APROBAT:

Ședinţa Departamentului Științe Politice și Administrative

Proces verbal nr.3 din 04.11. 2021
Şef Departament Borș Vladimir

Recomandari metodice privind elaborarea tezelor de licenţă şi de master

Teza de licenţă vine să finalizeze eforturile investigative realizate de către studenţi pe parcursul
primului ciclu universitar (Ciclul I, Licenţă), prin intermediul unor astfel de tipuri de lucrări scrise ca
referate, comunicări, proiecte de an. Studiile la Ciclul I, Licenţă, specialitatea „Administraţie publică” se
finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, cuantificat pentru programele de 180 credite cu 5 credite
ECTS. Teza de licenţă este una dintre componentele principale ale examenului de licenţă (de absolvire a
studiilor de licenţă).
Teza de master este o lucrare ştiinţifică cu un caracter mai profund teoretic şi cu un grad mai
ridicat de aplicabilitate a rezultatelor investigative. Aceasta pe motiv că studiile de master succed cele
de licenţă şi asigură o specializare mai temeinică a masterandului în baza unui program de studii
selectat. Studiile la Ciclul II Master se încheie cu susţinerea publică a tezei de master, cuantificată
cu 30 credite ECTS, atât pentru programele de master de 90 credite, cât şi pentru cele de 120
credite.
În condiţiile în care activitatea profesională actuală, inclusiv în domeniul administraţiei publice, devine
din ce în ce mai dinamică şi mai exigentă faţă de specialişti, de o necesitate imperioasă pentru absolvenţii
ciclurilor I şi II studii superioare este deţinerea a cât mai multe şi mai diverse competenţe profesionale. Un rol
aparte revine, în această ordine de idei, competenţelor de cercetare. Prin posedarea acestora specialistul-
absolvent capătă abilitatea de sistematizare, caracterizată prin dezvoltarea şi utilizarea teoriilor, modelelor şi
interpretărilor coerente; are o atitudine critică şi pătrunde în esenţa ştiinţei şi a tehnologiei. Elaborarea tezelor
de licenţă şi de master, de rând cu a proiectelor de an, de asemenea, permite studenţilor să-şi formeze un
vocabular şi un stil de analiză ştiinţifică, să posede tehnici şi procedee de investigaţie ştiinţifică, să-şi
raţionalizeze activitatea

DISPOZIŢII GENERALE
1.1. Conceptul tezei de master
Teza de licenţă constituie o investigaţie ştiinţifică sistematică într-un anumit domeniu, sintetizând
studiul critic al unei probleme concrete. Elaborarea şi susţinerea tezei marchează finalizarea studiilor
superioare din cadrul primului ciclu universitar. Respectiv, teza de licenţă reprezintă o reflectare a
eforturilor de cercetare depuse de către student pe parcursul tuturor semestrelor de studii, şi nicidecum
doar a ultimelor două. Lucrarea este elaborată atât în baza cunoştinţelor teoretice acumulate de către
student, precum şi în baza deprinderilor şi capacităţilor analitice obţinute de-a lungul anilor de studii.
În acest fel, cercetarea include atât aspecte pur teoretice, cât şi elemente de analiză, integrare şi aplicare
praxiologică. Drept rezultat al elaborării şi susţinerii tezei de licenţă studentul va fi capabil să
soluţioneze independent din punct de vedere ştiinţific o problemă din domeniul său de studiu.
Teza de master este o lucrare originală, fundamentată ştiinţific, care conţine rezultate teoretice
şi experimentale în domeniul respectiv de studiu şi cercetare, efectuată de masterand. Tezele de
master trebuie să reflecte atât abilităţi de a face o cercetare ştiinţifică, precum şi abilităţi de a
expune rezultate obţinute într-o manieră literară de specialitate adecvată.
Elaborarea unei teze de master prevede cunoaşterea aprofundată a unei arii de specializare,
utilizarea adecvată a limbajului şi metodologiei specifice, utilizarea cunoştinţelor de specialitate
pentru explicarea şi interpretarea unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului. Spre
deosebire de teza de licenţă, teza de master este o lucrare ştiinţifică ce conţine un obiect de studiu
mai specializat, o analiză mai aprofundată a aspectelor teoretice de bază, prevede aplicarea
diverselor metode cantitative şi calitative de cercetare ştiinţifică, cu o pondere mai mare a
aspectelor aplicative, reflectă într-o manieră mai pronunţată contribuţia şi aportul autorului în
realizarea unor sarcini concrete.
Teza de master este lucrarea ştiinţifică fundamentală, în baza căreia Comisia de evaluare a
tezelor de master decide asupra promovării masterandului şi acordării titlului de master

1.2. Scopul elaborării cercetării ştiinţifice

Prin elaborarea tezei de licenţă studentul are drept scop principal formarea competenţelor de
cercetare, competenţe ce vor contribui decisiv la pregătirea profesională a tânărului specialist
Scopul tezei de master este cercetarea profundă şi multidimensională a unui subiect de
specialitate rezultatele căreia pot fi utilizate în domeniile de activitate caracteristice programului
de studiu. În acest fel teza de master, în calitate de investigaţie ştiinţifică aplicativă, este o
continuare a tezei de licenţă, o treaptă evolutivă succesivă a acesteia.
În urma realizării scopului cercetării ştiinţifice studentul/masterandul trebuie să demonstreze:
- competenţe de cercetare, capacităţi de înţelegere a problemelor atât în domeniul de formare,
cât şi în domeniile înrudite sau multidisciplinare;
- competenţe de aplicare a cunoştinţelor şi capacităţi de realizare a analizelor bazate pe
cercetare în vederea soluţionării problemelor prin integrarea cunoştinţelor;
- deprinderi de studiu autonom, în baza unui nivel ridicat de înţelegere a proceselor de
învăţare;
- capacităţi de soluţionare a problemelor prin integrarea surselor de informaţii complexe, în
contexte noi, necunoscute, de utilizare a experienţei într-un mediu de muncă interactiv;
abilitatea de comunicare orală şi prezentare a rezumatului lucrării, de elaborare a concluziilor şi
recomandărilor.

1.3. Obiectivele tezei de master

Elaborarea unei teze de licenţă va permite studentului:
- să identifice, să acumuleze, să sistematizeze şi să aprofundeze noile informaţii şi interpretări
la tema investigată;
- să implementeze metodele de analiză critică şi de dezvoltare a teoriilor;
- să aprecieze calitatea şi conţinutul activităţilor de cercetare a problemei abordate;
- să expună logic informaţia într-un corp textual cu un limbaj de specialitate adecvat;
- să aplice modalităţi de testare experimentală şi observaţională a teoriilor ştiinţifice;
- să argumenteze modul de soluţionare a situaţiilor de problemă în cadrul domeniului de studiu
respectiv;
- să demonstreze capacităţi de formulare a unor concluzii şi recomandări vizavi de problema
cercetată.
Obiectivele de bază ale procesului elaborării tezei de master sunt:
- formularea şi aprecierea corectă a problematicii propuse în teză spre cercetare, luând în
considerare informaţia actuală de dezvoltare a domeniului de specializare;
- selectarea şi analiza surselor de informaţie, argumentarea metodologiei aplicate, utilizarea
adecvată a instrumentarului de cercetare;
- sistematizarea, consolidarea şi extinderea cunoştinţelor practice şi teoretice la specialitate şi
utilizarea acestora la soluţionarea sarcinilor ştiinţifice, tehnice, economice şi de producere;
- dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine stătător şi posedarea metodicilor de
cercetare şi experimentale la soluţionarea sarcinilor şi întrebărilor elaborate în teza de master;
- demonstrarea în mod convingător a capacităţilor de prezentare publică a rezultatelor şi
soluţiilor obţinute în cadrul susţinerii tezei.

