.

EFICIENȚA CHELTULILOR
PUBLICE
INDICATORI DE EFICIENȚĂ PENTRU INVESTIȚII
 Eficiența urmărește maximizarea efectului obținut ulterior în
raport cu efortul realizat inițial sau, invers, minimizarea efortului
inițial în raport cu efectele obținute ulterior.

 Indicatorii de eficiență se determină pentru investițiile private și

publice care se pot cuantifica monetar/financiar, atât în ceea ce
privește costurile inițiale, cât și fluxurile viitoare prevzionate sau
obținute.

 În cazul investițiilor (atât publice, cât și private), există un decalaj

de timp între momentul efectuării costurilor inițiale cu realizarea
investiției și momentele încasării beneficiilor (care sunt
ulterioare, viitoare). Prin urmare, comparația dintre costurile
inițiale cu investiția și fluxurile financiare viitoare, trebuie să țină
cont de trecerea timpului.
INDICATORI DE EFICIENȚĂ PENTRU INVESTIȚII
 Cuantificarea financiară/monetară a curgerii timpului se
realizează fie

 *fie prin actualizare (aducerea la momentul zero (al punerii în

funcțiune a investiției) a valorilor viitoare)

 *fie prin capitalizare (aducerea tuturor valorilor la momentul

final, n).

 Actualizarea presupune împărțirea la factorii de actualizare, iar

capitalizarea presupune înmulțirea cu factorii de actualizare
periodici (noi îi vom considera anuali).
INDICATORI DE EFICIENȚĂ PENTRU INVESTIȚII
 Indicatorii de eficiență care se determină prin utilizarea acestor
metode de cuantificare (actualizare, capitalizare) se numesc
indicatori moderni de eficiență.

 Pentru statele ale caror prețuri sunt stabile, în care rata inflației
este nesemnificativă (aproximată cu 0% pe an), se pot utiliza și
indicatori clasici de eficiență (care nu tin cont de valoarea în timp
a banilor).
ACTUALIZAREA ADUCEREA LA MOMENTUL ZERO (AL
PUNERII ÎN FUNCȚIUNE A INVESTIȚIEI) A VALORILOR
VIITOARE)

 Rata de actualizare (k) este rata de rentabilitate

așteptată/solicitată de la proiectul de investiții cu care se for
aduce în prezent beneficiile nete viitoare/cash flowurile estimate
de către investiție.

 Ea poate lua diferite valori/poate fi estimată prin :

 Rata inflației, Rata medie a dobânzilor bancare aplicate la

depozite, Rata medie a dobânzilor bancare practicate la credite,
Rata de dobândă oferită la titlurile de stat (RF = rata fără risc),
Rata medie de rentabilitate pentru sectorul de activitate în care
se realizează investiția, O mărime fixată/stabilită de către
instituția finanțatoare sau de către o autoritate financiară în
domeniu, Costul de oportunitate pentru investitori/ pentru banii
investiți sau O valoare obținută pe baza unui model de estimare
(CAPM-ul).
ACTUALIZAREA

 Actualizarea se realizeaza astfel:



 (BNi)act = BNi/((1+k1)(1+k2)…(1+ki))
 unde ki este rata de actualizare din anul i, iar (1+ ki) este factorul
de actualizare din anul i

 Unde Bni= este beneficiul net estimat a se obține pentru anul i

 Dacă rata de actualizare este constantă, atunci

 (BNi)act = BNi/((1+k)^i
ACTUALIZAREA
 Rata de actualizare se exprima unitar/ în raport cu 1, in aceste
formule! Spre exemplu:

 k = 10% = 0,1 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,1

 k = 5% = 0,05 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,05

 k = 25% = 0,25 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,25

CAPITALIZARE/FRUCTIFICARE
 Considerăm o investiție realizată în 2 etape: 10.000 euro,
cheltuiala cu 2 ani inainte de punerea in funcțiune a investiției
(anul 0) și 20.000 euro, cu un an înainte de punerea în funcțiune a
investiției. Să se determine I0.
 Capitalizarea se realizează la momentul 0 (al punerii în funcțiune
a investiției): I0 = 10000*(1+k-2)*(1+k-1) + 20000*(1+k-1),
 Unde k-1 este rata de capitalizare/actualizare din anul -1
(dinainte de momentul zero, al punerii în funcțiune), iar k-2 este
rata de capitalizare/actualizare din anul -2 (2 ani inainte de
punerea in funcțiune a investiției).


 Formula generală de calcul, pentru un asemenea exemplu, este:

 I0 = ∑I-i*(1+k-1)(1+k-2)...(1+k-i),
 unde i ia valori de la 1 la numărul total de ani în care investiția a
fost realizată (până la momentul punerii în funcțiune).
RATA DE FRUCTIFICARE/CAPITALIZARE
 Rata de fructificare/capitalizare se exprima unitar/ în raport cu 1,
in aceste formule! Spre exemplu:

 k = 3% = 0,03 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,03

 k = 11% = 0,12 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,11

 k = 15% = 0,15 (exprimare în raport cu 1); 1+k = 1,15

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNEI INVESTIȚII
 I0 -- investiția inițială, sau cheltuiala inițială cu realizarea
investiției
 Cuprinde toate cheltuielile necesare până la momentul punerii în
funcțiune (notat cu 0).
 Aceste cheltuieli se determină la momentul 0, prin capitalizarea
sumelor cheltuite anterior momentului 0.

 n – perioada de utilizare a invesției (număr de ani)

 BNi -- beneficiul net adus de exploatarea investiției, în anul

oarecare „i”;
 Este un beneficiu net de costurile de utilizare anuale
 BNi = Bi – Ci (Bi sunt beneficiile anuale aduse prin utilizarea
investiției, iar Ci costurile anuale generate de utilizarea investiției
în anul respectiv, notat generic cu „i”).
 ! Pentru investitiile private, BNi este, de regula, Cash Flow-ul
Disponibil din anul i(CFDi).
ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNEI INVESTIȚII
 În anul n, la finalul acestuia (finalul duratei de utilizare a
investiției), BN conține o mărime aparte, Valoarea Reziduală a
investiției (VR). Această valoare poate să fie cea net contabilă, sau
de cesiune, sau de revânzare.

 Dacă nu se precizează altceva în enunt, atunci valoarea reziduală

este considerată nulă/zero

 Indicatorii moderni presupun, ca regulă generală, compararea lui

I0 (costurile inițiale cu investitția, efortul inițial) cu beneficiile
viitoare nete actualizate (efectele viitoare, ulterioare, generate de
utilizarea investiției).


 Observație: Vom presupune, prin convenție, că toate fluxurile

financiare (costuri, beneficii), se măsoară la sfarsitul perioadelor
(la finalul fiecărui an, mai exact), adica posticipat.
INDICATORI MODERNI DE EFICIENȚĂ
 Indicatorii moderni de eficiență utilizați în analize sunt:
 Valoarea actuala/actualizată netă (VAN), sau Valoarea prezentă
netă (Net present value - NPV, en.)
 Rata internă de rentabilitate (RIR) (Internal rate of return - IRR,
en.)
 Indicele de profitabilitate (IP) (Profitability index - PI, en.)
 Termenul de recuperare a investiței, pe baza valorilor actualizate
(TRact)
VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ
 VAN compară beneficiile viitoare actualizate cu valoarea
costurilor inițiale cu investiția (până la momentul 0, al punerii în
funcțiune).

VAN = -I0 + ∑(BNi)act+VRact = ∑(BNi)act +VRact -I0

unde I0 este investiția inițială
BNiact este beneficiul net actualizat din anul i

Vract este valoarea reziduală actualizată de la sfârșitul perioadei

VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ
 Dacă avem rata de actualizare constantă pe
întreaga perioadă (k = constantă), atunci:

 VAN = -I0 + ∑(BNi)act+Vract

 VAN = -I0 + ∑(Bni/(1+k)^i+VR/(1+k)^n

BIBLIOGRAFIE
 Văcărel, I. şi colectiv, „Finanțe publice”, ediția a IV-a, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2004

 Moşteanu T. şi colectiv, „Finanțe publice”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008
.
CHELTUIELI PUBLICE PENTRU
ACŢIUNI SOCIAL CULTURALE
DIRECȚII DE ACȚIUNE A STATULUI PROVIDENȚĂ
 A) garantarea unui venit minim, independent de mărimea pieței
și de forma proprietății
 B)diminuarea ariei de nesiguranță și punerea în gardă a
indiviziilor și a famillilor lor în înfruntarea unor situații
determinarea de boli, bătrânețe și șomaj
 Asigurarea pentru toți emmbri societății a unor standarde mai
bune, disponibile în raport cu o gamă predeterminată de servicii
sociale
DEFINIȚIE
 Sunt îndreptate spre realizarea de către autorităţile sau
instituţiile publice a unor servicii care să răspundă nevoilor
sociale ale indivizilor, în mod gratuit, cu plată redusă sau sub
formă de transferuri băneşti

 Cheltuielile pentru acțiuni social culturale îndeplinesc

 * un rol economic
 *un rol social
CHELTUIELI PENTRU ACȚIUNI SOCIAL CULTURALE
 Cheltuieli pentru învăţământ
 Cheltuieli pentru cultură, culte, acţiuni sportive şi de tineret
 Cheltuieli pentru sănătate
 Cheltuieli pentru securitate socială.

 Obs. În unele țări există și conceptul de protecție socială

 Protecția socială ≠ securitate socială
 Pentru protecția socială se pot realiza și cheltuieli cu caracter
economic (subvenționarea unor produse, crearea de noi locuri de
muncă, etc)
CHELTUIELI PENTRU ACȚIUNI SOCIAL CULTURALE-
ROMÂNIA
 În România, cheltuielile pentru acțiuni social culturale se
regăsesc în anexa 1 a clasificației bugetare, de pe Ministerul de
Finanțe (Link https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-
stat/clasificatiile-bugetare)

 Cheltuielile fondului de garantare pentru plata creanţelor

salariale
 Învățământ
 Sănătate
 Cultură, recreere, religie
 Asigurări și asistență socială
 Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli
profesionale
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ NIVELUL ŞI
STRUCTURA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU
ACŢIUNI SOCIAL - CULTURALE

 Factori economici
 Factori demografici
 Factori sociali
 Factori politici
 Factori istorici
 Factori militari

 În țările dezvoltate, se înregistrează o creștere o creștere a

cheltuielilor social culturale ce revin pe locuitor, iar în țările în
curs de dezvoltare nivelul cheltuelilor social culturale pe locuilor
fie stagnează, fie are un trend descendent.
SURSE DE FINANŢARE A CHELTUIELILOR PUBLICE
PENTRU ACŢIUNI SOCIAL CULTURALE

 A) Fonduri bugetare (bugetul de stat, bugetul local, etc)

 B) Cotizaţii sau contribuţii suportate de persoanele fizice sau

juridice (bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor
Fondului Național unic de sănătate, bugetul fondului de șomaj)

 C) Fonduri proprii ale întreprinderilor publice sau private (ch de

pregătire profesională)

 D) Venituri realizate de instituţii social-culturale (ex: servicii față

de terți)

 E) Venituri ale populaţiei (ex: diferite taxe, cotizații, etc)

SURSE DE FINANŢARE A CHELTUIELILOR PUBLICE
PENTRU ACŢIUNI SOCIAL CULTURALE

 F) Fonduri ale organizaţiilor fără scop lucrativ (ex ONG,

fundațiile, bisericile, etc)

 G) Ajutoare financiare externe curpind credite rmbursabile și

ajutoare nerambursabile provenite din diferite surse (Banca
Mondială, UE, UNESCO, OMS, etc)
CHELTUIELI PUBLICE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

•Preşcolar (educație timpurie)

•Preuniversitar (primar, secundar- secundar inferior,
Sistemul de secundar superior)
învăţământ •Universitar (terțiar)
•Profesional (terțialr nonuniversitar)
•Formare continuă

•Fonduri bugetare (de exemplu bugetul de stat,

bugetul local)
Sistemul de •Surse ale instituţiilor de învăţământ (taxe
școlare) apar unități indepdente și subvenționate)
finanţare •Donaţii şi sponsorizări
•Fonduri externe (subvenții directe, împrumuturi,
etc)

•Ministerul Educaţiei
(https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2022/
Anexa_3/Ministerul_Educatiei.pdf )
Finanţarea •Bugetele locale
bugetară •Alte ministere având în subordine instituţii de
învăţământ (Min. Apărării, Min. De Interne, etc)
•Venituri proprii ale instituţiilor publice de
învăţământ
CONȚINUTUL ECONOMIC AL CHELTUIELILOR CU
ÎNVĂȚĂMÂNTUL

 Ch curente
 Cheltuieli de capital
CHELTUIELI PUBLICE PENTRU CULTURĂ, CULTE,
ARTĂ, ACŢIUNI SPORTIVE

 *instituții culturale
 *instituțiile artistice
 *cultele, acțiunile sportive și de tineret
CHELTUIELI PUBLICE PENTRU CULTURĂ, CULTE,
ARTĂ, ACŢIUNI SPORTIVE
Fonduri bugetare-acordarea de subvenții în
completarea veniturilor proprii/ finanțare totală de la
Surse de bugetul de stat
finanțare Venituri proprii ale instituţiilor publice (taxe/tarife
pentru bunurile și serviciile furnizate, de ex
spectacole)
Donaţii şi sponsorizări
Fonduri externe

Surse de
Bugetul de stat prin Ministerul Culturii şi cultelor
finanțare Bugetele locale
bugetară Venituri proprii ale instituţiilor publice
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SĂNĂTATE
 Sunt destinate:
 Întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare ( de ex spitale,
policlinici, etc)
 Finanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitare
a accidentelor şi de educaţie sanitară .

 Finanţarea cheltuielilor publice cu sănătatea se poate realiza prin

următoarele sisteme de finanţare:
 Sistemul german
 Sistemul englez
 Sistemul american
 Sistemul socialist
SISTEMUL GERMAN
 Se bazează pe contribuţii obligatorii suportate de salariaţi şi
angajatori
 Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale – case de
asigurări de sănătate
 Pacienţii asiguraţi nu plătesc serviciile medicale, care se
decontează prin contracte încheiate între casa de asigurări şi
instituţiile medicale

 Se regăsește în Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Austria,

Franța, etc
SISTEMUL ENGLEZ
 Oferă îngrijiri medicale gratuite tuturor indivizilor
 Statul finanţează integral sistemul de sănătate prin fonduri
bugetare, resursele financiare pentru finanțare provenind din
impozite
 Pacienţii au obligaţia de a se înscrie la un medic de familie
SISTEMUL AMERICAN
 Finanţarea se bazează pe fonduri private
 Generalizarea sistemului de asigurări private de sănătate
 Statul intervine în finanţarea serviciilor de sănătate de care
beneficiază persoanele cu venituri reduse sau categoriile
defavorizate
SISTEMUL SOCIALIST
 Bazat în totalitate pe resurse financiare publice
 Este controlat în totalitate de către stat prin sistemul de
planificare centrală
 Alocarea centralizată a resurselor financiare
SURSE DE FINANȚARE A SISTEMULUI DE OCROTIRE A
SĂNĂTĂȚII

 -fonduri alocate din buget (central sau local)

 Cotizații de asigurări de sănătate (suportate în principal de
către salariați)
 Resurse ale populației (cheltuieli de sănătate private)
 Ajutor extern (mai ales în țările în curs de dezvoltare)

 În România
 *bugetul de stat
 *bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de
Sănătate
 Fondurile populației
 Fonduri externe
 Fundații
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SECURITATEA
SOCIALĂ

Cheltuieli cu asistenţa socială

• Asistenţa socială se referă la acţiunile de sprijinire a

persoanelor defavorizate prin natura lor: orfani, persoane
foarte în vârstă, persoane cu handicap

Cheltuieli cu protecţia socială

• Protecţia socială cuprinde acţiunile de sprijinire a

persoanelor aflate la un moment dat într-o situaţie
defavorabilă: şomeri, pensionari etc.
ACŢIUNI DE SECURITATE SOCIALĂ
 Prestaţii pasive – acordarea de alocaţii, indemnizaţii etc.

 Prestaţii active – acţiuni de reconversie profesională sau

integrare profesională a categoriilor defavorizate
SURSE DE FINANŢARE A CHELTUIELILOR CU
SECURITATEA SOCIALĂ

 Surse bugetare
 Contribuţii ale angajaţilor şi angajatorilor la formarea resurselor
Bugetului asigurărilor sociale de stat
 Venituri proprii ale persoanelor fizice
 Donaţii şi sponsorizări
 Fonduri externe
 Venituri ale ONG
SISTEME DE PENSII (ASIGURĂRI SOCIALE)
Sistemul de pensii, proiectat prin directive europene, este un
sistem bazat pe trei piloni şi anume:
 Pilonul I: Sistemul public de pensii – bazat pe principiul de
repartiţie
 Pilonul II: Sistemul de pensii private obligatorii – bazat pe
principiul capitalizării (asigurări sau fonduri de pensii)
 Pilonul III: Sistem facultativ de pensii private – bazat pe
capitalizare
DEZVOLTAREA DURABILĂ
 Dezvoltarea umană – parte a procesului de dezvoltare durabilă
 Dezvoltarea umană reprezintă un proces care conduce la
extinderea gamei de posibilităţi ce se oferă fiecărui individ
 Condiţiile necesare pentru realizarea dezvoltării umane:
 O viaţă îndelungată în stare bună de sănătate
 Acumularea de cunoştinţe
 Accesul la resursele pentru un nivel de trai convenabil.
INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE
 Pentru a determina IDU se parcurg două etape
 Determinarea indiciilor care compun IDU
 Determinarea IDU
DETERMINAREA INDICIILOR CARE COMPUN IDU
 Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
dimensionează valorile minime și maxime pentru următorii
indicatori, în funcție de datele statistice existente pentru a obține
indictori cât mai relevanți pentru fiecare stat, în vederea utilizării
acestora în comparații internaționale

Direcție Indicator Minim MAxim

Sănătate Speranța de viață 20 85
așteptată la naștere
(ani)
Educație Perioada așteptată de 0 18
școlarizare (ani)
Perioada medie de 0 15
școlarizare (ani)
Standardul Venitul național brut 100 75000
de viață pe cap de locuitor ($
PPP 2017)
SPERANȚA DE VIAȚĂ AȘTEPTATĂ LA NAȘTERE (ANI)
 Speranța de viață la naștere minimă este de 20 ani, pe baza
evidențelor istorice, conform cărora nicio țară din secolul 20 nu a
avut Speranța de viață la naștere mai mică de 20 ani. Valoarea
maximă pentru Speranța de viață la naștere a fost fixată la 85,
ca o țintă aspirațională realizabilă în curând: datorită
îmbunătățirii constante a condițiilor de viață și de sănătate,
Speranța de viață la naștere deja a ajuns aproape de cei 85 de
ani în Hong Kong, China (Special Administrative Region) (84.1
ani) și Japonia (83.9 ani).
PERIOADA AȘTEPTATĂ DE ȘCOLARIZARE (ANI)
ȘI PERIOADA MEDIE DE ȘCOLARIZARE (ANI

 Societatea poate subzista fără un sistem de educație, iar acest

punct de vedere al PNUD justifică valorile minime egale cu 0
(zero), prevăzute pentru cei doi indici de educație. Valoarea
maximă pentru perioada așteptată de școlarizare, de 18 ani,
echivalează cu obținerea masterului în majoritatea statelor.
Valoarea maximă pentru perioada medie de școlarizare, de 15 ani,
este maximul acestui indicator, prevăzut pentru anul 2025.
STANDARDUL DE VIAȚĂ
 Pentru Venitul national brut pe cap de locuitor (2011 PPP
$), valoarea minimă a fost fixată la 100 USD/ per capita (2011
Paritatea Puterii de Cumparare in USD), ținând cont de
dimensiunea considerabilă si nemasurată a subzistenței și a
autoproducției de subzistență, ce nu este capturată de către datele
oficiale. Valoarea mximă pentru acest indicator a fost stabilită la
75000 USD/ per capita (2011 PPP). Kahneman and Deaton (2010)
au arătat că, virtual nu există câștig în dezvoltarea umană și în
creșterea bunăstării la nivel de societate, pentru un Venit
national brut pe cap de locuitor mai mare de 75000 USD
(2011 PPP $). În acest moment, doar patru state (Brunei
Darussalam, Liechtenstein, Qatar and Singapore) depășesc
această valoare, de 75000 USD/ per capita (2011 PPP $).

 În ultimii ani, indiatorul face referire la venitul național brut pe

locuitor pentru 2017 ( 2017 PPP $)
DETERMINAREA IDU
 indicii aferenți (ce compun practic IDU), sunt calculați astfel:
 Valoare indice = (Valoare actuală - Valoare minimă) /(Valoare
maximă - Valoare minima)

 Indicele educației este media aritmetică simplă a celor doi indici

care-l compun. Folosirea mediei aritmetice simple permite
substituirea perfecta dintre cei doi indicatori (o valoare medie a
anilor de școlarizare, respectiv numărul așteptat de ani de
școlarizare). Multe state în curs de dezvoltare au o valoare redusă
a școlarizării printre adulți, dar au o rată foarte ridicată de
participare la cursurile primare și secundare.

 Fiecare dolar adițional câștigat are un efect tot mai mic asupra
capacității de creșetere a dezvoltării umane. De aceea, pentru
Indicele de venit, se utilizează logaritmarea naturala (ln) a
valorilor (curentă, minimă și maximă).
DETERMINAREA IDU
 IDU se determină ca media geometrică a celor trei indici care îl
determină (Isănătate; Inivelului de educatie; Iveniturilor)


 IDU = (Isănătate * Inivelului de educatie * Iveniturilor)^1/3

 Indicele dezvoltării umane – raport pe 2021-2022

 https://hdr.undp.org/system/files/documents/global-report-
document/hdr2021-22pdf_1.pdf
INTERPRETARE IDU
 Conform metodologiei de calcul a IDU din acest moment, țările
lumii sunt ierahnizate astfel:


 IDU mai mare sau egal cu 0,8: nivel foarte ridicat de

dezvoltare umană


 IDU între 0,7 și 0,799: nivel ridicat de dezvoltare umană



 IDU între 0,550 și 0,699: nivel mediu de dezvoltare umană



 IDU mai mic decât 0,550: nivel scăzut de dezvoltare umană

BIBLIOGRAFIE
 Văcărel, I. şi colectiv, „Finanțe publice”, ediția a IV-a, Editura
Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2004

 Moşteanu T. şi colectiv, „Finanțe publice”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008

 https://hdr.undp.org/system/files/documents/global-report-
document/hdr2021-22pdf_1.pdf

 Legea finanțelor Publice 500/2002

INDICATORII DE ANALIZĂ
PENTRU CHELTUIELILE PUBLICE
ANALIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE PE BAZĂ DE
INDICATORI

 Pentru analiza în timp și spațiu, precum și pentru previziunea

cheltuielilor publice, se dimensionează mai mulți indicatori.
Aceștia se grupează în următoarele categorii:

 A) Indicatori de nivel

 B) Indicatori de structură

 C) Indicatori de dinamică

 D) Indicatori de eficiență

 În analiză, se vor folosi CPTC –cheltuielile publice total

consolidate
A) INDICATORI DE NIVEL

 Nivelul cheltuielilor publice totale și al diferitelor categorii de

cheltuieli se poate aprecia atât static, cât și dinamic (evoluție pe o
perioadă de timp) utilizând indicatorii:

 1) mărimea nominală și mărimea reală,

 2) ponderea în PIB,
 3) mărimea medie pe locuitor (în monedă națională, sau în
monedă de circulație internațională)
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN EXPRESIE
NOMINALĂ ŞI REALĂ

 În expresie nominală
 Sistemul bugetar al României are mai multe componente. Pentru
agregarea tuturor acestor cheltuieli publice se realizează
consolidarea lor (mai precis, eliminarea sumelor transferate între
diferitele componente ale bugetului public național). Aceste
transferuri se numesc consolidabile.

 Mărimea obținută prin consolidare se numește cheltuiala

publică totală consolidată (CPTC) și este mărimea utilizată
în comparațiile internaționale. Aceste mărimi consolidate,
exprimate nominal, sunt prezentate în România în publicității de
către Ministerul Finanțelor Publice.
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ

 CPTC reprezintă efortul financiar public total, realizat

efectiv într-un exercițiu bugetar.

 Aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în

economie presupune determinarea volumului cheltuielilor publice
efectuate de organele de stat. Acest indicator reprezintă volumul
cheltuielilor publice în expresie nominală (în preţurile curente ale
anului considerat, în moneda naţională CPTCni (pentru anul de
evaluare- x)

 CPTCnx reprezintă totalitatea cheltuielilor publice la nivelul

tuturor bugetelor exprimate în prețuri curente, în preţurile
perioadei curente (unde i este perioada de analiză)

 CPTCnx este o mărime înregistrată, publicată în documentele

oficiale
CHELTUIELILE PUBLICE TOTAL CONSOLIDATE
 Consolidarea presupune eliminarea transferurilor dintre bugete.
 Transferurile sunt viramentele de la un buget public la alt buget
public Acestea trebuie să apară pe partea de cheltuieli al unui
buget public, şi în aceeasși sumă, pe partea de venituri ale altui
buget public.

