"ATITUDINI ȘI VALORI ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂʺ

NICOLAESCU RAMONA ELENA

MASP AN II

Administraţia publică este un segment esenţial al vieţii publice din

orice stat. Etimologia latină a termenului (ad- la, către şi minister- servitor,
supus) îi dezvăluie misiunea ancestrală, juridică şi etică, în egală măsură,
de a fi în slujba a ceva, de a servi ceva. Ce anume serveşte administraţia?
Colectivitatea, nevoile acesteia, interesul public, aceştia sunt destinatarii
activităţii administraţiei publice. Caracterul concret al acţiunilor sale este
determinat de specificul nevoilor fiecărei colectivităţi, mai restrânse sau mai
extinse. În acest specific se regăseşte identitatea locală sau naţională a
comunităţilor pe care administraţia are misiunea să le slujească.
Studiile sociologice arată că administraţiile care cunosc succes în
perioade de criză au în frunte lideri care reuşesc să ghideze instituţiile,
oferind atât securitate şi mecanisme de adaptare şi integrare a membrilor
săi, cât şi un entuziasm şi o participare a comunităţii la implementarea
valorilor lor. Dificultăţile devin de nedepăşit atunci când se constată
evidente incompatibilităţi între valorile centrale şi cele locale, între cele ale
primarilor şi cele ale consilierilor, între cele ale administraţiei şi cele ale
populaţiei.
Administraţia publică din România trebuie să se schimbe şi să
funcţioneze mai performant. Acest lucru este cerut de evoluţia societăţii
româneşti, de integrarea în contextul internaţional şi de evidenţa unei
funcţionări lipsite de eficienţă şi eficacitate.
Cele mai ample aspecte legate de domeniul administrației publice
sunt reglementate în Ordonanță de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind
Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 5
iulie 2019. Actul normativ menționat face parte din categoria celor cu
caracter de noutate, el reprezentând, până în anul de graţie 2019, un ideal
care se apropia foarte mult de utopie, dacă ne gândim la vehemenţa cu
care era negată posibilitatea codificării dreptului administrativ. Poate de
aceea a fost atât de dificilă adoptarea lui, ceea ce le-a permis unor
specialişti să-şi exerseze, curajos, metaforele, pentru a evoca dificultăţile
acestui proces1.
Etica şi integritatea reprezintă caracteristicile definitorii ale
administrației publice, caracteristici strâns legate de buna guvernare, de
calitatea serviciilor publice oferite, care fundamentează încrederea
comunității în instituțiile şi autoritățile publice, constituind totodată premise
pentru dezvoltarea economică.
În organizațiile din administrația publică, funcționarii publici își exercită
puterea lor de decizie, în activitatea lor de zi cu zi, în diferite moduri. Fie că
se implică în acțiuni de administrare a resurselor publice, în rolul lor de
interfață cu cetățenii sau în contextual funcției lor de stabilire a politicilor,
etica este un factor vital în crearea și menținerea încrederii în guvern și
instituțiile acestuia. Etica sectorului public trebuie înțeleasă însă ca o
activitate și nu ca un statut. Încurajarea unui comportament etic nu
înseamnă doar stabilirea unei liste de reguli sau a unui statut ce trebuie
atins. Pentru orice structură din administrația publică, etica înseamnă un
proces de gestionare continuă, ce susține activitatea administrației central și
locale și devine din ce în ce mai mai mult un element crucial pentru
funcționarea și evoluția procesului de guvernare.
În ciuda percepției publice a standardelor în scădere în tările Uniunii
Europene, este imperios ca cetățenii să aibă încredere că în administrație
lucrurile funcționează în mod etic.

Bibliografie:
Universul Juridic Premium nr. 12/2020 - "Păstrarea valorilor juridice şi
morale tradiţionale ale poporului român în administraţia publică românească
" -Verginia Vedinaş;

1
V. Vedinaş, I.L. Vedinaş, Caznele legiferării sau despre codificarea dreptului, în general şi a dreptului administrativ,
în particular, în volumul E. Bălan, C. Iftene, D. Troanţă, M. Văcărelu (editori), Codificarea administrativă. Abordări
doctrinare şi cerinţe practice, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2018, pp. 40-47; V. Vedinaş, Codul administrativ al
României - un act normativ „căznit”, iubit, hulit, dar necesar, prefaţă la lucrarea Codul administrativ al României, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2019, pp. 5-13