterea considerabilă a PIB-ului/contribuția IT la

formarea PIB

Sursa: INS, Eurostat

Raportul mare dintre valoarea adăugată brută și ponderea în ascensiune pentru formarea
PIB, consolidează relevanța industriei sectorului IT în economia națională.
 Gradul de productivitate reprezintă cel mai important factor de producere în sfera serviciilor
IT. Conform datelor din Eurostat există două categorii de țări opuse în ceea ce privește progresul
informatic, care sunt:

Țări axate pe Țări axate pe

inovație outsourcing

Cehia Slovenia Bulgaria România Ungaria

Estonia

,,Țări axate pe inovație’’- se definesc ca fiind țările în care se înregistrează o productivitate a

muncii dar și un cost cu forța de muncă, mai ridicate.
,,Țări axate pe outsourcing’’- particularitatea lor fiind aceea că ele se bazează pe forța de
muncă ieftină. Gradul de înglobare a tehnologiilor soft în planul economiei naționale este redus,
drept urmare nivelul salarial fiind mai mic.
În baza analizelor făcute, serviciile IT și anume domeniul software din ,,Țările axate pe
outsourcing’’ se dezvoltă într-un ritm mai rapid. Țara noastră se situează printre primele țări ale
clasamentului, privind acest lucru. ,,Țările axate pe inovare’’ dispun de o piață ajunsă deja la
maturitate, deoarece au trecut primele etape de dezvoltare.
Una dintre cele mai importante țări, care marchează un progres economic în sfera software și
IT reprezintă Cehia. Cehia făcând parte din categoria țărilor axate pe inovare. Ea dispune de o
industrie destinată IT-ului de aproximativ 1,5 – 214 ori mai ridicată, comparativ cu România, care
produce o valoare adăugată de 1,6 ori mai mare, în raport cu numărul persoanelor care lucrează în
această industrie importantă. Față de România, industria cehă de IT, în ultima perioadă a avut un
progres moderat, dar per total dispune de ,,baze mai robuste de creștere’’.
Cehia în comparație cu România are un număr de personal ce lucrează în industria IT de 1,2
ori mai mare, deși demografia acesteia este mai redusă față de țara noastră. La fel dispune de un
cost cu forță de muncă cu 50% mai mare.

Prezentarea comparativă a impozitului pe venit pentru angajații din IT din diferite țări
Țara Impozit pe venit
România 0% impozit pe venit
Republica 15% impozit pe venitul persoanelor fizice
Cehă Un impozit suplimentar de 7% ,, supra taxa de solidaritate” se aplică veniturilor
salariale brute care depășesc de 48 de ori salariul mediu
Slovenia 19% impozit pe venit
Ungaria 15% impozit pe venitul aferent salariilor
Sursa: Prelucrare proprie
România beneficiază de un set de facilități fiscale acordate de către stat avantajoase, mai ales
pentru domeniul IT. Observăm că țările comparative - Cehia, Ungaria și Slovenia nu dispun de
aceste facilități, ba chiar au un nivel al impozitului pe venit ridicat. Aceste țări urmăresc o perioadă
de dezvoltare a serviciilor IT oferind salarii mari angajaților. În Slovenia, un salariu net pe an pentru
seniori în domeniu IT este de 38.700 euro față de România, unde salariul este de 35.500 euro.
Totuși România15 oferă salarii pentru începători cu 25% mai ridicate față de Polonia16 sau Croația.
 2. Competitivitatea în era inteligenței în rețea
Manifestarea productivității înseamnă competitivitate, avantajul ce permite unei firme să
domine o industrie. Pentru a fi competitivă în ,,noua economie” 17 de astăzi a pieței electronice
globale, o firma din domeniul IT nu poate merge singură. Pentru a fi o companie de succes, trebuie
să concureze într-o industrie proactivă, să atragă o bază selectivă de consumatori și să abordeze o
strategie de inovare deschisă schimbărilor și pregătită mereu de colaborare.
Lumea devine un imens centru comercial unde produsele și ideile sunt disponibile peste tot, în
același timp. Acest aspect oferă clienților puterea de a alege, schimbând condițiile concurenței.
Pentru a avea succes, firmele au nevoie de cele mai ixxmportante active globale: concepte,
conexiuni si competențe - care derivă din investiții în educație, investiții și colaborare, împletite
fiind necesare pentru concurență.
Din punct de vedere al valorilor absolute, România se clasează pe locul 3 privind baza de
profesioniști TIC din Europa dupa Cehia și Polonia. Competitivitatea industrială la nivel național de
SW&IT există, în special, datorită situației admirabile, în ceea ce privește accesul la resursele
umane, în comparație cu majoritatea țărilor din spațiul economic european. Țara noastră dispune de
un cost cu forța de muncă scăzut față de alte state.

