Coruptia in admistratia publica

Introducere
Scopul cercetării corupției în administrație este de a identifica, investiga și sancționa actele de corupție
care sunt săvârșite de către funcționarii publici sau de alte persoane care desfășoară activități în cadrul
administrației publice. Corupția poate lua diferite forme, cum ar fi mita, traficul de influență, abuzul de
putere sau fraudarea licitațiilor, iar cercetarea acestora are ca obiectiv prevenirea și combaterea acestor acte
ilegale.

Prin cercetarea corupției în administrație, se urmărește asigurarea unei administrații publice transparente,
eficiente și responsabile față de cetățeni, care să acționeze în interesul public și să folosească resursele
publice în mod responsabil. De asemenea, cercetarea corupției poate contribui la dezvoltarea unei culturi a
integrității și a eticii în administrația publică, ceea ce poate îmbunătăți calitatea serviciilor publice și
încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Principalele obiective ale cercetării corupției în administrație sunt:

1. Identificarea și sancționarea actelor de corupție: Acesta este obiectivul principal al cercetării

corupției în administrație. Este important ca actele de corupție să fie identificate, investigate și
sancționate, pentru a preveni și descuraja astfel de comportamente ilegale în viitor.
2. Promovarea transparenței și a responsabilității: Cercetarea corupției poate contribui la promovarea
transparenței și a responsabilității în administrația publică, prin dezvăluirea informațiilor relevante
și impunerea unor sancțiuni adecvate pentru comportamentul neetic și ilegal.
3. Protejarea intereselor publice: Cercetarea corupției în administrație are ca obiectiv protejarea
intereselor publice, prin prevenirea fraudării sau a abuzurilor în gestionarea fondurilor și a altor
resurse publice.
4. Îmbunătățirea calității serviciilor publice: Prin identificarea și eliminarea actelor de corupție din
administrația publică, cercetarea corupției poate contribui la îmbunătățirea calității serviciilor
publice și la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
5. Dezvoltarea unei culturi a integrității și a eticii: Cercetarea corupției poate contribui la dezvoltarea
unei culturi a integrității și a eticii în administrația publică, ceea ce poate îmbunătăți calitatea
guvernării și crește încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Câteva exemple de ipoteze de cercetare referitoare la corupția în administrația publică ar fi:

Ipoteza că nivelul corupției în administrația publică este influențat de gradul de transparență a proceselor și
deciziilor administrative.

Ipoteza că nivelul educației și a experienței în administrație publică este asociat cu un comportament mai
etic și cu o reducere a actelor de corupție.

Ipoteza că corupția în administrația publică este mai prevalentă în țările cu o rată mai mare a sărăciei și a
inegalității economice.

Ipoteza că corupția în administrația publică poate fi redusă prin implementarea unor politici și mecanisme
adecvate de prevenire și sancționare.

