CUPRINS

Introducere................................................................................................................................3
Capitolul I. Abordarea teoretico-metodologică și analiza stadiului cunoașterii în
domeniul administrației publice..............................................................................................4
1.1. Considerații generale privind administrația publică............................................................5
1.2. Definirea noțiunilor de satisfacție a cetățeanului, utilitate publică și interes
comunitar.................................................................................................................................6
1.3. Criterii de performanță.....................................................................................................8
Capitolul II. Prezentarea de ansamblu a Primăriei municipiului Fetești..........................11
2.1. Profilul de activitate, statutul juridic..............................................................................11
2.2. Obiectivele de dezvoltare...............................................................................................11
2.3. Studiul sistemului actual de management......................................................................11
2.4. Indicatori de performanță...............................................................................................14
Capitolul III. Studiu de caz privind evaluarea gradului de satisfacție a cetățenilor cu
privire la serviciile publice oferite de Primăria municipiului Fetești................................16
3.1. Decizia administrativă....................................................................................................20
3.2. Prezentarea strategiilor specifice organizației publice...................................................20
3.3. Analiză privind programele și strategiile Primăriei municipiului Fetești. Evaluarea
stilurilor de management și leadership din cadrul organizației publice................................21
3.4. Cercetare în domeniul comunicării și performanței.......................................................25
3.4.1. Studiu privind implementarea și elaborarea de noi proiecte...................................26
3.4.2. Analiza metodelor cantitative..................................................................................28
3.4.3. Corupția la nivelul administrației publice locale.....................................................37
Concluzii..................................................................................................................................40
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................43
ANEXE.....................................................................................................................................44

1
 Introducere

Tema aleasă în vederea realizării acestei lucrări este: EVALUAREA

GRADULUI DE SATISFACȚIE A CETĂȚENILOR CU PRIVIRE LA
CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE OFERITE DE PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI FETESTI.
Ro ma ni a  pa rcu rge , înca  de  la  înce pu tu l mi le ni u lu i , no i  po zi ţi i  i n ca dru l
si ste mu lu i  a dmi ni stra ti v i nte rna ţi o na l. I e şi re a  di n re gi mu l di cta to ri a l,
mo me nt ca re  a 
înse mna t şi  schi mba re a  de  si ste m, i ntra re a  în U ni u ne a  E u ro pe a nă, re pre 
zi ntă do a r do u ă
a spe cte  şi  mo ti ve  pe ntru  ca re  ţa ra  no a stră tre bu i e  să de pu nă e fo rtu ri  de  a 
da pta re  şi 
a li ni e re  la  ţări le  e u ro pe ne . E la bo ra re a  lu crări i  s-a  a xa t pe  stu di u l mo du 
lu i  de  o rga ni za re 
şi  fu ncţi o na re  a  si ste mu lu i  se rvi ci i lo r pu bli ce  de  i nte re s lo ca l, stu di u  pe 
ca re  l-a m
a pro fu nda t pri n ce rce ta re a  di na mi ci i  pro ce su lu i  le gi sla ti v în ce e a  ce  pri 
ve şte  i nsti tu ţi i le 
a u to no mi e i  lo ca le  i n Ro mâni a . O bi e cti vu l pri nci pa l a l lu crări i  e ste  a ce 
la  de  a  i de nti fi ca 
ro lu l pe  ca re  îl jo a că a dmi ni stra ţi a  pu bli că lo ca lă în vi a ţa  so ci a lă a  ce tăţe 
ni lo r, po rni nd de 
la  i po te za  po tri vi t căre i a  se rvi ci i le  lo ca le  su nt fo a rte  i mpo rta nte  în de 
zvo lta re a  u ne i 
co le cti vi tăţi , de  ca li ta te a  lo r de pi nzând ni ve lu l de  tra i  a l me mbri lo r co 
mu ni tăţi i .

În primul capitol al cercetării am pus accentul perspectivele teoretice privind

administrația publică, principiile generale ale acesteia, comportamentul
funcționarilor publici la locul de muncă.
Capitolul doi cuprinde o prezentare de ansamblu a Primăriei municipiului
Fetești, prezentarea instituției, organizarea și funcționarea instituției publice.
2
 În cadrul celui de-al treilea capitol al lucrării am facut o analiză a gradului de
satisfacție al cetățenilor în ceea ce privește interacțiunea cu administratia primăriei și
a calitatea serviciilor oferite cetatenilor .
În lucrarea de cercetare am apelat la o mai multe metode. Chestionarul, principalul
mod al cercetării, impreună cu un sondajul de opinie și interviul, ca metode de
relatarea a opiniei cu respondenții. Răspunsurile formulate în urma chestionarelor,
interviurilor au fost puse funcționarilor care lucrează în primărie, aceste metode duc
la adevaratele impresii și date despre buna desfasurare a instituției publice.
Chestionarele aplicate vor fi detaliate în studiul de caz.
Scopul acestei cercetari este de a scoate in evidenta si a vedea gradul de
satisfactie in relatia dintre functionari publici si cetateni . Acest lucru relatandu-ne
daca exista o buna relatura intre acestia sau indentificarea problemelor

Capitolul I. Abordarea teoretico-metodologică și analiza stadiului

cunoașterii în domeniul administrației publice

1.1. Considerații generale privind administrația publică

Administrația publică este baza atunci când ne referim la instituții și mod de

guvernare1. Aceasta răspunde nevoilor societății și influențează prosperitatea unei
națiuni2, coeziunea socială și bunăstarea cetățenilor3.
În general, instituțiile au devenit mai deschise și mai transparente în ultima
perioadă, a sporit accesul la servicii, iar calitatea acestora s-a îmbunătățit. Cu toate
acestea, încrederea cetățenilor în administrația publică, coeziunea socială și
atractivitatea sectorului public în calitate de angajator au înregistrat o deteriorare
(Fig. nr.1.1).
1
Holmberg, S. si Rothstein, B., „Good Government: The Relevance of Political Science", Edward Elgar Publishing, 2012.

2
Kaufmann, D. Kraay si Zoido-Lobatön, Governance Matters, Policy Research Working Paper 2196.

3
Hallerod, B., Rothstein, B., Nandy, S., Daoud, A. „Bad governance and poor children: a comparative analysis of government
efficiency and severe child deprivation in 68 low- and middle-income countries", World Development, august 2013; 48:19-31.

3
 Increderea cetatenilor in administrație
Reducerea birocrației interne
Coerența si coordonare politicilor
Motivatia funcționarilor si atitudinea față de muncă
Acces egal la servicii
Transparenta si deschiderea externă
Costuri si eficienta
Calitatea serviciilor
0 1 2 3 4 5 6

Din punctul meu de vedere, succesul unei organizații este în strânsă legătură
cu rădăcinile acelei organizații, capitalul uman, dar și cu progresul tehnologiei
informației și tot ce înseamnă Internetul. Universul de tipul „World Wide Web" a
revoluționat atât viața profesională, cât și viața personală a fiecăruia dintre noi.
Pentru a avea succes în orice domeniu, este absolut necesar a deține, stăpâni
și utiliza informațiile corecte și a atrage în interiorul organizației persoane capabile
să le transpună în practică și să obțină succesul.
Succesul depinde de profesionalismul și gradul de implicare, în măsura
posibilităților, a fiecăruia dintre noi.
Aderarea la Uniunea Europeană a venit cu o serie de cerințe. Reforme privind
elaborarea politicilor, profesionalismul, erau parte a pregătirii procesului de aderare.