1.4. Cerinţele faţă de teza de licenţă şi cea de master

În ceea ce priveşte elaborarea nemijlocită a tezelor, reuşita acesteia se află la discreţia mai
multor cerinţe. În mod aparte am sublinia:
- colaborarea permanentă şi continuă cu conducătorul ştiinţific;
 - asigurarea veridicităţii informaţiei inserate în conţinutul tezei;
- consultarea şi utilizarea unui material bibliografic actual, fundamental şi reprezentativ. De
insistat asupra studiului surselor primare (acte normative, date statistice, organigrama instituţiilor
etc.);
- sistematizarea opiniilor diferiţilor autori asupra problemelor abordate în studiu şi formularea
unor viziuni proprii asupra esenţei acestora;
- utilizarea diverselor metode calitative şi cantitative de cercetare ştiinţifică;
- coordonarea şi corelarea informaţiei teoretice cu materialul factologic. Aplicarea
cunoştinţelor şi competenţelor obţinute pe parcursul stagiilor de practică;
- asigurarea aplicabilităţii materialului cercetat;
- elaborarea şi prezentarea tezei în conformitate cu prevederile cadrului general formulat de
către autori pe parcursul îndrumarului de faţă.

ETAPELE ELABORĂRII TEZEI DE LICENŢĂ/MASTER

2.1. Selectarea şi aprobarea temei
Tematica tezelor de licenţă este prezentată studenţilor ulterior adoptării deciziei unităţii
(Departament,.) de profil privind aprobarea acesteia şi se constituie din propunerile prezentate de
fiecare cadru didactic. Studentul poate înainta anumite sugestii proprii potenţialului conducător
ştiinţific doar înaintea aprobării tematicii, asigurându-se de includerea temei în listă.
Tema tezei de master se formulează prin cooperarea dintre aspirantul la titlul de master şi
conducătorul ştiinţific ales. Conducătorul tezei de master trebuie să deţină obligatoriu gradul
ştiinţific de doctor în ştiinţe. Tematica aprobată se aduce la cunoştinţa studenţilor prin afişare şi
publicare pe pagina web a facultăţii.
Temele tezelor de licenţă/master se formulează prin prisma specialităţii de formare a
candidaţilor şi trebuie să asigure acoperire tuturor disciplinelor studiate de-a lungul parcursului
universitar. Se recomandă evitarea unor teme globale în favoarea unor teme bine precizate care
implică studiul asupra diverselor probleme specifice ştiinţei administraţiei şi care să permită,
totodată, elaborarea componentei aplicative a tezei. Importanţa valorică a temelor, însă, este
uniformă, fiecare temă oferind posibilitatea obţinerii notei maxime în condiţiile întrunirii
cumulative a imperativelor cerute pentru scrierea tezei de masteră
Tema tezei de licenţă se alege de către studenţi exclusiv din lista temelor propuse. În acest
sens, solicitantul completează o cerere (Anexa 1), o semnează la conducătorul ştiinţific ales şi o
depune la departament
Masteranzii, la fel, îşi aleg tema în baza unei cereri semnate pe numele şefului departamentului,
cu acordul conducătorului ştiinţific (Anexa 2). În cazul tezelor de master, direcţiile de cercetare
sunt propuse de către masteranzi.
Cererile se pot prezenta şi fără subscrierea din partea vreunui profesor în calitate de
conducător, caz în care acesta se desemnează de către departament. Studenţii/masteranzii pot fi
determinaţi în optarea pentru o anumită temă de propriile predilecţii faţă de un anumit subiect,
perpetuarea investigaţiei din ciclurile precedente de studii (proiect de curs, referat, comunicări
sau alte relatări din cadrul manifestărilor ştiinţifice), tangenţă cu activitatea practică a
administraţiei publice. Repartizarea tematicii şi a conducătorilor ştiinţifici este supusă procedurii
de aprobare în cadrul şedinţei departamentului. După aprobare nu este admisă suplinirea sau
modificarea tematicii.
2.2. Documentarea ştiinţifică
Activitatea de documentare presupune etapa de prospectare a fondului bibliografic şi
statuarea fundamentului ştiinţific al lucrării. Este o activitate ce poartă un caracter continuu, care
începe din momentul aprobării temei şi se desfăşoară în decursul întregului proces de elaborare a
tezei. Alcătuirea listei bibliografice se coordonează cu îndrumătorul ştiinţific, care face anumite
recomandări în acest sens.

Literatura ce urmează a fi consultată de studenţi/masteranzi cuprinde trei categorii de lucrări:

 1.Lucrări de referinţă generală – la care se referă enciclopediile, dicţionarele, manualele şi
alte lucrări cu caracter didactic. Acestea cuprind noţiuni, cunoştinţe, metodele şi tehnicile
cercetării ştiinţifice uzitate în procesul de investigaţie.
2.Lucrări de specialitate – reprezintă baza fundamentării ştiinţifice a tezei de licenţă. În
această categorie se includ:
- Monografia – studiu ştiinţific amplu asupra unui subiect, tratat detaliat şi multilateral. În
monografie se examinează aprofundat şi apreciază concepţiile şi teoriile asupra unei singure
probleme, se înaintează şi argumentează idei noi în baza metodologiei de cercetare ştiinţifică.
- Articolul ştiinţific - expunere scrisă, de proporţii mai reduse, care tratează un aspect concret
al unei probleme ştiinţifice mai ample. Articolele ştiinţifice pot fi găsite în publicaţiile periodice,
în culegeri de articole, reviste ştiinţifice şi de specialitate.
- Articolul publicistic – expunerea opiniilor unui autor referitor la problemele stringente ale
societăţii sau aspecte ale unor polemici ştiinţifice. Acest tip de lucrări sunt inserate, de regulă, în
mass-media scrisă.
- Publicaţia electronică – corp textual expus în reţeaua globală Internet.
3. Sursele (textele) de studiu – operele literare ale marilor gânditori şi cercetători
contemporani şi ale eminenţilor cugetători ai epocilor precedente.
Pe lângă sursele bibliografice, lucrările de licenţă/master din domeniul ştiinţei administraţiei
trebuie să dispună şi de suport legislativ, ceea ce presupune identificarea cadrului juridic, acte
normative naţionale şi internaţionale, de reglementare a temei analizate.
Documentarea ştiinţifică este cea mai importantă fază în scrierea oricărei lucrări ştiinţifice pe
motiv că determină definitivarea obiectivelor investigaţiei şi formarea concepţiei individuale
asupra subiectului abordat, iar dovada seriozităţii şi responsabilităţii în consultarea literaturii
asigură originalitatea studiului. Facilitarea documentării ştiinţifice se obţine printr-o organizare şi
planificare strictă a activităţii. Departe de a avea un caracter exhaustiv, considerăm oportun a
formula anumite recomandări, care asociate stilului propriu de investigare, ar face posibilă
elaborarea unei teze de licenţă/master de calitate cu respectarea exigenţelor şi termenelor solicitate:
- ţinerea unui caiet de notiţe pentru fixarea datelor privitoare la sursele bibliografice - este
indispensabilă informaţia referitoare la denumire, autor/colectiv de autori, editură, anul ediţiei,
numărul total de pagini ale lucrării şi, eventual, mai pot fi notate unele indicii de identificare, cum
ar fi cota şi numărul de inventar, adresa electronică sau altele asemenea.
- sistematizarea informaţiei selectate în corespundere cu compartimentele tezei – este
sugerabilă, în acest sens, crearea unui dosar, în care ansamblul materialului se va tria şi ordona în
conformitate cu principalele secţiuni ale lucrării.
- documentarea şi determinarea asupra arsenalului metodologic utilizabil în procesul de
investigaţie – rolul conducătorului ştiinţific, la acest capitol, este unul considerabil întrucât
direcţionează vectorul cercetării în sensul conceptual al tezei.
- fixarea ideilor şi opiniilor personale – analiza şi prelucrarea literaturii şi a materialului
factologic trebuie să fie însoţită de notarea, în paralel, a propriilor reflecţii, observaţii, comentarii
şi concluzii referitoare la subiectul examinat şi discutarea acestora în cadrul consultaţiilor cu
conducătorul ştiinţific. Scrierea propriu-zisă a tezei se rezumă la ordonarea logică a acestora în
cadrul unui corp textual şi inserarea anumitor citate, încadrate în ghilimele, ale diverşilor
cercetători din domeniu întru susţinerea argumentată a tezelor lansate. O mare atenţie trebuie
acordată problemelor cu caracter discutabil, prezentând în lucrare atât opiniile diverşilor
cercetători în domeniu, cât şi poziţia personală faţă de problema abordată.
Lista bibliografică se coordonează şi aprobă de către conducătorul ştiinţific până la data
stabilită de acesta, conform planului calendaristic orientativ recomandat de departament.
Tocmai o atare percepţie asupra procesului de elaborare a tezei de licenţă/master oferă
posibilitatea aspiranţilor să realizeze o lucrare originală şi nu o simplă compilaţie, să asigure un
raport optim între opiniile personale şi ponderea referinţelor şi să fie eliminate orice bănuieli de
plagiat.
 2.3. Elaborarea şi aprobarea structurii

