Managementul serviciilor publice

Studiu de caz

PRIMARII – MANAGERI CU ROL IMPORTANT

ÎN PROCESUL SCHIMBĂRII DIN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

În contextul transformărilor şi reformei din administraţia publică, o nouă generaţie de primari pot
produce schimbări prin furnizarea de servicii mai bune, prin implicarea în desfăşurarea acţiunilor publice.
O serie de îndemnuri sunt necesare în aceste condiţii, pentru aceşti ”manageri aleşi”:
- profesioniştii experimentaţi vor pregăti şi vă vor ajuta să furnizaţi cele mai bune servicii;
- o largă varietate de tehnici de comunicare şi de consultare trebuie să fie folosite pentru a identifica
preferinţele cetăţenilor;
- ideile bune, oriunde sunt auzite, trebuie luate în considerare iar inovaţiile descoperite pot fi
folosite în contextul activităţii prin diverse modalităţi şi posibilităţi de implementare pentru a
evita riscul unui eşec;
- primarii învaţă cel mai bine unul de la altul, deoarece sunt singurii care pot înţelege asumarea
riscului şi pot aprecia mijloacele de acoperire a riscurilor în propriul !or mediu politic;
- ca manageri trebuie să-şi afirme convingerea şi să respecte angajamentele; aceasta îi va ajuta
să îşi câştige încrederea publică;
- inovaţiile trebuie implementate la o scară mai mică; iniţiativele de mare anvergură creează mai
multe neînţelegeri şi sunt mai vulnerabile la tensiunile din afară, cum ar fi crizele fiscale;
- folosirea diverselor modalităţi de comunicare în diferite împrejurări pentru a-şi putea formula şi
defini mult mai uşor ideile.

Noul rol al primarilor

Din ce în ce mai mult, reprezentanţii guvernelor, sectorului privat şi societăţii civile sunt de acord că
va fi dificilă rezolvarea complexelor probleme care vor continua sa apară în lume. Aceste probleme
reclamă parteneriat. La Summit-ul Mondial de la Rio din 1992, Agenda 21 a cerut sprijinul instituţiilor de la
nivel local, adică atât a celor ale administraţiei de stat cât şi a celor neguvemamentale, pentru a coopera în
sensul rezolvării marilor probleme. Aceasta pentru că, în lume, guvernarea capătă o dimensiune din ce în
ce mai participativă şi rezolvarea problemelor de la nivel local devine un element din ce în ce mai important
în procesul tranziţiei.

Primarii, ca reprezentanţi ai puterii locale, asigură o legătură directă între comunităţi şi pot
contribui efectiv la rezolvarea problemelor publice.

Peste tot în lume naţiunile sunt de acord că există implicaţii globale pe care le au problemele
locale. De exemplu: oraşele sunt motoare ale creşterii economice; oraşele mari sau mici sunt serios afectate
de aglomerare, degradarea mediului, multe dintre ele suferă din lipsa unei infras tructuri adecvate de
locuinţe şi servicii, ca şi de o lipsă de locuri de muncă pentru populaţie; originea multor probleme globale
se află la nivel local.

In mod tradiţional, rolul primarului a fost, voluntar sau involuntar, limitat la cel de administrare
a bugetelor locale şi de luare a unor decizii politice izolate, care nu ţin neapărat seama de priorităţile
centrale ale oamenilor. Destul de des, primarii nu au o viziune strategică asupra oraşelor şi iau mai
puţin în considerare aspiraţiile cetăţenilor.