1.2. Definirea noțiunilor de satisfacție a cetățeanului, utilitate

publică și interes comunitar

Cetățenii consideră că există căi și metode de îmbunătățire a satisfacției

locuitorilor orașului și nu numai.
Administrația se implică direct în viața cetățenilor prin acțiunile sale, prin
hotărârile adoptate pe plan local.
România și-a asumat o serie de termene și angajamente în raport cu instituțiile
Uniunii Europene, fiind permanent supusă riscului de suspendare a fondurilor
necesare programelor operaționale. Această suspendare vine ca o consecință a
neîndeplinirii unor măsuri și reforme în administrația publică, neadaptării cadrului

4
 legislativ actual. Subsidiaritatea este un principiu important care trebuie cunoscut,
implementat și respectat.
Angajamentele luate de țara noastră față de Uniunea Europeană au menirea de
a crea condiții pentru toți cetățenii din interiorul României și din afara ei, astfel încât
să primească un tratament egal din partea autorităților și instituțiilor publice,
asemănător celor din statele comunitare cu democrații consolidate recunoscute.
Misiunea administrației publice de executare a legii și de prestare a serviciilor
publice influențează evident viața noastră, a tuturor.
Constituția României garantează o serie de drepturi ale persoanei dar, Codul
administrativ reglementat prin O.U.G. nr. 57/2019, vine să completeze un domeniu
deficitar privind:
 transparența actului administrativ, adică dreptul persoanei la informare cu privire la
activitatea autorităților și instituțiilor publice;
 motivarea deciziilor administrative, favorabile sau nefavorabile cetățenilor;
 consultarea cetățenilor înaintea luării oricărei decizii care îi privește în mod direct;
 recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate prin acțiunea sau
inacțiunea autorităților administrației publice.
În statul român, guvernul administrează, prin activitățile de executare în
concret a legii și guvernează, prin prestarea de servicii publice, construirea de
strategii, având în același timp un rol politic și un rol administrativ deopotrivă.
Personalul care activează în administrație, fie ei demnitari, funcționari sau personal
contractual, trebuie să fie de bună-credință, să dea dovadă de profesionalism, astfel
încât să fie capabil să gestioneze și să deblocheze conflictele inerente dintre cetățeni
și autoritățile administrației publice datorate, în special, birocrației care a fost, este și
va rămâne o bună perioadă de timp de acum încolo una din bolile administrației.
Funcționarea administrației influențează modul în care funcționează societatea și
statul, reflectându-se direct în viața publică și privată a fiecărui cetățean, fiind strâns
legată de utilitatea publică a serviciilor prestate, precum și interesul public general
și/sau comunitar.
Întreaga legislație de după 1989 a fost instabilă, supusă unor numeroase
modificări și reglementări, promovând soluții conjuncturale care, într-un final, au
condus la compromiterea totală a demersului inițial.

5
 Referitor la termenii de utilitate publică, interes public general și interes
comunitar, legislația internă face următoarele precizări: cuprind domenii de interes
pentru comunitate4, cu activități îndreptate în direcția protejării mediului, asistență
socială, interesul comunitar prin urmărirea unui obiectiv comun pentru grupul de
oameni ce formează comunitatea; cutumele membrilor grupului sunt asemănătoare5.
Organizațiile cărora li s-a recunoscut statutul de utilitate publică au
următoarele obligați6:
- să mențină performanța activității care a condus la recunoaștere;
- să comunice autorităților modificările survenite ulterior (statut, bilanț etc.);
- să publice, în extras, în primul trimestru al anului, rapoarte de activitate și situații
financiare pentru anul calendaristic încheiat;
- să deschidă cont bancar și să evidențieze distinct resursele primite;
Este evident că niciunul din aceste texte de lege nu face referire expresses
verbis la darea în folosință gratuită a bunurilor din domeniul public (fie el național,
județean sau local). Însă, atât timp cât se folosește termenul general de imobile din
patrimoniul lor, noțiunea generală de patrimoniu incluzând atât domeniul public cât
și cel privat, este evident că bunurile proprietate publică (fie ale statului, fie ale
unităților administrativ-teritoriale) pot constitui obiect al dării în folosință gratuită.

1.3. Criterii de performanță

Realizarea obiectivului general de creștere a gradului de satisfacție a

cetățenilor și a încrederii acestora în administrația publică locală și, implicit, în
funcționarii publici, în cazul de față, este în strânsă concordanță cu îndeplinirea
anumitor criterii de performanță.
Pentru funcțiile publice de execuție7
1. Capacitate de a transpune în practică propriile soluții și pe cele trasate de
superiorii ierarhici;
2. Capacitatea de a accepta, recunoaște și a învăța din propriile greșeli;

4
Abrogată prin Legea 246/2005
5
Cartier, localitate, unitate administrativ teritorială
6
Art. 41 lit d, e si f din OG 37/2003
7
O.U.G. nr. 57/2019, pag. 322, Anexa II
6
 3. Depășirea obstacolelor, identificarea soluțiilor optime de rezolvare a
riscurilor identificate;
4. Autoperfecționarea și folosirea cunoștințelor dobândite;
5. Analiză și sinteză;
6. Creativitate, inventivitate, spirit de inițiativă;
7. Planificare și previzionarea cerințelor;
8. Capacitatea de a lucra independent, fără coordonare;
9. Utilizarea eficientă a resurselor instituției.
Funcțiile publice de conducere, au stabilite criterii de performanță
asemănătoare celor de execuție, la care se adaugă capacități de coordonare,
conducere, control, delegare și decizionale. De asemenea, sunt vizate abilități de
gestionare a resurselor umane, orientate spre obținerea rezultatelor, mediere și
negociere, precum și obiectivitate în apreciere.
O funcție importantă este reprezentată de administratorul/managerul public,
cu rol de sprijin pentru asigurarea realizării și implementării politicilor și reformelor
Guvernului României privind accelerarea reformării administrației publice centrale și
locale.
Din analiza activității angajaților/subalternilor, în cazul performanțelor slabe,
este sarcina managerului să identifice problema. Indiferent de cauză, fie că este
legată de incompetență sau lipsa motivării, incapacitatea de a rezolva sarcinile și
atribuțiile de serviciu, rea-intenție ș.a.m.d., un bun manager găsește întotdeauna
soluții adecvate pentru ameliorarea stării de fapt.
Din punctul de vedere al angajatorului, pentru atingerea performanței,
managerul trebuie să aibă în vedere următoarele trepte de parcurs8 (Figura nr.1.2 -
Trepte spre performanță )
Sunt performant!!!!
Am reușit!------------------,
încerc să fac_____________________
Dacă aș ști cum... ____________________________
Dacă aș avea condiții...

8 Aș vrea să
Câdea, R. M., Câdea, D. (2005). Competenţele emoţionale şi succesul în management, fac,Economică, Bucureşti,
Editura
p. 99 -186 dar...

7
 Nu vreau, nu am condiții, nu știu!

Sursa: Rodica M. Câdea, Dan Câdea [19]

Succesul managerial (S), exprimat în formulă matematică, se prezintă ca

produs între abilitate managerială (A), motivația de a conduce (M) și oportunitatea
conducerii (O): S = A x M x O

Conceperea formulei (prezentată de Kreitner) pornește de la următoarea

premisă. Dacă unul dintre termenii formulei este egal cu zero, atunci succesul
managerial este nul9.

Capitolul II. Prezentarea de ansamblu a Primăriei municipiului

Fetești

2.1. Profilul de activitate, statutul juridic

Subiectul lucrării evidențiază activitatea Primăriei municipiului Fetești,

informarea cetățenilor, accesul la informații de interes public general, mulțumirea
sau nemulțumirea acestora față de serviciile oferite.
Misiunea principală a instituției vizează gestionarea serviciilor oferite,
soluționarea cu celeritate a problemelor comunității în interesul căreia acționează.
Ca și structură cu activitate permanentă, Primăria municipiului Fetești
acționează prin managementul demnitarilor aleși, respectiv primar și viceprimar ales
de consiliul local, la sediul din Fetești, Strada Călărași Nr 595,Bloc CF3 Sc A Et (P-
1-4)
Numărul total de posturi din cadrul UAT (UNITĂȚII ADMINISTRATIV
TERITORIALE) Fetești este de 292 (aprobat prin H.C.L. nr. 126/2021) și formează
aparatul de specialitate al primarului.

9
Perciun, E. L., Gheorghiţa, T., Shundi, A. (2012). Ghid practic pentru managerii din serviciul public. Motivarea
personalului: provocări şi soluţii, Editura Elan Poligraf, Chişinău, p. 15.
8
 2.2. Obiectivele de dezvoltare
Obiectivele generale privesc:
- creșterea gradului de satisfacție a cetățenilor și a încrederii acestora în administrația
publică locală;
- digitalizarea interacțiunii dintre cetățean și primărie, prin proiectarea și
realizarea/implementarea conceptului SMART CITY;
- modernizarea infrastructurii stradale și dezvoltarea transportului public;
- creșterea calității vieții și a bunăstării cetățenilor din municipiul Fetești prin
accesarea de fonduri europene nerambursabile/creșterea gradului de absorbție a FEN;
- creșterea siguranței cetățenilor prin monitorizare și intervenții prompte la solicitarea
cetățenilor.

