Noțiuni de bază ale cercetării

științifice
-curs 3+4-
 Noțiuni de bază ale cercetării științifice-
paradigme, modele, teorii, ipoteze, variabile (1)
• Cercetarea științifică= formă de acces la o cunoaștere riguros planificată,
bazată pe investigarea sistematică, metodică și etică, cu scopul de a găsi
soluții la probleme practice, de a spori înțelegerea asupra unui fenomen
și/sau cunoașterea în domeniu
• Paradigma = cea mai largă unitate de consens într-o știință, ce servește la
diferențierea unei comunități științifice de alta
• Modelul = componentă a unei paradigme, ce constă într-o prezentare
simplificată și abstractizată a unei realități
 Noțiuni de bază ale cercetării științifice-
paradigme, modele, teorii, ipoteze, variabile (2)
• Teoria = set de propoziții care încearcă să explice un fenomen/realitate,
formulate e o manieră în care să poată fi testate
• Ipoteza = așteptare despre natura lucrurilor, derivată din teorie, ce îmbracă
forma unei afirmații despre ceea ce trebuie observat în lumea reală, dacă
teoria este corectă
 Exemple de ipoteze
• Cu cât nivelul de educație al unui individ este mai ridicat, cu atât nivelul venitului său este mai mare.
• Cu cât nivelul încrederii în autorități este mai mare, cu atât participarea civică este mai ridicată.
• Bărbații câștigă mai mult decât femeile.
• Bărbații iau decizii mai repede decât femeile.
• Studenții rețin mai mult atunci când exersează ei înșiș̦i decât atunci când le predă profesorul.
• Dacă nivelul birocrației într-o economie este redus, atunci companiile străine sunt ı̂ncurajate să investească
capital.
• Dezvoltarea infrastructurii influențează pozitiv nivelul investițiilor străine dintr-o țară.
• Cu cât motivația intrinsecă este mai ridicată, cu atât performanțele profesionale sunt mai bune.
 Ipoteze de cercetare
• Din exemplele de mai sus se poate observa că din punct de vedere al modului
de formulare, ipoteza este o propoziție (care are subiect și predicat) pe care
cercetătorul o ı̂naintează spre verificare, despre o posibilă legătură dintre
două (sau mai multe) variabile, dintre care una este independentă
(variabila cauză) și cealaltă este dependentă (variabila efect).
• Nu este obligatoriu ca o ipoteză ı̂naintată de cercetător să se confirme. O
cercetare ı̂n care ipoteza este falsificată este la fel de valoroasă precum una ı̂n
care ipoteza se verifică
 Exemplul 1: enunțarea unei ipoteze
• Ipotezele pot fi formulate de formă binară, unde H0 reprezintă ipoteza nulă
și H1 reprezintă ipoteza alternativă, valabilă în cazul respingerii ipotezei nule
• Exemple:
H0: La nivelul județelor din România, parteneriatul public-privat nu are un
efect pozitiv asupra dezvoltării economice locale.
H1: La nivelul județelor din România, parteneriatul public-privat are un efect
pozitiv asupra dezvoltării economice locale.
Exemplul 2: ipoteze principală și ipoteze secundare

PPP are un impact pozitiv și semnificativ asupra gradului de DEL

la nivelul județelor din România

Cifra de afaceri a Numărul de angajați

Numărul de firme cu
firmelor cu capital din firmele cu capital
capital mixt de la
mixt de la nivelul mixt de la nivelul
nivelul județelor din
județelor din județelor din
România determină
România determină România determină
în mod direct și
în mod direct și în mod direct și
semnificativ nivelul
semnificativ nivelul semnificativ nivelul
DEL în plan
DEL în plan DEL în plan
județean
județean. județean.
Exemplul 3: ipoteze principală și ipoteze secundare
Curriculumul nonformal din școală influențează în mod pozitiv valorile și
comportamentul cetățenesc activ al studenților