 CPTC = ΣCPTi – Transferuri Consolidabile (între bugetele

publice)

 CPTCnominală = ΣCPTi NOMINALĂ – Transferuri

ConsolidabileNominale

 Unde CPTC= cheltuieli publice total consolidate

 CPT= cheltuieli publice totale neconsolidate
 i- indicator aferent categoriilor de cheltuieli ce trebuie agregate
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN EXPRESIE
NOMINALĂ ŞI REALĂ

 În expresie reală
 Deoarece preţurile curente sunt influenţate de inflaţie, pentru
exprimarea efortului financiar real, cheltuielile publice se
recalculează în preţuri constante, sau comparabile, obţinându-se
volumul cheltuielilor publice în expresie reală

 Transformarea din valori nominale în valori reale se face cu

ajutorul indicelui prețurilor de consum IPC1/an de bază

 Mărimile reale sunt mărimi exprimate în prețurile unui an de

bază, etalon pentru indicele de preț.
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ

 CPTCrx= CPTCnx/IPCn/an de bază *100

 Unde IPCn/an de bază este indicele preţurilor în anul n față de anul

de bază, anul 0 (care pri convesnție statistică este considerat 100)

 Cheltuielile reale se exprimă în prețurile anului de bază,

nu în procente

 IPC n/0 = IPC + inflația înregistrată în perioada n față de

anul 0
 IPC n/0 = 100 + inflația înregistrată în perioada n față de
anul 0
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ

 daca rata inflației înregistrată în perioada n față de anul 0 a fost

de 20%, atunci
 IPC n/0 = 100 + 20 = 120 (%)
 Dacă raportăm indicele de preț la 100, obținem indicele de preț
exprimat unitar:
 Ip n/0 exprimat unitar = Ip n/0/100 = 120/ 100 = 1,2

 CPTCri= CPTCni/IPCn/an de bază exprimat unitar

A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ

 De regulă, rata inflației (și implicit indicele de preț) se exprimă cu

baza în lanț (de la anul curent, față de anul precedent). În
formule, este nevoie de indicele de preț cu baza fixă (baza fiind
anul etalon, anul 0). Pentru a putea lucra cu acest indice de preț
cu baza fixă, se folosește următoarea formulă:

 Indicele de preț unitar, cu baza fixă = Produsul indicilor

de preț unitari, cu baza în lanț sau, mai detaliat:

 IPC n/0 exprimat unitar = IPC 1/0 exprimat unitar * IPC 2/1 exprimat
unitar *...* IPCn/n-1 exprimat unitar
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ
 Exemplu
 Considerăm trei exerciții bugetare, 0, 1 și 2. Anul 0 este anul de bază, pentru care indicele
de preț este stabilit ca fiind 100 (100%) (etalon). Rata inflației în perioada 1/0 a fost de 10%,
iar în perioada 2/1 de 20%. Se determină IPC2/0 exprimat unitar și vom arăta ca este egal
cu produsul dintre IPC 1/0 exprimat unitarși IPC 2/1 exprimat unitar.

 Dacă Indicele de preț în anul 0 este considerat 100 (100%), iar inflația în perioada 1/0 este
de 10 (rata inflaței a fost de 10%, raportată la o perioadă de bază considerată chiar 100),
atunci:
 Indicele de preț în anul 1/0 = IPC 1/0 = IPC0+ inflația înregistrată în perioada 1 față de anul
0 = 110 %
 Deci Ip 1/0 exprimat unitar = 110 /100 = 1,1

 Indicele de preț în anul 1/0 este 110, iar rata inflației în perioada 2/1 de 20%. Asta
inseamnă că prețurile din anul 2 au crescut față de indicele de preț din anul 1 cu 20%, mai
exact cu 20% *110 = 22. %
 Deci Indicele de preț în anul 2/0 = IPC 2/0 = 100 + 10 + 22 = 132. %
 IPC 2/0 exprimat unitar = 132 /100 = 1,32.
 Avem 1,32 = 1,1 *1,2 , adică IPC 2/00 exprimat unitar = Ip 1/0 exprimat unitar * IPC 2/1
exprimat unitar.

 Identitatea matematică este demonstrată pentru 3 exerciții bugetare și este similară

pentru m exerciții bugetare (oricât ar fi m natural)
A.1. VOLUMUL CHELTUIELIOR PUBLICE, ÎN
EXPRESIE NOMINALĂ ŞI REALĂ

 Indicatorul de nivel al cheltuielilor publice în expresie nominală

sau reală este utilizat în special pentru efectuarea de analize în
timp pe plan intern, naţional. Pe plan internaţional acest
indicator este relevant dacă moneda națională este una de
circulație internațională (euro, USD).
A.2. PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE ÎN
PRODUSUL INTERN BRUT

 exprimă partea din produsul intern brut (realizat într-un an)

alocată pentru acoperirea nevoilor colective (în acelaşi an)

 %CPTCPIB = CPTCn/PIBn *100

 Unde
 %CPTCPIB - ponderea cheltuielilor publice total consolidate în PIB
 CPTCn cheltuielile publice total consolidate în valori nominale
 PIBn PIB nominal
 A.2. PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE ÎN PRODUSUL
INTERN BRUT – SURSA DATELOR AMECO

Year/ European
country Union Euro area Belgium Bulgaria Czechia Denmark Germany Estonia Ireland Greece Spain France Croatia
1995 53.20% 52.90% 52.60% 31.80% 53.20% 58.50% 55.10% 39.70% 40.40% 46.00% 44.10% 54.80% 52.00%
1996 50.80% 50.40% 53.10% 36.80% 41.70% 58.00% 49.40% 38.90% 38.60% 45.10% 42.80% 54.90% 50.10%
1997 49.40% 49.10% 51.60% 31.80% 41.60% 55.90% 48.60% 36.70% 36.10% 43.70% 41.50% 54.50% 48.80%
1998 48.40% 48.20% 51.00% 33.90% 41.90% 55.40% 48.10% 39.10% 34.20% 45.10% 40.90% 52.90% 50.80%
1999 48.00% 47.70% 50.50% 41.40% 41.20% 54.50% 48.20% 40.10% 32.50% 46.20% 39.90% 52.60% 52.70%
2000 47.10% 46.90% 49.40% 43.00% 40.80% 52.70% 47.80% 36.40% 30.60% 46.40% 39.10% 51.70% 49.30%
2001 47.10% 46.90% 49.40% 40.60% 43.30% 52.80% 47.40% 35.00% 32.20% 46.00% 38.40% 51.70% 49.40%
2002 47.40% 47.20% 49.90% 39.10% 44.70% 53.20% 47.90% 35.90% 32.90% 45.80% 38.60% 52.80% 50.30%
2003 47.80% 47.60% 51.00% 38.60% 49.10% 53.60% 48.30% 35.00% 32.70% 46.60% 38.40% 53.30% 49.60%
2004 47.10% 47.00% 49.30% 37.80% 42.30% 53.00% 46.80% 34.10% 32.80% 47.60% 38.80% 53.00% 48.60%
2005 47.00% 47.00% 51.90% 36.70% 42.40% 51.20% 46.80% 33.70% 33.00% 45.60% 38.50% 53.30% 46.50%
2006 46.40% 46.30% 48.80% 33.70% 41.50% 49.80% 45.20% 33.40% 33.60% 45.10% 38.40% 52.90% 46.20%
2007 45.60% 45.60% 48.60% 37.70% 40.40% 49.60% 43.40% 33.70% 35.60% 47.10% 39.30% 52.60% 45.80%
2008 46.70% 46.80% 50.80% 37.10% 40.90% 50.40% 44.20% 39.50% 41.60% 50.80% 41.40% 53.30% 45.90%
2009 50.60% 50.90% 54.70% 39.30% 44.40% 56.50% 48.20% 45.90% 46.90% 54.10% 46.20% 57.20% 48.90%
2010 50.50% 50.90% 53.90% 36.10% 43.60% 56.70% 48.10% 40.30% 64.90% 53.00% 46.00% 56.90% 48.50%
2011 49.10% 49.40% 55.30% 33.70% 43.20% 56.40% 45.20% 37.40% 47.30% 55.10% 46.20% 56.30% 48.90%
2012 49.80% 50.10% 56.50% 34.30% 44.70% 58.00% 44.90% 39.20% 42.50% 56.70% 49.50% 57.10% 48.40%
2013 49.60% 50.00% 56.10% 37.80% 42.70% 55.80% 44.90% 38.40% 40.60% 62.80% 46.40% 57.20% 48.30%
2014 49.00% 49.30% 55.60% 43.20% 42.60% 55.20% 44.30% 37.80% 37.60% 50.70% 45.30% 57.20% 48.70%
2015 48.10% 48.40% 53.70% 40.40% 41.90% 54.50% 44.10% 39.50% 29.10% 54.10% 44.10% 56.80% 48.20%
2016 47.30% 47.70% 53.10% 34.80% 39.80% 52.50% 44.40% 39.40% 28.10% 49.90% 42.50% 56.70% 46.90%
2017 46.70% 47.10% 52.00% 35.40% 39.00% 50.50% 44.20% 39.20% 26.20% 48.50% 41.30% 56.50% 44.70%
2018 46.50% 46.90% 52.30% 37.00% 40.60% 50.50% 44.30% 39.40% 25.30% 48.50% 41.80% 55.60% 45.50%
2019 46.50% 46.90% 51.90% 36.30% 41.10% 49.50% 45.00% 39.40% 24.20% 47.90% 42.30% 55.40% 46.10%
2020 53.00% 53.60% 59.20% 42.00% 47.30% 53.40% 50.80% 45.90% 27.30% 59.90% 51.80% 61.40% 54.50%
2021 51.60% 52.40% 54.80% 43.10% 46.40% 51.00% 51.50% 42.30% 24.90% 56.90% 50.60% 59.20% 49.20%
2022 49.60% 50.30% 54.00% 43.90% 44.50% 48.30% 48.80% 43.60% 23.00% 53.50% 48.40% 57.00% 48.60%
2023 48.20% 48.80% 53.40% 43.10% 43.70% 47.10% 46.90% 42.70% 21.20% 47.60% 47.00% 55.80% 48.50%
 A.2. PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE ÎN PRODUSUL
INTERN BRUT – SURSA DATELOR AMECO

Year/ Luxembo Austri

country Italy Cyprus Latvia Lithuania urg Hungary Malta Netherlands a Poland Portugal Romania Slovenia Slovakia Finland Sweden
1995 51.60% 30.90% 35.60% 34.60% 41.40% 55.20% 38.90% 53.70% 55.80% 47.90% 42.60% 34.30% 53.10% 48.40% 61.10% 63.00%
1996 51.50% 32.90% 35.40% 36.60% 41.70% 51.10% 41.40% 47.00% 55.60% 51.10% 43.10% 33.20% 45.10% 53.30% 59.50% 61.00%
1997 49.50% 34.20% 35.10% 50.30% 41.50% 49.60% 41.50% 45.50% 52.30% 47.00% 42.50% 34.60% 45.40% 48.70% 56.10% 58.70%
1998 48.20% 34.20% 38.00% 41.20% 41.90% 50.80% 41.20% 44.30% 52.20% 45.10% 42.70% 35.60% 46.20% 45.90% 52.30% 56.40%
1999 47.20% 34.10% 40.80% 40.80% 40.20% 49.00% 41.50% 43.40% 52.10% 43.30% 42.60% 39.30% 47.00% 48.00% 51.00% 56.00%
2000 46.50% 34.40% 37.10% 39.40% 38.00% 47.30% 40.10% 42.10% 51.00% 43.00% 42.70% 38.50% 47.50% 52.80% 47.90% 53.10%
2001 47.30% 35.30% 34.70% 37.10% 38.10% 47.30% 41.50% 42.80% 51.40% 44.80% 44.10% 36.30% 48.70% 45.30% 47.30% 52.50%
2002 46.70% 37.00% 35.00% 35.20% 41.80% 51.00% 41.40% 43.40% 51.10% 45.20% 43.70% 34.90% 47.30% 45.40% 48.50% 53.60%
2003 47.20% 40.50% 33.80% 33.60% 43.30% 49.10% 44.90% 44.50% 51.30% 45.60% 45.40% 34.30% 47.20% 40.40% 49.30% 53.80%
2004 46.90% 38.50% 35.10% 34.10% 43.70% 48.70% 41.90% 43.40% 53.70% 43.50% 46.20% 33.80% 46.60% 37.90% 49.10% 52.50%
2005 47.20% 39.30% 34.80% 34.10% 43.40% 49.30% 42.40% 42.30% 51.20% 44.20% 46.80% 33.50% 46.40% 39.70% 49.00% 52.30%
2006 47.80% 38.70% 36.50% 34.30% 39.40% 51.30% 42.20% 43.10% 50.40% 44.50% 45.20% 35.60% 45.50% 38.80% 48.10% 51.10%
2007 46.80% 37.60% 34.50% 35.30% 37.40% 49.80% 40.90% 42.50% 49.20% 42.90% 44.50% 37.50% 43.40% 36.40% 46.60% 49.30%
2008 47.80% 38.40% 38.30% 38.10% 37.90% 48.70% 42.20% 43.20% 49.90% 44.20% 45.30% 37.60% 45.10% 37.00% 47.90% 50.00%
2009 51.10% 42.10% 45.10% 45.00% 42.70% 50.50% 41.20% 47.70% 54.10% 45.00% 50.20% 39.40% 49.40% 44.40% 54.10% 52.40%
2010 49.90% 41.80% 45.80% 42.40% 42.00% 48.80% 40.20% 47.90% 52.80% 45.80% 51.90% 40.00% 50.20% 42.30% 53.90% 50.40%
2011 49.20% 42.20% 42.30% 42.50% 41.50% 49.00% 42.00% 46.80% 50.90% 44.10% 50.00% 39.60% 50.90% 41.50% 53.70% 49.80%
2012 50.60% 42.20% 38.80% 36.20% 41.80% 49.10% 42.10% 46.90% 51.20% 43.10% 48.90% 37.60% 49.40% 41.30% 55.40% 51.00%
2013 51.00% 43.00% 38.50% 35.60% 41.20% 50.00% 40.80% 46.60% 51.60% 43.00% 49.90% 35.60% 60.30% 42.60% 56.80% 51.60%
2014 50.90% 49.40% 38.90% 34.70% 40.60% 50.00% 40.30% 45.90% 52.40% 42.60% 51.70% 35.40% 50.80% 43.40% 57.30% 50.70%
2015 50.30% 40.60% 38.60% 35.20% 40.40% 50.40% 38.50% 44.70% 51.10% 41.70% 48.20% 36.10% 48.70% 45.70% 56.50% 49.30%
2016 49.10% 37.50% 37.50% 34.20% 40.00% 46.80% 36.40% 43.60% 50.10% 41.10% 44.80% 34.60% 46.20% 42.70% 55.60% 49.70%
2017 48.80% 36.50% 38.70% 33.20% 41.30% 46.70% 34.40% 42.40% 49.30% 41.30% 45.40% 33.50% 44.10% 39.60% 53.60% 49.20%
2018 48.40% 42.70% 39.40% 34.00% 42.10% 46.10% 35.80% 42.20% 48.70% 41.50% 43.20% 34.80% 43.50% 39.80% 53.30% 49.80%
2019 48.50% 38.40% 38.20% 34.80% 42.90% 46.00% 36.10% 42.00% 48.60% 41.80% 42.50% 36.20% 43.30% 40.70% 53.30% 49.10%
2020 57.00% 45.10% 43.30% 42.90% 47.20% 51.20% 46.30% 47.60% 57.00% 48.20% 49.30% 42.00% 51.30% 45.30% 57.10% 52.60%
2021 55.50% 44.10% 44.90% 38.70% 42.30% 47.90% 45.50% 46.30% 55.90% 44.20% 48.10% 39.90% 49.10% 46.80% 54.90% 50.20%
2022 54.00% 41.00% 44.00% 41.50% 42.70% 47.30% 43.90% 45.20% 51.90% 43.90% 46.10% 41.10% 47.30% 44.20% 53.90% 49.10%
2023 53.00% 40.00% 39.40% 39.30% 42.30% 46.40% 42.80% 44.60% 50.30% 43.00% 45.10% 39.60% 46.30% 43.30% 53.40% 47.20%
A.3. CHELTUIELILE PUBLICE MEDII PE LOCUITOR
 exprimă suma alocată fiecărui locuitor, prin redistribuirea
fondurilor publice pe destinații, în corelație cu politica financiară
a fiecărui stat

 se poate calcula atât în moneda națională, cât și într-o monedă de

largă circulație internațională, care poate asigura
comparabilitatea datelor (euro sau dolari americani (USD)).

 CP/ loc x = (CPTC nx / Populație sau număr de locuitori

în anul x)

 CP/ loc x = (CPTC nx / Populație sau număr de locuitori în

anul x * curs mediu de schimb anual x )
A.3. CHELTUIELILE PUBLICE MEDII PE LOCUITOR
 CP/ loc x = (CPTC nx / Populație sau număr de locuitori în
anul x)

 CP/ loc x = (CPTC nx / Populație sau număr de locuitori în

anul x * curs mediu de schimb anual x )

 Unde CP/loc x= cheltuiala publică medie pe locuitor

 Populația x = populația din anul x a țării luate în analiză

 CS x = curs mediu de schimb anual x (cursul de schimb exprimat

1 euro sau 1 dolar față de moneda națională)
B. INDICATORI DE STRUCTURĂ AI CHELTUIELILOR
PUBLICE

 Structura reprezintă ponderea în total a subdiviziunilor

clasificațiilor bugetare/ a componentelor / a elementelor ce pot fi
agregate pentru a forma un întreg

 Gsi =Cpi/CPTCi*100

 unde
 Gsi= greutatea specifică (structura grupului)
 Cpi= cheltuiala specifică domeniului i/clasificației bugetare i

 Suma acestor ponderi, de la i=1 la numărul total al

subdiviziunilor, trebuie să fie egală cu 100 (%):
 Σ(gs)i = 100 (%) sau 1
B. INDICATORI DE STRUCTURĂ AI CHELTUIELILOR
PUBLICE

 În Romania exista 2 criterii majore de clasificare a cheltuielilor:

 - Criteriul economic
 - Criteriul funcțional

 În sinteza bugetară, cheltuielile publice se repartizează pe baza

criteriului economic.
 Apoi, în detaliu, cheltuielile publice sunt repartizează pe
funcțiuni, iar fiecare subdiviziune funcțională se împarte, la
rândul ei, pe baza clasificației economice.
B. INDICATORI DE STRUCTURĂ AI CHELTUIELILOR
PUBLICE

 Structura este reprezentată prin graficul de tip plăcintă (pie).

 Structura cheltuielilor totale

structura ch totale
-0.98
0.99

8.37

% Cheltuieli curente

% Cheltuieli de capital

%Operatiuni financiare

%Plati efectuate in anii precedenti si

recuperate in anul curent

91.61
B. INDICATORI DE STRUCTURĂ AI CHELTUIELILOR
PUBLICE
Structura cheltuielilor curente

0.13

% Cheltuieli de personal

29.83 %Bunuri si servicii

% Dobanzi
49.04
%Subventii

%Transferuri - Total

% Cheltuieli aferente programelor cu

finantare nerambursabila
15.39

3.54

2.07
C. INDICATORI DE DINAMICĂ
 reprezintă, de fapt, modificarea în timp a indicatorilor de nivel și
de structură.

 Pentru analiză se utilizează 2 momente:

 0 – momentul inițial și
 1 – momentul final.

 Modificările apărute în dinamică se exprima întotdeauna

cronologic, în raport cu perioada inițială (1 față de 0).
C. INDICATORI DE DINAMICĂ
 Indicatorii de dinamică cei mai utilizați sunt următorii:

 1.Modificarea absolută sau diferența simplă (Δ)

 2.Modificarea relativă (Δ %)

 3.Coeficientul de elasticitate (e) în raport cu PIB-ul

 4.Coeficientul de corelație/concordanță/corespondență (K) în

raport cu PIB-ul
MODIFICAREA ABSOLUTĂ (Δ)
 se determină pentru fiecare indicator de nivel și de structură

 1 ) Modificarea absolută în prețuri curente a CPTC

 ΔCPTCN1/0 = CPTCn1 – CPTCn0

 2) Modificarea absolută în prețuri comparabile

 ΔCPTCr1/0 = CPTCr1 – CPTCr0

 3) Modificarea absolută a ponderii în PIB a CPTC este:

 Δ CPTCPIB1/0= %CPTCPIB 1- %CPTCPIB 0

MODIFICAREA ABSOLUTĂ (Δ)
 4 ) Modificarea absolută a mărimilor medii pe locuitor,
exprimate în monedă națională, euro sau USD

 Δ (CPTC/loc)1/0= CPTC/loc(1) (RON/ EUR/ USD) - CPTC/loc(0)

(RON/ EUR/ USD)

 5) Modificarea absoluta a structurii este

 Δ(gsi) = (gsi)1 – (gsi)0, pentru subdiviziunile „i” ale

clasificațiilor bugetare

 Σ Δ(gsi) = 0%, unde i ia valori de la 1 la total

MODIFICAREA RELATIVA Δ (%)
 diferența simplă (Δ) exprimată procentual, în raportcu mărimea
inițială pentru care se determină modificarea

 Reprezinta exprimarea procentuală a modificării absolute Δ, în raport

cu mărimea inițială (X0):

 Δ (%) = (Δ / X0 ) * 100 = (X1 - X0) * 100 / X0, sau

 Δ (%) = ((X1/ X0) - 1) * 100 = (Indice X 1/0 – 1) * 100

 Unde (X1/ X0) = IX 1/0 , adică indicele de evoluție al variabilei X, în

perioada 1 față de 0.

 Prin convenție, stabilim că modificarea relativă nu se determină

pentru mărimile deja exprimate procentual (ponderea în PIB și
indicatorii de structură).
MODIFICAREA RELATIVA Δ (%)
 Modificarea relativă se va determina pentru: Mărimile
nominale, Mărimile reale, Mărimile medii pe locuitor,
exprimate în moneda națională, EUR sau USD

 1) Modificarea relativă a cheltuielilor publice nominale

 Δ%CPTCn = (Δ CPTCn1/0/ CPTCn0 ) * 100

 = (CPTCn1 - CPTCn0) * 100 / CPTCn0

 2) Modificarea relativă a cheltuielilor publice reale

 Δ%CPTCn = (Δ CPTCr1/0/ CPTCr0 ) * 100

 = (CPTCr1 - CPTCr0) * 100 / CPTCr0
MODIFICAREA RELATIVA Δ (%)
 Modificarea cheltuielilor medii pe locuitor nominale
 Δ%CP/loc1/0 = (Δ CPlocn1/0/ CPlocn0 ) * 100
 = (CPlocn1 - CPlocn0) * 100 / CPlocn0

 Modificarea cheltuielilor medii pe locuitor reale

 Δ%CP/locr1/0 = (Δ CPlocr1/0/ CPlocr0 ) * 100
 = (CPlocr1 - CPlocr0) * 100 / CPlocr0

 CP/loc poate fi exprimată în lei, euro, dolar, etc

COEFICIENTUL DE ELASTICITATE (E) ÎN RAPORT
CU PIB-UL

 Elasticitatea (e) este raportul modificărilor relative, pentru

variabilele analizate

 e = Δ(%) CPTCn / Δ(%) PIBn

 Δ(%) PIBn1/0= 100* (PIB 1 – PIB 0)/ PIB 0

 e = (Indice CPTC 1/0 – 1) / (Indice PIB 1/0 – 1)

 Observație: Indice X 1/0 = 1+ Δ(%) exprimată unitar (în raport cu unitatea)

 Pe termen lung, valoarea elasticității (e) a CPTC tinde către 1, deci evoluția
CPTC tinde către evoluția PIB-ului, pe termen lung.
COEFICIENTUL DE CORELAȚIE/ CONCORDANȚĂ/
CORESPONDENȚĂ (K) ÎN RAPORT CU PIB-UL

 reprezintă raportul dintre indicii de evoluție ai mărimilor analizate.

În exemplificarea noastră, este vorba despre CPTC și PIB (ambele
exprimate nominal).

 K = Indice CPTC 1/0 / IPIB 1/0

 K = (CPTC1 / CPTC0 ) / (PIB1 / PIB0)

 Pe termen lung, valoarea lui K (dintre CPTC și PIB)

tinde și ea către 1, deoarece evoluția CPTC tinde către
evoluția PIB-ului, pe termen lung.

 Observație: Acești indicatori de nivel, structură

și dinamică, exemplificați pentru cheltuielile
publice sau CPTC, se aplică în mod similar și
pentru veniturile publice (implicit pentru
VPTC), sau pentru datoria publică.
SISTEMUL CHELTUIELILOR
PUBLICE
CHELTUIELILE PUBLICE
 Concretizează cea de-a doua fază a funcției de repartițiea
finanțelor publice, adică repartizarea resurselor financiare publice
pe diferite destinații

 Prin cheltuielile publice , statul asigură necesitățile publice de

bunuri și servicii considerate prioritare în fiecare perioadă.
CHELTUIELILE PUBLICE
 Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale, în formă
bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane
fizice sau juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării şi
utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcţiilor acestuia.

 Cheltuielile publice cuprind

 * cheltuieli efectuate din fondurile constituite la nivelul
administrației publice centrale (bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul
instituțiilor publice autonome, etc)
 *cheltuieli efectuate din fondurile constituite în bugetul
administrațiilor publice locale
 * cheltuieli efectuate din creditele anuale externe (intrări )
 *cheltuieli efectuate din fondurile externe nerambursabile
CHELTUIELI PUBLICE/CHELTUIELI
BUGETARE
 Cheltuielile publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate
, prin intermediul instituțiilor publice, care se acoperă de la
bugetul central sau de la bugetul local, fie prin veniturile
instituțiilor publice

 Cheltuielile bugetare se referă la cheltuielile efectuate prin

intermediul bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetele locale, bugetele instituțiilor publice autonome

 Cheltuieli bugetare – parte a cheltuielilor publice.