Ca orice lucrare cu caracter ştiinţific, şi teza de licenţă/master trebuie să fie riguros structurată.
În corespundere cu obiectivele cercetării, lucrarea se compartimentează pe capitole, iar capitolele
pe paragrafe, care se ordonează logic într-o structură integră, unică.
Activitatea de elaborare a structurii revine studentului/masterandului. Consultarea şi analiza
listei bibliografice permite, cu lejeritate, formularea şi organizarea structurală a compartimentelor
tezei. Secţionarea subiectului studiat porneşte de la aspectele de ordin conceptual, evolutiv şi
continuă cu perspectiva curentă şi aplicativă a temei, urmărindu-se, în acest fel, asigurarea unei
cercetări complexe.
În măsura în care, candidatul, din motive obiective, întâmpină dificultăţi în definitivarea
planului la termenul stabilit, conducătorul ştiinţific are îndatorirea de a oferi suficiente
recomandări şi indicaţii care să-i permită conceperea structurii tezei. În acest caz, există, însă,
riscul constituirii unei disonanţe între viziunea conducătorului şi obiectivele de cercetat
preconizate de aspirant în momentul alegerii temei. Este recomandabilă, la acest capitol, crearea
şi menţinerea unui cadru participativ de lucru bazat pe comunicare şi libertate de alegere, însoţit
de deschiderea profesorului spre interesele şi predilecţiile studentului/masterandului.
Sub aspect formal, structura se prezintă conducătorului ştiinţific, varianta imprimată, în dublu
exemplar, care se subsemnează de conducătorul ştiinţific. Un exemplar rămâne la conducător, iar
celălalt revine studentului/masterandului. Acest procedeu semnifică, de fapt, aprobarea structurii
tezei de licenţă/master.

2.5. Conducerea ştiinţifică

Fiecare student/masterand, în activitatea sa de cercetare, este ghidat de către un conducător
ştiinţific, aprobat la departament. Activitatea de coordonare ştiinţifică se desfăşoară în
corespundere cu planul calendaristic orientativ elaborat de către departament (Anexa 3, Anexa 4)
şi a orarului consultaţiilor stabilit de conducătorul ştiinţific. Conducătorului ştiinţific îi revin, în
principal, sarcini de direcţionare a activităţii de investigaţie, care se rezumă la:
- conceperea, completarea sau modificarea şi aprobarea structurii tezei, după caz;
- îndrumarea studentului/masterandului în activitatea de documentare ştiinţifică (aprobă lista
bibliografică, recomandă alte surse bibliografice, indică asupra accesibilităţii unor surse de
documentare ş.a.)
- recomandă anumite metode, tehnici, modalităţi de cercetare ştiinţifică;
- verifică conţinutul textual al tezei şi se pronunţă asupra gradului de originalitate a lucrării;
- supraveghează respectarea termenelor fixate în orarul consultaţiilor şi, după caz, ia măsuri
de asigurare a încadrării în program;
- realizează avizul ştiinţific.

B. REALIZAREA (SCRIEREA)
TEZEI DE LICENŢĂ/MASTER

2.6. Structura tezei

Teza în calitate de lucrare ştiinţifică are o structură prestabilită, ea cuprinzând un şir de
compartimente obligatorii, distribuite într-o ordine anumită. Obligativitatea componentelor şi
a consecutivităţii acestora rezultă din cerinţele naţionale şi internaţionale înaintate faţă de
structura şi conţinutul investigaţiilor ştiinţifice.
Tezele de licenţă şi de masterat vor fi elaborate în baza următoarei structuri (Anexa 5):
- Foaie de titlu.
- Cuprins (planul tezei).
- Adnotare (rezumatul tezei) în limbile română şi engleză sau franceză.
- Lista abrevierilor (în cazul în care numărul acestora obligă să fie introduse într-o listă aparte,
cu descifrările de rigoare).
 - Introducere.
- Conţinutul de bază al tezei (cu denumiri concrete ale capitolelor (compartimentelor) şi
paragrafelor).
- Concluzii şi recomandări.
- Bibliografie.
- Anexe.
- Declaraţia privind asumarea răspunderii.

