Participarea Cetățenilor în Procesul de Luare a Deciziilor în Administrația Publică

Rolul cetățenilor în procesul de luare a deciziilor la nivelul administrației publice

Matei Gabriela
Introducere

Esența democrației este un sistem de guvernare care este cu poporul și pentru popor.
Aceste cuvinte sunt la fel de adevărate și relevante astăzi ca atunci când președintele american
Abraham Lincoln le-a rostit pentru prima dată în 1863. Acest concept de democrație se aplică
nu numai României, ci și Statelor Unite, Regatului Unit și altor democrații moderne.

În cadrul procesului de luase a deciziilor, consultarea cetățenilor de administrația

publică reprezintă principiu de bază în democrație. Administrațiile publice care doresc să își
îndrepte politicile către cetățean au început să adopte acest principiu.

Percepția oamenilor despre guvernare este influențată de interacțiunea pe care o are cu

acesta. Această percepție generală este legată de reputația dobândită de-a lugul anului și
imaginea pe care și-au format-o cetățenii nu neapărat o consecință a interacțiunii directe cu
administrația publică.

Pentru a funcționa un sistem de sta trebuie să existe o colaborare strânsă între cetățeni și
administrația publică, aceștia trebuie să înțeleagă drepturile și obligațiile pe care le au în
conformitate cu legea in vigoare, să fie informați cu privire la demersurile/schimbările pe care
administrația publică dorește să le facă. Cetățenii nu au doar dreptul de a-și alege
reprezentanții o dată la 4 ani ci și dreptul de a-și exprima liber opinia privind problemele
administrative care influențează comunitatea din care fac parte și să fie consultați în vederea
rezolvării acestor probleme.

Deși consultarea cetățenilor este foarte importantă există anumite portițe și anume: dacă
legea impune consultarea cetățenilor, autoritățile sunt obligate să se supună însă dacă această
obligativitate nu există administrația publică decide dacă se organizează consultarea
cetățenilor. Consultarea publică pe anumite teme reprezintă modalitatea administrației publice
de a testa cum este primită acea temă de cetățeni, de a aduna sugestii, idei, oferind cât mai
multe detalii pentru asigurarea unei bune acceptări a deciziei, astfel cetățenii devin
participanți direcți la procesul de luare al deciziei și nu sunt doar simpli spectatori. In
concluzie, decizia este luată iar administrația publică nu are parte de presiune în procesul
decizional.
Prezentare și Argumentare

În România participarea cetățenilor la deciziile administrative este limitată nu din cauza

legislației ci din cauza lipsei informării. Cetățenii nu își cunosc drepturile pe care le au cum
nici o mare parte a personalului din instituțiile publice nu cunosc obligația de a implica
cetățeanul în procesul decizional.

Una dintre cauzele limitării acestei participări o reprezintă lipsa încrederii. Încrederea
se formează prin transparență, sinceritate și oportunitatea dată cetățenilor de a participa în
procesul guvernării de zi cu zi. Participarea publicului la luarea deciziilor în democrațiile
tradiționale este un proces gradual care necesită parcurgerea anumitor etape. Aceste etape se
suprapun cu două niveluri de participare ca parte a unui model ideal de participare a
cetățenilor.

Primul nivel de participare este informarea, care necesită eforturi atât din partea
publicului, cât și a autorităților locale. Guvernul are obligația de a informa oamenii despre
activitățile și planurile sale, astfel încât aceștia să poată înțelege prioritățile de politică
administrativă ale reprezentanților aleși.

Al doilea nivel se referă la consultarea cetățenilor. Aceasta este o acțiune întreprinsă de

autorități pentru a identifica nevoile cetățenilor, pentru a evalua prioritățile unor acțiuni sau
pentru a colecta idei și sugestii cu privire la o anumită problemă.

Participarea cetățenească oferă o calitate guvernării care poate duce la investiții, resurse
financiare, creșterea profitabilității afacerilor, transferul continuu de informații de la
administrație la om, culegerea de informații de la cetățeni într-un mod eficient, cetățenii
participă ca parteneri egali în administrație deoarece înțeleg problemele.

Participarea cetățenilor reprezintă o combinație de elemente precum informarea,

comunicarea și implicarea în relația stabilită între administrația publică și cetățeni, asigurând
că activitățile guvernamentale sunt dezvoltate ca răspuns la nevoile și dorințele cetățenilor și
susținerea acestora.