 Alte surse de finanțare pentru cheltuielile publice
 * fonduri cu destinație specială
 * resurse financiare publice constituite în afara bugetului
 * din bugetul Trezoreriei Statului
 * alte surse de finanțare decât cele bugetare (credite externe,
fonduri externe nerambursabile)
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ NIVELUL ŞI STRUCTURA
CHELTUIELILOR PUBLICE

 Factori demografici
 Factori economici
 Factori sociali
 Urbanizarea
 Factori militari
 Factori de ordin istoric
 Factori politici
CLASIFICAȚIA ADMINISTRATIVĂ A
CHELTUIELILOR PUBLICE
 Are la bază criteriul instituţiilor prin care se efectuează
cheltuielile publice- ministere ,, instituții publice autonome,
unități administrative teritoriale, etc

 * utilitatea este dată de faptul că alocațiile bugetare se stabilesc

pe beneficiari

 Probleme legate de compararea în timp din cauza modificării

structurii ministerelor și instituțiilor subordonate.
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ

Cheltuieli curente-
de funcționare
După caracterul lor
Cheltuieli de
capital- de investiții

Cheltuieli cu
bunuri și servicii
După modul de
efectuare
Cheltuieli de
transfer- de
redistribuire
CHELTUIELILE CURENTE
 * asigura buna funcționare și întreținerea instituțiilor publice,
finanțarea satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume
de bani, onorarea angajamentelor statului (împrumuturi)

 *reprezintă un consum definitiv de Produs Intern Brut

 * trebuie reînnoite anual

CHELTUIELILE DE CAPITAL
 Presupun achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată,
pentru sfera producției materiale și nemateriale (școl, spitale,
centre de cultură, etc)

 Presupun dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public

CHELTULILE PRIVIND BUNURILE ȘI SERVICIILE
 au sau nu au la bază o contraprestație în măsura în care sunt
efectuate de către stat

 Cheltuielile privind bunurile și serviciile cuprind:

 *remunerarea serviciilor, a prestațiilor și a furniturilor necesare
bunei funcționări
 *achiziția de mobilier, echipamente , aparatură, etc
CHELTUIELILE DE TRANSFER
 -reprezintă trecerea unor sume de bani de la un buget la
 dispoziția unor persoane juridice (instituții cu activități
autofinanțate, întreprinderi productive)
 *dispoziția unor persoane fizice( pensionari, studenți, șomeri,
elevi)
 * la dispoziția unor bugete a unor administrații locale

 Pot avea caracter

 *economic ( subvenții pentru stimularea exportului, ,
restrângerea unor activități,redresare financiară, stimularea
producției, etc)
 *sociale (burse, pensii, ajutoare și alte indemnizații care nu
presupun o contraprestație)
 * de finanțare a unor priorități de importanță majoră prin
intermediul autorităților locale
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ-CHELTUIELI CURENTE-
 Titlul I. Cheltuieli de personal
 Titlul II. Bunuri și servicii
 Titlul III. Dobânzi
 Titlul IV. Subvenții
 Titlul V. Fonduri de rezervă
 Titlul VI. Transferuri între unități ale administrației publice
 Titlul VII. Alte transferuri
 Titlul VIII. Proiecte din finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN)
Postaderare
 Titlul IX. Asistență socială
 Titlul X. Proiecte cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile aferente
cadrului financiar 2014-2020
 Titlul XI. Alte cheltuieli
 Titlul XII. Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară
nerambursabilă aferentă PNRR
 Titlul XIV. Cheltuieli aferente programelor cu finan’are rambursabilă
 clasificația bugetară-
https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-bugetare - Anexa I
economică
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ-CHELTUIELI DE CAPITAL
 Titlul XV. Active nefinanciare
 Tiltlul XVI. Active financiare
 Titlul XVII. Fondul Național de Dezvoltare

 https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-bugetare -
Anexa I economică
CLASIFICAȚIA ECONOMICĂ- OPERAȚIUNI FINANCIARE
 Titlul XVIII. Împrumuturi
 Titlul XIX. Ramburări de credite
 Titlul XX. Operațiuni în curs de clarificare
 Titlul XXI. Plăți efectuate în anul anterior și recuperate în anul
curent
 Titlul XXII. Rezerve, Excedent, Deficit

 A se vedea clasificația bugetară (anexa I-economică)

 https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-bugetare
CLASIFICAȚIA FUNCȚIONALĂ
 Folosește drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de
activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau
alte destinații ale cheltuielilor spre care sunt dire legate de
realizarea unor transferuri între diferitele niveluri ale
administrației publice, plata dobânzilor la datorie publică sau
constituirea de rezerve . Acestea reprezintă obiective ale politicii
bugetare.
CLASIFICAȚIA FUNCȚIONALĂ
 Partea I-a SERVICII PUBLICE GENERALE
 Partea a II-a APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ
NAȚIONALĂ
 Partea a III-a CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE
 Partea a IV-a SERVICII ȘI DEZVOLTARE PUBLICĂ,
LOCUINȚE, MEDIU ȘI APE
 Partea a V-a ACTIUNI ECONOMICE
 Partea a VII-a REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

 Pentru detalieri legate de destinațiile fiecărui domeniu principal,

a se vedea clasificația bugetară (anexa I)
 https://mfinante.gov.ro/domenii/bugetul-de-stat/clasificatiile-bugetare
CLASIFICAȚIA FINANCIARĂ
 În funcție de momentul în care se efectueazăș și de modul în care
afectează resursele financiare publice, avem

 Cheltuieli definitive
 Cheltuieli temporare
 Cheltuieli virtuale
CHELTUIELI DEFINITIVE

 *finalizează distribuirea de resurse financiare

 * sunt și cheltuieli curente și cheltuieli de capital

 * sunt pvăzute ca posturi distincte în bugetele publice

CHELTUIELI TEMPORARE
 Sunt urmate de finalizarea prin plăți cu scadențe certe

 Majoritatea sunt operațiuni de trezorerie și sunt evidențiate în

conturile speciale ale trezoreriei (finanțarea rambursării
împrumuturilor constituite anterior)

 Nu figurează în bugetele publice, ci se gestionează separat prin

trezoreria Publică
CHELTUIELI VIRTUALE
 Sunt cheltuieli pe care statul se angajează să le realizeze în
anumite condiții ( de exemplu garanțiile acordate de stat pentru
un împrumut)
GRUPAREA CHELTUIELILOR DUPĂ FORMA DE MANIFESTARE

 În funcție de forma de manifestare, cheltuielile pot fi

 * cheltuieli cu sau fără contraprestație
 *cheltuieli definitive și provizorii
 * cheltuieli speciale și globale
CHELTUIELILE CU SAU FĂRĂ CONTRAPRESTAȚIE
 Cheltuielile fără contraprestație- alocații bugetare, ce sunt
finanțare definitivă, fără un contraserviciu din partea
beneficiarilor (alocații, indemnizații de somaj, burse, etc)

 Cheltuielile cu contraprestație – presupun încasarea unor sume

de bani de către stat, pe baza condițiilor în care se efectuează
aceste cheltuieli (dobânzi la împrumuturile acordate, comisioane
la garanții guvernamentale, etc)
CHELTUIELI DEFINITIVE ȘI CHELTUIELI PROVIZORII
 Cheltuielile definitive – nu presupun restituirea sumelor alocate
de către stat

 Cheltuieli provizorii (împrumuturi/avansuri) sunt urmate de

rambursarea produselor sau serviciilor instituțiilor statului
CLASIFICAŢIA DUPĂ ROLUL CHELTUIELILOR ÎN PROCESUL
REPRODUCŢIEI SOCIALE

 Cheltuieli reale (negative)

 Cheltuieli economice (pozitive)

 Cheltuielile reale presupun un consum definitiv de P.I.B (de ex

plata anuităților, plata dobânzilor la împrumuturile de stat,
dotarea armatei cu armanent, etc)

 Cheltuielile economice au ca efect crearea de valoare adăugată și

reprezintă o avansare de P.I.B. Presupun realizarea de investiții
pentru înființarea, dezvoltarea, modernizarea unor unități
economice / realizarea de drumuri, poduri, școli, spitale, etc
BIBLIOGRAFIE

 Văcărel, I. şi colectiv, „Finanțe publice”, ediția a IV-a, Editura Didactică

și Pedagogică, Bucureşti, 2004

 Moşteanu T. şi colectiv, „Finanțe publice”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008

 www.mfinanțe.ro

 Legea finanțelor Publice 500/2002

 Legea Finanțelor Publice Locale 573/2006

CURS FINANȚE PUBLICE

Lect. Univ. Dr. Laura Brad

EVALUAREA FORMATIVĂ, PE PARCURSUL SEMESTRULUI

 30 % primul test (test 1- curs- săptămâna a 7 a , test grilă)

 30 % al doilea test (test 2- curs- săptămâna a 14 a , test

grilă)

 30 % test seminar (ultimul seminar)

 10% participarea la seminar

CONCEPTUL DE FINANȚE PUBLICE -
EXPRESII
 Pentru cuvântul finanţe s-au folosit expresiile:

 finatio, financias şi financia pecuniaria, cu sensul de “plată în bani”,

în secolele al XIII-lea – al XIV-lea;

 În Franța
 finis cu sensul de “termen de plată”;
 hommes de finances şi financiérs, pentru denumirea arendaşilor de
impozite şi a persoanelor care încasau impozitele regelui;
 finance, respectiv “o sumă de bani şi, mai ales,
 un venit al statului”, şi
 finances, pentru a desemna întregul patrimoniu al statului, utilizate
în secolul al XV-lea

 Finanz, respectiv “plată în bani”, şi Finanzer (“cămătar”) în secolele

al XV-lea – al XVII-lea, în limba germană,
CONCEPTUL DE FINANȚE PUBLICE –
OPINIILE ECONOMIȘTILOR
 Fonduri băneşti aflate la dispoziţia statului;

 Bani şi bunuri utilizate pentru funcţionarea instituţiilor publice;

 Totalitatea resurselor şi a sarcinilor care se referă la activitatea

instituţiilor publice, precum şi regulile care determină regimul
acestora;

 Gospodăria statului şi a altor organizaţii politice, precum şi regulile

şi principiile care stau la baza administrării bunurilor economice şi a
banilor;

 Mijloace de intervenţie a statului în economie;

 Ansamblul activităţii desfăşurate de sectorul public al economiei,

inclusiv administrarea finanţelor publice şi politicile financiare
moderne;
CONCEPTUL DE FINANȚE PUBLICE
 Jonathan Gruber (2009): “Scopul finanţelor publice este acela
de a conduce la înţelegerea rolului statului în economie”.

 Finanțele publice reprezintă relaţii economico-sociale,

exprimate în formă bănească, apărute în procesul
redistribuirii produsului intern brut (PIB), (în procesul de
formare şi alocare a resurselor financiare), în vederea
îndeplinirii funcțiilor statului (și, evident, ale instituțiilor
sale), cu scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii și al
asigurării unor condiții demne, decente, de viață, pentru toți
locuitorii acelui stat.
CONCEPTUL DE FINANȚE PUBLICE
 două etape distincte privind concepțiile despre finanțe publice:
prima corespunde, în linii generale, capitalismului ascendent
(secolele XVIII-XIX și primele două decenii din secolul XX)-
denumită concepția clasică, iar cea de-a doua corespunde
dezvoltării monopolurilor (secolul XX, mai ales după marea
recesiune economică mondială- denumită concepția modernă
CONCEPŢIILE CLASICE-

 -se desfăşoare în conformitate cu principiul „laissez-faire, laissez-

passer” (susţinută, spre ex., de A. Smith, J.B. Say).

 -intervenţia statului în economie ar putea perturba iniţiativa privată,

libera concurenţă, acţiunea legilor obiective ale pieţei.

 -statul se limita la sarcini tradiționale: apărare, relații diplomatice

 - cheltuielile publice trebuiau restrânse la minim

 sarcina finanţelor publice consta în asigurarea resurselor financiare

necesare întreţinerii şi funcţionării instituţiilor publice

 -Impozitele, împrumuturile, etc, trebuiau utilizate a. Î. Să aibă un

caracter neutru , să nu modifice relaţiile socio-economice existente în
piață și societate.

 Se recomanda păstrarea echilibrului între venituri și cheltuieli

 CONCEPȚIILE MODERNE
 - apar după primul război mondial, ca urmare a unor crize economice grave.

 Apariția doctrinei intervenţioniste (Keynes-iste), conform căreia statul este

chemat să exercite un rol activ în viaţa economică și socială, să influenţeze
procesele economico-sociale, să corecteze evoluţia ciclică, să prevină crizele
sau cel puţin să le limiteze efectele negative.

 În această doctrină este apreciată şi încurajată intervenţia statului în

economie și societate prin: acţiuni pentru combaterea şomajului, a inflației, a
sărăciei, acţiuni pentru restabilirea echilibrului general economic, acţiuni
pentru redresarea economiei stagnante, acordarea de subvenţii şi de facilităţi
întreprinderilor private.

 Se analizează mijloacele de intervenţie ale statului în economie, prin

intermediul cheltuielilor şi veniturilor publice. Prin politici bugetare, fiscale,
monetare şi valutare, statul urmărește influenţarea proceselor economice și
sociale către un curs favorabil.

 În prezent, finanţele publice îndeplinesc deci două roluri fundamentale:

mijloc de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea sectorului public, dar și
mijloc de intervenţie economico-socială.
FINANȚELE PUBLICE ȘI FINANȚELE PRIVATE
Finanțe publice
* Sunt asociate cu statul, cu unităţile
administrativ-teritoriale şi alte instituţii de
drept public
* se manifestă la nivel macroeconomic,
* Se supun, în cea mai mare parte, dreptului
public (Legi, Hotărâri ale Guvernului etc.);
* Constituirea resurselor finanţelor publice
se face în cea mai mare măsură prin
constrângere, de la persoane juridice şi fizice,
* La constituirea resurselor financiare
publice participă toţi membrii societăţii
persoane juridice şi fizice (care au venituri
impozabile sau deţin averi),
Finanțe private
*Sunt asociate cu întreprinderile,
băncile, societăţile de asigurări etc.,
* se manifestă la nivel microeconomic
* Se supun regulile dreptului
commercial, în cea mai mare parte
(contracte etc.).
* Constituirea de resursele necesare
finanţelor private se realizează, în primul
rând din disponibilităţile proprii ale
subiecţilor economici respectivi, iar
diferenţa de resurse până
la necesar, se obține pe baze contractuale,
în condiţii de cerere şi ofertă (creditul
bancar).
* La constituirea fondurilor private
participă un număr restrâns de personae/
o persoană.
FINANȚELE PUBLICE ȘI FINANȚELE PRIVATE
Finanțele publice
* Scop: satisfacerea intereselor generale ale
membrilor societăţii,
* Statul intervine în viaţa economică şi
socială, avantajând sau sancţionând
financiar anumiţi subiecţi din economie şi
societate prin politicile fiscale şi bugetare
* La nivel macroeconomic, bugetul de
stat se stabileşte prin fundamentarea mai
întâi a cheltuielilor publice după care se
stabilesc veniturile necesare efectuării
acestor cheltuieli.
* se pot confrunta cu probleme de
echilibru financiar.
* Nu se pot lua măsuri de executare
silită dacă acestea nu-şi onorează
prevederile aprobate prin bugete,
(II)
Finanțele private
Scop : resursele lor financiare sunt
destinate unor activităţi producătoare de
bunuri şi servicii, în scopul obţinerii de profit
și a maximizării acestuia în beneficiul unui
grup de persoane
* în procesul de distribuire a câştigurilor iau
parte numai persoane care au participat la
constituirea resurselor, în mod direct
proporţional cu contribuţia fiecăruia la
capitalul social.
* La nivel micoreconomic, bugetul
întreprinderilor se formează prin stabilirea
în primă fază a veniturilor pe care
întreprinderea le poate obţine după care se
stabileşte nivelul cheltuielilor pe care
aceasta şi le poate permite.
*se pot confrunta cu probleme de
echilibru financiar.
* Se pot lua măsuri de executare silită
dacă agenții economici/persoanele juridice nu
își achită obligațiile fiscale către stat sau
angajamentele contractuale
CATEGORII DE NEVOI
 nevoi individuale;

 nevoi colective;

 Nevoi cvasipublice, respectiv cvasiprivate

CATEGORII DE NEVOI
 Nevoile individuale depind de preferinţele fiecărui om, diferă în funcţie
de vârstă, sex, ocupaţie,mediu social, zonă geografică şi sunt satisfăcute
pe seama bunurilor care sunt capabile să ofere valori de întrebuinţare
necesare oamenilor. Aceste nevoi sunt satisfăcute pe baza bunurilor
private (alimente, haine, locuinţă, transport,etc.) care sunt procurate prin
mecanismul pieţei.

 Nevoile colective sunt satisfăcute pe seama unor activităţi (servicii)

organizate de autorităţile publice vizând asigurarea apărării naţionale,
menţinerii ordinii interne şi a securităţii civile, păstrarea echilibrului
ecologic, protecţia socială, etc. Aceste nevoi presupun existenţa unor
instituţii publice capabile să ofere cetăţenilor utilităţile publice (bunurile
publice) de care au nevoie.

 Nevoile cvasipublice (semipublice) întrunesc trăsături specifice atât

nevoilor individuale, cât şi nevoilor sociale şi pot fi satisfăcute atât pe
seama bunurilor publice, cât şi pe seama bunurilor private. În această
categorie intră nevoia de educaţie şi instrucţie, de cultură şi ocrotire
medicală.
TIPURI DE BUNURI
 bunuri private;

 bunuri publice;

 bunuri cvasipublice, respectiv cvasiprivate aferente

nevoilor semipublice

 În cazul nevoilor semipublice, furnizarea de utilităţi de către

autorităţile publice se face în mod selectiv, pe baza anumitor
criterii de eligibilitate a beneficiarilor. De exemplu, la acordarea
de burse, se ţine seama de rezultatele la învăţătură ale elevilor
sau studenţilor şi/sau de situaţia materială a acestora)
DE CE APAR BUNURI PUBLICE?
 Participarea autorităţilor publice la satisfacerea nevoilor colective
este determinată de imposibilitatea sectorului privat de a oferi
servicii şi bunuri, deoarece:

 nu este organizat, sub raport tehnic, să desfăşoare astfel

de activităţi ( de exemplu apărarea națională);

 nu poate stabili, cu exactitate, beneficiarii acestora,

pentru a le solicita plata preţului datorat (iluminatul public);

 deşi este capabil să producă anumite bunuri şi servicii, nu îşi

asumă asemenea sarcină, datorită incapacităţii beneficiarilor
de a suporta costul acestora (construcția unui dig pentru o
localitate afectată frecvent de inundații)
 BUNURI PUBLICE/BUNURI PRIVATE
Bunuri publice- caracterizate prin non- Bunuri private- caracterizate prin
rivalitate și non excludere (non- exclusivitate) rivalitate și exclusivitate

Se consumă indivizibil și neconcutrențial- bunul Se consumă individual- de către persoanele

sau serviciul public poate fi consumat de un care le-au achiziționat
număr nelimitat de persoane fără a exista costuri
suplimentare. Consumatorii nu sunt obligați să
participe direct la finanțatrea lor. De utilităţile
publice beneficiază întreaga colectivitate
Oferta indivizibilă –o dată produs, întregul bun/ Oferta divizibilă – fiecare cumpărător poate
întreaga cantitate este pus la dispoziția șă-și achiziționeze întreaga cantitate dorită
coletivității pentru a fi utilizat/ă de către toate din produsul respectiv
persoanele interesate
Obligație de plată-nu avem o obligație de plată, Obligație de plată- preț
consumattorii nu trebuie să plătească vreo
contribuție și nici plata nu se face în detrimentul
altei persoane
Sunt asigurate de către stat/autorități publice Sunt asigurate de către agenți economici,
prin mecanismul pieței
CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR PUBLICE
 Pentru satisfacerea nevoilor publice şi cvasipublice se utilizează
fonduri publice. Aceste fonduri baneşti se află la dispoziţia
autorităţilor publice, se formează pe seama unei părţi din PIB, și
sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor sociale atât de interes
naţional, cât şi de interes local.

 Formarea şi repartizarea fondurilor publice generează fluxuri de

resurse băneşti în dublu sens:
 - agenţii economici colectivitate
Transfer de valoare,
şi populaţia de putere de (stat)
cumpărare
Relații sociale (prin
natura lor- relații
 - colectivitate beneficiarii economice
(stat) fondurilor băneşti
CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR PUBLICE

 Relaţiile economice, exprimate valoric, care apar în procesul

repartiţiei produsului intern brut, în legătură cu formarea şi
repartizarea fondurilor băneşti necesare pentru satisfacerea
nevoilor colective ale societăţii, constituie relaţii financiare
(finanţe). Apariţia relaţiilor financiare este determinată de
transferul, în formă bănească, de valoare, de la persoane
juridice sau fizice, la fondurile ce se constituie în economie
sau la dispoziţia persoanelor juridice sau fizice
beneficiare. Deci, are loc un transfer de putere de cumpărare.
Dacă transferul se face în natură (schimb de bunuri),
atunci vorbim de relaţii de repartiţie ce nu sunt relaţii
financiare. Relaţiile de repartiţie pot deveni relaţii financiare, cu
condiţia ca transferurile să îmbrace forma bănească.
CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR PUBLICE

În cadrul relaţiilor financiare sunt incluse:

• relaţiile ce exprimă un transfer de resurse
băneşti fără echivalent şi cu titlu
nerambursabil, considerate relaţii financiare
sau pur clasice ce îşi găsesc reflectarea în
bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
asigurărilor sociale, bugetele fondurilor
speciale etc. acestea se reflectă la finanţele
publice;
• relaţiile, ce exprimă un împrumut de resurse
băneşti pe o perioadă determinată, pentru care
se percepe dobândă, numite relaţii de credit;
• relaţiile, care exprimă un transfer facultativ sau
obligatoriu de resurse băneşti în schimbul unei
contraprestaţii, care depinde de producerea
unui eveniment aleatoriu, numite relaţii de
asigurări – reasigurări;
• relaţiile, care apar în procesul formării şi
repartizării fondurilor băneşti la dispoziţia
întreprinderilor, în vederea desfăşurării
activităţii acestora, numite finanţele
întreprinderilor.
TRANSFERUL DE VALOARE ÎN CAZUL
FINANȚELOR PUBLICE
Are următoarele trăsături:

 reprezintă un transfer de putere de cumpărare, de valoare;

 de regulă, nu presupune contraprestaţie;

 se realizează, în principal, cu titlu nerambursabil, definitiv

(subvenții către regiile autonome , burse, alocații, etc către
populație ); serveşte scopului satisfacerii intereselor generale ale
societăţii.
FUNCŢIILE FINANŢELOR PUBLICE
 Funcția de repartiție

 Funcția de control
FUNCȚIA DE REPARTIȚIE
 Are un caracter obiectiv şi se manifestă în două faze distincte, dar
strâns legate între ele:

 constituirea sau formarea fondurilor;

 distribuirea sau repartizarea fondurilor pe destinaţii.

 Participanții la constituirea fondurilor- societăți comerciale,

instituții publice, persoane fizice și juridice rezidente în țară sau în
străinătate

 Formarea fondurilor: prin impozite, taxe, contribuții, amenzi ,

penalități, venituri din concesiune, donații, transferuri, ajutoare,
împrumuturi acordate de stat, etc

 Distribuirea fondurilor: pe beneficiari (persoane fizice/juridice), pe

domenii de activitate (pe învățământ, pe sănătate, pe cultură,
recreere și sport, apărare națională , etc)

 Redistribuirea resursele financiare publice se poate face pe

plan intern sau internațional (împrumuturi externe, ajutoare
externe, achitarea obligațiilor datorate față de organismele externe)
FUNCȚIA DE CONTROL
 are o sferă mai extinsă de acţiune decât funcţia de
repartiţie

 Presupune controlul modului de constituire şi de alocare a

fondurilor publice şi controlul utilizării resurselor
financiare publice
 Are loc în toate etapele procesului de realizare a bunurilor
publice

 Controlul este realizat prin intemediul organelor de control

financiar ale statului
FUNCȚIA DE CONTROL
 constituirea fondurilor în economie

 repartizarea fondurilor pe beneficiari

 eficiența utilizării resurselor financiare

FUNCȚIA DE CONTROL

intern

tehnic

extern

Control
Intern

Instituţia
financiar publică ierarhic
superioară

Curtea de
conturi
MECANISMUL ECONOMICO-FINANCIAR
 Mecanismul economic reprezintă ansamblul metodelor şi
instrumentelor de conducere şi/sau reglare a economiei naţionale,
împreună cu obiectivele ce guvernează procesul de conducere
şi/sau de reglare şi întregul sistem organizaţional prin
intermediul căruia se asigură această conducere/se efectuează
acest proces.

 Cea mai importantă funcție

 funcţia de conducere şi de reglare a proceselor economice
în concordanţă cu interesele naţionale
COMPONENTELE MECANISMULUI
ECONOMICO-FINANCIAR

 Sistemul financiar

 Pârghiile economico-financiare

 Metodele administrative de reglare a economiei

 Cadrul juridic

 Cadrul instituţional
SISTEMUL FINANCIAR

 Cuprinde mai multe categorii de relații financiare care alcătuiesc

componente/subcomponente ale sistemului

 Termenul de finanțe, în sens larg, include relațiile care exprimă :

 transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu titlu nerambursabil

(finanţe publice);

 împrumut de resurse băneşti pe o perioadă determinată de timp şi

purtător de dobândă (credit);

 transfer facultativ sau obligatoriu de resurse băneşti în schimbul unei

contraprestaţii care depinde de producerea unui eveniment aleatoriu
(asigurări - reasigurări);

 transfer de resurse băneşti la dispoziţia întreprinderilor (finanţele

întreprinderilor).
SISTEMUL FINANCIAR
 Sistem de fonduri financiare ce se constituie în economie

 Sistem de instituţii ce participă la organizarea relaţiilor, la

constituirea şi distribuirea fondurilor, la elaborarea,
executarea şi controlul planurilor financiare.

 Sistem de relaţii financiare ce exprimă un transfer de

resurse financiare

 Sistem de planuri financiare ce reflectă anumite procese

prevăzute a se produce în economie, în cursul unei perioade
de timp determinate
SISTEMUL FINANCIAR
 Fondurile financiare se clasifică după următoarele criterii:
 După forma de proprietate
 Publice ( de la bug de stat, de la bug local, de la bug de asigurări
sociale)
 Private (relații de credit, de asigurare, finanțele
întreprinderilor)

 După destinaţie
 Fonduri de consum
 Fonduri de rezervă
 Fonduri de asigurare
 Fonduri de înlocuire şi dezvoltare

 După titlul cu care se constituie

 Fonduri cu titlu definitiv şi caracter obligatoriu (de ex
impozitele)
 Fonduri cu titlu rambursabil şi caracter facultativ ( de ex
împrumuturi –titluri de stat, etc, fonduri de asigurări, fonduri
de creditări)

 După nivelul la care se constituie:

 La nivel central
 La nivel mediu
 La nivel microeconomic
SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
 Bugetul de stat
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetele locale
 Bugetele fondurilor speciale
 Bugetul Trezoreriei statului
 Bugetele instituţiilor publice autonome
 Bugetele instituţiilor publice finanţate parţial sau total de la BS,
BASS, BL, BFS
 Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri
proprii
 Bugetul fondurilor externe nerambursabile
 Bugetul creditelor externe rambursabile

 https://mfinante.gov.ro/documents/35673/162114/bgc31dec2
021.pdf
PÂRGHIILE ECONOMICO-FINANCIARE

 Reprezintă instrumente cu ajutorul cărora statul acţionează

pentru stimularea interesului economic al unei colectivităţi
determinate sau al membrilor acesteia, luaţi în mod individual,
pentru realizarea unui anumit obiectiv.

 sunt concepute să acţioneze în mod automat

 Nu introduc o obligaţie, ci stimulează interesul pentru realizarea
obiectivului
 cu ajutorul lor, statul poate interveni în economie sub multiple
forme
METODELE ADMINISTRATIVE DE REGLARE A ECONOMIEI,
CADRUL JURIDIC ȘI CADRUL INSTITUȚIONAL

 Metodele administrative
 Introduc obligativitatea adoptării anumitor comportamente

 Cadrul instituţional
 Organe cu atribuţii şi răspunderi în domeniul finanţelor
publice
 organe democratic alese (Parlament, Consiliile judeţene şi locale, etc.);
 organe ale administraţiei de stat centrale şi locale (Guvern, ministere,
prefecturi, etc.);
 organe specializate ale statului în domeniul financiar (Ministerul
Finanţelor Publice, Administraţii Financiare Publice, etc.).