Analiza stiintifica a literaturii teoretice relevante

Analiza științifică a literaturii teoretice relevante pentru cercetarea corupției în administrația
publică poate furniza o perspectivă largă asupra conceptului de corupție, a factorilor care
contribuie la acest fenomen și a strategiilor de prevenire și combatere a corupției în cadrul
administrației publice. În continuare, voi prezenta câteva exemple de lucrări teoretice
relevante în acest domeniu.
Definiția și caracteristicile corupției: O primă lucrare teoretică importantă în acest domeniu
este "Corruption and Development" de Vito Tanzi, în care autorul oferă o definiție detaliată a
corupției și discută caracteristicile sale, cum ar fi natura sa subterană, relația cu puterea și
influența, și efectele sale negative asupra dezvoltării economice și sociale.
Factorii care contribuie la corupție: O altă lucrare relevantă este "The Causes of Corruption:
A Cross-National Study" de Susan Rose-Ackerman, care examinează factorii economici,
politici și culturali care contribuie la corupție și explorează modul în care acești factori pot
interacționa în diferite contexte naționale.
Strategii de prevenire și combatere a corupției: "Curbing Corruption in Public Procurement"
de Caroline Nichols, este o lucrare importantă care analizează modul în care se poate reduce
corupția în cadrul achizițiilor publice prin aplicarea unor politici și proceduri adecvate, cum
ar fi transparența, concurența și auditul.
Legătura între corupție și guvernare: "Governance and Corruption" de Daniel Kaufmann și
Aart Kraay este o lucrare teoretică relevantă care abordează legătura complexă între corupție
și guvernare, discutând modul în care reformele instituționale pot contribui la creșterea
transparenței, responsabilității și integrității în cadrul administrației publice.
În ceea ce privește cercetarea corupției în administrația publică, există câteva concepte
importante care trebuie definite cu atenție. În continuare, voi prezenta definiții și explicații
pentru câteva dintre aceste concepte, inclusiv prin contribuțiile mele personale.
1. Corupția: Corupția este un fenomen complex care poate fi definit în mai multe feluri,
însă în general se referă la utilizarea puterii sau autorității publice în interes personal,
cu scopul obținerii de beneficii financiare sau politice. În mod personal, cred că
corupția poate fi considerată o problemă morală și etică, care afectează negativ
încrederea cetățenilor în instituțiile publice și poate avea consecințe negative asupra
dezvoltării economice și sociale.
2. Transparența: Transparența se referă la gradul de accesibilitate și de deschidere a
informațiilor privind activitățile și deciziile administrației publice. În mod personal,
cred că transparența este un element esențial în lupta împotriva corupției, deoarece îi
permite cetățenilor să verifice dacă deciziile și activitățile administrației publice sunt
corecte și sunt în interesul public.
3. Responsabilitatea: Responsabilitatea se referă la obligația instituțiilor și funcționarilor
publici de a răspunde pentru acțiunile lor și de a fi tras la răspundere în cazul în care
își îndeplinesc greșit atribuțiile. În mod personal, cred că responsabilitatea este un
concept important în prevenirea corupției, deoarece poate fi o formă de descurajare
pentru cei care încearcă să abuzeze de puterea sau autoritatea lor.
4. Integritatea: Integritatea se referă la respectarea principiilor și valorilor etice și morale
în activitatea instituțiilor și a funcționarilor publici. În mod personal, cred că
integritatea este un concept cheie în lupta împotriva corupției, deoarece este o formă
de prevenție prin crearea unui mediu instituțional care promovează comportamente
etice și responsabile.
În urma analizei științifice a literaturii teoretice, am ajuns la următoarele concluzii care se
potrivesc cu temele principale ale proiectului de cercetare privind corupția în administrația
publică:
1. Corupția este un fenomen complex și îngrijorător care afectează instituțiile publice și
societatea în ansamblu. Înțelegerea și definirea clară a acestui fenomen este esențială
pentru combaterea lui eficientă.
2. Corupția este adesea asociată cu o lipsă de transparență și de responsabilitate în
activitatea instituțiilor și funcționarilor publici. Creșterea nivelului de transparență și
de responsabilitate poate fi un mod eficient de prevenire a corupției.
3. Integritatea și etica sunt importante în prevenirea corupției în administrația publică.
Crearea unui mediu instituțional care promovează comportamente etice și
responsabile poate fi o modalitate eficientă de prevenire a corupției.
4. Există diferite abordări și teorii în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției
în administrația publică, inclusiv prin intermediul reformelor instituționale, educației
și a implicării societății civile.
În general, analiza literaturii teoretice relevante a evidențiat importanța prevenirii și
combaterii corupției în administrația publică prin intermediul măsurilor de transparență,
responsabilitate, integritate și implicare a societății civile. Aceste concluzii se potrivesc cu
temele principale ale proiectului de cercetare și pot fi folosite pentru dezvoltarea ulterioară a
metodologiei de cercetare și a obiectivelor specifice ale proiectului.

Metodologia:discutie asupra metodelor utilizate pentru analiza datelor

Finalitatea colectării și analizării datelor într-un proiect de cercetare este de a obține
informații relevante și valide care să răspundă la întrebările de cercetare și să ajute la
atingerea obiectivelor proiectului. Aceste informații pot fi folosite pentru a face concluzii, a
dezvolta recomandări sau politici, sau a susține luarea deciziilor în diverse domenii.
Analiza datelor poate dezvălui modele, tendințe sau relații între variabile care să ajute la
înțelegerea fenomenului cercetat și la formularea de concluzii sau ipoteze noi. De asemenea,
analiza datelor poate ajuta la evaluarea efectelor măsurilor sau politicilor implementate și la
identificarea îmbunătățirilor necesare.
În final, colectarea și analiza datelor sunt esențiale pentru a asigura valabilitatea și
credibilitatea cercetării și a obține informații relevante și utile pentru îndeplinirea obiectivelor
proiectului.
Alegerile metodologice sunt influențate de obiectivele și întrebările de cercetare, precum și de natura
fenomenului cercetat și de contextul în care se desfășoară cercetarea. În cazul cercetării corupției în
administrația publică, am ales o abordare mixtă, care combină atât metode calitative, cât și metode
cantitative.