Într-o comunitate unde cetățenii sunt implicați în procesul participării lor la deciziile
administrative, administrația locală: oferă informații clare și complete, încurajează cetățenii să
îți exercite acest drept, oferă posibilitatea să își exprime ideile și de a influența într-un mod
corect deciziile și să ofere argumente pentru a stabili fundamentarea deciziei.

În același timp cetățenii trebuie să : înțeleagă drepturile și obligațiile pe care le au

pentru participarea la procesul de luare a deciziilor la nivel local care pot influența direct sau
indirect viețile lor și să fie pregătiți să lucreze eficient pentru ca reprezentanții administrației
publice să rezolve problemele.

Legile care reglementează participarea cetățenilor în România:

- Constituția României : dreptul la informare, obligația autorităților de a informa,

dreptul la asociere, dreptul de a organiza și de a participa la mitinguri, dreptul la
petiționarem dreptul la inițiativă legislativă ș.a.
- Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informații de interes public : orice
instituție publică are obligația de a pune la dispoziția cetățenilor ulterior unei
solicitări verbale sau scrise, informații referitoare la activități care nu intră în
categorii precum: date personale, anchete judiciare, siguranță națională etc.,
informațiile sunt furnizate în 10 zile, doar în cazul unor informații mai complexe
termenul poate fi prelungit la 30 de zile, o serie de informații sunt făcute publice din
oficiu: sursele financiare, datele de contact, buget, bilanț, programe și strategii.
- Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică : se
aplică administrației publice centrale și locale, alese sau numite și a altor instituții
publice care utilizează bani publici și anume: primării, consilii locale, Consiliul
Suprem al Magistraturii etc. Proiectele de hotărâri trebuie făcute cunoscute cu 30 de
zile înaintea adoptării deciziei, anunțul trebuie publicat pe site, la sediu, trimis către
mass-media și persoanelor care au depus o cerere pentru solicitarea acestor
informații.
- Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală : reglementează organizarea
și funcționarea administrației publice locale, conține principiul consultării
cetățenilor în soluționarea problemelor locale, publicarea proceselor verbale ale
ședințelor de consiliu și a actelor normative, dreptul cetățenilor de a propune
Consiliului Județean sau Local proiecte de hotărâri, obligația consilierilor de a
organiza întâlniri periodice cu cetățenii, dreptul cetățenilor de a cere dizolvarea
consiliului local.
- Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale : principiile și cadrul general
privind formarea, administrarea și utilizarea fondurilor publice locale,
 responsabilitățile autorităților administrației publice și a instituțiilor publice
implicate în domeniul finanțelor publice. Această lege afirmă transparența
procesului bugetar, are prevederi cu privire la dezbaterea publică a bugetului local
pentru aprobarea acestuia, stabilește condițiile prin care cetățenii pot contesta
proiectul de buget local.

Alte Legi: Legea nr. 60/1991 privind organizarea adunărilor publice, Legea nr.
189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative a cetățenilor, H.G. nr. 314/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea comisiilor de dialog social în cadrul ministerelor și
prefecturilor.

Ideea participării cetățenești fiind nouă în momentul de față, aceasta ar trebui promovată
de către reprezentanții administrației locale. Liderii locali începând cu primarul și consilierii
locali ar trebui să exprime angajamentul față de participarea cetățenilor cu privire la deciziile
din comunitate în mod frecvent. Pentru o mai bună gestionare a acestei participări cetățenești
o idee bună de pus în practică ar fi ca cetățenii să fie considerați ca niște clienți ai unei
afaceri. Având în vedere faptul că cetățenii plătesc pentru serviciile alocate de administrația
publică locală prin taxe și impozite ei ar trebui să aibă opțiunea de a ”cumpăra” serviciile de
care au nevoie, de cea mai înaltă calitate, într-un mod eficient în funcție de necesitățile și
dorințele lor.