 Cadrul juridic
 Ansamblul actelor normative ce reglementează domeniul financiar
POLITICA FINANCIARĂ

 Politica economică constituie ansamblul deciziilor adoptate de către

autorităţile publice în vederea orientării activităţii economice într un
sens considerat rezonabil pe teritoriul naţional.

 Cinci obiective generale ale politicii macroeconomice (pentagonul

macrostabilității economice)

 Creșterea economică
 Ocuparea forței de muncă (rata șomajului)
 Stabilitatea prețurilor (rata inflației)
 Echilibru extern (deficitul de cont curent)
 Controlul deficitului bugetar și al datoriei publice.
 Politica economică

Politica financiară - Politica

monetară

Politica Politica
fiscală bugetară

Politica financiară a statului reprezintă totalitatea metodelor și a mijloacelor

concrete privind promovarea și dirijarea resurselor financiare publice, precum și
instrumentele, instituțiile, reglementările financiare utilizate de către stat pentru
influențarea proceselor economice și a relațiilor sociale, într-o relație deterministă
POLITICI FISCAL-BUGETARE -MONETARE
Politica financiară Politica monetară
Decizie -puterea relegislativă Decizia o iba Banca Centrală
Execuția – Guvern, în principal Execuția- Banca Centrală
prin Ministerul finanțelor publice
Poate susţine obiective specifice Nu poate susţine obiective
şi sectoriale specifice şi sectoriale
Impact rapid şi puternic focalizat Impact întârziat şi difuz
Poate fi schimbată greu Poate fi schimbată rapid
CARACTERISTICILE POLITICII FINANCIARE:

 este o componentă a politicii generale a statului;

 influenţează şi celelalte faze ale reproducţiei financiare;

 trebuie să aibă o anumită strategie şi o anumită tactică;

 are un caracter dinamic;

 diferă de la o ţară la alta (potenţialul economic; gradul de

dezvoltare;etc.)

 domeniile în care se manifestă sunt:

 cheltuielile publice și deficit bugetar;
 resursele financiare publice și excedent bugetar;
POLITICA BUGETARĂ (POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI ÎN DOMENIUL
CHELTUIELILOR FINANCIARE PUBLICE (ȘI A DEFICITULUI BUGETAR))

 OBIECTIVE
 dimensionarea cheltuielilor financiare publice (este o
problemă de ordin politic);

 stabilirea destinaţiei cheltuielilor publice pentru realizarea

obiectivelor economice; sociale, etc.

 realizarea cheltuielilor publice în condiţii de eficienţă;

 atingerea scopurilor propuse prin efectuarea cheltuielilor

publice.
POLITICA FISCALĂ (POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI ÎN
DOMENIUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE (ȘI A
EXCEDENTULUI BUGETAR))

 volumul resurselor financiare (PIB, rata fiscalității, starea economiei,

cuantumul cheltuielilor)

 provenienţa resurselor financiare (interne, externe)

 metodele de prelevare utilizate ( numărul canalelor de prelevare, felul

metodelor de prelevare- impozite, taxe, etc

 utilizarea impozitelor şi taxelor ca pârghii economico-financiare;

 modalităţile de prelevare a veniturilor de la sectorul privat

 necesitatea tinderii către echilibrul financiar

 analiza oportunităţii apelării la împrumuturi (datorie publică).

 Defitul a devenit cvsipermanent , sunt rare cazurile când un stat încheie

exercițiu bugetar cu excedent bugetar
BIBLIOGRAFIE

 Văcărel, I. şi colectiv, „Finanțe publice”, ediția a IV-a, Editura

Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 2004

 Moşteanu T. şi colectiv, „Finanțe publice”, Editura Universitară,

Bucureşti, 2008

 Hyman D., N., Public finance: a contemporary application of

theory to policy, 8th edition, Mason Ohio: Thomson - South-
Western, 2005

 Gruber J., Public Finance and Public Policy, Worth Publishers,

New York, 2009
Legea 273/2006 privind finanţele publice locale

Legea 273/2006 din 2006.07.18

Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 28 iulie 2022

Intră în vigoare:
1 ianuarie 2007 An

Legea 273/2006 privind finanţele publice locale

Dată act: 29-iun-2006

Emitent: Parlamentul

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale

Art. 1: Obiectul legii

(1)Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea,
angajarea şi utilizarea fondurilor publice locale, precum şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei
publice locale şi ale instituţiilor publice implicate în domeniul finanţelor publice locale.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:
a)bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi
municipiului Bucureşti;
b)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale, după caz;
c)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
d)bugetului împrumuturilor externe şi interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor,
spezelor şi a altor costuri se asigură din bugetele locale şi care provin din: împrumuturi externe
contractate de stat şi subîmprumutate autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau agenţilor
economici şi serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi contractate de autorităţile
administraţiei publice locale şi garantate de stat; împrumuturi externe şi/sau interne contractate sau
garantate de autorităţile administraţiei publice locale;
e)bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Art. 2: Definiţii
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic
care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;
2. angajament bugetar - actul prin care o autoritate publică competentă, potrivit legii, afectează
fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare aprobate;
3. angajament legal - faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând orice act juridic din care
rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;
4. articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura
unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
41.
arierate - plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenţei;
5. autorităţi ale administraţiei publice locale - consiliile locale ale comunelor, oraşelor,
municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, ca autorităţi deliberative, primarii, primarii de sectoare şi primarul
general al municipiului Bucureşti, ca autorităţi executive;
6. buget - documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau,
după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;
7. buget local - documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale;
8. buget local pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti - totalitatea bugetelor
locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi bugetului propriu al judeţului, respectiv ale
sectoarelor şi al municipiului Bucureşti;
9. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit
destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;
10. clasificaţie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi
după criterii unitare;
11. clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;
12. clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor, pentru a evalua alocarea
fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;
13. contabil - denumirea generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în compartimentul
financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi întocmeşte/întocmesc instrumentele
de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor publice;
14. compartiment financiar-contabil - structura organizatorică din cadrul instituţiei publice în care
este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);
15. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele prevăzute la art. 1
alin. (2), în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;
16. cotă defalcată din unele venituri ale bugetului de stat - procentul stabilit din unele venituri ale
bugetului de stat, care se alocă bugetelor locale;
17. credite destinate unor acţiuni multianuale - sumele alocate unor programe, proiecte, subproiecte,
obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi determină
credite de angajament şi credite bugetare;
18. credit de angajament - limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului
bugetar, în limitele aprobate;
19. credit bugetar - suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul
exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot
angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni;
20. cofinanţare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial
prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse atrase;
21. contribuţie - prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau
fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii;
22. deficit bugetar - partea cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;
22 1 .
deficitul secţiunii de funcţionare - diferenţa dintre suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe
de o parte, şi veniturile încasate, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de funcţionare, ce poate
să apară pe parcursul execuţiei bugetare;
22 2 .
deficitul secţiunii de dezvoltare - diferenţa dintre suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe
de o parte, şi veniturile secţiunii de dezvoltare, pe de altă parte, ce poate să apară pe parcursul
execuţiei bugetare;
23. deschidere de credite bugetare - aprobarea comunicată Trezoreriei Statului de către ordonatorul
principal de credite, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi de casă
 din bugetele locale;
24. dobândă - preţul folosirii temporare a capitalului împrumutat;
25. donaţie - contractul prin care o persoană fizică sau juridică transmite cu titlu gratuit unei instituţii
publice dreptul de proprietate asupra unor fonduri băneşti sau bunuri materiale, încheind în acest
scop un înscris autentic;
26. echilibrul bugetar - egalitatea dintre veniturile bugetare programate şi cheltuielile bugetare de
efectuat în cadrul unui exerciţiu bugetar. În cazul în care veniturile programate ale secţiunii de
dezvoltare sunt mai mici decât cheltuielile bugetare prevăzute ale acesteia, echilibrul bugetar se
poate asigura utilizând ca sursă de finanţare excedentul anilor precedenţi;
27. echilibrare financiară - transferul de resurse financiare din unele venituri ale bugetului de stat
către unităţile administrativ-teritoriale în vederea asigurării fondurilor necesare furnizării de
servicii publice, în condiţiile legii;
28. excedent bugetar - partea veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an
bugetar;
28 1 .
excedentul secţiunii de funcţionare - diferenţa dintre veniturile încasate, pe de o parte, şi suma
plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de funcţionare, ce
poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;
28 2 .
excedentul secţiunii de dezvoltare - diferenţa dintre veniturile secţiunii de dezvoltare, pe de o
parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă parte, cuprinse în secţiunea de
dezvoltare, ce poate să apară pe parcursul execuţiei bugetare;
29. execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii
cheltuielilor aprobate prin buget;
30. execuţie de casă a bugetului - complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi la
plata cheltuielilor bugetare;
31. exerciţiu bugetar - perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se
execută şi se raportează bugetul;
32. fonduri publice locale - sumele alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi cele
gestionate în afara bugetului local;
33. fond de risc - fondul constituit în afara bugetului local de către autorităţile administraţiei publice
locale din comisioanele suportate de beneficiarii împrumuturilor garantate de aceste autorităţi şi
din alte surse, destinat acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea împrumuturilor
 respective;
34. [textul din Art. 2, punctul 34. din capitolul I a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I, punctul 4.
din Ordonanta urgenta 63/2010]
35. fond de rezervă bugetară - fondul prevăzut la partea de cheltuieli a bugetelor locale;
36. garanţie locală - angajamentul asumat de o autoritate a administraţiei publice locale, în calitate
de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile neonorate ale garantatului, operatorilor economici şi
serviciilor publice din subordinea acesteia, în condiţiile legii;
37. impozit - prelevarea obligatorie, fără contraprestaţie imediată, directă şi nerambursabilă, pentru
satisfacerea necesităţilor de interes general;
38. insolvenţă - incapacitatea unei unităţi administrativ-teritoriale de a-şi achita obligaţiile de plată
lichide şi exigibile, cu excepţia celor care se află în litigiu contractual;
39. instituţii publice locale - denumirea generică, incluzând comunele, oraşele, municipiile,
sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile
publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare
a activităţii acestora;
*) Instituţiile publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de
finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate
pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu
acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora.
*) În bugetele pe anul 2010 ale instituţiilor publice centrale şi locale, aşa cum sunt definite prin
Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 273/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare,
inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice,
nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete cadou şi tichete de vacanţă personalului din cadrul
acestora.
40. finanţări rambursabile - obligaţii ale instituţiilor publice locale provenite din finanţări angajate
prin instrumentele datoriei publice locale, pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile
administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei legi şi ale Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare.
41. lichidarea cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, în care se verifică existenţa
angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de
exigibilitate a angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile
 respective;
42. obligaţiuni - titluri de credit pe termen mediu şi lung, emise de o autoritate a administraţiei
publice locale, a căror rambursare este garantată prin veniturile proprii ale unităţilor
administrativ-teritoriale;
43. ordonanţarea cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, în care se confirmă că livrările
de bunuri şi servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi
realizată;
44. plata cheltuielilor - faza din procesul execuţiei bugetare, reprezentând actul final prin care
instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;
44 1 .
plăţi restante - sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele
normative sau de contract/factură. Pentru sumele datorate şi neachitate, reeşalonate la plată, cu
acordul părţilor, se modifică termenul de plată în mod corespunzător;
45. proces bugetar - etapele consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale
bugetului, care se încheie cu aprobarea contului anual de execuţie a acestuia;
46. program - acţiunea sau ansamblul coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de
credite, proiectat pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt
stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de
finanţare aprobate;
47. rectificare bugetară locală - operaţiunea prin care se modifică, în cursul exerciţiului bugetar,
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), cu obligativitatea menţinerii echilibrului bugetar;
48. registru al datoriei publice locale - documentul care evidenţiază situaţia datoriei publice locale
contractate direct, în ordine cronologică, şi care are două componente: subregistrul datoriei
publice interne locale şi subregistrul datoriei publice externe locale;
49. registru al garanţiilor locale - documentul care evidenţiază situaţia garanţiilor locale acordate de
autorităţile administraţiei publice locale, în ordine cronologică, şi care are două componente:
subregistrul garanţiilor interne locale şi subregistrul garanţiilor externe locale;
50. secţiune de funcţionare - partea de bază, obligatorie, a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu
excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi a bugetelor împrumuturilor externe şi
interne, care cuprinde veniturile necesare finanţării cheltuielilor curente pentru realizarea
competenţelor stabilite prin lege, precum şi cheltuielile curente respective. Veniturile şi
cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt prevăzute la alin. (2) şi (3);
51. secţiune de dezvoltare - partea complementară a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cu
 excepţia bugetelor fondurilor externe nerambursabile, care cuprinde veniturile şi cheltuielile de
capital aferente implementării politicilor de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal
sau local, după caz. Veniturile şi cheltuielile secţiunii de dezvoltare sunt prevăzute la alin. (4) şi
(5);
52. subdiviziuni ale unităţilor administrativ-teritoriale - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte
subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege;
53. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - sumele defalcate pentru echilibrarea
bugetelor locale şi sumele defalcate cu destinaţie specială, alocate pentru finanţarea unor servicii
publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli publice;
54. şef al compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcţia de conducere a
compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de
plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în
cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau
persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii;
55. taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia
de către un operator economic, o instituţie publică ori un serviciu public;
56. unităţi administrativ-teritoriale - comunele, oraşele, municipiile şi judeţele;
57. vărsământ - modalitatea de stingere a obligaţiei legale prin virarea unei sume de bani, efectuată
de un agent economic, de o instituţie publică, serviciu public ori instituţie financiară;
58. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c),
după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte,
alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la
art. 5 alin. (1) lit. b)-d);
59. virare de credite bugetare - operaţiunea prin care se diminuează creditul bugetar de la o
subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o
altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de
efectuare a operaţiunilor respective.
(2) Veniturile secţiunii de funcţionare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:
a)venituri proprii, potrivit art. 5 alin. (1) lit. a), cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri,
sumelor reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi a sumelor aferente depozitelor speciale pentru
construcţia de locuinţe;
b)venituri proprii ale instituţiilor publice locale finanţate integral sau parţial din venituri proprii;
c)subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente;
d)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente;
e)venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale sau activităţilor finanţate
integral din venituri proprii;
f)vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu
valoare negativă.
(3) Cheltuielile secţiunii de funcţionare, prevăzută la alin. (1) pct. 50, sunt următoarele:
a)cheltuieli de personal;
b)bunuri şi servicii;
c)dobânzi;
d)subvenţii;
e)transferuri curente între unităţile administraţiei publice;
f)alte transferuri pentru cheltuieli curente;
g)asistenţă socială;
h)rambursări de credite;
i)alte cheltuieli;
j)împrumuturi pentru instituţii şi servicii publice locale sau activităţi finanţate integral din venituri
proprii.
(4) Veniturile secţiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:
a)vărsăminte din secţiunea de funcţionare;
b)sume rezultate din valorificarea unor bunuri, sume reprezentând amortizarea mijloacelor fixe şi sume
aferente depozitelor speciale pentru construcţia de locuinţe;
c)subvenţii pentru cheltuieli de capital;
d)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital;
e)sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.
(5) Cheltuielile secţiunii de dezvoltare, prevăzută la alin. (1) pct. 51, sunt următoarele:
a)cheltuieli de capital;
b)proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile de postaderare;
c)transferuri pentru cheltuieli de capital;
d)alte transferuri interne pentru cheltuieli de capital.
e)rambursarea împrumuturilor contractate pentru implementarea proiectelor cu finanţare externă
nerambursabilă de postaderare, prevăzută a fi realizată din sumele rambursate.
(6)În cazul bugetelor împrumuturilor externe şi interne, tragerile autorizate din finanţările rambursabile
contractate reprezintă sursa de finanţare a cheltuielilor acestora.

Art. 3: Veniturile şi cheltuielile bugetare

(1)Veniturile şi cheltuielile bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cumulate la nivelul unităţii/
 subdiviziunii administrativ-teritoriale, alcătuiesc bugetul general al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor de sume dintre bugete,
va reflecta dimensiunea efortului financiar public, în anul respectiv, în unitatea/subdiviziunea
administrativ-teritorială şi starea de echilibru sau dezechilibru.
(2)Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea administraţiei publice locale, programelor,
proiectelor, activităţilor, acţiunilor, obiectivelor şi altele asemenea, potrivit scopurilor prevăzute în
legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de
încasare a veniturilor bugetare.

Art. 4: Autorizarea bugetară/angajamentele multianuale

(1)Prin aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi
cheltuielile bugetare, după caz.
(2)Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se
angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite.
(3)Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.
(4)Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor
vinovaţi, în condiţiile legii.
(5)Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele bugetare.
(6)În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita
creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

Art. 4 1 : Măsuri pentru eliminarea arieratelor

(1)În termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), precum şi
de la aprobarea rectificărilor bugetare, ordonatorii de credite au obligaţia de a notifica prestatorilor,
executanţilor şi furnizorilor cu care au încheiate contracte valoarea maximă în limita căreia se pot
executa lucrări, presta servicii şi livra bunuri, valoare calculată ca diferenţă dintre creditele bugetare şi
sumele aferente plăţilor restante.
(2)Ordonatorii de credite au obligaţia de a întocmi şi de a actualiza, după caz, împreună cu prestatorii,
executanţii şi furnizorii, graficele de execuţie/livrare atât fizice, cât şi valorice, anexe la contracte,
aferente anului bugetar, în funcţie de valoarea maximă calculată conform alin. (1).
(3)Se interzice ordonatorilor de credite recepţionarea de servicii, lucrări şi produse peste valoarea
maximă calculată şi notificată conform alin. (1).

Art. 4 2 : Verificarea încadrării angajamentelor în bugetele aprobate

Proiectele angajamentelor legale din care rezultă cheltuieli pentru investiţii publice, iniţiate de
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice din subordinea acestora,
indiferent de sistemul de finanţare, se transmit unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului în vederea
avizării din punctul de vedere al încadrării sumelor în creditele de angajament şi bugetare rămase
disponibile. Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot încheia angajamente legale noi
numai pentru proiectele avizate de către unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Art. 5: Veniturile şi cheltuielile bugetelor locale

(1) Veniturile bugetare locale se constituie din:
a)venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate
din impozitul pe venit;
b)sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c)subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
d)donaţii şi sponsorizări.
e)sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.
(2)Fundamentarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se bazează pe constatarea, evaluarea şi
inventarierea materiei impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele
şi taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte
elemente specifice, în scopul evaluării corecte a veniturilor. Donaţiile şi sponsorizările se cuprind,
prin rectificare bugetară locală, în bugetul de venituri şi cheltuieli numai după încasarea lor.
(3)Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite,
pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează în
concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile stabilite de
acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.
(4)Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare cu
posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Art. 6: Descentralizarea unor activităţi

Trecerea de către Guvern în administrarea şi finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor
cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării unor competenţe, precum şi a altor cheltuieli publice noi se
face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizării acestora, fundamentate pe baza
standardelor de cost ale serviciilor publice respective, iar până la aprobarea acestora, pe baza sumelor
aprobate pentru anul anterior, actualizate cu indicele preţurilor de consum, după cum urmează:
a)în primul an, prin cuprinderea distinctă în anexa la legea bugetului de stat a sumelor defalcate cu
destinaţie specială, necesare finanţării cheltuielilor publice transferate sau a noilor cheltuieli publice,
precum şi a criteriilor de repartizare;
b)în anii următori, prin cuprinderea resurselor respective în ansamblul sumelor defalcate pentru echilibrarea
bugetelor locale alocate unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor nominalizate distinct prin
anexa la legea bugetului de stat.

CAPITOLUL II:Principii, reguli şi responsabilităţi

SECŢIUNEA 1:Principii şi reguli bugetare

Art. 7: Principiul universalităţii

(1)Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
(2)Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Art. 8: Principiul transparenţei şi publicităţii

Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-se prin:
a)publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul autorităţii
administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual de execuţie a
acestuia;
b)dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
c)prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă publică.

Art. 9: Principiul unităţii

(1)Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea
eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale.
(2)Se interzic reţinerea şi utilizarea de venituri în regim extrabugetar, precum şi constituirea de fonduri
publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 10: Principiul unităţii monetare

Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

Art. 11: Principiul anualităţii

(1)Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care
corespunde exerciţiului bugetar.
(2)Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin
exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
Art. 12: Principiul specializării bugetare
Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora.

Art. 13: Principiul echilibrului

Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul
anilor precedenţi.

Art. 14: Reguli bugetare

(1)Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care legea
prevede altfel.
(2)Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în
legi speciale şi în legile bugetare anuale.
(3)Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată
şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
(4)Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este
aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
(5)După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar
numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor
bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.
(6)La elaborarea bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), ordonatorii de credite şi autorităţile deliberative au
obligaţia să prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăţilor restante la finele anului
anterior celui pentru care se întocmeşte bugetul.
(7)În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele prevăzute la art. 1
alin. (2) în ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an, ordonatorii de credite fundamentează
veniturile proprii pentru anul curent cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent. Gradul de
realizare a veniturilor proprii se stabileşte potrivit metodologiei aprobate prin ordin comun al
ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice, după consultarea prealabilă
a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(8)Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure
achitarea plăţilor restante prevăzute la alin. (6), precum şi a plăţilor restante rezultate în cursul anului
curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare
aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a
arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite
 conform contractelor de finanţare a proiectelor derulate prin programe naţionale.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), se pot încheia noi angajamente legale pentru proiecte/
programe finanţate din fonduri externe nerambursabile.

SECŢIUNEA 2:Alte principii

Art. 15: Principiul solidarităţii

(1)Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi
a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă dificultate, prin alocarea de sume din fondul de
rezervă bugetară constituit în bugetul local.
(2)Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, judeţene sau Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot/poate aproba acordarea de ajutoare către unităţile
administrativ-teritoriale din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi
administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de
persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie
iniţiativă.

Art. 16: Principiul autonomiei locale financiare

(1)Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile
administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele prevăzute
de lege.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi taxelor
locale, în condiţiile legii.
(3)Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie să afecteze aplicarea
politicilor bugetare ale autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul lor de competenţă.
(4)Sumele defalcate cu destinaţie specială se utilizează de către autorităţile administraţiei publice locale
în conformitate cu prevederile legale.

Art. 17: Principiul proporţionalităţii

Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile
autorităţilor administraţiei publice locale stabilite prin lege.

Art. 18: Principiul consultării

Autorităţile administraţiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie să fie consultate
asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele locale.
 SECŢIUNEA 3:Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar

Art. 19: Aprobarea şi rectificarea bugetelor

(1) Bugetele locale şi celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:
a)bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe şi interne şi bugetele fondurilor externe
nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor, judeţelor
şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz;
b)bugetele instituţiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcţie de subordonarea
acestora.
(2)Pe parcursul exerciţiului bugetar, autorităţile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute
la alin. (1) lit. a) şi b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a
bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de
credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi aprobării iniţiale a
acestora, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Art. 20: Rolul, competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele competenţe şi responsabilităţi în ceea
ce priveşte finanţele publice locale:
a)elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, în condiţii de echilibru bugetar, la termenele şi potrivit
prevederilor stabilite prin prezenta lege;
b)stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a
oricăror alte venituri ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate,
în condiţiile legii;
c)urmărirea şi raportarea execuţiei bugetelor locale, precum şi rectificarea acestora, pe parcursul anului
bugetar, în condiţii de echilibru bugetar;
d)stabilirea şi urmărirea modului de prestare a activităţilor din domeniul serviciilor publice de interes
local, inclusiv opţiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici
specializaţi ori servicii publice de interes local, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul
colectivităţilor locale;
e)administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică şi privată a unităţilor administrativ-
teritoriale;
f)contractarea directă de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea
achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;
g)garantarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen scurt, mediu şi lung, şi urmărirea achitării la
scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiari;
h)administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă;
i)stabilirea opţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuielilor publice locale;
j)elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a
unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k)îndeplinirea şi a altor atribuţii, competenţe şi responsabilităţi prevăzute de dispoziţiile legale.
(2)Preşedinţilor consiliilor judeţene li se aplică prevederile prezentei legi, similar cu autorităţile
executive.

Art. 21: Categorii de ordonatori de credite

(1)Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori
terţiari.
(2)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale,
primarul general al municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii
consiliilor judeţene.
(3)Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor persoane
împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor preciza limitele
şi condiţiile delegării.
(4)Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2), sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.

Art. 22: Rolul ordonatorilor de credite

(1)Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetele locale, pentru
bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt
ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2)Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate potrivit art. 19 alin. (1) lit.
b), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori
terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor
legale.
(3)Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru
realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în
condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Art. 23: Responsabilităţile ordonatorilor de credite

(1)Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice
 respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite răspund de:
a)elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
b)urmărirea modului de realizare a veniturilor;
c)angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi a veniturilor
bugetare posibil de încasat;
d)integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea instituţiei pe care o conduc;
e)organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra
situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
f)organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de investiţii
publice;
g)organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
h)organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale;
i)alte atribuţii stabilite de dispoziţiile legale.