2.3. Studiul sistemului actual de management

Politica Primăriei Municipiului Fetești în domeniul calității este de a furniza

servicii cetățenilor și altor părți interesate, la standarde înalte de calitate, în vederea
obținerii satisfacției și încrederii acestora în administrația publică locală, în condiții
de economicitate, eficiență și eficacitate, asigurând alocarea resurselor umane,
materiale, financiare și menținerea infrastructurii necesare realizării conformității
serviciilor prestate.
Instituțiile publice se diferențiază de cele private, atât din punct de vedere al
managementului, unul fiind bazat pe prioritatea satisfacerii interesului public, pe
politici, autoritate de stat, legalitate și legitimitate, în timp ce al doilea vizează
primordialitatea obținerii profitului, maximizarea acestuia.
Schimbările survenite în stilul de conducere, înlocuirea rigidității autocratice,
preponderentă până nu demult, trece aceste praguri un pic inflexibile și sunt înlocuite
treptat cu stilul democratic, în încercarea de primenire în interiorul organizațiilor.

9
 Deși eforturile managerilor sunt evidente, cetățenii își schimbă foarte greu
părerea, rămânând un factor constant nemulțumirea evidentă manifestată față de
autorități și, a fortiori, față de administrația de stat.
În ciuda eforturilor, părerea generală este că administrația publică nu funcționează
bine.
Serviciile publice prestate de instituție acoperă domenii, cum ar fi:
 urbanism;
 stare civilă;
 autoritate tutelară;
 asistență socială;
 sport, cultură, gospodărire comunală;
 transport public local;
 organizare târguri, piețe și oboare;
 infrastructură rutieră;
 salubritate;
 spații verzi;
 iluminat public;
 termoficare etc.
Ce este de fapt administrația publică? O activitate organizată pe anumite
principii prin care statul, prin instrumentele sale, legiferează și execută în concret
legea, coordonează, îndrumă, monitorizează și controlează punerea în executare a
legii.
Este o activitate conjugată, la care contribuie deopotrivă atât instituțiile
publice locale și centrale, agențiile și organizațiile guvernamentale și non-
guvernamentale (O.N.G.-uri), precum și asociațiile cetățenești. Cele din urmă au
dreptul la inițiativă legislativă, putând fi consultate în problemele care le privesc în
mod direct.
Toate activitățile statului vizează interesul național și se exercită în interes
public, prin elaborarea de strategii și politici publice.
Organizarea și funcționarea instituțiilor publice se bazează pe regulamente,
statute, respectarea și îndeplinirea atribuțiilor prevăzute în fișa postului pentru fiecare
funcție publică, fie ea de conducere sau de execuție.

10
 Primăria municipiului Fetești este structurată în direcții (5 Direcții, 6 servicii,
funcții de conducere publice -146 și funcții contractuale-144) (Anexa nr. 1).
Consiliul local reprezintă autoritatea publică deliberativă/legislativă, în timp
ce primarul, în calitate de autoritate executivă a administrației publice locale, duce la
îndeplinire și pune în practică hotărârile adoptate.
Codul administrativ stabilește o serie de atribuții pe care primarul,
reprezentantul statului în teritoriu, le exercită pe linie de autoritate tutelară, ofițer de
stare civilă, protecție civilă. Primarul exercită și alte atribuții, stabilite prin lege,
printre care cele legate de organizarea recensământului populației, desfășurarea
alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale, precum și privind referendumul local
și național.
Viceprimarul numărul acestora este de 1 în cadrul Primăriei Fetești este
subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, putându-i fi delegate
atribuții.
Administratorul public organizează, coordonează și controlează activitățile
specifice structurilor organizatorice stabilite prin organigrama funcțională aprobată,
urmărește respectarea destinației alocațiilor bugetare aprobate, elaborează proiectul
de management pentru eficientizarea activității primăriei.
Există relații de colaborare și subordonare ierarhică între
departamente/compartimente, proceduri de comunicare cu presa. Promovarea
proiectelor și a evenimentelor derulate de instituție este realizată prin campanii de
informare aprobate de primar.
În vederea asigurării liberului acces la informațiile de interes public, primește,
înregistrează și urmărește rezolvarea corespondenței primite și soluționarea petițiilor.
Timpul și prezența fizică a oamenilor se pot cumpăra, însă nu și entuziasmul,
loialitatea, devotamentul inimilor acestora, care trebuie câștigate 10. Contrar
așteptărilor, succesul organizațiilor depinde de nivelul de implicare al angajaților și
nu invers. Implicarea, dedicarea și fidelitatea angajaților sunt direct corelate cu
performanțele financiare, cu promovările așteptate, dar și cu satisfacerea intereselor
clienților/cetățenilor.

10
Câdea, R. M., Câdea. D. (2005). Competenţele emoţionale şi succesul în management, Editura Economică, Bucureşti,
pp. 32-45.
11
Imediat ce managerii vor conștientiza legătura dintre performanța organizațională și
nivelul de implicare al angajaților, le va fi mai ușor să parcurgă pașii necesari creării
unei culturi relevante în acest sens.
Ideea principală este aceea că organizațiile care vor să aibă succes, ar trebui,
în primul rând să se preocupe de angajați, pentru că rezultatele vin imediat după
aceea în mod firesc.
Succesul este în strânsă interdependență cu reputația. Așa cum o persoană, fie
că este politician, antreprenor, cadru didactic, sportiv sau pur și simplu cineva care
și-a creat o imagine publică datorită seriozității, muncii susținute, la fel și o instituție
publică sau o societate care funcționează în mediul privat se bucură de succes prin
menținerea reputației dobândite în urma câștigării încrederii clienților săi, datorită
serviciilor oferite la înalte standarde de calitate și profesionalism. Și respectul
acordat clienților contribuie decisiv la menținerea succesului și reputației.
Din nefericire, răspunsurile celor intervievați cu prilejul chestionării gradului
de încredere în instituția primăriei sunt îngrijorătoare și dau de gândit, motiv pentru
care cred că trebuie luate urgent măsuri pentru a diminua tendința de neîncredere a
populației în capacitatea instituțiilor de a gestiona situațiile de orice fel. Prea mulți
respondenți declară că nu mai au încredere în nicio instituție publică, fie ea de nivel
local sau central.

2.4. Indicatori de performanță

Veniturile bugetului local sunt în sumă de 137,772 mii lei și cuprind:
- 30,957 mii lei, venituri proprii;
- 26,321 mii lei, TVA buget local;
- 3,793 mii lei, subvenții;
- 77,299 mii lei, prefinanțări UE, donații.
Cheltuielile bugetului local sunt în sumă de 147,706 mii lei.
Excedentul la data de 31.12.2021, în sumă de 1,120 mii lei, a fost utilizat în
anul 2022 pentru cofinanțarea proiectelor din lista de investiți
Veniturilor salariale la nivelul instituției sunt stabilite fără a depăși
indemnizația lunară a viceprimarului, potrivit prevederilor legii salarizării unitare
pentru personalul plătit din fonduri publice.

12
 Salariile de bază au fost stabilite prin H.C.L. nr. 10/2021 privind modificarea
anexei nr. 1 și anexei nr. 3 la H.C.L. nr. 417/2017.
Gradul de îndatorare (%) (serviciul anual al datoriei/venituri proprii x 100) la
31.12.2022 (neexistând date recente) a fost de 0,87%.
Gestionarea resurselor municipiului și soluționarea problemelor comunității,
stimularea și sprijinirea creșterii prosperității, a bunăstării prin servicii de planificare,
dezvoltare și administrare eficace în domeniile economic, educațional, social,
cultural, infrastructură se bazează pe menținerea Standardului ISO 9000/2018, care
să conducă la atingerea următoarelor obiective strategice:
 Creșterea gradului de satisfacție a cetățenilor și a încrederii acestora în administrația
publică locală;
 Evaluarea continuă a Sistemului de Management al Calității în scopul îmbunătățirii
acestuia.

