ROLUL ASISTENȚEI EXTERNE ÎN CONSOLIDAREA

CAPACITĂȚII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

Tudor TUTUNARU,
Master în Științe politice,
Consilier orășenesc or. Sângerei

SUMMARY
This article describes the problems faced by the local public administration in
the Sangerei district. Is briefly analyzed the impact of the projects with external
financing in this district . The author also proposes some concrete recommendations
for improving the situation in the field of absorption of external funds.
Keywords: local public administration, technical assistance, financial
assistance, strategy, projects, responsibility, professionalism.

Republica Moldova este un stat ce și-a dobândit independența din 1991

însă posibilitățile financiare sunt mici pentru a-și finanța propria dezvoltare
economică din acumulările interne. Odată cu declararea independenței,
Republica Moldova a primit posibilitatea de a-și diversifica cooperarea cu
partenerii externi. Uniunea Europeană acordă asistenţă financiară şi tehnică
statelor nemembre. Această asistenţă este canalizată fie la nivel regional, fie
la nivel sectorial (se acordă ajutor umanitar, asistenţă pentru învățământ etc.).
Pentru Republica Moldova asistența financiară externă are o importanță
vitală în dezvoltarea tuturor sectoarelor din economie și modernizarea lor.
Obiectivul principal al acestui ajutor îl reprezintă reducerea și, pe
termen lung, eradicarea sărăciei, prin sprijin acordat dezvoltării economice și
sociale, integrare treptată în circuitul economic și comercial mondial,
dezvoltarea și consolidarea democrației, statului de drept. AOD este un ajutor
financiar și tehnic din partea partenerilor de dezvoltare pentru Guvernul RM,
ca să implementeze reforme în lupta cu corupția și sărăcia, dar și un
instrument politic pe care unele state îl folosesc pentru a face unele schimbări
din perspectiva propriilor interese. În acelaşi timp, este limitată în ceea ce
priveşte acoperirea tuturor necesităţilor de dezvoltare şi reducere a sărăciei.
Republica Moldova care se află în perioada de tranziție către o
economie de piață și o societate democratică deschisă, iar comunitățile locale
se confruntă cu mai multe probleme de ordin economic și social, are
necesitatea să găsească soluții noi pentru soluţionarea problemelor pe care le
au. În opinia noastră capitalul uman de calitate (experți, specialiști calificați
279
în domeniul administraţiei publice) este concentrat în vârful piramidei
administrative: guvern, ministere, agenții. În acest context administraţia
publică locală de nivelul I și nivelul II trebue să realizeze politicile elaborate,
să le facă funcționabile și să le pună să lucreze în folosul cetățenilor. Sunt
niște sarcini mult mai grele în contextul insuficienţei de personal bine
pregătit.
Care este capacitatea, pregătirea și abilitățile capitalului uman la nivel
local? Câțiva angajați ai primăriei cu o specializare foarte îngustă, face ca
acest proces să fie extrem de dificil. Cu regret nu întotdeauna angajarea în
autorităţile locale se face pe criteriul profesionalismului, fapt ce se răsfrânge
asupra caslităţii activităţii autorităţilor locale. Din aceste considerente nu doar
autorităţile administraţiei publice locale, dar întreaga comunitate trebuie să
fie predispusă la procesele, transformările, schimbările interne și externe care
o pot afecta, și să se poată adapta la ele prin acțiuni și inițiative strategice
locale. Modul în care se dezvoltă îi poate afecta pozitiv prezentul și șansele
de viitor, și să aibă un impact decisiv în dezvoltarea comunității. Dezvoltarea
durabilă a comunității are ca obiective majore protejarea mediului, eradicarea
sărăciei, îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea și menținerea unei
economii locale viabile și eficiente.