Participarea elevilor la Implicarea elevilor în Etosul școlii (climatul

activități procesul decizional de școlar și al clasei,
extracurriculare la nivelul școlii leadershipul informal)
influențează în mod influențează în mod influențează în mod
pozitiv valorile pozitiv valorile pozitiv valorile
democratice și democratice și democratice și
implicarea acestora în implicarea acestora în implicarea tinerilor în
viața comunității și în viața comunității și în viața comunității și în
acțiuni de protest și acțiuni de protest și acțiuni de protest și
schimbare socială schimbare socială schimbare socială
 Cum măsurăm fenomenele în AP?
Operaționalizare, validitate, fidelitate (1)
• Punctul de plecare ı̂n orice cercetare constă ı̂n clarificarea problemei ce
urmează a fi studiată, prin extragerea din teorie a acelor noțiuni abstracte și
complexe, denumite concepte și transformarea lor ı̂n variabile ce pot fi
testate empiric.
• Operaționalizare = procedeul prin care se asigură „traducerea” unui
concept ı̂n aspecte/dimensiuni/variabile ce pot fi măsurate.
 Cum măsurăm fenomenele în AP?
Operaționalizare, validitate, fidelitate (2)
• Pentru ca o cercetare să fie cât mai validă este foarte important ca prin
operaționalizare să fie identificate dimensiunile cele mai reprezentative ale
unui concept.
• Construct = lista variabilelor selectate, care compun un concept.
• Exemple de concepte: calitatea serviciului public, bunăstarea, sărăcia,
consumul excesiv de alcool, performanța academică, libertatea, participarea
publică, satisfacția clientului, cultura organizațională etc.
 Tipuri de variabile după nivelul de măsurare (1):

• Variabile nominale – includ categorii care nu pot fi ordonate, diferențele dintre

categorii fiind doar calitative (exemple: genul persoanei, regiunea istorică, etnia,
religia, status ocupațional, mediul de proveniență, tipul legislativului etc.);
• Variabile ordinale –valorile asociate acestui tip de variabilă pot fi ordonate de la
minim la maxim, fără a se cunoaște distanța dintre valorile scalei de măsurare
(exemple: gradul de satisfacție, calificativele școlare (satisfăcător etc.), “cât de des
mergeți la teatru” etc.);
 Tipuri de variabile după nivelul de măsurare (2):

• Variabile de interval – se folosesc pentru variabilele măsurate cu ajutorul cifrelor în

cazul cărora valoarea zero a fost stabilită arbitrar (exemple: temperatura ı̂n grade
Celsius – valoarea zero grade Celsius nu ı̂nseamnă absența temperaturii;
coeficientul de inteligență – valoarea zero obținută la un test de inteligență nu
ı̂nseamnă că persoana are o inteligență egală cu zero etc.);
• Variabile de raport – pot fi ordonate și presupun distanțe egale, dar și un „zero
absolut” sau natural (exemple: vârsta măsurată în ani ı̂mpliniți, educația măsurată ı̂n
numărul de ani de școală, numărul de copii dintr-o familie etc.).
 Materiale suport
• Chelcea, S. (2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Ediția a III-a,
București: Editura Economică.
• Effective Learning Service, Foundations for Good Research, Bradford University School of Management,
[online] la adresa http://www.brad.ac.uk/management/media/management/els/Foundations-for-Good-
Research.pdf, accesat la data de 07.03.2014.
• Effective Learning Service, Introduction to Research and Research Methods, Bradford University School of
Management, [online] la adresa http://www.brad.ac.uk/management/media/management/els/Introduction-
to-Research-and-Research-Methods.pdf, accesat la data de 07.03.2014.
• Gillet, A., Hammond, A. și Martala, M. (2009) Successful Academic Writing, Harlow: Pearson Education.
• Saunders, M., Lewis, P. și Thornhill, A., Research methods for business students, Ed. a V-a, Essex: Pearson
Education.
• Șandor, S. D. Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, [online] la adresa
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf , accesat la data de
01.10.2013.