Capitolul III. Studiu de caz privind evaluarea gradului de satisfacție a

cetățenilor cu privire la serviciile publice oferite de Primăria
municipiului Fetești

Grupul respondenților participanți la realizarea evaluării gradului de

satisfacție, format din 300 de persoane angajate sau care își desfășoară activitatea în
sectorul de stat sau la privat, este semnificativ, așa cum se poate observa cu ușurință
din diagrama prezentată mai jos .

1. Vă desfășurați activitatea într-o instituție publică sau în sistemul privat?

(Fig. nr. 3.1) - Diferențierea grupului de respondenți

13
 STAT
PRIVAT
AMBELE

Sursă: Contribuție proprie

2. Cărui gen/sex aparțineți?
După criteriile referitoare la gen, vechime în muncă și altele, respondenții pot fi
grupați astfel:
 60% femei;
 40% bărbați

(Fig. nr. 3.2)- Diafragma reprezentării procentuale in funcție de sex

40% FEMEI
BARBATI

60%

Sursă: Contribuție proprie

3. În ce categorie de vârstă vă încadrați?

14
Grupul ce face obiectul cercetării cuprinde segmente de vârste, astfel:
• peste 51 de ani = 12%;
• 4 1 - 5 0 de ani = 28%;
• 3 1 - 4 0 de ani = 28%;
• respondenți cu vârste între 20 - 30 de ani = 32%
(Fig. nr. 3.3) - Gruparea în funcție de vârstă a respondenților.

Vârsta
Între 20 și 30 de
ani
12% Între 31 și 40 de
ani
32%
Între 41 și 50 de
ani

28% Peste 50 de ani

28%

Sursă: Contribuție proprie

4.Aveți experiență în muncă? Dacă răspunsul este DA, care este vechimea dvs. în
activitate, exprimată în ani?
(Figura nr. 3.4 )- Procentul în funcție de experiența/vechimea în muncă

Vechime în muncă
40% 42%

18%

Sursă: Contribuție proprie

15
 Experiența sau vechimea în muncă influențează, la rândul ei, modul de abordare a
temelor supuse cercetării. Astfel, 40% dintre cei supuși chestionării au o experiență
ce depășește zece ani de activitate. De asemenea, la patruzeci și două de procente se
ridică numărul celor ce desfășoară aceste activități de maximum cinci ani, în timp ce
18% se pot lăuda cu o experiență de la șase la zece ani în muncă.

5. Exercitați o funcție de conducere sau de execuție?

(Figura nr. 3.5)- Reprezentarea procentuală a funcțiilor exercitate de intervievați

în cadrul instituțiilor unde activează ca angajați

FUNCȚII

100%
80%
60% 88%
40%
12%
20%
0%
Funcție de executie Funcție de conducere

Sursă: Contribuție proprie

Majoritatea persoanelor intervievate/chestionate, reprezentând un procent de
88%, ocupă funcții de execuție, în timp ce 12% exercită o funcție de conducere în
cadrul entității unde activează (Fig. nr. 3.5).
Soluționarea problemelor locale și adoptarea deciziilor în legătură cu acestea
cade în sarcina autorităților administrației publice locale. Instituțiile de la nivel local
cunosc nevoile colectivităților locale, fapt pentru care este necesar ca acestea să aibă
o capacitate ridicată de analiză și o viziune a informațiilor culese de la cetățeni.
Orice tip de informație, consultare publică, anunț de interes public, comunicat
de presă, întrunire, eveniment, broșură, scrisoare sau orice altă formă de contact între
persoanele din interiorul organizației publice și cei din exteriorul acesteia, ar trebui
să fie prevăzută de strategia de comunicare externă, pentru a nu se permite nimic în
afara cadrului atent stabilit de procedura de comunicare.
Managementul riscului nu este o activitate opțională, acesta fiind și
principalul motiv pentru care acesta ocupă un loc important în cadrul actului
managerial. Procentajul diferă în funcție de domeniu, de fiecare instituție și de
16
fiecare manager în parte. În acest context trebuie definit foarte precis riscul care, în
accepțiunea Organizației Internaționale pentru Standardizare, este dat de efectul
incertitudinii asupra obiectivelor urmărite de organizație.
Rezolvarea problemelor locale este imperios necesar să aibă la bază deciziile
și inițiativa administrației locale. Executarea deciziilor luate la nivel central este
impusă totuși de ierarhizarea sistemului administrativ din România.

( Figura nr. 3.6) - Managementul riscului

Măsurarea
Evaluarea
eficacități
riscurilor
programului

Coordonarea
Implementarea procesului
controalelor decizional

Sursă:https://lege5.ro/Gratuit/ge2tmojrhe4q/ciclul-managementului-riscului-
hotarare-30-2015?dp=ge4tkmrtg42tmmi

3.1. Decizia administrativă

Legislația în vigoare influențează orice tip de decizie, constituind baza
aplicării corecte, fiind rezultatul colaborării strânse între autoritățile centrale,
O.N.G.-uri și cetățeni.
3.2. Prezentarea strategiilor specifice organizației publice
Managementul presupune o rațiune strategică, având ca obiectiv principal
ajungerea la ținta propusă. Ori, dacă în mediul privat scopul principal este căutarea
profitului maxim cu cheltuieli minime, situația se schimbă când vorbim de instituții
publice. Aici, scopul principal este satisfacerea interesului public, atingerea gradului
de satisfacție a cetățeanului care apelează la serviciile instituției publice.

17
 3.3. Analiză privind programele și strategiile Primăriei municipiului
Fetești. Evaluarea stilurilor de management și leadership din cadrul
organizației publice

Strategiei de Dezvoltare Urbană a Municipiului Fetești 2021-2027 detaliate

mai jos au la bază elementele principale care au fost impuse de către Autoritatea
Contractantă prin caietul de sarcini și asumate de Prestator în cadrul ofertei tehnice.
Pornind de la o abordare generală privind planificarea strategică, se propune
următoarea structură-cadru de elaborare a Strategiei :
( Figura nr. 3.7)- Structura-cadru propusă pentru elaborarea Strategiei de
Dezvoltare Urbană a Municipiului Fetești 2021-2027

Sursă: Programul operațional dezvoltarea capacității administrative PODCA

În toate etapele de elaborare a Strategiei se va ține cont de metodologia

recomandată Ghid pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din
administrația publică locală din Ghidul solicitantului CP 13/2019 pentru regiunile
mai puțin dezvoltate: ”Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de
simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai
puțin dezvoltate”.

Planul Strategic Instituțional 2021–2022 este elaborat în contextul mai amplu

al liniilor directoare trasate la niveluri administrative superioare, fiind luate în calcul
următoarele documente de planificare strategică:

 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030;

 Acordul de Parteneriat 2021–2027 cu România;
 Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014–2020;
18
 Planul de Amenajare a Teritoriului Național;
 Planul pentru Dezvoltare Regională 2021-2027 al Regiunii Sud-Muntenia;
 Strategia pentru Specializare Inteligentă a Regiunii Sud-Muntenia pentru perioada
2021-2027;
 Programul Operațional Regional Sud-Muntenia 2021-2027;
 Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Ialomița;

Planul de Menținere a Calității Aerului pentru Județul Ialomița 2019-2023

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014–2020

Scopul acestei strategii este de a stabili cadrul general de reformă al

administrației publice pentru perioada 2014–2020. Strategia vizează crearea unei
administrații publice eficiente și receptive la nevoile societății prin respectarea
valorilor: transparență, profesionalism, predictibilitate și adecvare la nevoi.