Descentralizarea în funcționarea sistemului public, transferând
mecanismele publice de la nivel central la nivel local, oferă administraţiei
publice locale posibilitatea dezvoltării comunitare. Astfel comunitatea locală
devine subiectul activ al rezolvării problemelor colective. În baza principiului
descentralizării, cetăţenii prin reprezentanţii lor aleşi au posibilitatea de a
decide propria dezvoltare a comunităţilor cărora le aparţin, în funcţie de
resursele şi nevoile locale. Prin dezvoltare comunitară înțelegem, procesele
din comunitate în domeniul economic, social, mediu și cultural, care se
realizează planificat în care membrii unei colectivități întreprind, susțin
acțiuni colective și acționează împreună pentru rezolvarea unor probleme
comune. Dar pentru ca aceste procese să aibă loc este nevoie, ca strategia de
dezvoltare durabilă la nivel local să includă concentrarea şi mobilizarea
eforturilor întru crearea simțului comunitar, a conștiinței de apartenență de
grup şi interesele fiecărei localităţi. Administrația publică locală având rolul
decisiv în asigurarea dezvoltării durabile a comunităților dar neavând
mijloace financiare suficiente, nu este capabilă să rezolve toate problemele
actuale cu care se confruntă comunitățile. Sprijinul cetățenilor, a tuturor
280
membrilor comunității, consultarea opiniei publice și implicarea tuturor
actorilor din localitate sunt instrumentele care trebuie folosite pentru luarea
deciziilor comune pentru binele comunității.
Participarea indivizilor la acțiunile comunitare pentru dezvoltarea
comunităților, este condiția obligatorie și presupune implicarea activă și
conștientă la elaborarea proiectelor de dezvoltare, coordonare și punerea lor
în practică. Prin alegerile sale, omul intervine în modificarea nivelului său de
viață. Implicând cetățenii în aceste procese, autoritățile publice devin mai
credibile prin procesul de transparență punând la dispoziție informația despre
planurile de dezvoltare, prin aceasta crește nivelul de responsabilitate al
cetățenilor, se schimbă mentalitatea populației și se adoptă hotărâri efeciente
și calitative. Însă în cele mai multe cazuri situația este inversă.
Un impact negativ asupra comunităților are migrația în masă a
populației cât și scăderea investițiilor în educație și cultură. În cultură nu se
investește pentru modernizarea Școlilor de artă și atragerea specialiștilor în
mediu rural prin proiete de stat. Schimbarea valorilor umane, decalajul mare
dintre păturile sociale, corupția în instituțiile statului și credibilitatea scăzută
în autoritățile publice, sărăcirea majorității populației mai ales cea rurală, face
mai dificilă conlucrarea administraţiei publice locale cu populația. O
comunitate care este formată din persoane ce împărtășesc aceleași valori, ce
tind spre un nivel mai înalt de trai, au același statut, vor manifesta în mai
multe situații comportament de unitate și vor lua hotărâri similare pentru
rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea
În localitățile din Republica Moldova au rămas persoane ce au un statut
diferit social, care foarte puțin interacționează între ele, ceea ce complică
mobilizarea întru rezolvarea problemelor locale. Pentru a fi posibil de a
atrage populația în aceste procese este nevoie de a schimba statutul și
comportamentul funcționarului public și comportamentul colectivităţilor
locale astfel încât să fie posibilă implicarea lor în programele de dezvoltare
durabilă. Principiile dezvoltării durabile trebuie promovate și integrate în
politica și acțiunile comunității, în instituțiile de stat din toate domeniile.
Personalul trebuie să fie instruit ca ulterior să realizeze aceste principii în
activitățile zilnice. Acțiunile de dezvoltare comunitară, prin participarea
populației locale, au ca scop ameliorarea situației economice, culturale și
sociale a colectivităților.

281
 Administrația locală trebuie să elaboreze documente și programe
strategice și să planifice acțiunile ce vor fi efectuate în comunitate pentru a
asigura respectarea criteriilor de dezvoltare durabilă. Planul de dezvoltare
comunitară trebuie să includă următoarele cerințe: să fie bine planificat,
proiectat pe termen lung, să reflecte tendințele de dezvoltare prevăzute în
progamele sectoriale de nivel regional cu cooperări și servicii publice
intercomunitare, să beneficieze de sprijinul comunității, să ofere o imagine
complexă asupra proceselor de dezvoltare și să fie echitabil și acceptabil
pentru toate părțile implicate. O problemă majoră în promovarea și
implimentarea dezvoltării durabile este gradul redus de cunoaştere atât al
autorităţilor locale, cât și al experților care acordă asistență administraţiei
publice locale în elaborarea strategiilor şi insuficienţa de informaţii de
orientare în acest domeniu [6]. Cauza este lipsa politicilor adecvate şi a unui
sistem de management eficient în dezvoltarea durabilă.