2.7. Descrierea structurii tezei de licenţă/master

Foaia de titlu reprezintă prima pagină, de prezentare, a tezei. Ea include aşa elemente ca:
- denumirea instituţiei de învăţământ, a facultăţii şi a unităţii de specialitate unde este elaborată
teza;
- numele şi prenumele autorului;
- titlul lucrării;
- cifrul şi denumirea specialităţii, iar pentru Teza de master, inclusiv, denumirea programului
de master;
- menţiunea „Teză de licenţă” sau „Teză de master”;
- menţiunea „Şef departament” cu avizul privind admiterea spre susţinere;
- menţiunea „Conducător ştiinţific” cu datele despre acesta (numele, prenumele, gradul
ştiinţific) şi spaţiu rezervat semnăturii;
- menţiunea „Autorul” cu indicarea numelui şi prenumelui, grupei academice, formei de studii,
cu spaţiu rezervat pentru semnătură;
- localitatea şi anul de realizare a tezei.
În caz dacă teza este scrisă în altă limbă decât limba română, se vor perfecta două foi de titlu,
una dintre ele fiind în limba română. Foaia de titlu nu se numerotează.
În Anexa 6 este prezentat un model de Foaie de titlu pentru teza de licenţă la specialitatea
Administraţie Publică, Universitatea de Stat din Moldova.
Anexa 7 demonstrează un exemplu de Foaie de titlu a tezei de master la programele
specialităţii Administraţie Publică.
Cuprinsul, sau cum mai este numit Sumar sau Planul lucrării, se întocmeşte de către autorul
tezei de comun acord cu conducătorul ştiinţific şi se plasează imediat după foaia de titlu. Cuprinsul
reprezintă o distribuţie metodică a secţiunilor tezei, conform scopului şi obiectivelor pe care şi le-
a propus autorul. El este forma rezumativă a acestei lucrări.
În Anexa 8 este propus un model de Cuprins a unei teze de licenţă. Începând cu această
secţiune, textul tezei se numerotează (nu se numerotează doar foaia de titlu). Paginaţia se face cu
cifre arabe în partea de jos a foii, recomandabil în partea dreaptă sau pe centru.
Adnotarea reprezintă caracterizarea rezumativă în volum de o pagină a tezelor principale ale
lucrării. Teza va conţine două Adnotări. Un rezumat va fi redactat în limba română, iar celălalt va
fi tradus în limbile engleză sau franceză (limbile oficiale ale Consiliului Europei).
Lista abrevierilor. În cazul în care textul tezei de licenţă sau de master conţine abrevieri şi cititorul
va întâmpina dificultăţi şi incertitudini în înţelegerea materialului, este recomandabil a da toate
abrevierile, cu descifrările de rigoare, pe o pagină aparte.
În textul lucrării, prima menţionare a abrevierii este însoţită de descifrarea acesteia. De exemplu:
Uniunea Europeană (în continuare - UE).
În acelaşi timp, propunem ca studentul/masterandul în procesul de scriere a tezei să nu facă
abuz de abrevieri. De exemplu, este absolut exclus ca în textul tezei de licenţă să fie abreviată
denumirea statului – Republica Moldova (în RM). Aceeaşi interdicţie este aplicată şi în cazul
utilizării abrevierilor în titlul tezei (de exemplu, foarte des se comit greşeli prin introducerea unor
aşa abrevieri ca APL sau APC).
Introducerea este un compartiment deosebit de important al tezei. Ea va conţine argumentarea
necesităţii şi actualităţii studiului, gradul de cercetare a problemei de către specialiştii în domeniu,
metodologia, aplicabilitatea, relaţia cu problemele importante cu care se confruntă societatea,
reflectarea structurii tezei etc. Toate aceste aspecte importante sunt clasate în următoarele
compartimente obligatorii, care formează Introducerea tezei de licenţă sau de master:
- Actualitatea temei investigate. În cadrul acestei subdiviziuni autorul cercetării are drept scop
elucidarea legăturii dintre tema cercetării şi evenimentele de ultimă oră din viaţa social-politică,
cea administrativă şi economică din societate. Referinţă se recomandă a face atât la practica
naţională, cât şi la cea internaţională. Autorul trebuie să fie convingător în ceea ce priveşte
necesitatea studierii problemelor vizate anume în perioada cronologică actuală. De asemenea, în
această secţiune se vor aduce argumente în favoarea temei alese de către competitor.
- Gradul de cercetare a temei. Aici autorul tezei va descrie în ce măsură şi în ce mod tematica
investigată a fost analizată de către specialiştii în domeniu, atât din ţară, cât şi de peste hotare. Se
recomandă ca autorii să fie grupaţi după domeniile de cercetare. Descrierea studiilor în domeniu
începe cu lucrările savanţilor şi cercetătorilor străini, după care se analizează cele ale oamenilor
de ştiinţă din Republica Moldova, făcându-se referinţă la principalele lucrări de specialitate. Se
recomandă ca în textul tezei se scrie iniţial prenumele cercetătorului, urmat de numele de familie
(de exemplu, Nina Albu), în timp ce în subsolul ştiinţific (pentru teze de licenţă) sau în
compartimentul bibliografic (la tezele de master) se înscrie iniţial numele de familie, după care
urmează prenumele (de exemplu, Albu Nina).
- Scopul şi obiectivele investigaţiei. Aceasta este probabil cea mai importantă componentă a
Introducerii. Enunţarea scopului vine să arate ce se va realiza sau ce va rezulta în urma cercetării.
Scopul reprezintă o orientare conceptuală globală asupra rezultatului final al cercetării, orientare
care trebuie să fie realizabilă. Scopul, de regulă, este unul singur. Pe de altă parte, obiectivele
trebuie să fie mult mai concrete, măsurabile şi stabilite pe termene intermediare. Descrierea
obiectivelor trebuie să reiasă din scopul lucrării, precum şi să se raporteze la conţinutul tezei. O
cercetare dispune de mai multe obiective, al căror număr depinde de complexitatea scopului
propus.
- Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. În secţiunea respectivă sunt reflectate
metodele şi procedeele de cercetare ştiinţifică folosite de către student în vederea elaborării tezei.
Utilizarea instrumentarului metodologic permite studentului să realizeze o cercetare cu adevărat
ştiinţifică. Metoda reprezintă un mod sistematic de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a
realităţii obiective. Ea include un ansamblu de mijloace şi procedee utilizate de către cercetător
pentru elucidarea sistematică, obiectivă şi ştiinţifică a problemei investigate. Printre cele mai des
utilizate metode de cercetare a problemelor administraţiei publice pot fi invocate: analiza şi sinteza
juridică, metoda sistemică şi structural-funcţională, metoda instituţională, metoda comparaţiei,
metoda sociologică, metoda istorică. La acestea se adaugă şi aşa procedee de cercetare ştiinţifică
ca: deducţia, inducţia, generalizarea etc.
- Noutatea ştiinţifică şi valoarea aplicativă a lucrării. Este dificil a vorbi de o totală
originalitate sau noutate ştiinţifică la acest nivel de investigare (în special pentru cazul tezei de
licenţă), însă studentul/masterandul în compartimentul respectiv trebuie să sublinieze aspectele ce
deosebesc abordarea utilizată de viziunile tradiţionale asupra obiectului cercetării. În ceea ce
priveşte valoarea aplicativă a rezultatelor obţinute, atunci autorul tezei urmează să deducă în ce
mod şi în ce domenii pot fi utilizate concluziile şi recomandările formulate în cadrul cercetării.
- Volumul şi structura tezei. În această parte a Introducerii autorul tezei de licenţă va înscrie
numărul de pagini ce formează volumul tezei, făcând, totodată, o caracterizare succintă a
conţinutului capitolelor.
- Cuvintele-cheie ale tezei. Vor fi înserate circa zece cuvinte (sintagme), conţinutul cărora reflectă
ideile de bază ale cercetării.
Secţiunile respective ale Introducerii vor începe din rând nou, iar titlurile acestora se vor scrie
cu Bold. Volumul Introducerii va fi de circa 4-5 pagini pentru teza de licenţă şi de 5-6 pagini
pentru teza de master (font 12 TNR).
Conţinutul de bază. Acesta este compartimentul cel mai voluminos al tezei şi include
cercetarea propriu-zisă a problemei. Pentru o mai bună reflectare a cercetării efectuate, am propune
sistematizarea materialului elaborat pe parcursul investigaţiei în trei capitole distincte, a câte două-
trei paragrafe fiecare. Această formulă, în opinia noastră, este optimă pentru scrierea unei teze de
licenţă sau de master, dar nu şi unică. Varianta finală a planului studentul o va elabora împreună
cu conducătorul ştiinţific reieşind din specificul problematicii analizate.
De subliniat că fiecare capitol începe obligatoriu din pagină nouă, pe când paragrafele
urmează pe aceeaşi pagină. Este recomandabil ca la începutul fiecărui capitol autorul tezei să
facă o prezentare a problemelor ce vor fi investigate în secţiunea respectivă, sub forma unui
text de 4-6 rânduri (introducere la capitol). În ceea ce priveşte structura paragrafului, atunci
acesta, ca şi orice text ştiinţific, trebuie să fie elaborat conform următoarei scheme logice:
aspecte introductive, descrierea problemei, concluzii. De remarcat că la finele capitolului,
autorul cercetării va prezentă o generalizare a ideilor şi concluziilor deduse din conţin utul
cercetării efectuate în respectivul capitol. Un alt moment necesar de reţinut , se referă la
volumul paragrafelor (numărul de pagini), care trebuie să fie unul echilibrat. Nu se recomandă
ca să existe un paragraf de 2 pagini, iar altul de 15 pagini, de exemplu.
Capitolul I va fi în mod obligatoriu unul de natură teoretică. În cadrul acestuia vor fi
conceptualizate şi expuse principalele noţiuni cu care studentul/masterandul va opera pe parcursul
cercetării. Se vor sistematiza teoriile, opiniile, clasificările, ideile savanţilor şi cercetătorilor din
ţară şi de peste hotare vizavi de problema pusă în discuţie. În acelaşi timp, autorul îşi va formula
poziţia proprie referitor la problema investigată, fundamentând-o cu argumente concrete. În
capitolul respectiv obiectul cercetării va putea fi reflectat şi din punct de vedere istoric.
Capitolul II va avea un caracter analitic. El va presupune analiza de fond a problemei. De multe
ori anume capitolul al doilea este centrul de greutate al tezei, fapt ce nu diminuează în nici un fel
importanţa celorlalte capitole. Pe parcursul acestuia vor fi testate şi valorificate, din punct de
vedere al situaţiilor şi activităţilor practice, ideile şi concluziile teoretice deduse în primul capitol.
Se cercetează caracteristicile, trăsăturile şi funcţiile obiectului de studiu (fenomen, proces sau