Art. 24: Controlul financiar preventiv propriu, auditul public intern şi controlul ulterior
(1)Controlul financiar preventiv propriu şi auditul public intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor
care afectează fondurile publice locale şi/sau patrimoniul public şi privat şi sunt exercitate conform
reglementărilor legale în domeniu.
1
(1 )Instituţiile publice locale, inclusiv cele prevăzute la art. 54 alin. (7), precum şi cele care nu dispun de
resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secţiunii de funcţionare
cooperează pentru organizarea şi exercitarea unor activităţi în scopul realizării unor atribuţii stabilite
prin lege autorităţilor administraţiei publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activităţile de
control, audit, inspecţie, pe principii de eficienţă, eficacitate şi economicitate, la nivelul structurilor
judeţene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale recunoscute ca fiind de utilitate publică sau prin asociaţii de dezvoltare intercomunitară
înfiinţate potrivit legii.
(1 ) Activităţile prevăzute la alin. (1 1 ) se organizează şi se exercită în baza hotărârilor consiliilor
2
locale interesate prin care se aprobă acordurile de cooperare, care cuprind:
a)părţile semnatare;
b)obiectul acordului de cooperare;
c)drepturile şi obligaţiile părţilor în organizarea şi exercitarea activităţii respective, inclusiv cele
financiare;
d)atribuţiile exercitate;
e)durata şi desfiinţarea acordului de cooperare;
f)alte clauze;
g)dispoziţii finale.
(1 3 )Prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului finanţelor publice se
stabileşte modelul-cadru al acordului de cooperare.
(2)Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aprobă de ordonatorul
de credite, iar plata acestora se efectuează de către contabil, cu excepţia prevederilor art. 54 alin. (7).
(3)Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.
(4)Formarea şi utilizarea fondurilor publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse
controlului Curţii de Conturi, potrivit legii.

CAPITOLUL III:Procesul bugetar

SECŢIUNEA 1:Proceduri privind elaborarea bugetelor

Art. 25: Elaborarea bugetelor

Proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se elaborează de către ordonatorii principali de credite,
avându-se în vedere:
a)prognozele principalilor indicatori macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;
b)cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară, precum şi cadrul de cheltuieli pe
termen mediu;

c)prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanţare
sau ale altor acorduri internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
d)politicile şi strategiile sectoriale şi locale, precum şi priorităţile stabilite în formularea propunerilor de
buget;
e)propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f)programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau
ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă;
programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze:
acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori,
măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;
g)programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unităţii administrativ-teritoriale, în
concordanţă cu politicile de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean, zonal sau local.
Art. 26: Conţinutul şi structura bugetelor
(1)Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul
Finanţelor Publice.
(2)Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole,
titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, după caz.
1
(2 )Bugetele structurate potrivit alin. (2) se aprobă şi pe secţiunile prevăzute la art. 2 alin. (1) pct. 50 şi
51.
(3)Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.
(4)Numărul de personal, permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază se aprobă distinct,
prin anexa la bugetul fiecărei instituţii publice. Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice
nu poate fi depăşit.
(5)Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament
şi cu duratele de realizare a investiţiilor.
(6)Programele se aprobă ca anexe la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2).
(7)
[textul din Art. 26, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 15. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(8)[textul din Art. 26, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 15. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(9)[textul din Art. 26, alin. (9) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 15. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(10)Veniturile bugetelor locale sunt prevăzute în anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora în anexa nr. 2 la
prezenta lege.

Art. 27: Competenţe în stabilirea impozitelor şi taxelor locale

Impozitele şi taxele locale se aprobă de consiliile locale, judeţene şi de Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, după caz, în limitele şi în condiţiile legii.

Art. 28: Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale,
precum şi al sumelor încasate din concesionarea sau închirierea unor bunuri ori din valorificarea
unor bunuri confiscate
(1)Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării,
dezmembrării ori dezafectării, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea
unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor publice, finanţate integral din bugetele locale, constituie
 venituri ale bugetelor locale şi se varsă la acestea.
(2)Sumele încasate potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii publice constituie venituri ale bugetelor
acestora.
(3)Sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public sau
privat al unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.
(4)Sumele încasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, în funcţie de
subordonarea instituţiilor care au dispus confiscarea acestora, în condiţiile legii.

Art. 29: Regimul sumelor rezultate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat
Sumele rezultate din vânzarea, în condiţiile legii, a unor bunuri aparţinând domeniului privat al
unităţilor administrativ-teritoriale constituie integral venituri ale bugetelor locale şi se cuprind în
secţiunea de dezvoltare, prin rectificare bugetară locală, numai după încasarea lor.

Art. 30: Taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale
(1)Pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice,
consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă taxe
speciale.
(2)Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral
pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum
şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii.
(3)Prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile
în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de
interes local, pentru care se propun taxele respective.
(4)Hotărârile luate de autorităţile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele
fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul acestora şi publicate pe pagina de internet sau în
presă.
(5)Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea
sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat
hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.
(6)Taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice
care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.
(7)[textul din Art. 30, alin. (7) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 17. din Ordonanta urgenta 63/2010]
Art. 31: Activităţi de natură economică
(1)Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică au obligaţia
calculării, înregistrării şi recuperării uzurii fizice şi morale a mijloacelor fixe aferente acestor activităţi
prin tarif sau preţ, potrivit legii.
(2)Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe constituie integral venituri ale
bugetelor locale, care se cuprind în secţiunea de dezvoltare, se utilizează exclusiv pentru realizarea de
investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii, ca sursă de
finanţare a acestora, cu excepţiile prevăzute în acordurile de împrumut sau de garanţie încheiate cu
instituţiile financiare internaţionale.
(3)Activităţile de natură economică pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului.

Art. 32: Cote defalcate din impozitul pe venit

(1) Din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale în luna anterioară se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în
curs, o cotă de:
a)15% la bugetul local al judeţului;
b)65% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară
activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c)6% pentru repartizarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor prin hotărâre a
consiliului judeţean;
d)14% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/
administraţiei judeţene a finanţelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
(2) În cadrul fiecărui judeţ, sumele aferente cotei prevăzute la alin. (1) lit. d) se repartizează pentru
echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, astfel:
a)85% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor;
b)15% pentru echilibrarea bugetelor locale ale judeţelor.
(3) Pentru municipiul Bucureşti cota de 71,5% din impozitul pe venit, cu excepţia impozitului pe
veniturile din pensii, se repartizează, în termenul prevăzut la alin. (1), astfel:
a)20% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
b)44,5% la bugetul local al municipiului Bucureşti;
c)7% într-un cont distinct, deschis pe seama Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului
Bucureşti la Trezoreria Municipiului Bucureşti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor,
precum şi a bugetului local al municipiului Bucureşti.
(4)În execuţie, cota de 7% se alocă de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului
Bucureşti, în termenul prevăzut la alin. (1), pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor,
precum şi a bugetului local al municipiului Bucureşti, proporţional cu sumele repartizate şi aprobate în
bugetele respective, potrivit prevederilor art. 33 alin. (6).
(5)[textul din Art. 32, alin. (5) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 12-dec-2020 de Art. 1,
punctul 2. din Legea 286/2020]
(6)Operaţiunile de virare la bugetele locale a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectuează de
Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
(7) Orice persoană subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, instituţia
publică şi instituţia publică locală, care are organizată o entitate, cu sau fără personalitate
juridică, la altă adresă decât sediul social al subiectului respectiv, cu minimum 5 persoane care
realizează venituri din salarii, are obligaţia să solicite înregistrarea fiscală a entităţii respective,
ca plătitoare de salarii şi de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui rază teritorială se află adresa unde se
desfăşoară efectiv activitatea acelei entităţi. Solicitarea se face în termen de 30 de zile de la data
înfiinţării, pentru entităţile nou-înfiinţate. Organul fiscal are obligaţia ca, în termen de 5 zile de
la înregistrarea fiscală, să transmită o copie de pe certificatul de înregistrare fiscală primarului
unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucureşti în a cărei/cărui rază
teritorială îşi desfăşoară efectiv activitatea entitatea respectivă. Plătitorii de salarii şi de venituri
asimilate salariilor au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea astfel încât aceasta să
reflecte impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat, reţinut şi virat, pe fiecare entitate
care intră sub incidenţa prezentului alineat.
*) - Pentru entităţile înfiinţate până la data de 24 martie 2008, solicitarea prevăzută la art. 32 alin. (7)
din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale se face în termen de 15 zile de la data de 24
martie 2008.
(7 1 )Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice a
Municipiului Bucureşti au obligaţia de a afişa pe pagina de internet, trimestrial, stadiul încasărilor şi
virărilor impozitului pe venit, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
(8)Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
(9)Primarul are obligaţia să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al Ministerului
Finanţelor Publice.
Art. 321 : Prevederi aplicabile unităţilor administrativ-teritoriale care fac parte din zone
metropolitane
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. a) sau/şi b), după caz, pentru
contribuabilii care îşi au domiciliul pe raza zonei metropolitane, impozitul pe venit se virează
astfel:
a)30% către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi au domiciliul
angajaţii;
b)70% către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară
activitatea angajatorii care au calitatea de plătitori ai impozitului pe venit.
*) ATENŢIE! Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 246/2022 prevederile art. 32 1 alin. (1) intră în
vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 32 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) lit. a) sau/şi b), după caz, pentru
zonele metropolitane, o cotă de 5% din impozitul pe venit se virează de către Ministerul
Finanţelor, prin direcţiile generale regionale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia
Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, către zona metropolitană
constituită.
*) ATENŢIE! Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 246/2022 prevederile art. 32 1 alin. (2) intră în
vigoare începând cu 1 ianuarie 2023.
(3) Sumele virate potrivit prevederilor alin. (2) se utilizează de către zona metropolitană exclusiv
pentru realizarea unor investiţii, după cum urmează:
a)minimum 30% pentru realizarea unor investiţii pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale aferente
coroanei 1 şi coroanei 2, după caz;
b)maximum 70% pentru realizarea unor investiţii pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în jurul
căreia a fost constituită zona metropolitană.
*) ATENŢIE! Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 246/2022 prevederile art. 32 1 alin. (3) intră în
vigoare începând cu 1 ianuarie 2023.
(4)Ministerul Finanţelor aprobă, prin ordin, procedurile pentru aplicarea prevederilor alin. (1), respectiv
alin. (2) privind operaţiunile de virare a sumelor aferente impozitului pe venit către zonele
metropolitane constituite.

Art. 33: Alocarea cotelor şi sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
(1)Pentru finanţarea cheltuielilor publice prevăzute la art. 6, precum şi pentru echilibrarea bugetelor
locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprobă sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat, cu destinaţie specială şi, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor
locale.
 fi repartizate pe judeţe, potrivit următoarelor criterii:
a)capacitatea financiară determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie
de 70%, potrivit următoarei formule de calcul:

unde:
Sr.j - sume defalcate repartizate judeţului;
Sr.tj - sume defalcate de repartizat pe total judeţe;
Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe judeţ în anul anterior anului de calcul;
Ivm.tj - impozitul pe venit mediu pe locuitor încasat pe total judeţe în anul anterior anului de calcul;
Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;
Nr.loc.tj- suma locuitorilor judeţelor;
b)suprafaţa judeţului în proporţie de 30%. Sumele defalcate cu destinaţie specială se repartizează
conform legii.
(3) Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor
locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 14% prevăzută la art. 32 alin.
(1), o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru
bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, astfel:
a)80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor
publice judeţene, în funcţie de următoarele criterii: populaţie, suprafaţa din intravilanul unităţii
administrativ-teritoriale şi capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale;
b)20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru achitarea arieratelor
provenite din neplata cheltuielilor de funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii
arieratelor, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de
infrastructură care necesită cofinanţare locală. Hotărârea consiliului judeţean se comunică directorului
direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, instituţiei prefectului şi consiliilor locale din judeţ.
(4) Pentru repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru
echilibrarea bugetelor locale, conform prevederilor alin. (3) lit. a), direcţiile generale ale
finanţelor publice judeţene procedează astfel:
a) calculează indicatorii «impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe unitatea administrativ-
teritorială» şi, respectiv, "impozitul pe venit mediu pe locuitor/pe ansamblul judeţului", după
 următoarele formule:
Ivm.l = Iv.l/Nr. loc.l
Ivm.j = Iv.j/Nr. loc.j,
unde:
Ivm.l - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul
anterior anului pentru care se face repartizarea;
Iv.l - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului pentru care
se face repartizarea;
Nr.loc.l - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;
Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului
pentru care se face repartizarea;
Iv.j - impozitul pe venit încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului pentru care se face
repartizarea, obţinut prin însumarea impozitului pe venit încasat pe fiecare unitate administrativ-
teritorială a judeţului;
Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;
a 1 ) în situaţia în care datele privind impozitul pe venit nu sunt disponibile la finele anului anterior
anului pentru care se face repartizarea, impozitul pe venit pe unităţile administrativ-teritoriale
componente ale judeţului, utilizat în calculele prevăzute la lit. a), se determină după următoarea
formulă:
Iv.l = [(Ivl + ... + Ivn)/n] x 12
unde:
Iv.l - impozitul pe venit încasat pe o unitate administrativ-teritorială componentă a judeţului;
Ivn - impozitul pe venit încasat în lunile anterioare lunii de calcul pe unitatea administrativ-teritorială
componentă a judeţului;
n - numărul de luni anterioare lunii în care se efectuează repartizarea.
Impozitul pe venit pe total judeţ se obţine prin însumarea impozitului pe venit pe unităţile
administrativ-teritoriale componente ale judeţului, stabilit conform formulei prevăzute în prezenta
literă.
b)datele utilizate, modul de calcul şi repartizarea efectuată conform alin. (3)-(9) se transmit în format
electronic Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în termen de 5 zile calendaristice de la
repartizarea aprobată prin decizie a directorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi prin hotărâri ale consiliilor judeţene, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
c) în prima etapă se repartizează sumele calculate potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) numai către
unităţile administrativ-teritoriale al căror impozit pe venit mediu pe locuitor, încasat pe
unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de calcul, este mai mic decât impozitul
pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de calcul, pe
baza următoarelor criterii:
- ponderea populaţiei unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în totalul populaţiei
acestora, în proporţie de 75%;
- ponderea suprafeţei din intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale care participă la această etapă în
totalul suprafeţei din intravilanul acestora, în proporţie de 25%;
d) sumele repartizate în prima etapă unităţilor administrativ-teritoriale sunt limitate, astfel încât
media rezultată pe locuitor, calculată conform formulei de mai jos, să fie mai mică sau egală cu
impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de
calcul:
Mloc.el = [Iv.I + Sr.el]/Nr.loc.I,
unde:
Mloc.el - media rezultată pe locuitor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, în urma repartizării în prima
etapă;
Iv.I - impozitul pe venit încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior anului de
calcul;
Sr. el - sume repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale în prima etapă;
Nr. loc.I - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
Sumele rămase nerepartizate în prima etapă se reportează pentru etapa a doua;
e) sumele rămase nerepartizate în prima etapă se repartizează la toate unităţile administrativ-
teritoriale din judeţ, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, determinată pe baza
impozitului pe venit încasat pe locuitor în anul anterior anului de calcul, folosindu-se
următoarea formulă:

unde:
Sr.e2 - sume repartizate unităţii administrativ-teritoriale în etapa a doua;
Sr.j.e2 - sume de repartizat tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ în etapa a doua;
Ivm.I - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe unitatea administrativ-teritorială în anul anterior
anului de calcul;
Ivm.j - impozitul pe venit mediu pe locuitor, încasat pe ansamblul judeţului în anul anterior anului de
calcul;
Nr.loc.I - numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială;
Nr.loc.j - numărul locuitorilor din judeţ;
f)sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte în urma derulării celor două
etape de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti vor fi diminuate cu gradul de
necolectare, prin înmulţirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor
şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat şi suma
impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de încasat în anul financiar anterior
încheiat. La calculul gradului de necolectare nu se iau în considerare creanţele fiscale aflate în
litigiu;
*) - art. 33 alin. (4) lit. f) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 (n.n. - vezi art. 86 alin. 1 lit. b)
g) sumele reţinute potrivit lit. f) vor fi repartizate conform alin. (3) lit. b);
*) - art. 33 alin. (4) lit. g) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 (n.n. - vezi art. 86 alin. 1 lit. b)
h)repartizarea sumelor conform lit. a)-f) se face de către directorul direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene sau al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, după caz, prin
decizie ce se comunică prefectului, consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţ;
i)directorii direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi al Direcţiei Generale a Finanţelor
Publice a Municipiului Bucureşti, precum şi prefecţii au obligaţia publicării deciziei prevăzute la lit.
h) pe pagina de internet a instituţiilor acestora.
(5)Pentru repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin. (3) lit. b), precum şi a celor
prevăzute la alin. (4) lit. f), consiliul judeţean are obligaţia ca, în termen de 5 zile de la publicarea legii
bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor
administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru
achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea
proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală.
(6)Pentru municipiul Bucureşti, din cota de 7% prevăzută la art. 32 alin. (4) se alocă o cotă de 25%
pentru bugetul local al municipiului Bucureşti, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele
locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, astfel:
a)85% din sumă se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a
Municipiului Bucureşti, utilizându-se în mod corespunzător prevederile, procedura şi criteriile de
repartizare prevăzute la alin. (4) lit. a)-f);
b)15% din sumă, precum şi sumele reţinute prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) lit. f)
se repartizează prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu respectarea
procedurii prevăzute la alin. (5), pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de
funcţionare şi/sau de capital, în ordinea cronologică a vechimii arieratelor, pentru susţinerea
programelor de dezvoltare locală şi pentru susţinerea proiectelor de infrastructură care necesită
cofinanţare locală. Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti se comunică directorului
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Instituţiei Prefectului Municipiului
Bucureşti şi consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(7)Nerespectarea prevederilor alin. (3)-(6) atrage nulitatea absolută a deciziilor directorilor direcţiilor
generale ale finanţelor publice şi a hotărârilor adoptate de consiliile judeţene, respectiv a hotărârilor
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru repartizarea sumelor şi a cotelor defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, urmând să se emită o nouă
decizie, respectiv o nouă hotărâre, în termen de 5 zile lucrătoare de la data anulării acestora. Nulitatea
se constată de către instanţa de contencios administrativ, la sesizarea prefectului sau a oricărei alte
persoane interesate.
(7 1 )[textul din Art. 33, alin. (7^1) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 19. din Ordonanta urgenta 63/2010]
2
(7 )[textul din Art. 33, alin. (7^2) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 19. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(8)
[textul din Art. 33, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 19. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(9) Numărul locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale utilizat în calculele prevăzute în
prezentul articol este cel comunicat de direcţiile judeţene de statistică, respectiv de Direcţia
Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, după caz, la data de 1 iulie a anului anterior
anului de repartizare.
Suprafaţa din intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale utilizată în calculele prevăzute în
prezentul articol este cea comunicată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară de la nivelul
judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, la data de 1 iulie a anului anterior anului de
repartizare.

Art. 34: Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

(1)Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale se acordă pentru investiţii finanţate din
împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în
poziţie globală, prin legea bugetului de stat.
(2) Din bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi prin
bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia ori din alte bugete se pot aloca, pe
bază de contract de finanţare, resurse financiare către bugetele locale pentru finanţarea
integrală sau parţială a unor proiecte de dezvoltare sau sociale de interes naţional, judeţean ori
local. Stabilirea proiectelor şi a unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale beneficiare se
face pe baza criteriilor propuse de fiecare ordonator principal de credite al bugetului de stat şi
aprobate prin hotărâre a Guvernului. Contractul de finanţare cuprinde, în mod obligatoriu,
prevederi referitoare cel puţin la următoarele elemente:
a)obiectul contractului;
b)valoarea totală a proiectului;
c)durata contractului;
d)contribuţia din bugetul de stat, respectiv din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru
implementarea proiectului;
e)eşalonarea multianuală a implementării şi a alocărilor din bugetul de stat, precum şi din bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2), după caz, pe ani bugetari, până la finalizarea proiectului, inclusiv punerea
în funcţiune a obiectivelor, după caz, în maximum 3 ani de la semnarea contractului;
f)cheltuielile eligibile aferente contribuţiei din bugetul de stat;
g)clauze de modificare sau reziliere a contractului de finanţare;
h)clauze privind răspunderea în solidar, ca urmare a prejudiciilor generate de nerespectarea clauzelor
contractuale, din motive imputabile părţilor.
(3)Sumele aferente finanţării integrale sau parţiale a unor proiecte de dezvoltare, prevăzute la alin. (2), se
repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului sau ordin al
ministrului, după caz, şi se comunică acestora, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii
bugetului de stat.

Art. 35: Colaborare, cooperare, asociere, înfrăţire, aderare

(1)Autorităţile deliberative pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii
publice locale. Colaborarea ori asocierea se realizează pe bază de contracte de asociere, în care se
prevăd şi sursele de finanţare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale
implicate. Contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condiţiile
mandatelor aprobate de fiecare consiliu local implicat în colaborare sau asociere.
(2)Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea
unor servicii de interes public local ori judeţean, după caz, în condiţiile legii. Autorităţile deliberative
pot hotărî achiziţionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, de
 acţiuni la societăţile la a căror constituire au participat cu aport de capital sau în natură şi pot majora
sau diminua capitalul social al acestora, în condiţiile legii.
(3)Autorităţile deliberative pot hotărî asupra participării cu capital sau cu bunuri, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de asociaţii de dezvoltare comunitară, în
limitele şi în condiţiile legii, pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal
sau regional şi furnizarea în comun a unor servicii publice.
(4)Asociaţiile de dezvoltare comunitară se finanţează prin contribuţii din bugetele locale ale unităţilor
administrativ-teritoriale membre, din alte surse atrase pe bază de proiecte, împrumuturi sau
parteneriate public-private, în condiţiile legii.
(5)Guvernul derulează programe naţionale de dezvoltare în vederea stimulării asocierii unităţilor
administrativ-teritoriale şi a creşterii capacităţii administrative a acestora, finanţate anual din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(6)Obligaţiile financiare rezultate din acorduri de cooperare, de înfrăţire sau de aderare a unităţilor
administrativ-teritoriale la asociaţii interne organizate la nivel naţional ori la organizaţii internaţionale
cu personalitate juridică, hotărâte de autorităţile deliberative, în condiţiile legii, se suportă din bugetele
locale ale acestora.

Art. 351
(1) Autorităţile administraţiei publice locale din România pot aproba finanţarea unor proiecte
propuse de către autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova, Ucraina şi
Serbia, în baza acordurilor de înfrăţire/cooperare încheiate în condiţiile legii, pentru:
a)obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia;
b)programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale;
c)stagii de pregătire profesională;
d)alte acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie.
(2)Procedurile de finanţare prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin comun al ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice.

Art. 352
Autorităţile administraţiei publice locale din România pot aproba finanţarea/cofinanţarea unor proiecte
propuse de către autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia în
cadrul programelor de interes comun, de cooperare transfrontalieră şi cooperare teritorială.

Art. 36: Fondul de rezervă bugetară

(1)În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a
 Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după
caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor
principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli
urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor
calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativ-teritoriale
din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi administrativ-teritoriale din
statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona
conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă.
(2)Fondul de rezervă bugetară prevăzut la alin. (1) poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea
consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a consiliilor
sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt
necesare până la sfârşitul anului.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (1), în vederea acordării de ajutoare către unităţile
administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de
persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
consiliului local, consiliului judeţean, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a
sectoarelor municipiului Bucureşti poate fi majorat cu sume din excedentul bugetului local, neangajate
în finanţarea altor cheltuieli.

SECŢIUNEA 2:Calendarul bugetar

Art. 37: Scrisoare-cadru. Limite de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi de
transferuri consolidabile
(1)Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice, consiliilor judeţene
şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-
cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget
prognozate, metodologiile de elaborare a acestora, limitele sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat şi ale transferurilor consolidabile, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe ansamblul
judeţului şi municipiului Bucureşti, după caz, în vederea elaborării de către ordonatorii de credite a
proiectelor de buget prevăzute la art. 1 alin. (2).
(2)Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în bugetele cărora sunt
prevăzute transferuri către bugetele locale, transmit autorităţilor administraţiei publice locale sumele
aferente, în termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, în vederea
cuprinderii acestora în proiectele de buget.
(3)Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale
 bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale se realizează în condiţiile prevederilor art. 33,
utilizând indicatori stabiliţi la finele anului anterior anului de calcul.

Art. 38: Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primite potrivit prevederilor art. 37, elaborează
şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice, până la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele
bugetelor locale echilibrate şi anexele la acestea pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru
următorii 3 ani, urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului şi
municipiului Bucureşti la Ministerul Finanţelor Publice, până la data de 15 iulie a fiecărui an.