Am ales să folosim metode calitative, precum interviuri, studii de caz și analiza documentelor, pentru a
obține o înțelegere detaliată a perspectivelor și experiențelor indivizilor implicați în administrația publică și
în procesul de combatere a corupției. Aceste metode ne permit să analizăm aspecte complexe ale corupției,
precum factorii care contribuie la apariția acesteia și modalitățile prin care poate fi prevenită sau
combătută. De asemenea, metodele calitative ne permit să explorăm opiniile și perspectivele diferitelor
grupuri de persoane, precum funcționari publici, reprezentanți ai societății civile și cetățeni afectați de
corupție.

De asemenea, am ales să folosim și metode cantitative, precum sondajele și analizele statistice, pentru a
obține date cu caracter generalizabil și pentru a identifica tendințe și modele în ceea ce privește corupția în
administrația publică. Aceste metode ne permit să evaluăm eficacitatea politicilor și măsurilor de
combatere a corupției și să identificăm factorii care influențează nivelul și tipul de corupție în diferite
contexte.

Prin combinarea acestor metode, putem obține o imagine mai completă și detaliată a fenomenului corupției
în administrația publică și a modalităților prin care poate fi prevenit și combătut. De asemenea, abordarea
mixtă ne permite să compensăm limitele fiecărei metode, obținând astfel date mai fiabile și valide.

Pentru a limita domeniul de colectare a datelor, am definit cu claritate obiectivele și