Pe lângă obligativitatea administrației publice locale de a informa cetățenii cu privire la

activitățile și planurile acesteia și cetățenii au următoarele responsabilități : să fie pregătiți să
își exprime opinia și sa contribuie în cazul în care administrația propune ceva ce le poate
afecta interesele, să abordeze într-un mod pozitiv reprezentanții administrației, sa fie atenți și
să observe demersurile pe care vor să le facă cei din administrație, să fie interesați pentru a
înțelege problemele, să existe o colaborare constructivă cu administrația publică pentru a
implementa soluții care sa fie satisfăcătoare pentru ambele părți și nu în ultimul rând să își
exprime ideile clar și complet.

Deoarece aceste idei sunt noi pentru mulți cetățeni români, oficialii administrației
publice locale trebuie să fie pregătiți să încurajeze, să îndrume și să educe publicul cu privire
la aceste responsabilități.

Funcționarii administrativi responsabili au datoria să asculte opiniile oamenilor și să

țină cont de ideile acestora. Ideile cetățenilor pot fi acceptate sau respinse. Cu toate acestea,
dacă este respins, reprezentantul trebuie să explice de ce ideea nu a putut sau nu ar trebui
implementată. Sugestiile și plângerile cetățenilor pot fi acceptate sau respinse, dar nu pot fi
ignorate.

Parteneriatul dintre cetățeni și guvern este determinat de măsura în care cetățenii au

acces la informații care le afectează viață. De exemplu, cetățenii ar trebui să fie implicați în
procesul de elaborare a bugetelor locale. Ei ar trebui să știe cum sunt create bugetele și să aibă
posibilitatea de a le influența prin întâlniri publice, audieri publice, dezbateri și comitete
cetățenești. Acest lucru oferă pentru reprezentanții administrației locale o experiență pe care
o pot valorifica în dezvoltarea unor planuri de participare cetățenească mult mai amplă în
viitor.

Numirea unui facilitator pentru participarea cetățenilor în fiecare compartiment care va

avea rolul de a urmări dacă planul este respectat, acest plan poate fi modificat în funcție de
circumstanțe.

Responsabilitățile facilitatorului:

- Persoană care cunoaște procesele și procedurile administrației locale;

- Persoană care înțelege participarea cetățenească;
- Conștientă de activitățile admninistrației publice locale;
- Găsirea și promovarea participării cetățenești la activitățile care afectează direct
viețile cetățenilor;
- Consultarea cu personalul coordonator despre aspectul participativ al activităților.

Pentru a se stabili o bună comunicare a administrației cu cetățenii este nevoie de timp și

resurse. În țările de tranziție precum România, reprezentanții administrației publice trebuie să
acorde o reală importanță modului de furnizare a informațiilor, campaniile publice,
educaționale sunt necesare pentru ca cetățenii să înțeleagă importanța responsabilității lor de a
interacționa cu administrația. Atât cei din administrație cât și ONG urile ar putea realiza
sondaje, focus grupuri pentru a vedea mai exact care este atitudinea lor de a comunica, de a
înțelege.

Programul de Guvernare 2023-2024 – Viziune pentru Națiune are obiectivul de a

promova principiul de guvernare participativă prin implicarea mai activă a societății civile,
patronale, sindicate, biserică și alți factori sociali.
 Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv întărirea
capacității de a acționa în interesul cetățenilor astfel încât să devina un furnizor de încredere
în instituțiile statului.

În plan intern eforturile se concentrează pe creșterea gradului de siguranță și protecție a

cetățenilor, continuarea reformelor instituționale și rezolvarea problemelor care cu adus
situații vulnerabile în sistem și l-au expus unor riscuri semnificative.

Se pune accent și pe transparentizarea proceselor și procedurilor administrative prin

promovarea datelor și informațiilor disponibile public, publicarea online care permite accesul
cetățenilor la cheltuielile publice, contractele de achiziții publice și toate informațiile
relevande privind instituțiile statului, de la Guvern la primării. Simplificarea procedurilor
administrative prin soluții de e-guvernare pentru facilitarea accesului cetățenilor la
administrația publică, creșterea transparenței și eficiența instituțiilor publice.