Art. 39: Aprobarea şi centralizarea bugetelor locale

(1)În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii bugetului de
stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite direcţiilor generale ale finanţelor publice sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate prin legea
bugetului de stat.
(2)Direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice a
Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
în condiţiile legii, repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de
la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi transferurile
prevăzute la art. 34 alin. (1), în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii
principali de credite. În acelaşi termen, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv
Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, comunică unităţilor administrativ-
teritoriale, respectiv subdiviziunilor acestora, după caz, şi o estimare a veniturilor din cotele defalcate
din impozitul pe venit.
(3)Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite,
în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afişează la sediul unităţii
administrativ-teritoriale. Locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind
proiectul de buget în termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia.
(4)În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (3), proiectul
bugetului local, însoţit de raportul ordonatorului principal de credite şi de contestaţiile depuse de
locuitori, este supus aprobării autorităţilor deliberative, de către ordonatorii principali de credite.
(5)Autorităţile deliberative, în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a
proiectului de buget, potrivit alin. (4), se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului
local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate, după caz, şi pe
 anexe.
(6)Proiectele de buget prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă de autorităţile deliberative în termen de
maximum 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(7)În cazul în care autorităţile deliberative nu aprobă proiectele bugetelor locale în termenul prevăzut la
alin. (6), direcţiile generale ale finanţelor publice dispun sistarea alimentării cu cote, respectiv sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi cu transferuri consolidabile, până la aprobarea
acestora de către autorităţile deliberative. În această situaţie, din bugetele locale se pot efectua plăţi
numai în limita celorlalte venituri încasate.
1
(7 )În cazul autorităţilor deliberative care sunt dizolvate sau se află în procedură de dizolvare, după caz, în
condiţiile legii, şi care nu şi-au aprobat bugetele locale în termenul legal, direcţiile generale ale
finanţelor publice, prin excepţie de la prevederile alin. (7), alocă cote, respectiv sume defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat, până la data aprobării bugetelor locale ale noilor autorităţi
deliberative constituite.
(7 2 )Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, aflaţi în
situaţia prevăzută la alin. (7 1 ), aplică în anul financiar în curs ultimul buget aprobat, actualizat cu
sumele repartizate, în anul curent, de la bugetul de stat sau de la alte bugete, cu încadrarea cheltuielilor
în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.
(8)Ordonatorii principali de credite au obligaţia să transmită direcţiilor generale ale finanţelor publice
bugetele locale, în condiţiile prezentei legi, în termen de 5 zile de la aprobarea acestora.
(9)Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale aprobate,
întocmesc şi transmit Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv în format electronic, bugetele pe
ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti, grupate în cadrul fiecărui judeţ şi al
municipiului Bucureşti, pe comune, oraşe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti şi pe judeţ,
pe structura clasificaţiei bugetare.
(10)Direcţiile generale ale finanţelor publice, în termenul prevăzut la alin. (9), transmit Ministerului
Administraţiei şi Internelor, în format electronic, bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), pe judeţ,
respectiv pe fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, pe structura clasificaţiei bugetare.

Art. 40: Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de stat de către Parlament
(1)Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului
bugetar, se aplică în continuare bugetele anului precedent, până la aprobarea noilor bugete, limitele
lunare de cheltuieli neputând depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu
excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii de credite sau, după caz, 1/12 din
 sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul
precedent.
(2)Instituţiile publice şi acţiunile nou-aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a
anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea bugetului, în limita a 1/12 din prevederile
acestora cuprinse în proiectul de buget.
(3)Direcţiile generale ale finanţelor publice vor acorda unităţilor administrativ-teritoriale sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri consolidabile, cu încadrarea în limita lunară de 1/
12 din prevederile bugetare ale anului precedent.
(4)În cazul în care necesarul de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferuri
consolidabile depăşeşte o limită lunară de 1/12 din prevederile bugetare ale anului precedent, după
utilizarea integrală a veniturilor şi cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, direcţiile
generale ale finanţelor publice pot aproba suplimentarea acestora, pe baza analizelor şi
fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.
(5)În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (4) sunt propuse în proiectul bugetului de stat mai mici
decât cele din anul precedent, limitele lunare se acordă în cotă de 1/12 din sumele propuse prin
proiectul bugetului de stat.

SECŢIUNEA 3:Prevederi referitoare la investiţii publice locale

Art. 41: Prezentarea investiţiilor publice în proiectul de buget

(1)Cheltuielile pentru investiţii publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice locale
se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă şi în secţiunea
de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat, şi se aprobă de autorităţile
deliberative.
(2)Pot fi cuprinse în programul de investiţii publice numai acele obiective de investiţii pentru care sunt
asigurate integral surse de finanţare prin proiectul de buget multianual, potrivit art. 38.

Art. 42: Informaţii privind programele de investiţii publice

(1)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii publice pe
clasificaţia funcţională.
(2)Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt prezentate informaţii financiare şi
nefinanciare.
(3) Informaţiile financiare vor include:
a)valoarea totală a proiectului;
b)creditele de angajament;
c)creditele bugetare;
d)graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e)analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;
f)costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
(4) Informaţiile nefinanciare vor include:
a)strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu priorităţile investiţionale şi
legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină introducerea în programul de
investiţii a obiectivelor noi, în detrimentul celor în derulare;
b)descrierea proiectului;
c)stadiul fizic al obiectivelor.

Art. 43: Rolul metodologic al Ministerului Finanţelor Publice

Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit să stabilească conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la
programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului.

Art. 44: Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale

(1)Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigură
integral sau în completare din bugetele locale, precum şi ale celor finanţate din împrumuturi interne şi
externe, contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, se aprobă de către
autorităţile deliberative.
(2)Documentaţiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care se finanţează din
împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse, precum şi
ale celor finanţate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori garantate de stat,
indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului.
(3)Pentru investiţiile destinate prevenirii sau înlăturării efectelor produse de acţiuni accidentale şi de
calamităţi naturale, documentaţiile tehnico-economice, precum şi notele de fundamentare privind
celelalte cheltuieli de investiţii cuprinse în poziţia globală alte cheltuieli de investiţii, elaborate şi
avizate potrivit dispoziţiilor legale, se aprobă de ordonatorii principali de credite, cu informarea
imediată a autorităţilor deliberative.
(4)Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea fiecărui
obiectiv de investiţii nou sau în continuare, indiferent de sursele de finanţare ori de competenţa de
aprobare a acestora, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă
controlului financiar preventiv propriu.
Art. 45: Condiţii pentru includerea investiţiilor în proiectul bugetului
(1)Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se cuprind în programele de
investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice,
respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate
investiţiilor, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.
(2)Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris
în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinaţie,
asigurând totodată realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

Art. 46: Structura programelor de investiţii publice locale

(1)În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe: investiţii în
continuare, investiţii noi şi poziţia globală alte cheltuieli de investiţii, pe categorii de investiţii.
(2) Poziţia globală alte cheltuieli de investiţii cuprinde următoarele categorii de investiţii:
a)achiziţii de imobile;
b)dotări independente;
c)cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor şi a
altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
d)cheltuieli de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea
sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale - cutremure, inundaţii,
alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi cheltuielile legate de
realizarea acestor investiţii;
e)lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţă, asistenţă
tehnică şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, potrivit legii.
(3)Cheltuielile de investiţii prevăzute la alin. (2) se detaliază în anexă distinctă de către ordonatorul
principal de credite, pe bază de note de fundamentare, care vor cuprinde elemente referitoare la
necesitatea, oportunitatea şi alţi indicatori caracteristici unor asemenea investiţii, şi se aprobă de
autorităţile deliberative odată cu bugetul local.

Art. 47: Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice locale

Toate angajamentele legale din care rezultă o cheltuială pentru investiţii publice şi alte cheltuieli asimilate
investiţiilor, cofinanţate din surse externe, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de
finanţare.

Art. 48: Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii

(1)În situaţia în care, pe parcursul execuţiei bugetare, din motive obiective, implementarea unui proiect
 de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de credite ai
bugetelor locale pot propune autorităţilor deliberative, până la data de 31 octombrie, aprobarea
redistribuirii fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii.
(2)Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate
investiţiilor, precum şi de realizarea obiectivelor de investiţii incluse în programele de investiţii.

SECŢIUNEA 4:Execuţia bugetară

Art. 49: Principii în execuţia bugetară

(1)Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind şi se aprobă, după caz, veniturile şi creditele
bugetare în structura clasificaţiei bugetare.
(2)Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.
(3)Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
(4)Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare şi de la un program la
altul se aprobă de autorităţile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor
principali de credite, şi se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.
(5)Virările de credite bugetare în cadrul aceluiaşi capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiaşi
capitol, care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de
rectificare, sunt în competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi
bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate, şi se pot efectua înainte de angajarea
cheltuielilor.
(6)Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesităţi privind
execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare, precum şi a
programului de la care se disponibilizează şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei
bugetare şi a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.
(7)Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (4), se pot efectua începând cu trimestrul al
III-lea al anului bugetar.
(8)Autorităţile administraţiei publice locale pot să prevadă şi să aprobe vărsăminte din secţiunea de
funcţionare pentru secţiunea de dezvoltare numai dacă au asigurate integral venituri programate
necesare acoperirii cheltuielilor secţiunii de funcţionare.
(9)Pe parcursul execuţiei bugetare, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secţiunilor de
funcţionare ale bugetelor respective.
(10)În situaţia în care secţiunea de funcţionare înregistrează deficit în cursul anului, ordonatorul principal
de credite propune autorităţii deliberative rectificarea bugetului local, inclusiv prin diminuarea
 sumelor reprezentând vărsăminte din secţiunea de funcţionare către secţiunea de dezvoltare, cu
condiţia ca sumele respective să nu facă obiectul unor angajamente legale.
(11)În situaţia în care, în execuţie, se constată că sumele reprezentând vărsăminte din secţiunea de
funcţionare către secţiunea de dezvoltare sunt mai mari decât sumele aprobate prin rectificarea
bugetară locală, prevăzută la alin. (10), sumele transferate în plus se restituie de la secţiunea de
dezvoltare la secţiunea de funcţionare prin ordin de plată.
(12) În lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru
trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta în şedinţă
publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetelor întocmite
pe cele două secţiuni, cu excepţia bugetului împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a
redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară
locală, astfel încât la sfârşitul anului:
a)să nu înregistreze plăţi restante;
b)diferenţa dintre suma veniturilor încasate şi excedentul anilor anteriori utilizat pentru finanţarea
exerciţiului bugetar curent, pe de o parte, şi suma plăţilor efectuate şi a plăţilor restante, pe de altă
parte, să fie mai mare decât zero.
(13) În lunile aprilie, iulie şi octombrie, pentru trimestrul expirat, şi cel târziu în decembrie, pentru
trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligaţia de a prezenta, în şedinţă
publică, spre analiză şi aprobare de către autorităţile deliberative, execuţia bugetului
împrumuturilor externe şi interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile, astfel încât la
sfârşitul anului:
a)să nu înregistreze plăţi restante;
b)diferenţa dintre tragerile autorizate în anul respectiv şi suma dintre plăţile efectuate şi plăţile restante
să fie mai mare decât zero.
(131 )
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligaţia raportării, până cel târziu la data de 6
a fiecărei luni, către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv Direcţia Generală a
Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti a situaţiei plăţilor restante înregistrate la nivelul bugetului
general al unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, la finele lunii precedente. În situaţia
plăţilor restante se evidenţiază distinct plăţile restante provenite din activitatea instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii, din neacordarea sumelor cuvenite la care s-au angajat instituţiile
publice din administraţia publică centrală prin semnarea contractelor de finanţare a proiectelor
derulate prin programe naţionale şi cele determinate de implementarea proiectelor ce beneficiază de
fonduri externe nerambursabile care nu se iau în considerare la aplicarea prevederilor alin. (13 2 )-(13 7
). La situaţia plăţilor restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităţilor/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale se anexează situaţia plăţilor restante pe fiecare instituţie publică de
subordonare locală, finanţată integral din venituri proprii. Metodologia privind raportarea plăţilor
restante se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(132 )
Ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care
înregistrează arierate au obligaţia să diminueze lunar volumul acestora cu cel puţin 5%, calculat la
soldul lunii anterioare.
(133 )
În cazul nerespectării prevederilor alin. (13 1 ) şi (132 ), directorii direcţiilor generale ale finanţelor
publice judeţene, respectiv Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti sistează
alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
(134 )
La cererea ordonatorilor principali de credite prin care se angajează să achite arierate şi în care se
menţionează beneficiarii sumelor şi detaliile privind plata, directorii direcţiilor generale ale finanţelor
publice judeţene, respectiv Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti
alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate
din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale până la nivelul sumelor
solicitate pentru plata arieratelor.
(135 )
În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii principali de credite prezintă
unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită arieratele, potrivit
celor menţionate în cerere.
(136 )
În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin.
(135 ) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinaţiei prevăzute la alin. (13 4 ),
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să retragă din conturile bugetelor locale sumele
aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum şi sumele defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii,
corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unităţile teritoriale ale
Trezoreriei Statului au obligaţia să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite sumele care
au fost retrase şi motivele pentru care au fost retrase.
(137 )
Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzută la alin. (13 3 ), se reia la data respectării
prevederilor alin. (13 1 ) şi (132 ).
(138 )
Ordonatorii de credite ai instituţiilor publice de subordonare locală, finanţate integral din venituri
proprii, care înregistrează arierate au obligaţia să diminueze lunar volumul acestora cu cel puţin 3%,
calculat la soldul lunii anterioare, potrivit situaţiilor prezentate conform alin. (13 1 ) pentru fiecare
instituţie în parte.
(139 )
În cazul nerespectării prevederilor alin. (13 1 ) şi (138 ), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au
obligaţia să nu opereze plăţi din conturile instituţiilor publice de subordonare locală, finanţate integral
din venituri proprii, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor
aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi a plăţilor efectuate pentru
implementarea programelor naţionale de sănătate.
(1310 )
Măsura prevăzută la alin. (13 9 ) încetează la data respectării prevederilor alin. (131 ) şi (138 ).
(14)La sfârşitul anului, bugetul general consolidat al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv al
subdiviziunii acesteia, după caz, trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: suma veniturilor
încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate şi a sumelor utilizate din excedentele bugetelor
prevăzute la art. 1 alin. (2), pe de o parte, să fie mai mare decât suma plăţilor efectuate şi a plăţilor
restante, pe de altă parte.
(15)Curtea de Conturi, potrivit prevederilor art. 21 şi 22 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, efectuează audit la unităţile/subdiviziunile administrativ-
teritoriale pentru verificarea respectării prevederilor alin. (8), (9), (12)-(14).

Art. 50: Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

(1)Veniturile şi cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre,
în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea
cheltuielilor.
(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, precum şi modificarea acestora
se aprobă de către:
a)Ministerul Finanţelor Publice, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru
transferurile de la acest buget, prevăzute la art. 34 alin. (1), pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice, în
termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Sumele astfel aprobate se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale de către direcţiile
generale ale finanţelor publice;
b)ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în
termen de 15 zile de la aprobarea sumelor prevăzute la lit. a).
(3)Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 34 alin. (2), precum şi modificarea acestora
se comunică autorităţilor administraţiei publice locale de către ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul
Finanţelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Art. 51: Deschiderea de credite bugetare

(1)Creditele bugetare aprobate prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de ordonatorii de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinaţiei
stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective,
precum şi cu respectarea procedurilor şi calendarului aprobat prin ordin al ministrului finanţelor
publice.
(2)Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către
bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul
Finanţelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 34 alin. (1), prin direcţiile generale ale finanţelor
publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcţie de necesităţile
execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei, sau de către ceilalţi ordonatori principali de credite,
pentru transferurile prevăzute la art. 34 alin. (2).
(3)Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme
angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări,
plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare, precum şi a altor obligaţii.

Art. 52: Transferurile de atribuţii către autorităţile administraţiei publice locale

(1)În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de
instituţii, acţiuni sau sarcini în finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale, Ministerul
Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi în structura
bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.
(2)Autorităţile deliberative vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor
proprii şi, respectiv, ale instituţiilor publice subordonate.

Art. 53: Fondurile externe nerambursabile

(1)Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează
conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(2)Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local şi vor fi
 cheltuite numai în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate.

Art. 54: Execuţia bugetară

(1)În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare,
ordonanţare, plată.
(2)Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul
Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de
credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
(3)Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa
ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituţiilor publice.
(4)Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor
disponibile.
(5)Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să
certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor, executarea serviciilor şi altele asemenea,
conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil şi şeful
compartimentului financiar-contabil.
(6)Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost angajate, lichidate şi
ordonanţate.
(7)Plata cheltuielilor la comune şi la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un
număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite şi de persoana
împuternicită cu atribuţii financiar-contabile, cu respectarea normelor metodologice privind
organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
(8)Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăţi în avans de până la 30%, în condiţiile
dispoziţiilor legale.
(9)Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi nejustificate prin bunuri livrate,
lucrări executate şi servicii prestate, până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor
fi recuperate de către instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care
au fost avansate.
1
(9 ) Prin excepţie de la prevederile alin. (9):
a)sumele reprezentând plăţi în avans pentru implementarea programelor, proiectelor şi acţiunilor
finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, altele decât cele aferente Programului
operaţional sectorial Transport şi cele prevăzute la lit. b), pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări
 executate şi servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor
încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din memorandumuri/acorduri/contracte/
decizii/ordine de finanţare;
b)sumele reprezentând plăţi în avans pentru implementarea unor proiecte şi acţiuni finanţate în cadrul
Programului operaţional sectorial Mediu pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi
servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu
respectarea eventualelor prevederi specifice din contracte/decizii/ordine de finanţare şi, după caz,
memorandumuri/acorduri de împrumut. Proiectele şi acţiunile, precum şi condiţiile pentru aplicarea
acestor prevederi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(9 2 )În cazurile prevăzute la alin. (9 1 ), sumele reprezentând plăţi în avans şi nejustificate prin bunuri
livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală, în condiţiile
prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţiile publice care au acordat avansurile şi se
vor restitui bugetului din care au fost avansate, cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru
veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării avansului şi data recuperării
sumelor restante.
(10)În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate, pentru care s-au plătit
avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere
la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat şi
până s-au recuperat.
(11)Fac excepţie de la prevederile alin. (9) situaţiile expres reglementate prin dispoziţii legale.

Art. 55: Plata salariilor

(1)Salariile la instituţiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei legi se plătesc o dată pe lună
pentru luna precedentă.
(2)Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile şi serviciile publice
din subordinea acestora, se face de către direcţia generală a finanţelor publice, la propunerea
ordonatorilor principali de credite.

Art. 56: Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

(1)Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite
bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiinţate ori
amânate şi de a propune autorităţilor deliberative anularea creditelor respective.
(2)Pentru ultima lună a anului bugetar, termenul-limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este 10
decembrie.
(3)Cu creditele bugetare anulate în condiţiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia autorităţilor deliberative.

Art. 57: Contul anual de execuţie

(1) Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare autorităţilor deliberative,
până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor prevăzute la
art. 1 alin. (2), în următoarea structură:
a) la venituri:
- prevederi bugetare iniţiale;
- prevederi bugetare definitive;
- încasări realizate;
b) la cheltuieli:
- credite bugetare iniţiale;
- credite bugetare definitive;
- plăţi efectuate.
(2)Trimestrial şi anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situaţii financiare asupra execuţiei
bugetare, care se depun la direcţiile generale ale finanţelor publice. După verificare, acestea întocmesc
şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţii financiare centralizate privind execuţia bugetelor
prevăzute la art. 1 alin. (2), pe ansamblul judeţului, la termenele şi potrivit normelor stabilite de
acesta. Ministerul Finanţelor Publice transmite spre informare Ministerului Administraţiei şi
Internelor o situaţie financiară centralizată privind execuţia bugetelor locale.
1
(2 )Ministerul Finanţelor Publice comunică trimestrial şi anual unităţilor/subdiviziunilor administrativ-
teritoriale indicatori cu privire la execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2). Indicatorii se stabilesc
prin metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului
finanţelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităţilor administrativ-
teritoriale.
(3)Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile financiare
anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele
preconizate şi pe cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate, precum şi situaţii privind
angajamentele legale.
(4)Situaţiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de
credite, spre aprobare, autorităţilor deliberative.

Art. 58: Excedentul sau deficitul bugetar

(1) Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, pe cele două
secţiuni, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a), a celor exceptate la art. 6 lit. b) şi a transferurilor din
bugetul de stat sau din alte bugete, precum şi după achitarea plăţilor restante, se reportează în
exerciţiul financiar următor şi se utilizează, în baza hotărârilor autorităţilor deliberative, astfel:
a)ca sursă de finanţare a cheltuielilor secţiunii de dezvoltare;
b)pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile
secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare în anul curent, în limita disponibilului rezultat în urma aplicării
prevederilor lit. a);
c)pentru acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare, după
caz, la sfârşitul exerciţiului bugetar.
(1 1 )Subvenţiile de la bugetul de stat către bugetele locale, necesare susţinerii implementării proiectelor
finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, rămase neutilizate la finele exerciţiului
bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie
pentru care aceste fonduri au fost acordate, în cadrul secţiunii de dezvoltare, până la finalizarea
proiectelor respective.
2
(1 )Prefinanţarea acordată beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local,
rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi se
utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, în cadrul secţiunii de dezvoltare.
3
(1 )Avansul acordat promotorilor de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care au
calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local, rămas neutilizat la finele exerciţiului bugetar, se
reflectă în excedentul bugetului local şi se utilizează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, în cadrul
secţiunii de dezvoltare.
4
(1 )Acoperirea definitivă la sfârşitul anului, a eventualelor deficite ale secţiunilor de funcţionare şi
dezvoltare, după caz, se poate face în baza dispoziţiei ordonatorului principal de credite, sau persoanei
căreia i s-au delegat aceste atribuţii, atunci când deficitul rezultat la sfârşitul exerciţiului bugetar, este
mai mic sau egal cu sumele aprobate în baza hotărârilor autorităţilor deliberative pentru destinaţiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b).
(2)[textul din Art. 58, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 29. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(3)[textul din Art. 58, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 29. din Ordonanta urgenta 63/2010]
(4)[textul din Art. 58, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I,
punctul 29. din Ordonanta urgenta 63/2010]
*) Prin derogare de la prevederile art. 58, subvenţiile de la bugetul de stat către bugetele locale,
necesare susţinerii derulării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare,
rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar, se reflectă în excedentul bugetului local şi, respectiv,
în fondul de rulment, şi vor fi utilizate în anul următor cu aceeaşi destinaţie pentru care aceste fonduri
au fost acordate, până la finalizarea proiectelor respective.
*) Prin derogare de la prevederile art. 58 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, sumele alocate pentru lucrările de reparaţie, întreţinere curentă, punere în valoare,
cercetare, conservare, consolidare şi restaurare a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, precum şi
asigurarea serviciilor de supraveghere şi pază ale acestor obiective, rămase neutilizate la sfârşitul
anului bugetar de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, se reportează şi rămân la
dispoziţia acestora, urmând a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie, în anii următori, până la finalizarea
obiectivelor de investiţii, a proiectelor şi acţiunilor. Sumele rămase neutilizate după finalizarea
obiectivelor de investiţie şi acţiunilor se restituie la bugetul de stat.

Art. 59: Execuţia de casă a bugetelor locale

(1) Execuţia de casă a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unităţile teritoriale
ale Trezoreriei Statului, evidenţiindu-se în conturi distincte:
a)veniturile bugetare încasate pe structura clasificaţiei bugetare;
b)efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor
bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;
c)efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă, rezultată din
împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de autorităţile
administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă şi plata
dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;
d)efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice locale;
e)păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a
acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi
utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f)alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.
(2)Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot deschide conturi la bănci
comerciale, în vederea derulării acestora.
(3)În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de
către direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii
principali de credite.
Art. 60: Principii ale încheierii execuţiei bugetare
(1)Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2)Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată în cadrul prevederilor
bugetare şi neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul
bugetului pe anul următor.
(3)Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.
(4)Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate
cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în
conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(5)Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit
acordurilor încheiate cu partenerii externi.

CAPITOLUL IV:Împrumuturi

Art. 61: Aprobarea împrumuturilor

*) - art. 61, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentei legi (n.n. - vezi art. 86 alin. 1 lit. a)
(1)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba
contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu şi lung, pentru
realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.
1
(1 )[textul din Art. 61, alin. (1^1) din capitolul IV a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I, punctul 30. din
Ordonanta urgenta 63/2010]
(2)Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, hotărăsc, la
propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de împrumuturi, cu votul a
cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi în condiţiile alin. (1),
potrivit legii, numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.
(4)Componenţa şi funcţionarea comisiei de autorizare a împrumuturilor locale se aprobă prin hotărâre a
Guvernului. Membrii comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi ai secretariatului vor primi o
indemnizaţie lunară egală cu 20% din indemnizaţia secretarului de stat, în lunile în care au loc şedinţe
ale comisiei. Indemnizaţia se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor
Publice.
(5)Unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia şi de împrumuturi externe contractate sau garantate de
stat, în condiţiile legii.
(6)Cheltuielile finanţate din împrumuturile contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale
se reflectă în bugetul împrumuturilor externe sau interne al acestora numai după aprobarea contractării
împrumuturilor, prin rectificare bugetară locală, în condiţiile legi, în limita tragerilor anuale autorizate
aferente împrumuturilor.

Art. 62: Datoria publică locală

(1)Datoria publică locală reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform acordurilor
încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5
alin. (1) lit. a), precum şi din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile
administraţiei publice locale, după caz.
(2) Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a)titluri de valoare;
b)împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit;
c)credite furnizor;
d)leasing financiar;
e)garanţie locală.
(3)Avalizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii
economici şi serviciile publice din subordinea acestora reprezintă datorie publică locală.
(4)Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice
locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate.
(5)Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administraţiei publice locale va fi înscrisă în
registrul de evidenţă a datoriei publice locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile
financiare.
(6)Registrul de evidenţă a datoriei publice locale va include informaţii care să specifice suma totală a
datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi detalierea datoriilor şi alte informaţii
stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a datoriei publice locale, emise de
Ministerul Finanţelor Publice.
(7)Valoarea totală a garanţiilor emise de autoritatea administraţiei publice locale se înscrie în registrul de
evidenţă a garanţiilor locale al acestei autorităţi şi se raportează anual prin situaţiile financiare.
(8)Registrul de evidenţă a garanţiilor locale cuprinde informaţii care să specifice suma totală a garanţiilor
emise de autoritatea administraţiei publice locale, precum şi detalierea garanţiilor şi alte informaţii
stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenţă a garanţiilor locale, emise de
Ministerul Finanţelor Publice.
(9) După contractarea şi/sau garantarea de împrumuturi interne şi/sau externe, autorităţile
 administraţiei publice locale au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor Publice, în
termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare
document primar, care atestă, după caz:
a)contractarea/garantarea împrumutului;
b)actul adiţional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu
respectarea clauzelor contractuale.
(10)Pe perioada utilizării şi rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul
Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15 zile de
la sfârşitul perioadei de raportare.
(11)În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligaţie de plată, exprimată în altă monedă decât cea
naţională, este calculată în moneda naţională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de
Banca Naţională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.
(12)Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligaţii sau răspunderi ale Guvernului şi va fi plătit din
bugetele locale şi din bugetele beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei
publice locale, precum şi din sumele obţinute din contractarea de împrumuturi pentru refinanţarea
datoriei publice locale directe.