În ţările democratice rolul primarilor este în schimbare. Totuşi, multe obstacole frânează
implementarea totală a iniţiativei lor. Între acestea se numără excesiva centralizare, încă existentă în
multe ţări. Ea determină lipsa de autonomie administrativă, tehnică şi financiară la nivel local, rezistenţa la
schimbare, birocraţia, corupţia şi uneori lipsa de dialog.
În ciuda acestor dificultăţi şi disfuncţionalităţi, este posibilă schiţarea profilului primarului
secolului XXI.
 În esenţă rolul primarului este unul de catalizator. Ca administrator, primarul poate delega
sarcini, competenţe şi responsabilităţi pentn realiza obiectivele fundamentale ale strategia oraşului.
Câteva considerente generale şi modalităţi de acţiune formulate în cadrul summitului de la Rio
care trebuie avute în vedere de managerii publici sunt:

- îmbunătăţirea guvernării, pentru a determina dezvoltarea urbană. Aceasta se poate realiza prin
accentuarea managementului participativ în administraţia publică şi serviciile locale (încurajarea
cetăţenilor pentru a participa la luarea deciziilor şi pentru dezvoltarea unor forme participative de
finanţare municipală);
- ameliorarea sărăciei prin fundamentarea politicilor de dezvoltare socială, facilitarea accesului
grupurilor dezavantajate la serviciile locale, sporirea rolului ONG-urilor şi organizaţiilor
societăţii civile, asigurarea accesului la credite etc.
- protejarea mediului înconjurător prin lansarea unor programe;
- sprijinirea dezvoltării locale prin intermediul tehnologiilor informatice, promovate în domeniile
managerial, financiar şi juridic.

Primarii devin lideri în procesul de promovare a soluţiilor creative pentru administrarea

oraşelor, sporind astfel contribuţia pozitivă pe care oraşele o pot avea la dezvoltarea societăţii.
Administraţia locală poate fi mai mult decât un simplu executant al unor prescripţii tehnice. Este chiar
factorul cheie în tranziţia spre noi forme de guvernare urbană. Nu există şcoală pentru formarea
primarilor, se afirma la Rio, ei îşi învaţă meseria în timpul mandatului, prin activitatea desfăşurată. Cu cât
cunosc mai bine străzile şi cetăţenii, cu atât devin mai capabili de a - şi îndeplini obiectivele.
Dezbaterile de la Rio au reprezentat cadrul în care s-au conturat câteva dintre principalele
roluri ale primarilor ca manageri publici.
Primarul ca întreprinzător El ar trebui să colaboreze cu sectorul privat pentru a determina
creşterea economică. La nivel local, ca lideri, primarii pot atrage şi stimula dezvoltarea sectorului privat,
printr-o varietate de relaţii de parteneriat între acest sector şi sectorul public: contractarea "de servicii,
concesionări/franchising, leasing etc. De asemenea, primarii pot facilita producţia, comerţul cu bunuri de
consum, sau fabricarea de astfel de bunuri.
Primarul ca dirijor Trebuie să ştie să asculte, pentru a reuşi să distingă grupurile mino ritare
gălăgioase de majoritatea tăcută şi să fie un bun politician pentru a se descurca în situaţii diverse. O
administraţie locală este eficace dacă reuşeşte să satisfacă interesele celor mai săraci.
Primarul ca angajat operaţional (care serveşte clientul) Descoperirea diferiţilor
"ingredienţi" şi încercarea "noilor reţete", metaforic vorbind, trebuie să facă parte din munca zilnică.
Administraţia locală serveşte cetăţeanul şi trebuie să îi permită să-şi exprime ideile, să încurajeze
iniţiativele, creând locuri de muncă, adaptând soluţiile potenţiale la contextul local..
Primarul ca doctor Primarii ar trebui să fie întotdeauna "în alertă" din cauza "bolilor"
planificării urbane. Cele mai frecvente boli sunt "consultivita" şi "paticipatita". Ei acceptă mai
puţin să se consulte cu ceilalţi atunci când iau decizii.
Primarul cu inventator Presupune gospodărirea judicioasă a fondurilor şi crearea unor noi
surse de venituri pentru bugecele locale Primarul trebuie să descopere noi soluţii pentru utilizarea
eficientă a capitalului. Tehnologia nu este suficientă, este nevoie de cunoştinţe des pre contextul local.
Astfel, primarul, ca inventator, ar trebui să pună în balanţă tehnologia hardware de care dispune
(software-ul existent, experienţa) şi contactele umane din comunitatea sa. Indiferent de câte roluri are
primarul, el nu lucrează singur. Este nevoie de o coaliţie de forţe şi iniţiative în care reformele
guvernării locale, inovaţiile instituţionale şi sprijinul sectorului privat ocupă un rol important pentru ca
guvernarea locală să fie una eficientă.