instituţie).
Capitolul III va avea o conotaţie practică aplicativă/integrativă şi va cuprinde un studiu
desfăşurat asupra unui caz concret selectat în funcţie de tematica şi scopul investigaţiei. Studiul de
caz trebuie să reflecte, pe cât posibil, o imagine completă asupra situaţiei reale a obiectului
cercetării, cu evidenţierea factorilor pozitivi şi a celor cu impact nefavorabil asupra fenomenului
administrativ. În acest scop ar fi utile aşa metode şi tehnici ca: analiza datelor/documentelor
administrative; analiza SWOT; metoda statistică, experimentul, sondajul de opinie, observaţia,
interviul ş.a.
Realizarea studiului de caz se va fundamenta pe documente şi informaţii acumulate de
autor de la diverse structuri administrative, de regulă, instituţia/autoritatea administraţiei publice
în care studentul/masterandul şi-a desfăşurat stagiul de practică. Din acest motiv, este necesară
corelarea dintre problematica cercetării şi locul desfăşurării practicii. Important a se reţine este
faptul că studiul asupra unui caz se poate realiza în orice temă ce constituie obiect de cercetare
pentru ştiinţa administraţiei.
Studiul de caz se referă la următoarele subiecte:
- aspecte privind structura entităţii administrative, constituire, sistem relaţional;
- aspecte privitoare la mecanismul de funcţionare şi management;
- parcursul elaborării şi aprobării unui act administrativ sau de planificare; estimare a
impactului implementării, evaluare a rezultatelor;
- elaborarea, promovarea şi evaluarea unor politici publice în domeniul de profil;
- modele de manageri, funcţionari publici sau echipe manageriale (metode de lucru, stil de
conducere, mecanisme de comunicare, mijloace şi tehnici de negociere, de soluţionare a
conflictelor);
- asupra unei colectivităţi locale sau unităţi administrativ teritoriale prin explorarea
profilului social, economic, cultural sau de altă factură, analiza cerinţelor şi a intereselor publice;
capacitatea administrativă;
- modele de prestare a serviciilor publice, factorii care influenţează asupra calităţii şi
eficienţei serviciului, marketingul serviciilor ş.a.
 Concluzii şi recomandări. Acest compartiment al tezei generalizează efortul teoretic, analitic
şi aplicativ al studentului. El va cuprinde două secţiuni. În primul rând, studentul va prezenta
Concluziile principale (generale) ale lucrării, care trebuie să rezulte din scopul şi obiectivele pe
care autorul tezei de licenţă şi le-a propus în Introducere. Totodată, ele trebuie să fie raportate la
conţinutul tezei, la planul acesteia.
Recomandările vor constitui cea de a doua subdiviziune a compartimentului respectiv al tezei.
Acestea, la rândul lor, trebuie să reiasă din conţinutul lucrării, în special din capitolul analitic şi
cel practic. Alte cerinţe înaintate faţă de recomandări sunt ca ele să fie concise, reale, aplicabile,
suficient argumentate. Este necesar ca recomandările să vizeze în mod obligatoriu şi cazul
Republicii Moldova.
Se prescrie ca fiecare concluzie şi/sau recomandare să înceapă din rând nou, accentuându-se,
în modul respectiv, individualitatea şi importanţa acesteia. O atenţie aparte se vor acorda
concluziilor şi recomandărilor formulate în baza studiului de caz elaborat de către
student/masterand.
Bibliografia reprezintă un compartiment aparte al tezei şi include o listă a materialului
informativ consultat de către student/masterand vizavi de problema cercetată. Anexa 9 reprezintă
un model schematic de construcţie şi redactare a compartimentului bibliografic. Sursele
bibliografice urmează a fi expuse în următoarea consecutivitate şi cu respectarea punctuaţiei
respective:
- Acte normative (acte normative internaţionale, Constituţia, actele Parlamentului, decretele
Preşedintelui, actele Guvernului, actele administrative ale autorităţilor locale etc.). Se recomandă
ca actele normative incluse în Bibliografie să fie ordonate conform listei dintre paranteze, propusă
în enunţul anterior. Datele ce caracterizează situaţia unui anumit act normativ consultat vor
include: denumirea actului, numărul şi data adoptării acestuia, sursa unde poate fi consultat. De
exemplu:
Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 32-35 din 09.03.2007;
- Literatura generală şi de specialitate (monografii, manuale, articole ştiinţifice, dicţionare,
articole publicistice). Se recomandă ca lucrările de specialitate şi cele de natură generală să fie
ordonate în ordine alfabetică. Drept sursă primară de ordonare se ia numele autorului sau al
lucrării, în cazul în care este vorba despre o culegere de articole ştiinţifice sau dicţionar. De regulă,
se scrie literatura în limba română, după care urmează cea în limba engleză, franceză sau alta de
circulaţie europeană şi, în final, cea în limba rusă. În general, descrierea bibliografică a unei lucrări,
de tipul monografiei sau manualului, va include: numele şi prenumele autorului (autorilor); titlul
lucrării; numărul volumului (în cazul existenţei a mai multor); ediţia lucrării (în cazul existenţei a
mai multor); denumirea oraşului de ediţie; denumirea editurii precedată de două puncte (:); anul
publicării; numărul total de pagini ale lucrării, care se indică după punct. Spre exemplu:
Sîmboteanu Aurel. Administraţia publică: prin reformare spre modernizare (Culegere de
studii). Chişinău: CEP USM, 2013. 327 p.
În cazul articolelor ştiinţifice şi periodice, primele două elemente (autorul şi titlul articolului)
rămân neschimbate. După acestea, descrierea bibliografică continuă cu denumirea culegerii de
articole, a materialelor conferinţelor, a revistei ştiinţifice sau a ediţiei periodice, precedate de
prepoziţia „În” şi două puncte (În:). Pentru cazul articolelor publicate în reviste ştiinţifice, se
recomandă de a continua cu aşa elemente ca: anul, numărul ediţiei, paginile articolului (toate
urmate după virgulă). Iar pentru materialele conferinţelor ştiinţifice sau pentru culegerile de
articole, descrierea bibliografică include: oraşul, editura, numărul de pagini (pagina de la care
începe articolul şi cea cu care se finisează). În cazul ediţiilor periodice, denumirea ediţiei este
urmată de anul publicării, numărul, data şi pagina. În calitate de exemplu am putea propune
următoarele trei titluri de articole publicate (în revistă ştiinţifică, în materiale ale conferinţei, în
ediţii periodice):
 a) Moşneaga Valeriu, Mironova Svetlana. Dimensiuni teoretice ale relaţiilor dintre
autorităţile centrale şi regionale ale statului. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică),
2013, nr.1 (LX), p.24-34.
b) Bradu Margareta. Creativitatea şi inovaţia în învăţământ. În: Rezumate ale comunicărilor
Conferinţei ştiinţifice „Interferenţe universitare - integrare prin cercetare şi inovare”. Chişinău:
CEP USM, 2012. p. 391-393.
c) Morari Cristina, Mardari Violina. Deschidere spre orizonturi noi (Zilele Europei la USM).
În: Universitatea, 2012, nr. 10 (133), 25 mai, p.2.
- Rapoarte, surse statistice, sondaje sociologice. Descrierea bibliografică a documentelor
nominalizate se realizează prin analogie cu regulile generale prezentate mai sus:
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediţia 2012. Chişinău: Statistica, 2012. 560 p.
- Surse Internet. În ultimul timp, Internetul este tot mai prezent în activitatea socială a
individului. Această constatare este extrem de plauzibilă, îndeosebi în cazul persoanelor încadrate
în procesul de cercetare ştiinţifică, în mod aparte, când analizăm probleme de maximă actualitate,
care la momentul cercetării nu au cunoscut reflectare în monografii sau alte studii de specialitate.
Sursele Internet pot fi divizate în două categorii: publicaţii şi adrese (link-uri) utile. În primul caz,
este vorba despre o descriere bibliografică apropiată de cazurile enunţate mai sus: se indică autorul,
titlul publicaţiei, adresa completă a lucrării şi data când a fost accesată adresa respectivă. De
exemplu:
Boţan I. Cauzele eşecului referendumului. În: Comentarii politice, 13 septembrie 2010.
http://www.e-democracy.md/monitoring/politics/comments/reasons-referendum-failure/ (vizitat
01.05.2021)
În ceea ce priveşte cel de-al doilea caz – adresele (link-uri) utile, reprezintă paginile web care
reflectă problematica cercetată de către student în cadrul tezei de licenţă. De exemplu:
www.gov.md; www.viitorul.org; www.administratie.ro.
Anexe. Anexele sunt o parte componentă a tezei, a căror utilizare permite fortificarea
materialului descriptiv şi analitic al cercetării cu materiale grafice ataşate. Se au în vedere: sondaje
sociologice, date statistice, organigrame, procese-verbale, acte de investigaţii, elaborări
schematice proprii care înlesnesc înţelegerea materialului analitic elaborat de autor etc. şi care se
prezintă sub formă de tabele, desene, figuri sau formule. Fiecare anexă va începe din pagină nouă,
cu cuvântul Anexă tipărit în partea dreaptă de sus a paginii (partea dreaptă din partea cititorului).
Fiecare anexă va avea în mod obligatoriu titlu. Totodată, este necesar a indica prin referinţe de
subsol sursa de unde provine materialul ilustrativ. În cazul în care avem mai multe anexe, acestea
se numerotează cu cifre arabe, de exemplu: Anexa 1. Paginile tezei cu Anexe se numerotează, însă
nu sunt luate în consideraţie la totalizarea volumului tezei.
Declaraţia privind asumarea răspunderii. Teza licenţă şi cea de master trebuie să reflecte
integral munca autorului, de aceea studentul/masterandul va semna în original „Declaraţia privind
asumarea răspunderii” (Anexa 10), prin care declară respectarea respectării drepturilor de autor,
prezintă o garanţie a autenticităţii şi originalităţii studiului.. În acest sens, subliniem obligaţia
studentului/masterandului de a indica permanent în conţinutul lucrării ştiinţifice sursele
(referinţele) bibliografice din care s-a informat pe parcursul elaborării tezei.
La perfectarea tezei se respectă obligatoriu Legea privind dreptul de autor, care permite
utilizarea informaţiei fără acordul autorului şi fără recompensă financiară a unui segment de text
până la 400 de cuvinte sau a unui set de segmente de texte până la 300 de cuvinte fiecare, dar nu
mai mult de o coală de tipar în total, cu referinţă obligatorie la sursa bibliografică.