Art. 63: Condiţii pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi

(1)Împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cele contractate de
operatorii economici şi de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea
prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a).
(2)Orice garantare prin venituri devine valabilă şi se aplică din momentul acordării garanţiei; veniturile
care se constituie în garanţie şi care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condiţiilor acordului de
garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate faţă de orice revendicări ale unor terţi către
autoritatea administraţiei publice locale respective, indiferent dacă aceste terţe părţi cunosc sau nu
cunosc acordul de garantare.
(3)Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autorităţile
administraţiei publice locale şi la împrumutător.
(4) Unităţilor/Subdiviziunilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau la
garantarea oricărui fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele
scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente
acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul
respectiv, depăşesc limita de 30% din media aritmetică a veniturilor proprii, prevăzute la art. 5
alin. (1) lit. a), diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri, pe ultimii 3 ani anteriori
 anului în care se solicită autorizarea finanţării rambursabile care urmează să fie contractată şi/
sau garantată. Calcularea încadrării în limită se realizează după cum urmează:
Suma = (C c + C n ) trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 30% din:
[(Vpt-3 - Vc t-3) + (Vpt-2 - Vc t-2) + (Vpt - 1 - Vc t-1)] / 3,
unde:
Cc - (Rată credit + dobândă + comisioane) credite contractate;
Cn - (Rată credit + dobândă + comisioane) credit nou ;
Vpt-3 - veniturile proprii realizate în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/
garantarea;
Vpt-2 - veniturile proprii realizate în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/
garantarea;
Vpt-1 - veniturile proprii realizate în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea;
Vct-3- veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 3-lea an anterior celui în
care se solicită contractarea/garantarea;
Vct-2- veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în cel de-al 2-lea an anterior celui în
care se solicită contractarea/garantarea;
Vct-1- veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29, în anul anterior celui în care se solicită
contractarea/garantarea.
(4 1 )Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care au înregistrat plăţi restante la data de 31
decembrie a anului anterior, neachitate până la data solicitării avizului Comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale, sau care au înregistrat deficit al secţiunii de funcţionare la sfârşitul anului
anterior solicitării nu au dreptul la contractarea sau garantarea de împrumuturi.
(4 2 )Sunt exceptate de la prevederile alin. (41 ) unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care se află
în procedură de criză financiară sau insolvenţă şi care solicită împrumuturi sau garanţii pentru
refinanţarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau insolvenţei,
după caz.
3
(4 )În cazul împrumuturilor pentru refinanţarea datoriei publice locale, totalul datoriilor anuale,
reprezentând rate scadente de capital, dobânzi şi comisioane aferente împrumuturilor refinanţate, nu
se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4). Totalul datoriilor anuale,
reprezentând rate scadente de capital, dobânzi şi comisioane aferente împrumuturilor contractate şi/
sau garantate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanţării şi/sau
cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare şi
postaderare de la Uniunea Europeană, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita
 prevăzută la alin. (4).
(5)Condiţiile prevăzute la alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din
împrumuturile contractate şi/sau garantate de stat pentru unităţile administrativ-teritoriale.
1
(5 )Împrumuturile contractate şi/sau garantate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru
asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe
nerambursabile de preaderare şi postaderare de la Uniunea Europeană sunt exceptate de la prevederile
alin. (4) şi (41 ).
(6)În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate şi/sau garantate cu o rată variabilă
a dobânzii se va efectua calculul folosind rata dobânzii valabile la data întocmirii documentaţiei.
(7)În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valută vor fi luate în calcul la valoarea
cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data efectuării calculului.
(8)Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile şi comisioanele datorate de unităţile administrativ-
teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea
ratelor scadente, în condiţiile prevederilor prezentei legi.
(9)Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi
considerate ca fiind pe deplin autorizate şi vor constitui obligaţii care pot fi impuse bugetelor locale
respective.
(10)Pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, se aprobă, prin hotărâre a
Guvernului, limitele anuale pentru finanţările rambursabile care urmează a fi contractate de unităţile/
subdiviziunile administrativ-teritoriale şi pentru tragerile ce se pot efectua din finanţările rambursabile
contractate sau care urmează a fi contractate, pe o perioadă de 3 ani următori anului în care se aprobă.
(11)La stabilirea limitelor prevăzute la alin. (10) nu se includ finanţările rambursabile pentru prefinanţarea
şi/sau cofinanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea
Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucţie şi Dezvoltare Economică a
Balcanilor - HiPERB, şi tragerile din aceste finanţări rambursabile, contractate sau care urmează a fi
contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.
(12)Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanţările rambursabile care urmează a fi
contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum şi tragerile ce se pot efectua
din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, în limita cărora se pot
efectua plăţi, cu încadrarea în limitele anuale prevăzute la alin. (10).
(13)Pe parcursul anului, în cazul în care o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială are trageri
autorizate în cadrul limitei pentru anul curent din finanţări rambursabile contractate, ordonatorul
 principal de credite poate solicita comisiei de autorizare a împrumuturilor locale reautorizarea acestor
trageri de la o finanţare rambursabilă la alta, în limita tragerilor totale autorizate pentru anul respectiv.
În cazul în care din această compensare de trageri autorizate pentru anul curent rezultă sume care
trebuie autorizate pentru anul sau anii următori, acestea se autorizează cu încadrarea în limitele anuale,
în condiţiile legii.
(14) În cazul tragerilor din finanţările rambursabile contractate, a căror autorizare trebuie să se
încadreze în limitele anuale, în condiţiile legii, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale
au obligaţia, ca până la data de 15 august a fiecărui an, reprezentând data înregistrării la
registratura Ministerului Finanţelor Publice, să transmită Comisiei de autorizare a
împrumuturilor locale o notificare care să cuprindă următoarele:
a)sumele autorizate pentru anul în curs;
b)sumele autorizate care vor fi trase până la sfârşitul anului;
c)sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs care sunt disponibilizate;
d)reprogramarea tragerilor pentru anii următori. Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru
care există disponibil din plafoanele de trageri, în condiţiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul
în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanţări rambursabile contractate de
unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
*) Pentru anul 2018, termenul prevăzut la art. 63 alin. (14) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă se
înlocuieşte cu data de 15 octombrie 2018.
(15) În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială nu îşi îndeplineşte obligaţia
prevăzută la alin. (14), Comisia de autorizare a împrumuturilor locale anulează sumele
autorizate ca trageri pentru anul în curs şi netrase până la data de 31 august, conform ultimei
raportări transmise de autorităţile administraţiei publice locale în baza art. 62 alin. (10).
Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de
trageri, în condiţiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru
autorizarea de trageri aferente altor finanţări rambursabile contractate de unităţi/subdiviziuni
administrativ-teritoriale.
*) Pentru anul 2018, termenul prevăzut la art. 63 alin. (15) se înlocuieşte cu data de 31 octombrie
2018.
(16)În cazul în care sumele notificate conform alin. (14) lit. b) nu se utilizează până la finele anului,
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale plătesc o penalitate de 2% din suma notificată şi
netrasă.
(17)Unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligaţia calculării şi achitării, până la data de 31
 martie a anului următor, a penalităţii prevăzute la alin. (16), care reprezintă venit la bugetul de stat.
(18)Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt exceptate de la îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute la alin. (16) şi (17) în cazul neefectuării până la finele anului a tragerilor notificate conform
alin. (14) lit. b) pentru că finanţatorii nu au disponibilizat sumele solicitate acestora de către unităţile/
subdiviziunile administrativ-teritoriale, conform cererilor de tragere către finanţatori şi a extraselor de
cont de la sfârşitul anului aferente finanţărilor rambursabile.

Art. 64: Fondul de risc

(1)Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile administrativ-
teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile publice de subordonare
locală se constituie fondul de risc în afara bugetului local.
(2)Fondul de risc se păstrează în conturi separate, deschise la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului,
şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi, respectiv, pentru garanţii la
împrumuturi externe.
(3)Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii
împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile Trezoreriei Statului la disponibilităţile
fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru
neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi, respectiv, a ratelor
scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente şi, în completare, din bugetul local. În cazul în care se
efectuează plăţi din fondul de risc, aferente unor scadenţe neonorate de garantat, veniturile fondului de
risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.
(4)Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite şi se aprobă de
către autorităţile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.
(5)Sumele aflate în fondul de risc la sfârşitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor
primite de la acest buget, iar diferenţa se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Contul de
execuţie al fondului de risc se anexează la situaţiile financiare.

Art. 65: Împrumuturi din contul curent general al Trezoreriei Statului

(1)În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre
veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de
Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului,
numai după utilizarea excedentului din anii precedenţi.
(2) Valoarea totală a împrumutului care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice
locale, potrivit prevederilor alin. (1), este supusă următoarelor limite:
a)nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în care se face
 împrumutul, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4);
b)în condiţiile prevederilor lit. a), autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi
mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar.
(3)Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu
veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condiţiile respectării garantării, prin
venituri, a celorlalte datorii publice locale.
(4)În situaţia în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcţiile
generale ale finanţelor publice sunt autorizate să execute contul unităţii administrativ-teritoriale în
cauză.

Art. 66: Verificări excepţionale

(1)Activitatea autorităţilor administraţiei publice locale va fi supusă unei verificări excepţionale de
către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situaţii:
a)autoritatea administraţiei publice locale nu îşi rambursează toate obligaţiile de plată pe termen scurt
până la sfârşitul anului bugetar în care au fost angajate împrumuturile;
b)dacă, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autorităţii
administraţiei publice locale depăşesc limita stabilită la art. 65 alin. (2) lit. a);
c)la sesizarea motivată a cel puţin unei treimi din numărul membrilor ce compun autoritatea
deliberativă.
(2)Curtea de Conturi va solicita autorităţilor administraţiei publice locale care se află în una dintre
situaţiile specificate la alin. (1) să întocmească şi să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi
şi la direcţia generală a finanţelor publice, prin care autorităţile administraţiei publice locale se obligă
să se supună prevederilor art. 65 alin. (2) în termen de 12 luni.
(3)Ministerul Finanţelor Publice poate acorda din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei
Statului împrumuturi cu dobândă autorităţilor administraţiei publice locale, în cadrul planului de
redresare, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4) şi cu condiţia ca acestea să se
angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, dar
care nu poate depăşi 2 ani.
(4)Autorităţile administraţiei publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi şi la direcţia generală a
finanţelor publice modul de realizare a măsurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2).

CAPITOLUL V:Finanţarea instituţiilor publice

Art. 67: Finanţarea instituţiilor publice

a)integralFinanţarea
(1) din bugetulcheltuielilor
local; curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel:
b)din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
c)integral din venituri proprii.
(2)Instituţiile publice, finanţate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Art. 68: Veniturile proprii ale instituţiilor publice

(1)Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c), se
încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează de către acestea potrivit dispoziţiilor
legale.
(2)Veniturile proprii ale bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) şi c),
provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii,
prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe şi altele.

Art. 69: Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de instituţiile publice

(1)Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti,
primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea
dispoziţiilor legale.
(2)Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia
instituţiilor publice finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se
finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile bugetului local, iar fondurile
respective se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
(3)Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia
instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majora bugetele de
venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de
execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi
cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
(4)Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea
acestora.

Art. 70: Excedentele bugetelor instituţiilor publice

(1)Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1)
lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetele locale din care sunt finanţate, în limita sumelor
primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit.
c), rămân la dispoziţia acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(3)Autorităţile deliberative pot hotărî ca excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice
subordonate, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c), să se preia ca venit la bugetul local, după
deducerea sumelor încasate anticipat şi a obligaţiilor de plată.

Art. 71: Regimul de finanţare a unor activităţi ale instituţiilor publice

(1)Autorităţile deliberative pot aproba înfiinţarea de activităţi integral finanţate din venituri proprii pe
lângă unele instituţii publice, finanţate potrivit art. 67 alin. (1) lit. a), stabilind totodată domeniul de
activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor
activităţi.
(2)Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se aprobă
odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.
(3)În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri
proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
(4)Excedentele rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate integral
din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul
local, potrivit hotărârii autorităţilor deliberative.

Art. 72: Împrumuturi temporare pentru unele activităţi sau instituţii publice
(1)În cazul în care la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii şi
servicii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de
fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate autorităţile deliberative pot aproba
împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenţie.
(2)Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de un an de la data
acordării.
(3)În situaţia nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorări de întârziere la
nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.

Art. 73: Execuţia de casă a bugetelor instituţiilor publice

(1)Instituţiile şi serviciile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv
activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează
operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază îşi au
sediul şi unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.
(2)Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi la
unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.
(3)Autorităţile executive şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia publicării pe pagina de Internet a
instituţiilor publice şi/sau prin afişaj public a proiectului de buget, a bugetului aprobat, a execuţiei
bugetului, a evoluţiei execuţiei bugetului, a rectificării bugetului şi a contului de execuţie, precum şi
actualizarea informaţiilor cel puţin o dată pe trimestru.

CAPITOLUL VI:Criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale

Art. 74: Criza financiară

*) - art. 74 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 (n.n. - vezi art. 86 alin. 1 lit. b)
(1) Criza financiară este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin
existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la
neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza
financiară este prezumată în una dintre următoarele situaţii:
a)neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15% din
cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale respective, cu excepţia
celor aflate în litigiu comercial;
b)neachitarea drepturilor salariale prevăzute în bugetul local de venituri şi cheltuieli sau în bugetele
instituţiilor sau serviciilor publice de interes local sau judeţean, după caz, pe o perioadă mai mare de
90 de zile de la data scadenţei;
(2)Situaţia de criză financiară poate fi sesizată de ordonatorul principal de credite al unităţii
administrativ-teritoriale, conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului
propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, de ordonatorii secundari de credite
şi ordonatorii terţiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de
conducătorii societăţilor comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de
diverşi creditori, de directorul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti şi de structurile teritoriale ale Curţii de Conturi. Sesizarea se face la direcţia generală a
finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti şi la ordonatorul principal de credite al
unităţii administrativ-teritoriale care se află în situaţia de criză financiară.
(3)În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al
unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia furnizării situaţiei economico-financiare şi a concluziei
de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).
(4)Ordonatorul principal de credite, în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea crizei financiare,
convoacă autoritatea deliberativă şi sesizează direcţia generală a finanţelor publice judeţeană sau a
municipiului Bucureşti, după caz.
(5)Autoritatea deliberativă ia act, în condiţiile legii, de existenţa situaţiei de criză financiară, mandatează
 ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiară şi analizează
propuneri care să fie cuprinse în planul de redresare financiară prezentat de ordonatorul principal de
credite.
(6)În termen de 30 zile calendaristice de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză
financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalţi membrii ai comitetului pentru situaţii
de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unităţii administrativ-teritoriale.
(7) Planul de redresare financiară cuprinde planificarea economico-financiară şi bugetară pe
perioada procedurii de redresare financiară, care presupune:
1. o prezentare a situaţiei economico-financiare a unităţii administrativ-teritoriale;
2. măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale de către autorităţile administraţiei publice
locale pe durata aplicării planului de redresare financiară;
3. măsuri de îmbunătăţire a managementului financiar şi a mecanismelor de control necesare pentru
eficientizarea furnizării serviciilor publice esenţiale;
4. masuri de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum şi de generare de venituri
suplimentare;
5. măsuri pentru reducerea cheltuielilor;
6. planificarea economico-financiară şi bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară,
care presupune:
a)analiza tuturor veniturilor şi cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creşterea veniturilor şi
reducerea cheltuielilor, precum şi elaborarea de rectificări ale bugetului local;
b)proiecţia veniturilor şi cheltuielilor pentru anul curent şi pentru următorii 2 ani;
c)restructurarea conducerii, organizării şi gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al
consiliului judeţean, a serviciilor şi instituţiilor publice de interes local sau judeţean, după caz;
7. Stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective,
persoane responsabile şi termene.
(8)Controlul executării şi îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de
comitetul pentru situaţii de criză financiară.
(9)Planul de redresare financiară este supus spre aprobare autorităţii deliberative în termen de 3 zile
lucrătoare de la elaborare şi va fi adoptat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. În
cazul în care planul de redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întruneşte în
termen de 3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima şedinţă pentru reanalizarea acestuia. Dacă
planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma propusă de iniţiator.
(10)Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de
câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informaţii sau fapte necunoscute la momentul
 aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat
de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situaţii de criză financiară
şi se supune aprobării autorităţii deliberative.
(11)Ordonatorul principal de credite are obligaţia ca în perioada desfăşurării procedurii de redresare a
crizei financiare să asigure funcţionarea eficientă şi eficace a serviciilor publice esenţiale.
(12) Autoritatea deliberativă declară, la cererea ordonatorului principal de credite şi cu avizul
consultativ ai comitetului pentru situaţii de criză financiară, încetarea situaţiei de criză
financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă:
a)criteriile prevăzute la alin. (1) nu s-au mai evidenţiat timp de 180 de zile calendaristice;
b)sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvenţă, prevăzute de art. 75, caz în care
unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenţei, prevăzută de prezenta lege.
(13)Situaţia de criză financiară, respectiv încetarea acesteia, se înregistrează, în termen de 5 zile de la
declararea situaţiei de criză financiară, de către ordonatorul principal de credite, respectiv de la
aprobarea încetării stării de criză financiară, în registrul local al situaţiilor de criză financiară a
unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acestea vor comunica lunar situaţiile de deschidere sau
de închidere a crizelor financiare înregistrate Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi înregistrate
în registrul naţional al situaţiilor de criză financiară a unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 75: Insolvenţa

*) - art. 75 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008 (n.n. - vezi art. 86 alin. 1 lit. b)
(1) Insolvenţa este starea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale caracterizată prin
existenţa unor dificultăţi financiare, prin lipsa acută de disponibilităţi băneşti, ce conduce la
neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvenţa
este prezumată în una dintre următoarele situaţii:
a)neachitarea obligaţiilor de plată, lichide şi exigibile, mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din
cheltuielile prevăzute în bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul
cele aflate în litigiu comercial;
b)neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi
cheltuieli, pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.
(2)Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanţe certe, lichide şi exigibile
împotriva unei unităţi administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depăşeşte 50% din bugetul
acesteia pe o perioadă de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul în a cărui
circumscripţie îşi are sediul unitatea administrativ-teritorială o cerere de deschidere a procedurii
insolvenţei acestei unităţi administrativ-teritoriale.
(3)În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al
unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia furnizării situaţiei economico-financiare şi a concluziei
de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1).
(4)Ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 15
zile de la constatarea stării de insolvenţa care a intervenit potrivit alin. (1), să solicite deschiderea
procedurii privind insolvenţa unităţii administrativ-teritoriale, prin cerere depusă la tribunalul în a
cărui circumscripţie se află unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de
credite al unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a notifica deschiderea procedurii de
insolvenţa creditorilor şi oricăror persoane interesate.
(5)Introducerea prematură, cu rea-credinţă, de către ordonatorul principal de credite a cererii prevăzute la
alin. (4) atrage răspunderea acestuia, în condiţiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părţii interesate.
(6)Judecătorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvenţa, va numi un administrator.
(7)În termen de 30 de zile calendaristice administratorul judiciar elaborează planul de redresare a
insolvenţei, împreună cu ordonatorul principal de credite, cu avizul direcţiei generale a finanţelor
publice judeţene sau al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi al camerei
de conturi teritoriale.
(8)Administratorul sau ordonatorul principal de credite, după caz, are obligaţia ca în perioada
desfăşurării procedurii de insolvenţa să asigure furnizarea eficientă şi eficace a serviciilor publice
esenţiale, în condiţiile legii.
(9) Planul de redresare a insolvenţei va cuprinde:
a)măsurile de restabilire a viabilităţii financiare a unităţii administrativ-teritoriale;
b)măsurile de continuare a prestării serviciilor esenţiale ale unităţii administrativ-teritoriale, pe toată
perioada insolvenţei acesteia;
c)planul de achitare a debitelor către creditori.
(10)Planul de redresare a insolvenţei se supune aprobării consiliului local, în termen de 10 zile de la
întocmirea conform prevederilor alin. (7), şi devine obligatoriu atât pentru autoritatea deliberativă, cât
şi pentru ordonatorul principal de credite al unităţii administrativ-teritoriale.
(11)În caz de neadoptare în termenul prevăzut la alin. (10), administratorul va propune judecătorului-
sindic emiterea hotărârii de preluare a atribuţiilor de ordonator principal de credite de către
administrator.
(12)Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenţei.
(13)În caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenţei, administratorul va propune judecătorului-
sindic suspendarea atribuţiilor de ordonator principal de credite şi emiterea hotărârii de preluare a
atribuţiilor de ordonator de credite de către administrator.
(14)Ordonatorului principal de credite şi autorităţii deliberative a unităţii administrativ-teritoriale le este
interzisă exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de
insolvenţa, conform prevederilor alin. (11)-(13), atribuţii care se exercită exclusiv de administratorul
numit în condiţiile alin. (6), (11) sau (13).
(15)În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile stării de insolvenţă a unităţii administrativ-
teritoriale, judecătorul-sindic pronunţă o sentinţă de închidere a procedurii, chiar dacă nu au fost stinse
toate creanţele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvenţă. Restul creanţelor nestinse în
procedura de insolvenţă vor fi cuprinse în planul de redresare a stării de criză financiară. Sentinţa de
închidere a procedurii este notificată de administratorul judiciar direcţiei generale a finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, pentru efectuarea menţiunii în registrul local al
situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale.
(16)Prin închiderea procedurii insolvenţei, administratorul este descărcat de orice îndatoriri sau
responsabilităţi cu privire la aplicarea procedurii faţă de ordonatorul principal de credite, faţă de
patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, precum şi faţă de creditori. În termen de 30 de zile de la
notificarea prevăzută la alin. (15), între administrator şi ordonatorul principal de credite se încheie un
proces-verbal de predare-primire cu privire la operaţiunile derulate în timpul procedurii insolvenţei.
(17)Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul principal de
credite şi consiliul local îşi reiau atribuţiile şi vor proceda conform art. 74 la aplicarea întocmai a
planului de redresare financiară pentru ieşirea unităţii administrativ-teritoriale din criză financiară.
(18)Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaţiei administratorului şi îndeplinirea procedurii de redresare
a insolvenţei reprezintă cheltuieli ale unităţii administrativ-teritoriale şi se suportă din bugetul
acesteia.
(19)Situaţia de deschidere a procedurii de insolvenţă, respectiv de închidere a acesteia, se înregistrează în
termen de 5 zile de la declararea situaţiei de insolvenţă, respectiv de la notificarea hotărârii
judecătoreşti de închidere a procedurii de către ordonatorul principal de credite, în registrul local al
situaţiilor de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcţiile generale
ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Acestea vor comunica lunar
situaţiile de deschidere sau de închidere a procedurilor de insolvenţă înregistrate Ministerului
Finanţelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul naţional al situaţiilor de insolvenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale.

Art. 751 : Excepţii

Prevederile art. 14 alin. (6)-(8) şi ale art. 49 alin. (6)-(13) nu se aplică unităţilor/subdiviziunilor
administrativ-teritoriale care intră în procedura de criză financiară, respectiv de insolvenţă, potrivit
legii speciale prevăzute la art. 85.

CAPITOLUL VII:Dispoziţii instituţionale

Art. 76: Comitetul pentru finanţe publice locale

(1)Se înfiinţează Comitetul pentru finanţe publice locale, organism cu rol consultativ în procesul de
elaborare a unor reglementări cu caracter financiar, care privesc în mod direct bugetele locale şi de
stabilire a sumelor de echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale,
structură de tip partenerial, fără personalitate juridică.
(2) Comitetul pentru finanţe publice locale este compus din câte un reprezentant desemnat de:
a)Parlamentul României;
b)Ministerul Administraţiei şi Internelor;
c)Ministerul Finanţelor Publice;
d)structura asociativă a comunelor din România;
e)structura asociativă a oraşelor din România;
f)structura asociativă a municipiilor din România;
g)structura asociativă a consiliilor judeţene din România.
(3)Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate,
asigură împreună secretariatul tehnic al Comitetului pentru finanţe publice locale.
(4)Modul de funcţionare şi atribuţiile Comitetului pentru finanţe publice locale se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 761 : Proceduri de publicitate a bugetelor unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale

(1) Ordonatorii principali de credite ai instituţiilor publice locale au obligaţia publicării pe paginile
de internet ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale a următoarelor documente şi
informaţii:
a)proiectele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) supuse consultării publice, inclusiv anexele acestora,
în maximum două zile lucrătoare de la supunerea spre consultare publică;
b)comunicările prevăzute la art. 57 alin. (2 1 ), în maximum 5 zile lucrătoare de la primire;
c)bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) aprobate, inclusiv anexele acestora, în maximum 5 zile lucrătoare
de la aprobare;
d)situaţiile financiare asupra execuţiei bugetare trimestriale şi anuale aferente bugetelor prevăzute ia art.
1 alin. (2), inclusiv plăţile restante, în maximum 5 zile lucrătoare de la depunerea la direcţiile generale
ale finanţelor publice;
e)bugetul general consolidat al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, întocmit potrivit
metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului
 finanţelor publice, în maximum 5 zile lucrătoare de la prezentarea în consiliul local;
f)registrul datoriei publice locale, precum şi registrul garanţiilor locale, actualizate anual, până la data
de 31 ianuarie a fiecărui an;
g)programul de investiţii publice al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale în maximum 5 zile
lucrătoare de la aprobare.
(2)Informaţiile prevăzute la alin. (1) se transmit în format electronic în termen de 5 zile lucrătoare de la
termenele prevăzute la alin. (1) Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea publicării pe
pagina de internet a acestuia.
(3)Se consideră îndeplinită obligaţia prevăzută la alin. (2) numai după obţinerea numărului de
înregistrare generat automat de programul informatic după încărcarea informaţiilor.
(4)Unităţile administrativ-teritoriale care până la data de 31 decembrie 2010 nu au pagini de internet
publică documentele şi informaţiile prevăzute la alin. (1), în termenele respective, la avizierul aflat la
sediul acestora, fără a fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3).
(5)Unităţile administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile alin. (4) au obligaţia ca până la data
de 31 decembrie 2010 să realizeze şi să operaţionalizeze pagini de internet proprii.