Grafic nr.2: Distribuirea programatorilor în funcție de costurile orare în Europa( %, dolari/oră)

Statisticile afișate în graficul de mai sus, arată cum țara noastră se clasifică pe ultimul loc privind
costul cu forța de muncă în domeniul IT comparativ cu celelalte țări din Europa. Doar 3% dintre
programatorii din România ,,costă’’ peste 50 de dolari/oră, urmată de Bulgaria cu 4%. Germania
prezintă cei mai mulți programatori ce sunt plătiți cu peste 50 de dolari/oră proporția fiind de
aproximativ 29%.

3. Rolul TIC în dezvoltarea sustenabilă

Dezvoltarea durabilă18 este creșterea care răspunde cerințelor prezentului fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabilă necesită
deconectarea creșterii economice de impactul asupra mediului înconjurator și de utilizarea
resurselor naturale. Acest articol prezintă o privire de ansamblu despre abordările existente de
utilizare a TIC-ului în serviciul sustenabilității. Această apreciere conduce la concluzia că o
îmbinare de strategii de eficiență și suficiență ar fi cea mai eficace modalitate de a stimula inovațiile
ce vor elibera potențialul TIC, de a susține sustenabilitatea.
Împlementarea unor măsuri fiscale sustenabile ce cuprind anumite facilități suplimentare de
încurajare a investițiilor în domeniul IT, vor asigura echilibrul pe termen lung a condițiilor de
creștere ale industriei. Aceste măsuri vor îmbunătăți competitivitatea României în comparație cu
alte țări.
Deși țara noastră este întotdeauna în urmă privind capacitatea de invoare 19, având printre
cele mai subestimate eforturi din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB. Avantajul
ce se referă la costul minim cu forța de muncă nu se dovedește a fi sustenabil în viitor, de aceea sunt
necesare aprobarea unor măsuri dedicate tranziției domeniului către un model economic bazat pe
inovare. Mediul înconjurător trebuie protejat, de aceea creșterea utilizării mijloacelor de transport în
comun duce la scăderea emisiilor de carbon dar și la reducerea consumului de energie. Reformele 20
în domeniul IT au îmbunătățit deja transportul public prin utilizarea cardurilor inteligente, biletele
pe telefon, eliminând astfel folosirea preponderent a biletelor de hârtie. Totodată serviciile GPS
permit o îmbunătățire a preciziei din ce în ce mai bună.
Anul 2023 revine cu îmbunătățirea parcurilor auto la nivelul țării privind achiziționarea de
mașini electrice. Vehiculele full electrice reduc drastic emisiile de carbon iar aici, domeniul IT,
contribuie prin măsuri, precum o localizare mai bună a stațiilor de încărcat dar și o încărcare mai
rapidă a vehiculelor. În timp ce unii rămân pesimiști cu privire la aceste schimbări tehnologice,
laureatul Robert Shiller crede că ,,idealismul exprimat în pași concreți, poate lupt împotriva
schimbărilor climatice”, așa cum am amintit mai sus de orașul Copenhaga.

Grafic nr.3: Evoluția numărului de înmatriculări anuale de vehicule electrice în România

La nivelul unităților vândute, procentul mașinilor electrice în anul 2021 demonstrează o

creștere majoră față de anul 2011. În România se observă o creștere considerabilă a vânzărilor de
mașini electrice la nivel european. Între timp, numărul mașinilor cu motoare diesel a urmărit un
declin în perioada anilor 2019-2021.