2.8. Elemente de tehnoredactare

Perfectarea textului. Vă propunem în continuare câteva reguli privind scrierea corectă a

textului tezei de licenţă/master:
- Teza se scrie pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210x297.
 - Paginile tezei au un câmp cu următoarele dimensiuni: în stânga – 30 mm, de sus – 25 mm, în
dreapta – 15 mm, de jos – 25 mm.
- Textul tezei se scrie pe o singură pagină a foii.
- Teza se redactează computerizat, utilizându-se semnele diacritice corespunzătoare: font -
Times New Roman, mărimea fontului – 12 pt, spaţiu – 1,5.
- Pentru scrierea titlurilor de capitole poate fi utilizat textul tip Bold, cu MAJUSCULE, pe
centrul rândului. Pentru scrierea titlurilor paragrafelor se recomandă de a folosi textul tip Bold, stil
de propoziţie, aliniat spre stânga.
- În conţinutul tezei, pentru a evidenţia anumite cuvinte, propunem de a utiliza elementul
Italic. A se evita excesele.
- Se recomandă ca titlurile capitolelor (inclusiv Introducerea, Concluzii şi recomandări şi
Bibliografia) să nu înceapă direct de pe prima linie a paginii. Este necesar a lăsa circa 2-3 spaţii
de sus. În plus, după denumirea capitolului sau a paragrafului semnele de punctuaţie nu se pun.
- Numerotarea paginilor lucrării se face cu cifre arabe. Toate paginile tezei se numerotează, cu
excepţia foii de titlu unde nu se indică numărul paginii. Nu se permite repetarea sau lipsa paginaţiei
(exceptând foaia de titlu). Numerotarea se face în secţiunea de jos a paginii, fiind recomandată poziţia de
centru sau cea din dreapta cititorului.
- Capitolele se numerotează, de regulă, cu cifre romane, iar paragrafele cu cifre arabe.
- Volumul tezei de licenţă va fi de aproximativ 45-50 de pagini cu font 12 TNR, interval 1,5.
O teză de master va conţine circa 65-75 pagini. Prin Volum al tezei se are în vedere textul
lucrării de până la Bibliografie.
- Expunerea materialului se recomandă de a face de la persoana a treia. De exemplu, în loc de
„eu consider” sau „după părerea mea”, se recomandă a utiliza expresii de genul: „autorul este de
părere”, „după părerea autorului”, „în opinia noastră” etc. Ţinem să subliniem însă, că nu există o
regulă unică în acest sens.