În Republica Moldova responsabilitatea coordonării asistenţei externe este
partajată între Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Ministerul Finanţelor
(coordonarea asistenţei pentru dezvoltare) şi Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene (coordonarea asistenţei pentru integrare europeană) unde
sunt constituite unităţi speciale pentru integrare europeană [5].
Conceptul de „dezvoltare durabilă‖ a apărut acum 30 de ani, odată cu
apariţia problemelor de mediu şi a crizei resurselor naturale, în special ale
celor de energie, este actual și acum mai ales pentru Republica Moldova. Cu
părere de rău cele patru principii a dezvoltării durabile Productivitatea,
Egalitatea, Durabilitatea și Extinderea posibilităților lansate de Programul
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare nu întotdeauna sunt respectate. Conceptul
Dezvoltării durabile, echitatea și corectitudinea dintre țări și generațiile
viitoare, viziunea de lungă durată asupra dezvoltării, legătura obligatorie dintre
mediu, economie și societate, participarea nemijlocită a cetățenilor la luarea
deciziilor rămân numai o prioritate scrisă pe hârtie.
Sunt frecvente cazutrile când autorităţile publice locale nou alese
abandonează sau nu contiuă proiectele lansate de administrațiile precedente
ceea ce nu asigură continuitatea care să chimbe spre bine viața cetățenilor.
Descentralizarea în funcționarea sistemului public și oferirea administraţiei
publice locale posibilitatea dezvoltării comunitare nu produce efectele
așteptate, căci autorităţile locale nu se consultă și nu conlucrează cu cetățenii
dar conduc și iau decizii rezolvând problemele personale și de grup [7].
282
Lipsesc atât politicile adecvate şi un sistem de management eficient în
dezvoltarea durabilă cât și specialiști în domeniu. Cetățenii nu au acces la
informație despre procesele inițiate de administraţia publică locală și nu sunt
implicați ca parteneri egali ai administraţiei publice locale. Nu se oferă
cetăţenilor proiectele de decizie, iar transparența în procesul decizional lasă
de dorit. Partenerii de dezvoltare sprijină tehnic și financiar reformele și
proiectele dar efectul este nu acel așteptat.
Cu părere de rău, ajutorul financiar oferit de organismele Națiunilor
Unite în majoritatea cazurilor nu are ca destinatar final populația care se
confruntă în mod real cu problema sărăciei.
În ceea ce privește raionul Sângerei constatăm, că criza economică și
managementul defectuos în perioada de peste 26 de ani de la proclmarea
Republicii Moldova, a dus la sărăcirea populației și migrarea în masă a
persoanelor apte de muncă. Autoritățile centrale și locale nu au depus eforturi
pentru modernizarea și păstrarea întreprinderilor din raion, ci au permis
distrugerea lor. De aici și a apărut șomajul, migrația și sărăcirea populației.
Lipsa abilităților de management contemporan al resurselor umane, lipsa de
viziuni a direcției de dezvoltare, o strategie raională de o calitate contestabilă,
pe alocuri ridicolă, sunt doar unele cauze de nevalorificare a fondurilor
europene. Majoritatea localităţilor nu dispun de capacitate umană, nici
financiară, pentru procurarea serviciilor de calitate privind planificarea
strategică și elaborarea unor portofolii de proiecte viabile. Plus la toate o
echipă de specialiști trebue să pregătească proiectele până la etapa de
depunere prin : elaborarea studiilor de fesabilitate, a desenelor tehnice,
obținerea avizelor, luarea deciziilor necesare. Neputința, lipsa resurselor
proprii a autorităților locale pentru activitățile de reparație, modernizare, sau
construcții noi a obiectelor de menire social – economică, le-a făcut să
apeleze la ajutor tehnic și financiar de la organismele internaționale.