Strategia se bazează pe o serie de obiective generale:

 Adaptarea structurii și mandatului administrației la nevoile cetățenilor și la
posibilitățile reale de finanțare;
 Implementarea unui management performant în administrația publică;
 Debirocratizare și simplificare pentru cetățeni, mediul de afaceri și administrație;
 Consolidarea capacității administrației publice de a asigura calitatea și accesul la
serviciile publice.
Pentru atingerea obiectivului strategic general al Planului, au fost stabilite 7 priorități
de dezvoltare, corelate cu următoarele obiective strategice specifice:

P1: Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale

Obiectiv: Creșterea atractivității și accesibilității Regiunii Sud-Muntenia prin
dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în
vederea promovării dezvoltării durabile;
P2: Dezvoltare urbană durabilă
Obiectiv: Dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane;
P3: Creșterea competitivității economiei regionale prin specializare inteligentă
și digitalizare
Obiectiv: Creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM-urilor
autohtone și consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării;

19
 P4: Protecția mediului prin creșterea eficienței energetice și tranziția către o
economie circulară
Obiectiv: Protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului
natural;
P5: Susținerea educației și ocupării forței de muncă
Obiectiv: Dezvoltarea capitalului uman din Regiunea Sud-Muntenia prin creșterea
accesului și a participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea
ocupării forței de muncă;
P6: Susținerea sănătății și incluziunii sociale
Obiectiv: Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate
și promovarea incluziunii sociale;
P7: Dezvoltarea rurală și agricultura
Obiectiv: Creșterea rolului așezărilor
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Fetești este structurat pe 6
domenii strategice și 9 axe prioritare de acțiune, după cum urmează:
I. Domeniul strategic ”Clădiri rezidențiale”
Axa Prioritară 1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale
II. Domeniul strategic ”Clădiri publice”
Axa Prioritară 2. Creșterea eficienței energetice în clădiri publice
Axa Prioritară 3. Creșterea producției și a distribuției de energie obținută din surse
regenerabile de energie în clădiri și instalații publice
III. Domeniul strategic ”Infrastructură de utilități tehnico–edilitare”
Axa Prioritară 4. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport și a
rețelelor/sistemelor de comunicații
Axa Prioritară 5. Modernizare și dezvoltarea instalațiilor și echipamentelor tehnico
- edilitare
IV. Domeniul strategic ”Management”
Axa Prioritară 6. Dezvoltarea capacității instituționale
Axa Prioritară 7. Sporirea capacității de absorbție a emisiilor de CO 2 prin
rezervoare naturale
V. Domeniul strategic ”Transfer și cooperare”
Axa Prioritară 8. Parteneriate pentru inovare și cercetare în domeniul eficienței
energetice și utilizarea surselor de energie

20
VI. Domeniul strategic ”Lucrul cu cetățenii”

Axa Prioritară 9. Promovarea politicilor de eficiență energetică și utilizare a

surselor regenerabile de energie în rândul cetățenilor, societății civile și agenților
economici.

( Figura nr. 3.8)- Structura Planului Strategic Instituțional

Sursă: Contribuție proprie

Primăria Municipiului Fetești deține certificare SUN CERT, prin care se
confirmă implementarea și menținerea Sistemul de Management al calității și
îndeplinirea cerințelor standardului ISO 9000:2018 pentru domeniul
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ LOCALĂ;
Nr.Certificat: SC 0812/00829;
Data certificării: 27.08.2012;
Valabilitate certificare: 26.08.2023.
Se poate observa o ușoară tendință spre stilul liderului autoritar, învățat să
comande, fără a se strădui să asculte și să accepte părerile celor din jur. Deciziile se
adoptă prin impunere, concentrarea fiind axată pe obținerea rezultatelor cu maximă
eficiență. Angajatul trebuie să execute, nu să discute, nu are drept de opinie, nici
măcar formal.
Instalarea fricii și a frustrării în rândul subordonaților conduce automat la
ratarea unor oportunități noi, comunicare defectuoasă și apariția confuziei din cauza
lipsei de feedback în mod constant.

21
 3.4. Cercetare în domeniul comunicării și performanței
Pentru organizațiile publice, comunicarea înseamnă deținerea capacității de
atragere a unor angajați calificați, cu reale calități de selectare a informațiilor, de
prelucrare și transmitere a acestora, menite să contribuie la realizarea scopului și
evitarea confuziei.
Informația înseamnă putere, iar deținerea acesteia constituie un avantaj
esențial pentru orice instituție, publică sau privată.
Capitalul uman reprezintă cea mai importantă resursă, fiind esențial în
atragerea altor resurse.
Problemele de comunicare și de transmitere a informațiilor apar atunci când
este nesocotită sursa acestora, credibilitatea lor și prelucrarea datelor conținute.
Situația este întâlnită frecvent în cazul în care atribuțiile stabilite în fișa
postului sunt delegate altor persoane, fără abilități de comunicare, măcinate de
frustrări și resentimente.
În abordarea oricărui tip de comunicare atingerea și, premergător, stabilirea
scopului comunicării informației, adaptarea mesajului în funcție de beneficiar,
adoptarea unui limbaj comun între emițător și receptor, transmiterea la momentul
oportun a informației, constituie o parte din elementele esențiale ale procesului de
comunicare .
Cauzele unor erori de comunicare sunt diverse: credibilitatea sursei, prejudecățile,
timpul acordat comunicării, ascultarea deficitară, oboseala acumulată,
supraîncărcarea zilnică, crizele și/sau situațiile de urgență, modul de percepție și
inteligența subiecților, emoțiile de moment, cultura generală etc. Depolitizarea
structurilor administrative, restructurarea întregului domeniu al administrației publice
centrale și locale, precum și a instituțiilor publice în profunzimea lor, transparența
decizională și atragerea asociațiilor civice în luarea deciziilor, sunt doar o parte din
obiectivele majore pe care România și-a propus să le atingă în asigurarea unui
management de succes în sectorul public.

3.4.1. Studiu privind implementarea și elaborarea de noi proiecte

După cum s-a arătat anterior, municipiul Fetești se încadrează preponderent în
stadiul al doilea de maturitate din punct de vedere al dezvoltării inteligente,
remarcându-se însă pași importanți spre o abordare strategică integrată, respectiv

22
 spre nivelul al treilea. Astfel, pentru a sprijini atingerea obiectivelor strategice, având
în vedere orizontul de timp relativ scurt al intervențiilor ce vizează perioada de
programare 2020-2027 și bugetul relativ limitat ce va putea fi alocat acestora, s-a
propus un mix de proiecte-pilot și proiecte punctuale cu investiții mici, dar impact
semnificativ, alături de proiecte integrate, ce propun stabilirea unor platforme și noi
practici de lucru în relația cu cetățenii, mediul de afaceri și mediul universitar,
precum și transformarea modului de furnizare al serviciilor publice.
Dialogul profesional și schimbul de date actuale dincolo de limitele
instituțiilor, administrației publice locale sau a echipelor de proiect sunt necesare și
aduc o valoare adăugată importantă procesului de implementare, monitorizare și
evaluare al SSC-IL. Procesul de monitorizare și evaluare se va baza astfel pe bazele
de date existente și sistemele de raportare ale instituțiilor relevante, încorporând atât
parametrii cantitativi, cât și evaluările calitative, într-un instrument online propus
spre a fi creat special în acest scop. Dezvoltarea rapidă a unei platforme centrale de
date care să acopere întreaga administrație locală și asigurarea accesului adecvat la
aceasta este o precondiție necesară pentru schimbul de informații și de cunoștințe,
precum și pentru o cooperare eficientă. Ar trebui depuse eforturi sporite pentru
implicarea tuturor actorilor relevanți în implementarea SSC-IL (Strategia Smart City
- Ialomița).
Strategia Smart City Ialomița ar putea întâmpina obstacole de implementare
în cazul în care nu sunt atrase în derularea proiectului persoane cu experiență și
expertiză în domeniu.
Totodată, resursele financiare insuficiente se pot transforma într-o piedică în
realizarea strategiei.
Riscurile asociate implementării pot fi legate sau pot viza desfășurarea
lucrărilor, în cazul proiectelor ce presupun contracte de lucrări, cât și de aspecte ce
țin de cultura participării civice și adopția soluțiilor digitale, specifice proiectelor
smart:
Riscuri privind dezvoltarea și adopția soluțiilor inteligente:
 dezinteres sau rezistență din partea potențialilor utilizatori cu privire la unele
proiecte sau soluții propuse;
 participarea scăzută la evenimentele de consultare sau de co-creare;

23
  dezinteres din partea potențialilor parteneri privind dezvoltarea de proiecte smart în
municipiul Fetești (de ex. Proiecte-pilot, living lab etc.);
 riscuri privind securitatea datelor.