Referinţele bibliografice. Referinţele bibliografice reprezintă o descriere a surselor bibliografice

consultate de către autorul cercetării şi folosite nemijlocit în procesul de analiză. Teza de licenţă sau
cea de master constituie o veritabilă investigaţie cu caracter ştiinţific şi nu poate fi vorba de un eseu
sau simplu comentariu. Reieşind din caracterul ştiinţific al proiectului, devine absolut necesar ca atât
în faza iniţială, cât şi pe parcursul investigaţiilor, studentul/masterandul să ia în calcul observaţiile,
ideile, teoriile şi metodele aparţinând specialiştilor în domeniu.
Prin utilizarea referinţei bibliografice se doreşte de a indica de la ce autor şi din ce operă (cu
indicarea obligatorie a paginii sau paginilor respective) a fost citat un anumit pasaj sau a fost
împrumutată o anumită idee. De menţionat că în Bibliografia de la finalul cercetării sunt incluse nu
doar sursele utilizate nemijlocit (reflectate prin referinţe bibliografice), ci şi cele ce au fost doar
consultate fără a fi menţionate în referinţe, dar care se referă la problematica cercetată.
Modalitatea de utilizare a referinţelor bibliografice diferă în cazul tezelor de master şi a celor de
licenţă. În cele ce urmează propunem câteva reguli de care se va ţine cont în procesul de perfectare
a referinţelor bibliografice.
Pentru teza de master se recomandă de utilizat parantezele pătrate în textul lucrării pentru a
indica referinţa bibliografică şi numărul concret al paginii de unde s-a preluat citatul sau ideea -
[5, p.30] (parantezele pătrate pot fi importate prin comenzile Insert – Symbol). Prima cifră din
paranteza pătrată - [5, p.__] indică sursa (actul normativ, monografia, articolul ştiinţific) din
secţiunea Bibliografia de la sfârşitul tezei, la care se face referinţă. Cea de a doua cifră - [__, p.30]
semnifică numărul concret al paginii de unde a fost luată o idee anumită.
Pentru cazul tezelor de licenţă se recomandă ca referinţele să fie de subsol. Introducerea în text
şi ordonarea referinţelor de subsol se face în formă automată de către computer prin accesarea
comenzilor: Insert – Footnote (Word 1997-2003) sau References – Insert Footnote (Word 2007,
2010). Ordonarea se recomandă de a fi efectuată în formă continuă – de la cifra 1 până la cifra care
reprezintă ultima referinţă din textul tezei de licenţă.
 În cazul tezelor de licenţă, dacă sursa bibliografică este menţionată pentru prima dată sub formă
de referinţă, se recomandă a face o descriere completă, conform normelor stipulate anterior (2.7.).
Însă dacă în compartimentul bibliografic la finalul descrierii se indică numărul total de pagini ale
monografiei, manualului sau dicţionarului, în cazul referinţei bibliografice se indica pagina concretă
de unde au fost selectate citatul sau ideea. De exemplu:
Ion Oana-Andreea. Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări actuale. Iaşi: Polirom, 2013.
p.120.
În ceea ce priveşte articolele ştiinţifice şi publicistice, atunci descrierea acestora în cadrul
referinţelor coincide cu descrierea bibliografică finală.
Dacă aceeaşi sursă este menţionată de mai multe ori pe aceeaşi pagină şi în mod imediat
următor, atunci, pentru a nu descrie de mai multe ori lucrarea, se utilizează cuvântul latin Ibidem
(din latină: în aceeaşi lucrare, în acelaşi pasaj, tot acolo). În cazul în care nu coincide pagina, după
Ibidem se indică pagina necesară. De exemplu:
a) Sartori Giovanni. Teoria democraţiei reinterpretată. Iaşi: Polirom, 1999. p.31.
b) Ibidem, p.35.
c) Ibidem.
Dacă una şi aceeaşi operă literară se repetă şi pe alte pagini, atunci lucrarea deja menţionată
anterior la subsolul ştiinţific va fi însoţită de cuvintele „Op. cit.” (opera citată). Utilizarea expresiei
în cauză este valabilă pentru situaţiile în care autorul citat are doar o singură lucrare examinată de
către student în teza sa de licenţă. De exemplu:
Sartori Giovanni. Op. cit., p.286.
În fine, un alt aspect foarte des întâlnit la scrierea referinţelor bibliografice se referă la citarea
unui pasaj sau a unei idei dintr-o lucrare intermediară. În acest caz, în mod firesc, se menţionează
iniţial originalul citat, după care urmează lucrarea intermediară, precedată de formula latină Apud
(după) sau de expresia „Citat după”. De exemplu:
Coke Edward. Institutes of the Laws of England / Citat după: Fisichella Domenico. Ştiinţa
politică. Probleme, concepte, teorii. Chişinău: CEP USM, 2000. p.239.

C. PREZENTAREA TEZEI LA DEPARTAMENT

2.9. Susţinerea prealabilă

Susţinerea prealabilă este etapa procesului de realizare a tezei de licenţă/master prin care se
presupune activitatea de monitorizare a nivelului de pregătire a acesteia. Prin susţinerea prealabilă
se urmăreşte evaluarea finalităţilor şi competenţelor acumulate în urma investigării problemei
cercetate de către comisiile organizate în acest scop. Acest proces necesită demonstrarea unei
lucrări finisate pentru a obţine confirmarea de prezentare publică în cadrul comisiilor de
licenţă/master.

2.10. Termenele şi alte cerinţe de prezentare

a tezei la departament

Teza de licenţă/master trebuie să fie prezentată la departament de specialitate cu 10-15 zile

înainte de începerea examenului de licenţă/susţinerii publice a tezei de master. Teza va fi
prezentată în formă finisată, cu executarea tuturor modificărilor de rigoare recomandate de
Comisia pentru susţinerea prealabilă. Prezentarea tezei se consemnează într-un registru ţinut la
departament.
De asemenea, într-o folie separată se va plasa în interiorul tezei „Avizul” conducătorului
ştiinţific, pentru teza de licenţă. Pentru teza de master folia va conţine nu doar „Avizul”
conducătorului, ci şi „Recenzia” lucrării efectuată de un specialist din afara instituţiei în cadrul
căreia a fost elaborată teza.
 Anexa 1

Model de cerere pentru aprobarea temei la teza de licenţă

Domnului _________________,
prenumele, numele
____________________,
gradele ştiinţific şi didactic
Şef departament Ştiinţe Politice şi Administrative

CERERE

Subsemnatul (a), __________________________________, student(ă) în anul III, gr.

_________, specialitatea Administraţie publică, prin prezenta rog să-mi aprobaţi tema tezei de
licenţă”_______________________________________________________________” şi
conducătorul ştiinţific pe dl./d-na ___________________________________________.

____________________
data
Subsemnatul
____________________
semnătura studentului

Coordonat:
________________________________________
numele, prenumele şi semnătura conducătorului ştiinţific

_______________________
telefon de contact
___________________________
e-mail
 Anexa 2

Model de cerere pentru aprobarea temei la teza de master

Domnului _________________,
prenumele, numele
____________________,
gradele ştiinţific şi didactic
Şef departament Ştiinţe Politice şi Administrative

CERERE

Subsemnatul (a), __________________________________, masterand (ă) în anul II,

specialitatea Administraţie publică, Programul de master
__________________________________, prin prezenta rog să-mi aprobaţi tema tezei de master
”__________________________________________________” şi conducătorul ştiinţific pe
dl./d-na ______________________.