întrebările de cercetare, care ne-au orientat spre anumite aspecte ale corupției în administrația
publică și anumite grupuri de persoane implicate în această problemă.
De asemenea, am utilizat o abordare stratificată pentru selectarea participanților la cercetare
și a cazurilor de studiu, astfel încât să acoperim o gamă largă de perspective și experiențe, dar
în același timp să limităm domeniul de cercetare la anumite grupuri sau contexte relevante
pentru obiectivele noastre. De exemplu, am selectat funcționari publici din diferite niveluri
ale administrației publice, reprezentanți ai societății civile implicați în combaterea corupției și
cetățeni afectați de corupție, dar am limitat domeniul geografic la un anumit oraș sau regiune.
De asemenea, am utilizat și criterii de selecție pentru a limita domeniul de colectare a datelor
la anumite tipuri de corupție sau la anumite aspecte ale fenomenului corupției, în funcție de
obiectivele și întrebările de cercetare. De exemplu, am putea să ne concentram pe corupția în
achizițiile publice sau pe corupția la nivelul autorităților locale.
În final, am utilizat o combinație de metode de colectare a datelor, precum interviuri, sondaje
și analiza documentelor, pentru a obține date relevante și valide, dar în același timp pentru a
limita domeniul de colectare a datelor și a ne concentra pe aspectele relevante pentru
obiectivele și întrebările noastre de cercetare.
Populația care reprezintă universul de cercetare depinde de obiectivele și întrebările de
cercetare, precum și de metodele de cercetare folosite. În cazul cercetării corupției în
administrația publică, populația de interes poate fi definită astfel:
 Funcționari publici: Aceștia reprezintă un grup important în ceea ce privește corupția
în administrația publică, deoarece dețin poziții cheie în luarea deciziilor și în
implementarea politicilor publice. Populația de interes poate include funcționari
publici de la diferite niveluri ale administrației publice, precum și funcționari din
domenii specifice, cum ar fi achizițiile publice sau gestionarea fondurilor europene.
 Reprzentanți ai societății civile: Aceștia joacă un rol important în monitorizarea și
combaterea corupției în administrația publică. Populația de interes poate include
organizații neguvernamentale, grupuri de cetățeni activi, jurnaliști sau alte persoane
care monitorizează și raportează cazurile de corupție.
 Cetățeni afectați de corupție: Aceștia sunt persoanele care suferă în mod direct sau
indirect din cauza corupției în administrația publică. Populația de interes poate include
cetățeni care au avut experiențe negative cu funcționarii publici sau cu instituțiile
 publice, precum și cetățeni care au fost implicați în procese de achiziții publice sau
care au depus cereri pentru obținerea de fonduri europene.
În funcție de obiectivele și întrebările de cercetare, populația de interes poate fi limitată
geografic la un anumit oraș sau regiune, sau poate fi extinsă la nivel național sau
internațional. De asemenea, în funcție de metodele de cercetare folosite, populația de interes
poate fi limitată la un anumit sub-grup din aceste categorii, cum ar fi funcționarii publici
dintr-o anumită agenție sau cetățeni care au avut experiențe negative cu corupția într-un
anumit sector.
Pentru a alege ordinea întrebărilor din ghidul de observație, este important să se țină cont de
obiectivele și întrebările de cercetare, precum și de natura fenomenului observat. În cazul
cercetării corupției în administrația publică, se pot folosi următoarele principii pentru a
ordona întrebările:
1. De la întrebări generale la întrebări specifice: Este util să începeți cu întrebări mai
generale care vă pot ajuta să înțelegeți contextul observației, apoi să treceți la întrebări
mai specifice care vă permit să examinați detaliile și comportamentele specifice ale
subiecților observați.
2. De la întrebări mai puțin sensibile la întrebări mai sensibile: Este important să
construiți încrederea subiecților observați și să evitați să puneți întrebări sensibile
înainte de a stabili un raport de încredere cu ei.
3. Întrebări care urmăresc un flux logic: Este important să construiți o secvență logică de
întrebări astfel încât răspunsurile subiecților să poată fi ușor integrate într-o
perspectivă coerentă a comportamentului observat.
4. De la întrebări deschise la întrebări închise: Întrebările deschise permit subiecților să
ofere răspunsuri detaliate și sunt utile pentru a înțelege perspectivele lor și pentru a
identifica teme importante, în timp ce întrebările închise pot fi utilizate pentru a obține
răspunsuri precise și comparabile în cadrul mai multor subiecți.
5. Întrebări care urmăresc obiectivele și întrebările de cercetare: Este important să vă
asigurați că întrebările din ghidul de observație sunt relevante pentru obiectivele și
întrebările de cercetare și că oferă informații utile pentru a răspunde la aceste
întrebări.
Prin urmare, pentru a alege ordinea întrebărilor din ghidul de observație pentru cercetarea
corupției în administrația publică, ar trebui să începem cu întrebări generale despre contextul
observației, să continuăm cu întrebări specifice despre comportamentele și practicile
observate, să evităm întrebările sensibile la început și să utilizăm întrebări care urmăresc un
flux logic și care sunt relevante pentru obiectivele și întrebările de cercetare.
Metoda de colectare a datelor pentru cercetarea corupției în administrația publică poate
include mai multe tehnici, cum ar fi:
1. Observația: Aceasta implică observarea comportamentelor și a interacțiunilor
subiecților în timp ce se desfășoară activități legate de corupție în cadrul
administrației publice.
2. Interviurile: Acestea pot fi utilizate pentru a obține informații detaliate despre
experiențele, opiniile și perspectivele subiecților în legătură cu corupția în
administrația publică.
 3. Chestionarele: Acestea pot fi utilizate pentru a obține informații standardizate și
comparabile de la un număr mare de subiecți cu privire la aspecte legate de corupție
în administrația publică.
4. Analiza documentelor: Aceasta implică examinarea documentelor oficiale,
rapoartelor, statisticii și altor surse de informații relevante pentru a înțelege mai bine
fenomenul corupției în administrația publică.
Pentru a alege metoda de colectare a datelor adecvată, este important să se țină cont de natura
fenomenului studiat, obiectivele și întrebările de cercetare, disponibilitatea resurselor, precum
și de avantajele și dezavantajele fiecărei metode. De exemplu, în cazul cercetării corupției în
administrația publică, observația poate fi o metodă eficientă pentru a obține informații despre
comportamentele specifice și contextul social în care are loc corupția, în timp ce interviurile
pot oferi informații detaliate despre perspectiva subiecților și despre motivele lor.
Avantajele și dezavantajele diferitelor metode de cercetare pentru proiectul de cercetare al
corupției în administrația publică pot fi următoarele:
Observația:
Avantaje:
 Poate furniza informații detaliate despre comportamentele subiecților în contextul real
în care se desfășoară corupția;
 Poate oferi o perspectivă mai amplă asupra corupției, datorită observației directe a
interacțiunilor și comportamentelor.
Dezavantaje:
 Poate fi costisitoare și consumatoare de timp;
 Poate fi dificilă obținerea accesului la contextele relevante de observație.
Interviurile:
Avantaje:
 Pot furniza informații detaliate despre opiniile și perspectivele subiecților cu privire la
corupție;
 Pot fi utilizate pentru a obține informații despre motivele și intențiile subiecților.
Dezavantaje:
 Poate fi dificilă obținerea accesului la subiecții relevanți;
 Poate fi influențată de subiectivitatea interviurilor.
Chestionarele:
Avantaje:
 Pot fi utilizate pentru a obține informații de la un număr mare de subiecți într-un timp
relativ scurt;
 Pot furniza informații standardizate și comparabile.
Dezavantaje:
  Poate fi dificilă obținerea unui răspuns adecvat din partea subiecților;
 Răspunsurile pot fi influențate de subiectivitatea subiecților.
Analiza documentelor:
Avantaje:
 Pot furniza informații detaliate despre contextul în care se desfășoară corupția;
 Pot fi utilizate pentru a obține date cantitative.
Dezavantaje:
 Documentele pot fi incomplete sau inexacte;
 Analiza documentelor poate fi dificilă și consumatoare de timp.
În general, este important să se țină cont de avantajele și dezavantajele fiecărei metode de
cercetare și să se aleagă metoda sau metodele cele mai adecvate în funcție de obiectivele și
întrebările de cercetare, disponibilitatea resurselor și natura fenomenului studiat.