Riscuri ce țin de execuție:

 neconcordanțe privind documentația ce stă la baza executării
lucrărilor.
Riscuri de natură financiară, privind:
 depășirea sau neîncadrarea în sumele alocate de la buget;
 evoluția fluctuantă a prețurilor;
 insuficiența
fondurilor.
Riscuri ce vizează calitatea:

 neconcordanța specificațiilor calitative ale materiilor prime și materialelor;

 calitatea îndoielnică a acestora.
Obiectul contractelor încheiate ar trebui să prevadă clar anumite clauze,
menite să asigure:
- garanții de execuție;
- garanții de plată;
- perceperea de penalități de întârziere;
- activități susținute.
De asemenea, sunt necesare:
 activități susținute de comunicare, conștientizare și diseminare cu privire la
conceptul și implementarea SSC-IL;
 campanii de educare a comunității pentru utilizarea soluțiilor/ serviciilor digitale;
 asigurarea incluziunii digitale și securității datelor prin designul proiectelor;
 implicarea utilizatorilor în designul serviciilor digitale și al proiectelor smart,
pentru a asigura adecvarea acestora la nevoile reale ale comunității;
 efectuarea plății lucrării numai după o analiză detaliată.

3.4.2. Analiza metodelor cantitative

Privacy Policy
Politica de confidențialitate - cuprinde o serie de practici, tipuri de date cu caracter
personal pe care instituția le colectează, utilizează și pe care le poate transfera în anumite
24
condiții. Sunt prezentate și explicate, în cadrul acestei politici, măsurile și metodele prin
care instituția protejează și asigură securitatea datelor, precum și cum poate fi contactată
Primăria Municipiului Fetești în cazul în care este necesară accesarea, rectificarea sau
ștergerea datelor furnizate de utilizatorii aplicației. Retragerea consimțământului acordat
pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal, blocarea trimiterii oricăror informații
privind activitatea instituției, precum și răspunsuri la întrebările ce vizează practicile
privind confidențialitatea activității online. descrie practicile cu privire la datele personale
pe care le colectează prin Site, care este găzduit și operat din România. Politica de
confidențialitate descrie tipurile de date cu caracter personal pe care le colectează, modul
în care pot fi utilizate aceste date și cui le pot fi transferate.

Ce informații colectează și cum sunt utilizate

În cadrul acestui Site al primăriei sunt furnizate următoarele date cu caracter

personal.
Formularul de contact prevede completarea următoarelor date:
- nume;
- prenume;
- adresă de poștă electronică validă (email).
Cookies și fișiere jurnal
Această tehnologie, cookie, este folosită tehnologia pentru a aduna informații
statistice despre paginile vizitate de utilizatori, precum și pentru stabilirea numărului
acestora, numele furnizorului, domeniul, țara de origine, evaluarea din punct de
vedere tehnic a paginii instituției. Este respectată confidențialitatea datelor, nefiind
permisă transmiterea datelor personale privind minorii sub 16 ani. Aceștia nu pot sau
nu ar trebui să aibă acces la pagina de internet fără consimțământul tutorelui său
legal. La rândul său, instituția nu poate utiliza aceste date și nu le poate transmite
unei terțe persoane, fizice sau juridice, fără permisiune. Verificarea condițiilor de
utilizare, a consimțământului, sunt indispensabile în astfel de situații. Acceptarea,
primirea și dezactivarea acestora se poate realiza din bara de instrumente, accesând
butonul de asistență.
Transmiterea informațiilor

25
 Anumite date, printre care și cele personale, pot fi transmise totuși, pentru
furnizarea de informații, pentru accesarea, furnizarea serviciilor și a produselor
solicitate de utilizatorul aplicației.
Dacă datele sunt necesare colaboratorilor și partenerilor instituției publice
pentru îmbunătățirea serviciilor oferite și solicitate sau pentru plata acestora,
societățile partenere au dreptul și posibilitatea de utilizare a datelor, dacă această
măsură respectă prevederile legislației în vigoare sau este de bună-credință.
De asemenea, dacă se previne comiterea unei infracțiuni sau are ca scop
siguranța națională sau individuală, ordinea publică și soluționarea unor situații de
natură juridică, transmiterea datelor poate fi asigurată, inclusiv atunci când sunt
încălcați termenii și condițiile de utilizare stabilite de instituție.
La apariția situațiilor menționate anterior, utilizatorii sunt anunțați prin
intermediul poștei electronice.

Securitate
Pentru primărie este foarte importantă asigurarea securității datelor cu
caracter personal împotriva accesului persoanelor neautorizate, utilizării ilegale a
acestora.
Legislația europeană, la care România este foarte atentă și și-a adaptat
legislația internă, dă dreptul cetățenilor la informare, opoziție, solicitarea
restricționării prelucrării datelor personale, precum și asigurarea
dreptului de petiționare.
Toate aceste drepturi pot fi exercitate prin simpla completare a unei cereri și
expedierea, transmiterea acesteia pe adresa de email a Primăriei Fetești sau prin
poștă.

Drepturile cetățenilor în legătură cu datele cu caracter personal colectate și

prelucrate prin intermediul site-ului
Politica de colectare a datelor cu caracter personal prevede respectarea și
garantarea anumitor drepturi.
Astfel, acestea se referă la:
 informarea în legătură cu politica de
confidențialitate;
 informare;

26
  acces;
 rectificare;
 opoziție;
 ștergerea datelor;
 restricții aplicate;
 portarea datelor.
Pot fi exercitate oricare toate aceste drepturi prin completarea unei cereri și
expedierea acesteia pe adresa instituției care le deține.
Contrastul dintre procesarea calitativă și cantitativă este destul de arbitrar.
Cele mai comune metode de procesare cantitativă sunt: clasificarea, tipologia,
sistematizarea, periodizarea, cazuistica. Prelucrarea cantitativă este pe deplin legată
de etapa procesării datelor.
În baza adresei nr. 253052/21.12.2022, în perioada 23.12. - 29.12.2022,
conform planificării, a avut loc instruirea internă în domeniul Sistemului de
management al calității și al Sistemului de control intern managerial, cu privire la:
- prevederile PS-14 - Managementul riscului. Elaborarea registrului de riscuri;
- prevederile PS-19 - Elaborarea și monitorizarea obiectivelor generale și specifice.
(PS = procedura de sistem).
Instruirea s-a efectuat de către șefii de structuri, fiind consemnată în
formularul F05-PS02 din procedura de sistem PS-02 - identificarea nevoilor de
formare a funcționarilor publici și a personalului contractual, ed.II, rev.
00/21.08.2019.
Formularul este menținut ca și informație documentară la nivelul fiecărei structuri.
Prin dispoziția primarului nr. 6090/17.12.2021, începând cu data de
01.01.2022, programul de lucru al funcționarilor publici și personalului contractual
din cadrul Primăriei municipiului Fetești este organizat inegal și se desfășoară de luni
până joi în intervalul orar 08.00 - 16.30, iar în ziua de vineri în intervalul orar 08.00 -
14.00, în cadrul programului de lucru de 40 de ore.
Structurile funcționale care desfășoară activități de relații cu publicul vor
asigura accesul cetățenilor între orele 08.30 - 16.30, iar în ziua de joi între orele
08.30 - 18.30, cu respectarea duratei de lucru de 40 de ore pe săptămână.
Pentru a avea o situație cât mai clară a modului de îndeplinire a obiectivelor
propuse, în vederea evaluării corecte a serviciilor oferite, dar și pentru a îmbunătății

27
 și corecta deficiențele apărute în derularea relației primăriei, respectiv a instituțiilor
subordonate, cu cetățenii, a fost lansată o serie de chestionare, ce au avut ca unic
scop evaluarea gradului de satisfacție a cetățenilor vis-a-vis de aceste servicii de
administrație social-comunitară.
Fiecare cetățean interesat și-a putut exprima părerea prin intermediul acestor
chestionare.

Chestionar privind evaluarea gradului de satisfacție a cetățenilor cu

privire la calitatea serviciilor publice

1. În general, aveți încredere în Primăria Municipiului Fetești ?

(Figura nr.3.9)- încrederea cetățenilor în instituție și serviciile oferite
populației

28
 Sursă: Contribuție proprie

Interpretarea rezultatelor (Fig. nr. 3.9) scoate în evidență un nivel scăzut de

încredere în instituția publică, 61% dintre cei care au răspuns întrebării
manifestându-și fățiș neîncrederea în serviciile oferite de primărie, în timp ce doar
39% au răspuns afirmativ.
2. Cum apreciați relația dintre cetățean și Primăria Municipiului Fetești?
 foarte bună:
 bună;
 slabă;
 foarte slabă;
 nu știu/nu mă pronunț.