Programul țintește construcția unei societăți în care să nu mai existe inegalitate între
sexe, inegalitate între mediul urban sau rural, sa se beneficieze de îmbunătățirea sistemului
educațional și de sănătate și să conducă la o societate deschisă în care cetățenii să se simtă
apreciați și sprijiniți. Asigurarea accesului permanent al tuturor cetățenilor la asistență
medicală primară. Creșterea accesibilității cetățenilor din orașele mici și localitățile rurare la
pachete complete de investigații clinice și paraclinice, spitalizare și servicii medicale
complete.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are ca și coordonate politice : prevenirea

riscurilor și diminuarea efectelor calamităților naturale pentru creșterea gradului de siguranță
și îmbunătățirea gradului de conștientizare, informare, consultare și participare a tuturor
cetățenilor în luarea deciziilor privind mediul.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării promovează accesul egal la tehnologie și

servicii digitale pentru cetățeni. Prin investiția în programul Cloud guvernamental cu 4 centre
și 30 de instituții va însemna eliminarea drumurilor dintre ghișee, economii ale costurilor,
păstrarea tuturor datelor cetățenilor în siguranță.

Ministerul Justiției – un sistem de justiție modern, accesibil și de calitate adecvat pentru

nevoile cetățenilor reprezintă o premisă pentru dezvoltarea și stabilitatea economică a țării.
Accesul cetățenilor la justiție reprezintă existența unei legislații clare și pe înțelesul tuturor
accesibilă inclusiv și online gratuit.
 Fiecare Minister în parte are obiective și proceduri care favorizează implicarea
cetățenilor în deciziile administrative publice, transparența și informarea corectă a acestora.

Concluzii

Cu cât implicarea cetățenilor în deciziile administrației publice locale este mai mare, cu
atât mai mult crește încrederea în instituțiile statului. Această implicare reprezintă un
principiu de bază al democrației. Consultarea cetățenilor în proiecte majore pentru comunitate
poate să fie formală sau unde este cazul poate constitui un cadru de dezbatere, exprimare a
nemulțumirilor publice pe care administrația publică să le i-a în considerare.

Administrația publică este pentru oameni, pentru indivizii care conviețuiesc în aceeași
comunitate, societate și trebuie să existe un raport de colaborare între administrație și oameni,
oamenii trebuie ascultați, înțeleși și ajutați deoarece doar ei cunosc cel mai bine cu ce
probleme se confruntă fie ele economice, sociale, juridice etc. iar în momentul în care
administrația propune o soluție sau un proiect nou, consultarea cetățenilor este imperios
necesară pentru a avea soluții cât mai bune, pentru a ajunge la un consens pentru ambele părți
în așa fel încât administrația publică să nu fie acuzată ca încalcă drepturile cetățenilor iar
cetățenii să fie multumiți datorită faptului că părerea lor chiar contează.
Bibliografie
1. Moller, F.S., Public Administration: Perspectives, Management and Challenges, New
York: Nova Science Publishers, 2020.
2. Boc, M., ”Considerații privind consultarea cetățenilor de către administrația publică
locală în probleme de interes major. Studiu de caz : Municipiul Cluj-Napoca, Revista
Transilvăneană de Științe Administrative, nr. 2 (49), 2021, pp. 3-17.
3. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, publicată
în Monitorul Oficial al României nr. 70 din 21 ianuarie 2003, republicată în Monitorul
Oficial al României nr. 749 din 3 decembrie 2013.
4. Suportul de curs de pe apcampus.ro
5. M, Lucica, D. Dragoș, F. Radu, C. Kristina, S. Adrian, P. Claudia, Gh. Georgeta,
Manual de instruire Participarea cetățenească în luarea deciziei, Omniscop,
București, 2002.
6. Constituția României
7. Legea nr. 544/2001 publicată în Monitorul Oficial cu nr. 663/23.10.2001
8. Legea nr. 52/2003 republicată în Monitorul Oficial cu nr. 749/03.12.2013
9. Legea nr. 215/2001 republicată în Monitorul Oficial cu nr. 123/20.02.2007
10. Legea nr. 273/2006 publicată în Monitorul Oficial cu nr. 618/18.07.2006
11. Şerban, Daniel, Pamfil, Claudia, Getting Involved in Romania, Development
Outreach, a World Bank Magazine, 2002
12. Şerban, Daniel, Citizen Participation in Romania - the right way to Democracy,
NISPAcee newsletter, 2001
13. Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe Decizia publică în secolul XXI:
Ghid practic de implicare a cetăţeanului în procesul de luare a deciziei publice, 2008
14. Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe Reglementarea participării
publice în România şi Uniunea Europeană, 2006.
15. Programul de Guvernare 2023-2024 – Viziune pentru Națiune