____________________
data
Subsemnatul
____________________
semnătura masterandului

Coordonat:
________________________________________
numele, prenumele şi semnătura conducătorului ştiinţific

_______________________
telefon de contact
___________________________
e-mail
 Anexa 3
Plan calendaristic orientativ privind elaborarea
tezelor de licenţă

Nr. Denumirea activităţilor Termenul realizării

1. Alegerea temei Septembrie
2. Studierea şi colectarea Octombrie
literaturii la tema tezei
3. Întocmirea şi aprobarea Noiembrie
planului tezei de către
conducătorul ştiinţific
4. Prezentarea proiectului Până la 25 decembrie
„Introducerii” şi a primului
capitol al tezei
5. Prezentarea capitolului II al Până la 01 februarie
tezei
6. Prezentarea capitolului III Până la 25 martie
al tezei
7. Prezentarea variantei finale Până la 15 aprilie
a „Introducerii”,
concluziilor şi
recomandărilor, listei
bibliografice, anexelor
8. Susţinerea prealabila a Aprilie
tezelor de licenţă la catedră
9. Definitivarea, redactarea Până la 15 mai, orientativ
finală a tezei şi prezentarea (în dependenţă de data
ei la catedră cu avizul începerii examenului de
conducătorului ştiinţific licenţă)
 Anexa 4
Plan calendaristic orientativ privind elaborarea
tezelor de master

Nr. Denumirea activităţilor Termenul realizării

1. Selectarea temei Aprilie-mai (anul I de
studii)
2. Documentarea ştiinţifică Aprilie-noiembrie
3. Aprobarea temei Septembrie
4. Elaborarea şi aprobarea Septembrie - octombrie
planului tezei de către
conducătorul ştiinţific
5. Prezentarea proiectului Până la 25 decembrie
„Introducerii” şi a
Capitolului I
6. Prezentarea capitolului II Până la 01 februarie
7. Prezentarea capitolului III Până la 10 martie
8. Prezentarea variantei finale Până la 10 aprilie
a „Introducerii”,
concluziilor şi
recomandărilor, listei
bibliografice, anexelor
9. Susţinerea prealabila a 10 – 20 aprilie
tezelor de master la catedră
10. Definitivarea, redactarea 13 – 17 mai
finală a tezei şi prezentarea
ei la catedră (cu aviz şi
recenzie)
N.B. În perioada elaborării tezelor de master (ianuarie - aprilie) se stabilesc trei zile de prezenţă
obligatorie a masteranzilor la departament pentru consultare, informare şi efectuarea evaluărilor
intermediare privind elaborarea tezei de master.
 Anexa 5
Structura tezei

Nr. Denumirea secţiunii Volum (pagini)

Licenţă Master
1. Foaie de titlu 1 1
2. Cuprins (planul tezei) 1 1-2
3. Adnotare (rezumatul tezei) în 2 2
a) limba română
b) limbile engleză sau franceză
4. Lista abrevierilor (în cazul în care 1 1
numărul acestora obligă să fie
introduse într-o listă aparte, cu
descifrările de rigoare)
5. Introducere 4-5 5-6
6. Conţinutul de bază al tezei (cu 35-40 55-65
denumiri concrete ale capitolelor şi
paragrafelor)
7. Concluzii şi recomandări 2-3 2-4
8. Bibliografie până la 5 până la 7
(sau 50-70 (sau 70-90
surse) surse)
9. Anexe până la până la
1/3 din 1/3 din
volumul volumul
tezei tezei
10. Declaraţia privind asumarea 1 1
răspunderii
 Anexa 6
Model de Foaie de titlu pentru Teza de licenţă
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POPESCU ION
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

DIMENSIUNILE LEGAL-INSTITUŢIONALE ALE IMPLEMENTĂRII POLITICII DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE LICENŢĂ
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

Specialitatea – 0400.1 Administraţie publică

(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Popescu Ion, gr.307, frecvenţă la zi _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Sergiu CROITOR (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 2021_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)
 Model de Foaie de titlu pentru Teza de licenţă
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POPESCU ION
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

DIMENSIUNILE LEGAL-INSTITUŢIONALE ALE IMPLEMENTĂRII POLITICII DE DEZVOLTARE

REGIONALĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE LICENŢĂ
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

Specialitatea – Specialitatea – 0312.1 Politologie

(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Popescu Ion, gr.307, frecvenţă la zi _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Sergiu CROITOR (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 2021_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)
 Anexa 7
Model de Foaie de titlu pentru Teza de master
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

MARCU MARIN
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POLITICA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI SOCIALE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE MASTER
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

)
Programul de master – Politici şi servicii publice
(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Marcu Marin _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Roma CIOBANU (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 2021_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)
 Model de Foaie de titlu pentru Teza de master
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

MARCU MARIN
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POLITICA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII NAȚIONALE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE MASTER
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

Programul de master – Studii de Securitate Națională

(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Marcu Marin _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Roma CIOBANU (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 2021_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)
 Anexa 8

Model de Prezentarea a cuprinsului

C U P R I N S:

ADNOTARE

LISTA ABREVIERILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
1.1.
1.2.

CAPITOLUL II
2.1.
2.2.
2.3.

CAPITOLUL III
3.1.
3.2.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Declaraţia privind asumarea răspunderii

 Anexa 9

Model de prezentare a listei bibliografice

BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
1. Carta europeană: exerciţiul autonom al puterii locale din 15.10.1985, ratificată prin Hotărârea
Parlamentului Republicii Moldova nr. 1253-XIII din 16.07.1997. În: Tratate Internaţionale, vol. I, 1998.
2. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1
din 12.08.1994.
3. Legea nr. 436 - XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 32-35 din 09.03.2007.
4. Hotărârea Guvernului nr. 242 din 05.04.2013 cu privire la aprobarea Programului activităţilor de
reintegrare a ţării pe anul 2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-81 din 12.04.2013.

Literatura generală şi de specialitate:

5. Creangă Ion, Găluşcă Irina. Noile reglementări ale procesului bugetar pentru administraţia publică
locală: principii, reguli, responsabilităţi. Chişinău: IDIS „Viitorul”, 2013. 76 p.
6. Dumitrescu Adelina. Audit şi contabilitate. Baze ale performanţei în administraţia publică. Bucureşti:
Editura Economică, 2012. 186 p.
7. Sîmboteanu Aurel. Administraţia Publică: prin reformare spre modernizare (Culegere de studii).
Chişinău: CEP USM, 2013. 327 p.

Surse Internet:
8. Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5
aprilie 2009. Chişinău, 2010. http://www.scribd.com/doc/72670808/Raportul-Comisiei-Nagacevschi
(vizitat 01.05.2013).
 Anexa 10

Model pentru Declaraţia privind asumarea răspunderii

Declaraţia privind asumarea răspunderii

Subsemnatul, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în teza de licenţă/master

sunt rezultatul propriilor cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz contrar, urmează
să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Numele de familie, prenumele

___________________________

Semnătura
________

Data
_______

BIBLIOGRAFIE

1. Bucataru Igor, Buruian Viorica, Raicu Ecaterina. Ghid metodic privind elaborarea tezei de licenţă.
Chişinău: CEP USM, 2008.
2. Cerinţe privind elaborarea, prezentarea şi evaluarea tezelor de licenţă şi masterat: Ghid metodic
(coordonatori: Duca Maria, Port Angela). Chişinău: UnAŞM, 2012.
3. Fruntaşu Platon, Varzari Pantelimon. Cum se elaborează o teză de an şi o teză de licenţă (îndrumări
metodice). Chişinău: ISPRI, 2005.
4. Gherasim Alexandra, Ţurcan Nelly. Ghid metodologic pentru elaborarea tezelor de licenţă şi de masterat.
Chişinău: CEP USM, 2005.
5. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor de master (coordonatori: Bostan Ion, Todos Petru).
Chişinău: CEP UTM, 2010.
6. Ghid privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor. Aprobat prin Hotărârea
Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova Nr.AT03/11 din 23
aprilie 2009.
7. Regulamentul privind elaborarea tezei (proiectului de licenţă) şi a tezei de master. Cahul:
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, 2012.
8. Rotaru Liliana, Hămuraru Maria. Ghid metodic pentru perfectarea tezelor de licenţă/master.
Chişinău: CEP USM, 2012.
9. Solcan Angela ş.a. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă. Chişinău: ASEM, 2010.
10. Solcan Angela ş.a. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezei de master. Chişinău: ASEM, 2010.
11. Teza de licenţă: parcursuri şi perspective. În: Ziarul Universitatea, 2007, nr. 2, 25 septembrie.
12. Ţapoc Vasile. Teoria şi metodologia ştiinţei contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău: CEP
USM, 2005.