Perioada anilor 2011-2015 a fost cea mai fructuoasă în care, în raionul
Sângerei au fost atrase și implementate zeci de proiecte cu suportul
organismelor internaționale. Instituțiile de învățământ preșcolar, gimnazial și
liceal au beneficiat de reparații capitale, construcția centralelor termice pe
combustibil ecologic, sisteme de captare a energiei. A fost creat Centrului de
atragere, valorificare și asigurarea durabilității investițiilor din cadrul
Consiliului raional Sângerei, serviciu creat cu suportul FISM-ului în anul
2005. Primăriile aveau șansa să contracteze servicii de alternativă de la
283
Centrul de servicii logistice de consultanță, creat în or. Sângerei în anul 2011
cu suportul guvernului Olandei [3]. Paralel centrul a înviorat implicarea
ONG-urilor locale, a antreprenorilor, instituțiilor publice și a cetățenilor
activi în procesul de atragere și valorificare a investițiilor. Cu suportul
centrului au fost revigorate servicii comunitare, create cândva cu suport
investițional extern (Centru de Ghidare în Carieră din Grigorăuca, Centru de
zi pentru tineri și copii cu dizabilități ,,CREDO‖ etc, din or. Sângerei) și care
din anumite motive erau pe cale de dispariție.
În prezent centrul nu mai există, fiind compromis prin acțiunile de
solicitare de servicii de consultanță și refuzul de a achita aceste servicii, vina
fiind a Consiliului raional Sângerei și câtorva primării, care în anii 2015-
2016 au apelat la servicii de elaborare a mai multor proiecte, obținând
finanțare pentru 7 proiecte în valoare de 52800 mii lei. Aidoma ,,gospodarilor
isteți‖ ca să beneficieze de roade, au tăiat copacul cu totul. Aceiași soartă a
avut și ,,Centrul de resurse pentru atragerea, valorificarea și asigurarea
durabilității investițiilor‖. Pe hârtie el există, are și un angajat care bineficiază
de remunerare, dar de serviciile lui nu poate beneficia nimeni, fiindcă real
lipsește, nu are birou, nu sunt planificate ore de primire.
Situația în Raionul Sângerei nu este una din cele mai bune pe Țară.
Numărul populației în ultimii ani a scăzut de peste 9%. Multe școli din
mediul rural au fost închise din insuficiență de elevi. Tot mai mulți agenți
economici și-au sistat activitatea din motive financiare. Infrastructura
drumurilor este deplorabilă, proiecte finanțate din fonduri externe nu au fost
accesate în ultimii ani iar cele ce se mai realizează sunt provenite din taxe
locale și cele de la Bugetul de Stat. Strategia raionului chear dacă este
corelată cu strategiile și programele de Stat, nu au un impact suficient asupra
situației social-economice din raion. Toate aceste consecințe persistă datorită
lipsei de specialiști în domeniul managementului proiectelor și atitudinei
indiferente a conducerii raionului. Raporturile de înfrățire, colaborare și
parteneriat sunt doar pe hârtie. Raionul Sângerei este, conform indicatorilor
social-economici declarați, ce-a mai săracă administrație teritorială din țară.
Corupția a afectat toate sferele vieții social-economice și este factorul cel mai
negativ ce se răsfrânge asupra instituțiilor statului și a populației. Cu părere
de rău, grupurile sociale care au în mod real nevoie de ajutor sunt ignorate și
rămân plasate în afara razei de acțiune a politicii de asistență financiară.
Lipsa transparenței în procesul decizional agravează și mai mult gestionarea
284
efectivă a bugetelor locale dar și a bugetelor proiectelor ce se implementează.
Delapidarea de fonduri, lipsa strategiilor de dezvoltare, iar dacă sunt strategii
nu se implementează și rămân doar pe hârtie. Impactul acestor acțiuni este
foarte negativ. Populația săracă din mediul rural care formează majoritatea,
nu prezintă interes politic decât când se petrec alegerile Parlamentare sau
locale și, prin urmare, nu li se acordă o atenție prea mare din partea liderilor
politici aflați la putere.