(Figura nr. 3.10) - Aprecierea relației instituție – cetățean

29
 Sursă: Contribuție proprie

Dacă 49% dintre cetățenii chestionați (Fig nr. 3.10) apreciază relația dintre
părți ca fiind una slabă, 18% consideră că această relație este una bună, în timp ce
13% nu doresc să-și exprime o părere despre subiectul dezbătut. 16% apreciază ca
bună relația dintre Primăria municipiului Fetești și cetățeni, 1% considerând-o ca
fiind foarte slabă.
3. Credeți că petiția dumneavoastră a fost evaluată corect?
Răspunsurile variază, dar predomină cele nefavorabile instituției.
 49,33% nefavorabil;
 20,67% favorabil;
 14,33% nu știu/nu răspund;
 15,67% neconcludent.
(Figura nr. 3.11) - Gradul de soluționare a nemulțumirilor (%)

16% Nefavorabil
Favorabil
14% 49% Nu stiu /Nu
raspund
21% Neconcludent

Sursă: Contribuție proprie

30
4. Sunteți mulțumit de transparența luării deciziilor la nivelul Primăriei municipiului
Fetești (PMF)?(Figura nr. 3.12) - Reflectarea gradului de transparență la nivelul
PMF

Sursă: Contribuție proprie

Analiza centralizării chestionarelor (Fig. nr. 3.12) scoate în evidență gradul mare
de nemulțumiți din rândul cetățenilor (71%) privind transparența luării deciziilor la
nivelul autorităților locale, 29% fiind totuși oarecum satisfăcuți de gradul de
transparență manifestat la nivel local.

5. Primăria se adaptează condițiilor în schimbare?

 -DA

 -NU

(Figura nr. 3.13) - Adaptarea la schimbare

Sursă: Contribuție proprie

31
 În cazul adaptării sau dispunerii la schimbare părerile sunt aproximativ egale, 53%
dintre persoanele chestionate apreciind disponibilitatea și deschiderea angajaților la
schimbările intervenite atât în legislație, cât și în relațiile cu cetățenii, fiind totuși un
procent de 47% care manifestă scepticism în această privință (Fig. nr. 3.13).
Gradul de satisfacție a cetățenilor în ceea ce privește imaginea și calitatea
serviciilor oferite de Primăria municipiului Fetești, în ansamblul ei, este destul de
scăzut. (Fig. nr. 3.14)- Gradul de satisfacție

Calitate foarte bună________________________________Calitate foarte

slabă

Sursă: Contribuție proprie

SATISFACȚIE FOARTE BINE BINE SATISFACĂTOR NESATISFACATOR FOARTE
SLAB

NOTĂ 10 7 5 3 1
ACORDATĂ

Procent 15% 11 24% 15% 35%

%

Cu privire la vârsta respondenților, este de subliniat faptul că cel mai tânăr

respondent are 22 de ani și ocupă o funcție de execuție, iar cel mai în vârstă
respondent are 70 de ani și a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat.
(Fig. nr. 3.15)-Vărsta respondenților

32
 Sursă: Contribuție proprie
Structura pe vârste a eșantionului de intervievați a evidențiat un procent mai
ridicat de implicare în rândul părții feminine decât din partea părții masculine

(Fig. nr. 3.16)- Structura eşantionului pe vârste şi sexe

Sursă: Contribuție proprie

Orice instituție publică ține la imaginea și reputația câștigate de-a lungul

timpului. Cu toate acestea, asocierea termenului de reputație cu referire la
organizațiile din sectorul public este una negativă, acestea fiind deseori percepute ca
ineficiente, birocratice, incompetente, rigide, fiind destul de greu să-ți imaginezi că
aceste entități pot fi interesate de îmbunătățirea și protejarea reputației 11. Acesta este
motivul pentru care rolul comunicării este unul deosebit de important.
Atât angajații Primăriei municipiului Fetești, cât și cei ai serviciilor și
instituțiilor subordonate, dar și cetățenii care au venit în contact cu angajații acestora,
fiind chestionați verbal sau telefonic cum și-au adaptat activitatea și chiar modul de
viață la contextul pandemiei actuale, respondenții au făcut următoarele declarații:
11
Wasraas, A., & Maor, M. (Eds.). (2014). Organizational reputation in the public sector. Routledge, p.9
33
 (Fig. nr. 3.17) - Adaptarea la restricțiile impuse de Covid 19
M-am acomodat relativ \ ușor, având în vedere că sunt o
persoană spontană și mă adaptez -x 1 ușor la nou

Sursă: Contribuție proprie

Multe persoane au reușit să depășească momentele dificile generate de pandemie și

au încercat să-și urmeze cursul normal al vieții cotidiene (33,7%).

3.4.3. Corupția la nivelul administrației publice locale

Raportul Comisiei Europene privind corupția în sectorul public (Fig. nr.
3.18), pentru perioada 2010 - 2015, cuprinde diferențe evidente între statele membre
ale Uniunii Europene. România se situează pe o poziție deloc îmbucurătoare care
necesită măsuri dublate de politici suplimentare din partea statului în vederea
combaterii fenomenului de corupție, factor generator de nereguli și disfuncționalități
în societate.
Eforturile conjugate ale statului și populației pot crea un mediu descurajator
pentru instalarea corupției.

Sursa- https://www.caleaeuropeana.ro/ce-vointa-politica-de-a-aborda-problema-
coruptiei-si-de-a-promova-standarde-inalte-de-integritate-a-fost-inconsecventa-93-la-
suta-dintre-romani-acuza-raspandirea-coruptiei-25-la-suta-spun-ca-li-s-a/

34
 România se încadrează în rândul statelor considerate corupte, situându-se
aproape de jumătatea clasamentului. Aceasta este percepția cetățenilor în legătură cu
țara noastră.
Justiția, prin instituțiile și pârghiile sale, poate sancționa cazurile de corupție,
implicarea activă a populației prin semnalarea cazurilor de corupție și manifestarea
unui nivel de toleranță zero față de corupție fiind esențială.
Corupția apare atunci când puterea cu care ai fost investit, în calitate de
reprezentant al statului, este folosită pentru satisfacerea intereselor personale sau de
grup.
La nivelul Primăriei municipiului Fetești a fost elaborată Procedura de sistem
Cod: PS - 06 - ce are ca scop punerea în aplicare a măsurilor anticorupție adoptate și
legiferate la nivel național, precum și monitorizarea acestora.
Procedura acoperă, dar nu se limitează la reclamațiile ce privesc neregulile
sau încălcările legii și a regulamentelor de ordine interioară ori a normelor de
conduită etică și morală, activități economico-financiare sau operațiuni cum ar fi:
 Săvârșirea de infracțiuni de fals, de serviciu sau în legătură cu serviciul, ce
pot fi asimilate ușor infracțiunilor de corupție;
 Încălcări ale procedurilor privind achizițiile publice, acordarea de tratamente
preferențiale sau discriminarea uneia sau alteia dintre părți;
 Incompatibilitatea și conflictul de interese;
 Rambursările ilegale de TVA;
 Neglijența și abuzul în serviciu;
 Practici neconcurențiale;
 Nereguli în evaluarea personalului;
 Folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane ale instituției;
 Incompetență sau neglijență în serviciu;
 Nerespectarea prevederilor legale privind accesul la informații de interes
public și a transparenței decizionale;
 Comportamente care aduc atingere reputației persoanei sau instituției.
Acțiunile propuse în vederea aplicării măsurilor prevăzute de SNA (Strategia
Națională Anticorupție), sunt:
 Participarea la cursuri de formare profesională pentru funcționarii publici, în
vederea creșterii capacității administrative a Primăriei municipiului Fetești;
35
 Implementarea și monitorizarea accesului la informațiile de interes public la nivelul
primăriei;
 Consultare publică și transparență decizională la nivelul Primăriei municipiului
Fetești;
 Întărirea transparenței bugetare, informări periodice detaliate;
 Monitorizarea, evaluarea și publicitatea incidentelor de integritate și luarea
măsurilor de prevenție;
 Evaluarea Standardelor de control intern managerial;
 Identificarea riscurilor și a vulnerabilităților privind corupția;
 Campanii de informare și dezbateri publice anticorupție;
 Colaborare cu societatea civilă în elaborarea politicilor anticorupție la nivelul
municipiului Fetești;
 Evaluarea aplicării tuturor măsurilor propuse.

