Facultatea de Administratie Publică

Master Integritate Publică și Politici Anticorupție

INTEGRITATE SI CAPITALUL SOCIAL

COORDONATOR:
ASIST.UNIV. DR. ALEXANDRU VOLACU

MASTERAND:
ANDREI NECULA

BUCURESTI 2019
 Integritatea
Integritatea se referă la o calitate a caracterului unei persoane dar mesajul este întotdeauna
acelaşi „a face ceea ce trebuie”, mesaj vechi de peste 400 de ani când filozoful englez Francis
Bacon arăta: „Nu ce mâncăm ci ceea ce digerăm ne face puternici; nu ce câştigăm ci ceea ce
economisim ne face bogaţi; nu ce citim ci ceea ce ne aducem aminte ne face învăţaţi; nu ce
pretindem că suntem ci ceea ce lucrăm ne oferă integritate”.
Criza financiară globală a reprezentat un semnal de alarmă cu privire la nevoia existenței unor
principii solide care să ghideze conduita în întreaga lume a afacerilor, şi cu precădere în Europa.
Încrederea în piața liberă și în afaceri s-a diminuat, iar ca o consecință a crizei, politicienii și
societatea civilă au cerut un control mai mare și o regularizare a practicilor de afaceri. Urmărirea
exclusivă a propriului interes, a maximizării profitului prin orice mijloace și breşele de
integritate în afaceri au fost considerate pietrele de temelie pe care s-a clădit criza. S-a sugerat
chiar faptul că “criza globală financiară ar putea fi un exemplar studiu de caz al integrității – sau
mai degrabă a lipsei ei ”1. Cererea pentru o conduită integră în afaceri și standarde etice ridicate
a crescut semnificativ ca urmare a crizei economice; dar ambele concepte fac deja parte de multă
vreme din vocabularul mediul de afaceri. Integritatea a fost conceptul cel mai des menționat în
misiunea și declarațiile de valoare ale companiilor2 și este “cea mai comună trăsătură citată” de
către mediul de afaceri.
Este important să fie cercetate toate fațetele integrității pentru a înțelege de ce este
fundamentală în provocările cotidiene ale mediului de afaceri. Mai mult, integritatea este văzută
ca o componentă esențială în construirea pe termen lung a relațiilor de succes în afaceri.
Promovarea integrităţii organizaţionale necesită o serie de factori de acţiune cheie,
inter-relaţionaţi:
• Conducerea, care este deosebit de importantă în ceea ce priveşte declaraţia,
intenţia şi acţiunea;
• Strategia;
• Politicile;
• Informaţiile;
• Cultura.
Termenul „integritate” este de multe ori utilizat ca antonim al corupţiei, dar integritatea nu
înseamnă doar lipsa corupţiei, ci presupune îmbunătăţirea comunicării şi a transparenţei

1
Gerhold K.Becker,”Integritatea ca ideal moral și de referință în afaceri”, Jurnal Internațional al Eticii în Afaceri 2,
nr.2 (2009)
2
Patrick E.Murphy, “80 de Declarații de Etică” (Editura univerității Notre Dame, 1998)
procesului de luare a deciziilor publice, pentru a nu crea suspiciunea că interesul privat
prevalează asupra interesului public.
Integritatea publică presupune îndeplinirea cumulativă a trei condiţii:3
 incoruptibilitatea deciziei indiferent de beneficiarul acesteia;
 respectarea principiilor transparenţei şi competitivităţii;
 buna administrare în sensul economicităţii, eficacităţii şi eficienţei.

Capitalul social
Concept extrem de utilizat în ştiinţele sociale contemporane, fiind dezvoltat în sociologie,
economie şi ştiinţa politică în legătură cu procesele de dezvoltare socială. Acest concept este
văzut ca fiind o cale de legătură între sociologie și economie.
Capitalul social are 2 elemente pe care se bazează iar acestea sunt încrederea și normele.
Din cauza lipsei capitalului social anumte scopuri nu pot fi atinse.
Potrivit autorului Bogdan Voicu ” capitalul social se referă la interacţiunile la care indivizii
iau parte, fiind inclus în reţelele sociale şi normele asociate acestora, manifestându-se prin
participarea indivizilor la formarea şi funcţionarea instituţiilor, în încrederea în aceste instituţii,
în alţi indivizi sau grupuri de indivizi”4
În viziunea lui Robert Putman capitalul social are trei elemente:
 obligații morale și norme
 valori sociale (mai ales de încredere)
 rețele sociale (în special asociații de voluntariat)
Dacă o regiune funcționează bine și are un nivel ridicat de integrare politică, de aici reies
rezultatele de succes acumulate din capitalul social al regiunii.
Potrivit sociologului francez Pierre Bourdieu Capitalul social este ” agregarea resurselor
actuale sau potenţiale legate de posesia unei reţele durabile de relaţii mai mult sau mai puţin
instituţionalizate de responsabilitate şi recunoaştere reciprocă”
Americanul sociology James Samuel Coleman spune despre capitalul social ” este definit
prin funcţiile sale. El nu constă într-o singură entitate ci într-o varietate de entităţi diferite”

Din spusele unor autori reies anumte tipologii de capital social:

3
Ghid privind protecţia avertizorilor de integritate, Asociaţia Română pentru Transparenţă, Bucureşti, 2005, pag 9.
4
B.Voicu, Capital social în România începutului de Mileniu: Drumeţ în ţara celor fără de prieteni?, Iasi, 2010, p.18
  Putnam - relaţii sociale şi încredere în instituţii
 Narayan - tipologizarea capitalului social în funcţie de efectele sale în planul dezvoltării
- capital social de legătură (legătura între grupuri)
- capital social de menţinere a coeziunii grupurilor (grupuri închise)
 Collier
o capital social guvernamental
 instituţiile guvernării care influenţează modul în care indivizii cooperează
pentru producerea bunurilor publice
o capital social civil
 priveşte valorile, normele, reţelele informale şi participarea în asociaţii
care determină capacitatea indivizilor de a coopera

Din păcate din cauza corupţiei şi a efectelor negative ale unei administraţii lipsite de
integritate prin servicii de proastă calitate, ne afectează pe noi cetăţenii la cel mai înalt nivel.
Aceste efecte negative ale unei guvernări defectuoase au drept cauză, de cele mai mult ori, acte
de corupţie petrecute departe de ochiul public şi rămase nepedepsite de către instituţiile statului
care au, nici mai mult nici mai puţin, obligaţia de a le depista, documenta, judeca şi sancţiona în
virtutea legilor care le guvernează activitatea.
În calitate de cetăţeni interesaţi de calitatea vieţii în comunitate, avem încă posibilitatea de a
forţa transparentizarea instituţiilor publice, de a influenţa procesul de luare a deciziilor publice şi
de a-i responsabiliza pe toţi cei care iau decizii pentru noi şi în numele nostru.
Integritatea, transparenţa şi responsabilitatea administraţiei faţă de comunitate sunt elemente
care fundamentează încrederea comunităţii în instituţii.