Analizând tot procesul de absorbție al asistenței externe constatăm:
- lipsa strategiilor la nivel local și raional care să răspundă la necesitățile
oamenilor;
- lipsa de viziuni de dezvoltare sectorială a specialiștilor și eschivarea de la
procesul identificării ideilor de proiecte viabile și pregătirii portofoliilor
pentru aplicare;
- elaborarea proiectelor tehnice cu soluții greșite, care nu sunt agreate nici
de finanțatorii externi, nici de fondurile interne de dezvoltare: FEN, AEE,
FNDR;
- management defectuos al resurselor umane;
- depășirea atribuțiilor conducătorilor din administraţia publică locală prin
luarea deciziilor fără acordul locuitorilor și fără deciziile Consiliilor locale
în detrimentul tuturor cetățenilor;
- management defectuos la etapa realizării proiectelor prin nerespectarea
graficelor de lucrări și finanțare, ca rezultat compromiterea imaginii în fața
finanțatorilor și compromiterea proiectelor;
- nerecunoașterea meritelor persoanelor care au contribuit cu efort de
voluntariat, la viabilitatea proiectelor și perderea lor ca parteneri de
dezvoltare durabilă;
- lipsa atelierilor de muncă, seminarelor pentru autorităţile publice locale
vizavi de agenda dezvoltării durabile;
- proiecte realizate, ce au mari probleme la durabilitate și funcționalitate:
diminuarea numărului de beneficiari pentru eftinirea serviciilor de
întreținere, servicii de proastă calitate și scumpe, care nu corespund
așteptărilor beneficiarilor/populației;
- evitarea cooperărilor intercomunitare în crearea serviciilor publice de
calitate;
- lipsa schimbărilor calitative ale sistemului, care să se afle într-un echilibru
dinamic cu mediul înconjurător și să reprezinte dezvoltarea, ce asigură
285
 creșterea bunăstării generației actuale, fără ca această creștere să conducă
la scăderea bunăstării generațiilor viitoare;
Pentru ameliorarea situației actuale în localități și raion venim cu următoarele
recomandări:
• revizuirea Strategiei de dezvoltare a raionului prin prizma conceptului de
dezvoltare durabilă ca prioritate națională și locală;
• identificarea concepțiilor strategice pe termen lung;
• mobilizarea tuturor actorilor comunitari: administraţia publică locală,
populaţia, agenții economici, ONG-uri etc. la procesul de gestionare a
comunității;
• sporirea gradului de transparență în procesul decizional;
• controlul societății civile asupra deciziilor și asupra asigurării continuității
guvernării după alegeri;
• respectarea cadrului legal de către autorităţile administraţiei publice locale,
dar şi cetăţeni;
• angajarea numai în bază de concurs pe criterii profesionale;
• responsabilitatea funcționarilor publici: raportarea rezultatelor, nu a
procesului;
• schimbarea modului de gândire și activitate al funcționarilor publici (în
serviciul poporului, nu a conducătorului și partidului);
• instruirea noilor aleși locali la investirea în funcție;
• reorganizarea teritorială a Republicii Moldova cu teritorii eficient
gestionate;
• lichidarea corupției, a abuzului de putere şi protecționismului;
• expertiza produselor activității administraţiei publice locale (decizii,
dispoziții, agende de lucru) prin prizma realizării conceptului de dezvoltare
durabilă.

BIBLIOGRAFIE:
1. ,,Adaptarea agendei 2030 de Dezvoltarea Durabilă la contextul
Republicii Moldova‖ Rezultatele procesului de consultare cu privire la
adaptarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 la contextul Republicii
Moldova. Martie 2017.
2. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ pentru perioada
2017-2019 a Cancelariei de Stat. Chișinău 2017.
3. ,,Strategia de dezvoltare al raionului Sângerei 2012-2017‖ .
286
4. Lozovanu Valentin,,Potențialul asistenței externe: mai poate mecanismul
de condiționare promova reformele În Republica Moldova?‖ IDIS
,,Viitorul‖ №4 iunie 2016.
5. Popovici Cornel, Popovici Angela, ,, Consolidarea capacităţii
administraţiei publice în vede-rea managementului eficient al fondurilor
europene. Materiale ale conferinţei ştiinţifico-practice cu participare
internaţională 23 mai 2014. Chişinău,2014
6. Şaptefraţi Tatiana, ,,Administraţia Publică Locală – Garant al dezvoltării
durabile a comunităţilor ‖ în materialele ale sesiunii de comunicări
științifice, 27-28 octombrie 2006: ,,Administrația Publică în perspectiva
integrării europene., Chişinău, 2006.
http://www.singerei.md/raionul-singerei.

287