Prezentarea instrumentului de cercetare

Iată o prezentare a fiecărei întrebări/ipoteze de cercetare și modul în care întrebările generate
pot produce date:Intrebarea/ipoteza de cercetare : Care sunt cauzele corupției în administrația
publică?
Întrebări generate:
 Care sunt principalele motive pentru care funcționarii publici comit acte de corupție?
 Care sunt factorii care favorizează corupția în administrația publică?
 Care sunt consecințele corupției în administrația publică pentru societate și economie?
Date generate: Datele pot fi colectate prin intermediul interviurilor și chestionarelor adresate
funcționarilor publici și cetățenilor, care pot furniza informații despre motivele și factorii care
conduc la acte de corupție și despre efectele acestora.
Operaționalizarea datelor se referă la procesul de definire a conceptelor teoretice utilizate în
cercetare în termeni operaționali și măsurabili, astfel încât să poată fi colectate și analizate
date empirice. Acest proces este esențial pentru asigurarea fiabilității și validității datelor
colectate în cadrul cercetării.
În cadrul proiectului de cercetare privind corupția în administrația publică, operaționalizarea
datelor a fost realizată prin următoarele etape:
1. Definirea conceptelor teoretice: S-a început prin definirea conceptelor cheie utilizate
în cercetare, cum ar fi corupția, administrația publică, performanța și legitimitatea.
2. Identificarea indicatorilor: În continuare, s-au identificat indicatorii care ar putea fi
utilizați pentru a măsura acești concepte. De exemplu, pentru a măsura corupția, s-au
identificat indicatori precum numărul de cazuri de corupție raportate în presă sau
numărul de funcționari publici acuzați sau condamnați pentru corupție.
3. Dezvoltarea instrumentelor de colectare a datelor: După ce s-au identificat indicatorii
relevanți, s-au dezvoltat instrumentele de colectare a datelor, cum ar fi chestionarele,
 interviurile și ghidurile de observație. Aceste instrumente au fost concepute astfel
încât să permită colectarea datelor relevante pentru fiecare concept măsurat și să fie
ușor de utilizat de către respondenți.
4. Testarea instrumentelor: Înainte de colectarea efectivă a datelor, instrumentele au fost
testate pentru a asigura că sunt fiabile și valide. De exemplu, chestionarele au fost
testate prin intermediul unui pilot de cercetare pe un eșantion mic de respondenți
pentru a identifica eventualele probleme și a le remedia înainte de utilizarea lor pe
scară largă.
5. Colectarea datelor: După finalizarea etapei de operaționalizare a datelor și testarea
instrumentelor, s-a trecut la colectarea datelor. Aceasta a fost realizată prin
intermediul metodei de cercetare selectată anterior, în funcție de specificul fiecărei
întrebări de cercetare.
În concluzie, operaționalizarea datelor a fost o etapă esențială în cadrul proiectului de
cercetare privind corupția în administrația publică. Acest proces a asigurat faptul că
conceptele teoretice utilizate au fost definite în mod clar și măsurabile, iar datele colectate au
fost fiabile și vali Bazându-mă pe proiectul de cercetare prezentat anterior, informațiile ar
putea fi prezentate tematic în următoarea ordine/structură:

Concluzii generale
Bazându-mă pe proiectul de cercetare prezentat anterior, informațiile ar putea fi prezentate
tematic în următoarea ordine/structură:
I. Introducere
 Contextul general al cercetării
 Problema cercetării și întrebările de cercetare
 Scopul și obiectivele cercetării
II. Revizuirea literaturii
 Definirea corupției în administrație publică
 Factori care contribuie la corupție în administrația publică
 Efectele corupției asupra societății și economiei
 Strategii și metode pentru combaterea corupției în administrație publică
III. Metodologie
 Tipul de cercetare și metoda de cercetare alese
 Populația și eșantionul de cercetare
 Instrumente de colectare a datelor: chestionar, ghid de observație
 Procesul de colectare a datelor
IV. Analiza datelor
 Prezentarea și interpretarea datelor colectate prin chestionar și ghid de observație
 Analiza întrebărilor de cercetare și a ipotezelor
V. Concluzii și recomandări
  Sumarul constatărilor și concluziilor cheie ale cercetării
 Implicațiile cercetării pentru politici și practici
 Recomandări pentru studii viitoare
VI. Bibliografie
Această structură ar putea fi utilizată pentru a organiza informațiile tematic și pentru a crea o
prezentare coerentă și structurată a rezultatelor cercetării.
Desigur, îmi voi adăuga propriile comentarii și sugestii pentru a adăuga valoare prezentării informațiilor
tematice.

În ceea ce privește revizuirea literaturii, ar fi util să se menționeze exemple concrete de corupție în

administrația publică, pentru a arăta impactul corupției asupra guvernării și a societății. De asemenea, ar
putea fi abordate diferențele între corupția mare și corupția mică și modul în care acestea afectează
funcționarea administrației publice.

În ceea ce privește metodologia, ar putea fi prezentate mai multe detalii despre procesul de selecție a
eșantionului și criteriile utilizate pentru a determina cine face parte din eșantion. De asemenea, ar putea fi
explicate mai în detaliu motivele alegerii metodei de cercetare și cum aceasta va ajuta la răspunsul la
întrebările de cercetare.

În secțiunea analizei datelor, ar fi util să se ofere o interpretare detaliată a datelor colectate, precum și să se
utilizeze grafice sau diagrame pentru a ajuta la prezentarea acestor date. De asemenea, ar putea fi
comparate rezultatele din chestionar și cele din ghidul de observație, pentru a arăta cum acestea se
completează și își completează reciproc.

În secțiunea de concluzii și recomandări, ar putea fi subliniate consecințele importante ale cercetării și

modul în care acestea ar putea fi aplicate în viitor. De asemenea, ar putea fi abordate limitele cercetării și
cum acestea ar putea influența interpretarea rezultatelor.

Din procesul de cercetare parcurs, se poate concluziona că corupția este o problemă reală în administrația
publică și că are un impact negativ asupra calității serviciilor publice, asupra dezvoltării economice și
asupra încrederii cetățenilor în instituțiile guvernamentale. De asemenea, s-a constatat că corupția poate fi
abordată prin măsuri preventive, cum ar fi implementarea unor politici și proceduri mai stricte în ceea ce
privește achizițiile publice, promovarea transparenței și responsabilității în administrație și încurajarea
participării cetățenilor în procesul decizional.

În urma analizei datelor colectate, s-au identificat unele probleme în ceea ce privește corupția în
administrația publică. De exemplu, există o lipsă de transparență în procesul de achiziții publice și o
încredere scăzută în capacitatea autorităților de a combate corupția. Cu toate acestea, s-a constatat că
majoritatea respondenților consideră că există măsuri adecvate în vigoare pentru a combate corupția, dar
acestea trebuie aplicate mai bine și monitorizate în mod constant.

Recomandările pentru abordarea corupției în administrația publică includ: o mai mare transparență și
responsabilitate în procesul decizional, îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor privind achizițiile
publice, promovarea participării cetățenilor în procesul decizional și implementarea unor sisteme de
monitorizare și raportare pentru a identifica și preveni actele de corupție.

Limitările cercetării includ eșantionul limitat și faptul că cercetarea s-a concentrat doar pe anumite aspecte
ale corupției în administrația publică. În viitor, ar fi util să se abordeze și alte aspecte ale corupției, cum ar
fi corupția în sectorul privat și să se efectueze cercetări în eșantioane mai mari pentru a ajuta la o mai mare
generalizare a concluziilor.