Inteligența artificială ne influențează din ce în ce mai mult viața. În țările UE, industria
digitală și aplicațiile destinate companiilor sunt foarte dezvoltate. Datorită AI, cetățenii ar putea
beneficia de servicii de asistență medicală mai bune, autovehicule și alte sisteme de transport mai
sigure. În cazul companiilor, AI poate facilita dezvoltarea unei noi generații de produse și servicii
chiar în sectoare în care companiile europene dețin deja poziții solide: economia verde și circulară,
echipamentele, agricultura, asistența medicală, moda și turismul.
Spre exemplu, un model de serviciu public ce implică inteligența artificială este ChatGPT,
ce este un chatbot lansat de OpenAI în noimebrie 2022. A fost lansat ca prototip și a atras atenția
pentru răspunsurile sale detaliate în multe domenii de cunoaștere. ChatGPT este un model lingvistic
de mare amploare care utilizează inteligența artificială pentru a purta conversații textuale cu
utilizatorii.
 Concluzii
Deci, în cadrul acestui articol, am concluzionat că România comparativ cu țările din Europa
(Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia) este singura țară care acordă acest tip de stimulente 21 fiscale în
IT. Aceste facilități fiscale importante se referă la impozitul pe venit și la contribuțiile sociale
aplicate. Aceste facilități fiscale au adus beneficii considerabile în viața economică, politică și
socială:
 Progresul considerabil remarcat în societatea digitală – ce semnifică introducerea
instrumentelor software performante în activitățile cotidiene;
 Evoluția resurselor umane – nivelul educațional semnifică un domeniu principal de atenție
pentru domeniul IT și serviciile software din România, unde cele mai multe companii sunt
interesate de proiectele educaționale, ce ajută la dezvoltarea anumitor competențe digitale,
cum ar fi:cursuri de IT, burse oferite studenților pentru atestarea în această tehnologie,
anumite programe specializate în educație pentru copii dintr-un mediu neprielnic;
 Facilitarea inovației –Creșterea productivității și prosperitatea companiilor datorită
introducerii serviciilor Soft bine dezvoltate, cum ar fi: permiterea progresului unor orașe,
 conectarea unor instituții guvernamentale din țară, introducerea platformelor de educație la
dinstanță (Zoom, Teams).
 Susținerea comunităților locale – contribuirea considerabilă la îmbunătățirea colectivităților
în care activează intern sau extern22, de exemplu: acțiuni de donare de sânge, promovarea
unei vieți sănătoase, unele acțiuni desfășurate local pentru protejarea mediului ambiant. La
fel în timpul pandemiei Covid-19, companiile au susținut sistemul medical din România prin
acordarea de tehnologii gratuite.

Bibliografie
1
Codul Fiscal, art. 60.
2
https://www.bursa.ro/oficial-noile-masuri-fiscale-vor-aduce-la-buget-13-4-miliarde-lei-in-2023-67849648
3
Ștefăniță Șușu, Analiza Economică-Financiară, Indicatori pentru sănătatea afacerii, Ed. Economică, anul 2021
4
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_3_2017.pdf accesat la data de 21.03.2023
5
https://static.anaf.ro/static/10/Iasi/material_informativ_08-07-2022.pdf accesat la data 21.03.2023
6
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_114_2018.pdf
7
https://static.anaf.ro/static/10/Brasov/Brasov/Tabel_comp_constructii.pdf, art. 60, pct. 5.
8
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/legislatie/codul_fiscal/ , art 138, lit. a.
9
https://www.zf.ro/analiza/facilitatile-it-in-asteptarea-lui-quot-cum-quot-si-quot-cat-quot-2994791 , accesat la 22.03.2023.
10
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_239_2020.pdf, art. 25.
11
https://mfinante.gov.ro/documents/35673/321943/hot1045_2018_20052019.pdf , art. 5.
12
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023, art. 25, alin. 3.
13
https://infotva.manager.ro/articole/studii-de-caz/facilitati-fiscale-acordate-pentru-companii-care-activeaza-in-domeniul-
it-21079.html, accesat la 22.03.2023.
14
https://networkreadinessindex.org/countries/, accesat la 29.03.2023.
15
https://www.forbes.ro/angajatii-din-din-romania-au-cele-mai-mari-facilitati-fiscale-din-regiune-22088, accesat
29.03.2023
16
https://www.wall-street.ro/articol/Careers/287678/salarii-it-2022-ce-salariu-are-un-programator-it-roman-si-cat-se-
castiga-in-alte-tari.html#gref, accesat la 29.03.2023
17
Elias carayannis, John Sagi (2000) “New” vs. “old” economy: insights on competitiveness in the global IT industry School
of Business and Public Management, The George Washington University, 2115 G Street NW, Washington, DC 20052, USA/
carayannis2001.pdf accesat la 22.04.2023
18
Hilty, Lorenz ; Lohmann, Wolfgang ; Huang, Elaine M. ,,Sustainability and ICT - An overview of the field” . Zurich Open
Repository and Archive, University of Zurich / Hilty_et_al_Sustainability_and_ICT.pdf accesat la data de 22.04.2023
19
Studiu privind impactul industriei de software și servicii IT în economia României. Bucuresti 2021/ document-2022-02-9-
25356644-0-anis-studiu-privind-impactul-industriei (2).pdf accesat la data de 22.04.2023
20
Funk, J. L. IT and sustainability: New strategies for reducing carbon emissions and resource usage in transportation.
Telecommunications Policy (2015)/ IT and sustainability: New strategies for reducing carbon emissions and resource usage
in transportation - ScienceDirect accesat la 02.05.2023
21
Increasing Romania’s competitiveness in the region – R&D and IT tax incentives/ Extended essay reference number: T-
ADIT 289/The Advanced Diploma in International TaxationIncreasing_Romanias_competitiveness_in_the_region.pdf
accesat la 02.05.2023

22