Concluzii

Din cercetarea întreprinsă rezultă o imagine asupra mediului în care este

organizată și funcționează administrația publică la nivel local și /sau central. Acesta
poate suferi ameliorări și există posibilitatea schimbării în bine a acestuia, nu numai
prin îmbunătățirea managementului de top, ci și prin adaptarea legislației naționale la
cerințele europene și internaționale.
Procesul de comunicare și îmbunătățire a performanțelor contribuie
semnificativ la schimbarea imaginii publice a organizației din sectorul public. Așa
cum am menționat și în cuprinsul lucrării, misiunea managerului, a primarului, a
conducătorului de instituție publică este de a selecta colaboratorii, angajații apropiați
ca mod de gândire, viziune, educație, temperament și de a închega un colectiv sudat,
omogen, dedicat scopului organizației. În cadrul organizațional este deosebit de
36
dificil să mulțumești și să motivezi personalul, astfel încât să depășească granițele
individualismului și să prefere rețelele interdependente, interconectate, flexibile și
coordonate managerial.
În România, politizarea instituțiilor publice este o problemă care favorizează
instabilitatea acestora. Este o pârghie extrem de importantă pentru consolidarea
organizațiilor de partid, principala recompensă fiind oferirea unui post public, baza
corupției și sifonarea resurselor publice 12 . În ciuda anilor scurși de la Revoluția din
Decembrie 1989 România nu a reușit să reformeze statul în mod substanțial, în așa
fel încât să sporească inclusiv capacitatea administrativă necesară atât pentru o
furnizare mai bună a serviciilor publice, cât și pentru sustenabilitatea creșterii
economice. Performanța întregului sistem administrativ depinde în foarte mare
măsură de modul în care criteriile politice sunt implementate. Trebuie încurajați
angajații merituoși, renunțându-se la funcționarii cu vederi înguste, ancorați în trecut
și cu un comportament nedemocratic.
Totodată, persoanele afiliate politic, obediente liderilor politici și sarcinilor de
partid, trebuie reorientate spre alte structuri, lăsând loc liber schimbării. Reforma
funcției publice și a administrației publice s-ar putea sprijini pe anumite principii:
 orientarea spre cetățean, prioritatea interesului public, eficiență și eficacitate în
desfășurarea activității, subsidiaritate, atragerea cetățenilor în luarea deciziilor
care îi privesc în mod direct într-o pondere cât mai mare;
 depolitizarea administrației publice și a funcției publice;
 implementarea sistemului de evaluare a posturilor, transparent, menit să atragă
persoane competente.
Politizarea excesivă impune o reevaluare și o nouă abordare a modului de
selecție a funcționarilor publici, în sensul realizării atragerii de angajați pe criterii
stricte de profesionalism, competență și merit, nu pe criterii politice. În privința
selecției funcționarilor publici se remarcă o tendință a cetățenilor și a funcționarilor
publici aflați în funcții de execuție de a considera că nivelul de politizare a procesului
de selecție al funcționarilor publici este ridicat (83,7% dintre funcționarii publici
aflați în funcții de execuție și 72,6% dintre cetățenii chestionați).
Studiile, pe de o parte, dar și cercetarea mea, pe de alta, au scos în evidență o
mare problemă a societății românești și anume: lipsa de încredere. Populația și-a
pierdut încrederea în instituțiile statului, în politicieni, în Guvern, în dorința acestora

37
 de a acționa pentru și în interesul cetățenilor, pe care trebuie să îi reprezinte.
Încrederea trebuie recâștigată și reconstruită. Oamenii au resimțit în ultimii ani
inechitatea și nedreptatea din sistemul public, poate mai mult decât oricând. Există
tendința de a crede că instituțiile publice servesc intereselor de grup și nu intereselor
majorității, așa cum ar fi normal.
Limite ale cercetării:
 timpul limitat alocat acestei activități;
 nu au putut fi extrase rezultate concludente, așa cum mi-aș fi dorit;
 nu poate fi verificată corectitudinea sau sinceritatea persoanelor participante la
sondaje;
 teama de a nu fi interpretat greșit demersul sau dorința de aflare a modului în care
este percepută munca pe care o desfășori, a constituit o piedică și a limitat acțiunile
pe care aș fi dorit a le întreprinde și care au avut de suferit în acest sens;
 toată activitatea de elaborare a cercetării și, implicit, de redactare a lucrării a stat
sub semnul incertitudinii și temerilor că rezultatul ar putea fi catalogat drept copiat
sau inspirat din alte lucrări sau acțiuni întreprinse anterior, tema fiind tentantă,
discutabilă, de actualitate și cu mare impact asupra semenilor;
 în interiorul instituțiilor încă există teama de a fi expuse și exprimate deschis
opiniile, viziunea asupra modului în care ar putea fi abordate anumite probleme ce
vizează activitatea, adoptarea deciziilor, comunicarea cu cetățenii și instituțiile de
presă;
 instabilitatea locului de muncă în instituțiile publice și menținerea unui climat de
teroare la locul de muncă, limitează orice interacțiune cu interiorul dar și cu
exteriorul;
 funcționarii publici evită interacțiunea deschisă, interpretează greșit principiul
confidențialității datelor și informațiilor la locul de muncă;
 speranța obținerii unor avantaje viitoare, determină cetățenii să se abțină de la
exprimarea deschisă a nemulțumirilor ce vizează activitatea unor instituții ce au
impact asupra vieții lor cotidiene, preferând o poziție de neutralitate, de genul: nu
știu, nu cunosc, nu mă interesează, nu fac politică ș.a.m.d.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. Holmberg, S. și Rothstein, B.. Good Government: The Relevance of Political

Science, Edward Elgar Publishing, 2012;
2. Kaufmann, D. Kraay & Zoido-Lobatón, Governance Matters, Policy Research
Working Paper 2196;
3. Hallerod, B., Rothstein, B., Nandy, S., Daoud, A. Bad governance and poor
children: a comparative analysis of government efficiency and severe child
deprivation in 68 low- and middle-income countries, World Development, august
2013;
4. Câdea, R. M., Câdea. D. (2005). Competențele emoționale și succesul în
management, Editura Economică, București;
5. Rotariu, Traian; Iliț, Petre. Ancheta sociologică și sondajul de opinie, Editura
Polirom, București, 1999;

39
6. Parlagi, Anton. Managementul administrației publice locale. Serviciile publice,
Editura ECONOMICA, 1996;
7. Vieru, Iulian. Ghid al cetățeanului pentru informațiile comunitare. Editura Media-
Tech, 2001;
8. Manta, Corneliu. Administrația publică și cetățeanul, Editura Tehnică, București,
1997;
9. Popa, Eugen. Autonomia locală în România, Editura All – Beck;
10. Alexandru, Ioan. Administrația publică, Editura Luminalex, 1999;
11. Boboc, I. Comportament organizațional, Editura Economică, București, 2003;
12. Matei, L. Management public, Editura Economică, București, 2008;
13. Cole, G. Managementul personalului, Editura Codecs, București, 2008;
14.Neagu, C. Comportament managerial și cheia succesului, Romanian Statistical
Review - Supplement, nr. 4, 2016;
15. Zamfir, A. Formarea managerului public profesionist din administrația publică
românească, Revista Administrație și Management public, 2004;
16. Perciun, E. L., Gheorghița, T., Shundi, A. Ghid practic pentru managerii din
serviciul public. Motivarea personalului: provocări și soluții, Editura Elan Poligraf,
Chișinău, 2012.
17. https://lege5.ro/Gratuit/ge2tmojrhe4q/ciclul-managementului-riscului-hotarare-
30-2015?dp=ge4tkmrtg42tmmi

18. https://www.caleaeuropeana.ro/ce-vointa-politica-de-a-aborda-problema-
coruptiei-si-de-a-promova-standarde-inalte-de-integritate-a-fost-inconsecventa-93-
la-suta-dintre-romani-acuza-raspandirea-coruptiei-25-la-suta-spun-ca-li-s-a
19. Programul operațional dezvoltarea capacității administrative 

40