2
 Analiza rezultatelor fotografierii săptămânii de lucru a unui primar

"În cadrul unui studiu, asupra guvernării locale, am petrecut o săptămână cu un primar dintr-un
mare oraş pentru a afla ce face el într-o săptămână de lucru obişnuită.
Primarul administra un oraş cu peste 2 milioane de locuitori. Sintetizând ceea ce am văzut, s-ar
putea spune că acel primar lucra, muncă de rutină, aproape 15 ore pe zi, din care 60%"-reprezenta lucrul
cu publicul. Alte 15% din acest timp erau dedicate apariţiilor în public, în cadrul unor şedinţe,
interviurilor la TV şi Radio etc. Următoarele 15% au fost rezervate activităţilor birocratice şi discuţiilor,
semnării documentelor, inspecţiei şi dialogului cu şefii departamentelor din primărie. Aproape 10% din
timpul său de lucru era ocupat cu formularea unor răspunsuri către cei care solicită locuri de muncă şi
liderilor politici care solicită diferite servicii. Astfel am desprrins câteva caracteristici ale profilului
primarului în general: orientarea spre comunicare, deoarece o mare parte din munca sa înseamnă dialogul
cu publicul; pregătirea nontradiţională, capacitatea managerială. Pentru a reuşi, majoritatea primarilor
trebuie să înlăture tot ceea ce i-ar face să pară nişte politicieni tradiţionali, în alte ţări democratice, din ce
în ce mai mulţi politicieni din mediul urban provin din organizaţiile neguvernamentale", grupuri
religioase sau din sectorul privat. Unii sunt funcţionari publici alţii liber profesionişti. Conducerea
politică a unui oraş este interesată ca indivizii să participe la procesul de transformare urbană şi să
soluţioneze problemele sociale. Este adevărat că rapida urbanizare aduce cu sine şi o mai •mare cerere de
locuinţe, transport, comunicaţii, furnizare de apă şi energie, , salubritate şi sănătate publica şi toate
acestea necesită capacitate managerială din partea primarului. Primarii de succes trebuie să aibă
capacitatea de a coopera, de a mobiliza resursele şi a-i motiva pe alţii să se implice în realizarea unor
ţeluri comune.” [Sursa: Shabbir Cheema, The Urbane Age, vol. 3, 4 (1996)].

SUBIECTE PENTRU DEZBATERE:

1. Explicaţi necesitatea de a exista un primar cu un profil corespunzător celui prezentat în situaţia

de mai sus. Descrieţi profilul unui primar care, în opinia d-voastră, ar fi cel mai potrivit pentru
primăriile administraţiei locale din România.
2. Identificaţi cel puţin 5 puncte slabe şi 5 puncte forte ale activităţii primarilor din România şi
formulaţi propuneri de creştere a eficacităţii muncii lor.
3. Comentaţi structura zilei de muncă a primarului din situaţia prezentată, identificând punctele
forte şi punctele slabe.
4. Elaboraţi un program al unei săptămâni de lucru /zile de lucru a unui primar din România (alegeţi
cate unul din criteriile menţionate mai jos)

a) Mărimea comunei/oraşului
Sub 100 000 locuitori 350001-500 mii locuitori 650001 – 1 milion locuitori
101 mii – 350 mii locuitori 500001 – 650 mii locuitori Peste 1 milion locuitori

b) Studii
1 Studii superioare 1.1. Administraţie Publică 1.2. Finante-Contabilitate
.
1.3. Drept 1.4. Inginerie 1.5. Ştiinţe economice, sociale
1.6. Alte specializări 2. Studii medii

c) Vechimea în muncă
Sub 2 ani Între 2 şi 5 ani Intre 5 şi 10 ani Peste 10 ani

d) Alte criterii considerate importante de echipa

Dvs.---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------