CAPITOLUL VIII:Sancţiuni

Art. 77: Infracţiuni şi pedepse

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
a)angajarea, ordonanţarea şi efectuarea de plăţi peste limitele maxime ale sumelor aprobate la partea de
cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);
b)angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) peste limita creditelor bugetare aprobate;
c)exercitarea oricăror atribuţii cu implicaţii financiare pe toată perioada gestionării situaţiei de insolvenţă,
conform prevederilor art. 75 alin. (11)-(13), de către ordonatorul principal de credite sau de către autoritatea
deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale aflate în procedură de insolvenţă.

Art. 78: Contravenţii şi sancţiuni

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 9 alin. (2), art. 14 alin. (3) şi (4), art. 19 alin. (2), art. 40, art. 44, art. 45,
art. 57 şi ale art. 69 alin. (2) şi (4);
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2)-(4), art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (4), art. 32 alin. (1)-(4), art.
33 alin. (3)-(6), art. 39 alin. (2), art. 49 alin. (3)-(5) şi (7), art. 51 alin. (1), art. 54 alin. (2)-(6) şi (9),
art. 55 alin. (1), art. 56 alin. (1), art. 70 alin. (1), art. 72 alin. (2), art. 73 alin. (3), art. 74 alin. (4), (6) şi
 (13), art. 75 alin. (19) şi ale art. 761 ;
c)nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 14 alin. (1) şi (6), art. 23, art. 30 alin. (3)-(6), art.
32 alin. (7), art. 38, art. 39 alin. (3)-(6), art. 63, art. 73 alin. (1) şi ale art. 75 alin. (4) şi (6).
d)nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (8), art. 49 alin. (8), (9), (12)-(14), art. 61 alin. (3).
e)nerespectarea dispoziţiilor art. 62 alin. (9) şi (10).
(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele de
la alin. (1) lit. b), cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar cele de la alin. (1) lit. c), cu amendă de la
3.000 lei la 5.000 lei.
(2 1 )Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.
(2 2 )Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 lei.
(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop
de Curtea de Conturi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice, potrivit
legii.

Art. 79: Legislaţia aplicată contravenţiei

Contravenţiilor prevăzute la art. 78 li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29.

CAPITOLUL IX:Dispoziţii finale

Art. 80: Contabilitate publică

(1) Contabilitatea publică a instituţiilor publice locale, definite potrivit prezentei legi, va cuprinde:
a)contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata
cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b)contabilitatea generală, bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte
evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a deficitului patrimonial;
c)[textul din Art. 80, alin. (1), litera C. din capitolul IX a fost abrogat la 22-apr-2011 de Art. III, litera
B. din Ordonanta urgenta 37/2011]
(2)Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de
raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publică.

Art. 81: Regimul veniturilor bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2)

Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul
fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislaţiei în
domeniu.

Art. 82: Alocarea de sume din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia
Guvernului
(1)Cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la
dispoziţia Guvernului, precum şi cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte
normative se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale prin dispoziţie a autorităţii executive,
potrivit legii, urmând ca la prima şedinţă a autorităţii deliberative să se valideze modificările
respective.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile
de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului, precum şi cu alte sume alocate de la
bugetul de stat sau retrase prin acte normative, se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale
prin decizie emisă de persoana care îndeplineşte calitatea de ordonator principal de credite în
condiţiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu
modificările şi modificările ulterioare, cu avizul administraţiei judeţene a finanţelor publice.
(3)Prin excepţie de la prevederile art. 61 alin. (1), în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care au
consiliile locale dizolvate şi nu s-a putut reconstitui consiliul local, în condiţiile legii, primarul poate
aproba, prin dispoziţie, contractarea unui împrumut pentru asigurarea cofinanţării proiectelor care
beneficiază de fonduri externe nerambursabile de postaderare de la Uniunea Europeană pentru
perioada de programare 2007-2013, respectiv pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile
asociate acestora.

Art. 83:
[textul din Art. 83 din capitolul IX a fost abrogat la 01-ian-2011 de Art. I, punctul 43. din Ordonanta
urgenta 63/2010]

Art. 84: Norme metodologice şi instrucţiuni

În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor
Publice sunt autorizate să emită norme metodologice şi instrucţiuni de aplicare.

Art. 85: Procedura crizei financiare şi a insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
Ministerul Finanţelor Publice elaborează proiectul de lege specială privind procedura de aplicare a
prevederilor art. 74 şi 75.

Art. 86: Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, cu următoarele excepţii:
a)art. 61, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentei legi;
b)art. 33 alin. (4) lit. f) şi g) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, iar art. 74 şi 75, la data intrării în
vigoare a legii speciale prevăzute la art. 85.
c)art. 26 alin. (7), art. 33 alin. (8) şi art. 41, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, în vederea
fundamentării proiecţiei bugetare pentru anul 2009.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
45/2003 privind finanţele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 431 din 19 ianuarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 108/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
*) la art. 86 alin. (2), în loc de: "... publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19
ianuarie 2003, ..." se va citit: "... publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19
iunie 2003, ...".
-****-

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin.
(1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

ANEXA Nr. 1:LISTA impozitelor, taxelor şi altor venituri ale bugetelor locale

Nr. Denumirea veniturilor

crt.

CAPITOLUL I:Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor

(A)Venituri proprii:
1.
Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene

2.Cote defalcate din impozitul pe venit:

 a)cote defalcate din impozitul pe venit;
b)sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale.

3.Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:

- alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital

4.Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:

a)taxa asupra mijloacelor de transport;
b)taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare.

5.Venituri din proprietate:

a)vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judeţene;
b)restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
c)venituri din concesiuni şi închirieri;
d)venituri din dividende;
e)alte venituri din proprietate.

6.Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:

a)venituri din prestări de servicii;
b)contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;
c)venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
d)alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.

7.Amenzi, penalităţi şi confiscări:

a)venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
b)încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea,
potrivit legii;
c)alte amenzi, penalităţi şi confiscări.

8.Venituri din valorificarea unor bunuri:

a)venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
b)venituri din privatizare;
c)venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.
(B)
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
(C)
Donaţii şi sponsorizări
(D)
Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
(E)
Operaţiuni financiare.

CAPITOLUL II:Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti

(A)Venituri proprii:
1.
Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale

2.Cote defalcate din impozitul pe venit:

a)cote defalcate din impozitul pe venit;
b)sume alocate de consiliul judeţean din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale.

3.Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital:

- alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital.

4.Impozite şi taxe pe proprietate:

a)impozit pe clădiri;
b)impozit pe terenuri;
c)taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială şi alte taxe de timbru;
d)alte impozite şi taxe pe proprietate.

5.Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii:

- taxe hoteliere.

6.Taxe pe servicii specifice:

a)impozit pe spectacole;
b)alte taxe pe servicii specifice.

7.Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi:

a)taxe asupra mijloacelor de transport;
b)taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare;
c)alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi.

8.Alte impozite şi taxe fiscale:

- alte impozite şi taxe fiscale.

9.Venituri din proprietate:

a)vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale;
b)restituiri de fonduri din finanţarea bugetară a anilor precedenţi;
c)venituri din concesiuni şi închirieri;
d)venituri din dividende;
e)alte venituri din proprietate.

10.Venituri din dobânzi:

- alte venituri din dobânzi.

11.Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi:

a)venituri din prestări de servicii;
b)contribuţia părinţilor sau susţinătorilor legali pentru întreţinerea copiilor în creşe;
c)contribuţia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;
d)taxe din activităţi cadastrale şi agricultură;
e)contribuţia lunară a părinţilor pentru întreţinerea copiilor în unităţile de protecţie socială;
f)venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri;
g)alte venituri din prestări de servicii şi alte activităţi.

12.Venituri din taxe administrative, eliberări de permise:

a)taxe extrajudiciare de timbru;
b)alte venituri din taxe administrative, eliberări de permise.

13.Amenzi, penalităţi şi confiscări:

a)venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale;
b)penalităţi pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiei de impozite şi taxe;
c)încasări din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate şi alte sume constatate odată cu confiscarea,
potrivit legii;
d)alte amenzi, penalităţi şi confiscări.

14.Diverse venituri:
a)vărsăminte din venituri şi/sau disponibilităţile instituţiilor publice;
 b)alte venituri.

15.Venituri din valorificarea unor bunuri:

a)venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice;
b)venituri din vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului;
c)venituri din privatizare;
d)venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat.
(B)
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
(C)
Donaţii şi sponsorizări
(D)
Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii

(E)Operaţiuni financiare.
NOTĂ:

Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecţionării legislaţiei fiscale, precum şi prin
legile bugetare anuale, în concordanţă cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor
administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.

ANEXA Nr. 2:LISTA cheltuielilor care se prevăd în bugetele locale

Nr. Denumirea cheltuielilor

crt.

CAPITOLUL I:Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale judeţelor

1.Autorităţi publice şi acţiuni externe:

- autorităţi executive.

2.Alte servicii publice generale:

a)fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;
b)fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;
c)fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei
publice locale;
d)servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
e)alte servicii publice generale.
3.
Dobânzi

4.Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:

- transferuri din bugetele consiliilor judeţene pentru finanţarea centrelor de zi pentru protecţia copilului.

5.Apărare:
- apărare naţională (centre militare).

6.Ordine publică şi siguranţă naţională:

a)poliţie comunitară;
b)protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.

7.Învăţământ:

a)învăţământ preşcolar şi primar*);

- învăţământ preşcolar*);

- învăţământ primar*);

b)învăţământ special;
c)alte cheltuieli în domeniul învăţământului.

8.Sănătate:

a)servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi:

- spitale generale;

b)alte cheltuieli în domeniul sănătăţii:

- alte instituţii şi acţiuni sanitare.

9.Cultură, recreere şi religie:

a)servicii culturale:
- biblioteci publice judeţene;

- muzee;
- instituţii publice de spectacole şi concerte;

- şcoli populare de artă şi meserii;

- centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;

- consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice;

- alte servicii culturale;

b)servicii recreative şi sportive:

- sport;

c)servicii religioase;
d)alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.

10.Asigurări şi asistenţă socială:

a)asistenţă acordată persoanelor în vârstă;

b)asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi:

- asistenţă socială în caz de invalidităţi;

c)asistenţă socială pentru familie şi copii;

d)alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale.

11.Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:

a)alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice:

- alimentare cu apă;

- amenajări hidrotehnice;

b)alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale.

12.Protecţia mediului:

a)salubritate şi gestionarea deşeurilor:

- colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor.

13.Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:

 a)acţiuni generale economice şi comerciale:
- prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi gheţurilor;

- programe de dezvoltare regională şi locală;

- alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale.

14.Combustibil şi energie:
a)energie termică;
b)alte cheltuieli privind combustibilii şi energia.

15.Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare:

a)agricultură:
- protecţia plantelor şi carantină fitosanitară.

16.Transporturi:

a)transport rutier:
- drumuri şi poduri;

b)transport aerian:
- aviaţia civilă;

c)alte cheltuieli în domeniul transporturilor.

17.Alte acţiuni economice:

a)zone libere;
b)turism;
c)proiecte de dezvoltare multifuncţională;

d)alte acţiuni economice.

*) Se cuprind cheltuielile pentru acordarea de produse lactate şi de panificaţie, conform Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din
clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu
program normal de 4 ore, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, cu modificările şi
completările ulterioare.

CAPITOLUL II:Cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor,
 sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti

1.Autorităţi publice şi acţiuni externe:

- autorităţi executive.

2.Alte servicii publice generale:

a)fondul de rezervă bugetară la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale;
b)fondul de garantare a împrumuturilor externe, contractate/garantate de stat;
c)fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, contractate/garantate de autorităţile administraţiei
publice locale;
d)servicii publice comunitare de evidenţă a persoanelor;
e)alte servicii publice generale.
3.
Dobânzi

4.Transferuri cu caracter general între diferite niveluri ale administraţiei:

- transferuri din bugetele locale pentru instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap.

5.Apărare:
- apărare naţională (centre militare).

6.Ordine publică şi siguranţă naţională:

a)poliţie comunitară;
b)protecţie civilă şi protecţia contra incendiilor.

7.Învăţământ:

a)învăţământ preşcolar şi primar:

- învăţământ preşcolar;

- învăţământ primar;

b)învăţământ secundar:
- învăţământ secundar inferior;

- învăţământ secundar superior;

- învăţământ profesional;
c)învăţământ postliceal;
d)învăţământ special*);

e)servicii auxiliare pentru educaţie:

- internate şi cantine pentru elevi;

- alte servicii auxiliare;

f)alte cheltuieli în domeniul învăţământului.

8.Sănătate:

a)servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi:

- spitale generale;

b)alte cheltuieli în domeniul sănătăţii:

- alte instituţii şi acţiuni sanitare.

9.Cultură, recreere şi religie:

a)servicii culturale:
- biblioteci publice comunale, orăşeneşti, municipale;

- muzee;

- instituţii publice de spectacole şi concerte;

- şcoli populare de artă şi meserii**);

- case de cultură;

- cămine culturale;

- centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale;

- consolidarea şi restaurarea monumentelor istorice;

- alte servicii culturale;

b)servicii recreative şi sportive:

- sport;

- tineret;

- întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement;

c)servicii religioase;
d)alte servicii în domeniul culturii, recreerii şi religiei.

10.Asigurări şi asistenţă socială:

a)asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi:

- asistenţă socială în caz de invalidităţi;

b)asistenţă socială pentru familie şi copii*);

c)ajutoare pentru locuinţe;
d)creşe;

e)prevenirea excluderii sociale:

- ajutor social;

- cantine de ajutor social;

f)alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale.

11.Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică:

a)locuinţe:
- dezvoltarea sistemului de locuinţe;

- alte cheltuieli în domeniul locuinţelor;

b)alimentare cu apă şi amenajări hidrotehnice:

- alimentare cu apă;

- amenajări hidrotehnice;

c)iluminat public şi electrificări rurale;

d)alimentare cu gaze naturale în localităţi;
e)alte servicii în domeniile locuinţelor, serviciilor şi dezvoltării comunale.
 12.Protecţia mediului:

a)salubritate şi gestionarea deşeurilor:

- salubritate;

- colectarea, tratarea şi distrugerea deşeurilor;

b)canalizare şi tratarea apelor reziduale.

13.Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă:

a)acţiuni generale economice şi comerciale:

- prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi gheţurilor;

- stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii;

- programe de dezvoltare regională şi locală;

- alte cheltuieli pentru acţiuni generale economice şi comerciale.

14.Combustibil şi energie:
a)energie termică;
b)alţi combustibili;
c)alte cheltuieli privind combustibilii şi energia.

15.Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare:

a)agricultură:
- protecţia plantelor şi carantină fitosanitară**);

- alte cheltuieli în domeniul agriculturii.

16.Transporturi:

a)transport rutier:
- drumuri şi poduri;

- transport în comun;

- străzi;
 b)alte cheltuieli în domeniul transporturilor.

17.Alte acţiuni economice:

a)Fondul Român de Dezvoltare Socială;
b)zone libere;
c)turism;
d)proiecte de dezvoltare multifuncţională;

e)alte acţiuni economice.

_____

*) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.

**) Pentru bugetul municipiului Bucureşti.

NOTĂ:

Cheltuielile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecţionării legislaţiei fiscale, precum şi prin
legile bugetare anuale, în concordanţă cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităţilor
administrativ-teritoriale şi de descentralizare a serviciilor publice.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 618 din data de 18 iulie 2006

Legea 500/2002 privind finantele publice

Legea 500/2002 din 2002.08.13

Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 4 februarie 2022

Intră în vigoare:
1 ianuarie 2003 An

Legea 500/2002 privind finantele publice

Dată act: 11-iul-2002

Emitent: Parlamentul

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I:Dispoziţii generale

Art. 1: Obiectul legii

(1)Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea,
angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităţile instituţiilor publice implicate în
procesul bugetar.
(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării şi raportării:
a)bugetului de stat;
b)bugetului asigurărilor sociale de stat;
c)bugetelor fondurilor speciale;
d)bugetului trezoreriei statului;
e)bugetelor instituţiilor publice autonome;
f)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;
g)bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
h)bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror
rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
i)bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Art. 2: Definiţii
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic
care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;
2. angajament bugetar - actul administrativ prin care se rezervă creditul bugetar în vederea stingerii
obligaţiei de plată ce rezultă din executarea angajamentului legal;
3. angajament legal - actul juridic prin care se creează, în cazul actelor administrative sau
contractelor ori se constată, în cazul legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor
judecătoreşti, obligaţia de plată pe seama fondurilor publice;
31.
arierate - plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculată de la data scadenţei;
32.
angajarea cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare, prin care instituţia publică îşi asumă
obligaţia de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condiţiilor stipulate într-un
angajament legal pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii şi onorarea
obligaţiilor de plată rezultate în baza legilor, hotărârilor de Guvern, acordurilor, hotărârilor
judecătoreşti, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală;
33.
acţiuni multianuale - acţiuni a căror perioadă de realizare depăşeşte un an bugetar;
4. articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în funcţie de
caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi care desemnează natura
unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
5. autorizare bugetară - aprobare dată ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a efectua plăţi,
într-o perioadă dată, în limita creditelor de angajament şi/sau bugetare aprobate;
6. buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau,
după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice;
7. [textul din Art. 2, punctul 7. din capitolul I a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I, punctul 4. din
Legea 270/2013]
71.
bugetele centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale - sinteza bugetelor instituţiilor finanţate
parţial din bugetele menţionate, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la
 nivel de capitol şi de titluri de cheltuieli;
72.
cadru bugetar - totalitatea dispoziţiilor şi procedurilor care stau la baza aplicării sistemelor de
contabilitate bugetară şi de raportare statistică, regulilor şi procedurilor privind elaborarea
previziunilor pentru planificarea bugetară, regulilor fiscale numerice cu specific naţional,
procedurilor bugetare pe care se bazează procesul bugetar în toate etapele sale, cadrelor bugetare
pe termen mediu, acordurilor de monitorizare şi analize independente destinate să mărească
transparenţa procesului bugetar, care se aplică de către instituţiile şi autorităţile publice,
indiferent de modul de finanţare şi subordonare;
73.
cadru bugetar pe termen mediu - reprezintă un ansamblu specific de proceduri bugetare naţionale
care extind orizontul elaborării politicii bugetare dincolo de calendarul bugetar anual şi care
includ definirea priorităţilor în materie de politică şi a obiectivelor bugetare pe termen mediu;
8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele şi potrivit
destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;
81.
cheltuieli urgente sau neprevăzute - acele cheltuieli generate de situaţii deosebite nou-apărute în
timpul exerciţiului bugetar, care necesită finanţare imediată şi pentru care fondurile existente în
bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinaţia acestora, din
motive independente de voinţa ordonatorilor de credite;
82.
cheltuieli de investiţii - parte a cheltuielilor publice destinate finanţării obiectivelor/proiectelor
de investiţii şi a celorlalte categorii de investiţii, indiferent de subdiviziunea clasificaţiei bugetare
la care se încadrează;
9. clasificaţie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi
după criterii unitare. Clasificaţia bugetară nu reprezintă bază legală pentru efectuarea
angajamentelor legale şi/sau efectuarea plăţilor;
10. clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor economic;
11. clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea
fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc necesităţile publice;
12. [textul din Art. 2, punctul 12. din capitolul I a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I, punctul 8.
din Legea 270/2013]
13. compartiment financiar-contabil-denumire generică pentru structura organizatorică -
departament, direcţie, serviciu, birou, compartiment sau alte structuri specifice - în cadrul
 instituţiei publice, cu atribuţii în fundamentarea, elaborarea şi execuţia bugetului instituţiei şi/sau
în care este organizată evidenţa contabilă a elementelor patrimoniale de natura activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii, a veniturilor şi cheltuielilor în baze contabile de numerar şi de
angajamente, se efectuează plata cheltuielilor, se întocmesc situaţiile financiare şi/sau se
elaborează şi fundamentează proiectul bugetului instituţiei, după caz;
14. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe, proiecte, subproiecte,
obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi dau loc la
credite de angajament şi credite bugetare;
15. credit de angajament - limita maximă în cadrul căreia pot fi încheiate angajamentele legale în
timpul anului bugetar;
16. credit bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot
ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele legale contractate în
cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare;
17. cofinanţare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial
prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe;
18. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două bugete componente
ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei evidenţieri a acestora;
19. contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau
fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii;
20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare într-un an bugetar;
20 1 .
deficit bugetar calculat conform Sistemului european de conturi - indicator ce măsoară
impactul administraţiilor publice asupra restului economiei interne sau internaţionale,
astfel:
a)excedentul exprimă resursele financiare puse la dispoziţia altor sectoare instituţionale;
b)deficitul bugetar exprimă resursele financiare generate de alte sectoare instituţionale şi utilizate de
sectorul administraţiei publice;

21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată ordonatorului principal de credite de către
Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de
credite bugetare şi plăţi;
22. donaţie - fonduri băneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publică de la o persoană
juridică sau fizică cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie;
23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare într-un an
bugetar;
24. execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a plăţii
cheltuielilor aprobate prin buget;
25. execuţia de casă a bugetului - complex de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor şi
plata cheltuielilor bugetare;
26. exerciţiu bugetar - perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se
execută şi se raportează bugetul;
27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);
27 1 .
fonduri rambursabile - asistenţă financiară rambursabilă primită de la instituţiile financiare
interne şi internaţionale şi de la alţi finanţatori potrivit memorandumurilor/acordurilor/
contractelor de finanţare încheiate cu acestea;
27 2 .
fonduri externe postaderare şi alţi donatori-totalitatea fondurilor externe nerambursabile
postaderare primite de România în cadrul unor proiecte/programe/instrumente/facilităţi finanţate
conform unor decizii/acorduri/înţelegeri/ memorandumuri ale Uniunii Europene şi/sau ale altor
donatori;
28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin legi speciale prin care se stabilesc şi
destinaţiile acestora;
29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de către
administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;
30. instituţii publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice,
instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea/coordonarea acestora,
finanţate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);
31. lege bugetară anuală - lege care prevede şi autorizează pentru fiecare an bugetar veniturile şi
cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar;
32. lege de rectificare - lege care modifică în cursul exerciţiului bugetar legea bugetară anuală;
33. lichidarea cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare în care ordonatorul de credite
verifică existenţa dreptului creditorului, determină sau verifică realitatea şi cuantumul obligaţiei
de plată şi verifică condiţiile de exigibilitate ale obligaţiei de plată pe baza documentelor
justificative;
34. ordonanţarea cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare prin care ordonatorul de credite
dă dispoziţie conducătorului compartimentului financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor
care au parcurs faza de lichidare;
35. plata cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia
publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;
35 1 .
plăţi restante - sume datorate şi neachitate care au depăşit termenul de plată prevăzut de actele
normative sau de contract/factură. Pentru sumele datorate şi neachitate, reeşalonate la plată, cu
acordul părţilor, se modifică termenul de plată în mod corespunzător;
36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale
bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a acestuia;
37. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal
de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care
sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de
finanţare aprobate;
37 1 .
redistribuire de credite - operaţiunea de realocare de credite de angajament şi credite bugetare
între ordonatorii principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi între
proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe între ordonatorii principali de credite ai
bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetelor fondurilor speciale, în condiţiile
prezentei legi;
38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi
bugetele locale;
39. conducătorul compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcţia de conducere a
compartimentului financiar-contabil, precum şi altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcţie, cu studii economice superioare şi care răspunde, împreună cu personalul din
subordine, de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale de natura activelor,
datoriilor, capitalurilor proprii, a veniturilor şi cheltuielilor în baze contabile de numerar şi de
angajamente, de plata cheltuielilor, de întocmirea situaţiilor financiare şi de elaborarea şi
fundamentarea proiectului bugetului instituţiei, după caz. În situaţia în care instituţia publică nu
are în structura sa un compartiment financiar-contabil, contabilitatea este condusă potrivit
prevederilor art. 10 alin. (5) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
40. taxă - sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia
 de către un agent economic, o instituţie publică sau un serviciu public;
40 1 .
trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare - operaţiune privind repartizarea bugetului
aprobat pe trimestre care, de regulă, se realizează până la finele lunii următoare celei în care a
fost aprobat bugetul;
41. vărsământ - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de bani, efectuată
de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară;
42. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza
unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte;
43. virare de credite - operaţiune prin care se diminuează creditul de angajament şi/sau creditul
bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare şi/sau program/proiecte şi programe cu
finanţare din fonduri externe, care prezintă disponibilităţi, şi se majorează corespunzător o altă
subdiviziune şi/sau program/proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe la care
fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor
respective, în cadrul bugetului aceluiaşi ordonator principal de credite.
(2)Termenii "buget general consolidat", "cadrul fiscal-bugetar" şi "strategie fiscal-bugetară" au înţelesul
prevăzut de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.
(3)Termenii "economicitate", "eficacitate", "eficienţă", "legalitate", "regularitate" au înţelesul prevăzut de
Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar
preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3: Veniturile şi cheltuielile bugetare

(1)Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc veniturile bugetare
totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre
bugete, vor evidenţia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau
dezechilibru, după caz.
(2)Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor administraţiei publice,
programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte
reglementări, şi vor fi angajate şi folosite în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a
veniturilor bugetare.

Art. 4: Autorizarea bugetară/ Angajarea şi utilizarea creditelor de angajament şi creditelor bugetare

(1)Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare,
precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar.
(2)Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, sub forma creditelor de angajament şi creditelor bugetare, în
cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu
pot fi depăşite.
(3)Angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se face numai în limita creditelor de
angajament şi în scopurile pentru care au fost aprobate.
(4)Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri
decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.
(5)Pentru acţiunile anuale şi multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi creditele
bugetare.
(6)În vederea realizării acţiunilor anuale şi multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente
legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.
*) Aplicarea prevederilor art. 4 referitoare la creditele de angajament se suspendă până la data de 1
ianuarie 2018.

Art. 5: Legile bugetare anuale

În cadrul legilor bugetare anuale se includ următoarele:
a)legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;
b)legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 6: Legile de rectificare

(1)Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate
cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca
şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar. <>p>
(2) Legile de rectificare bugetară sunt elaborate cu respectarea regulilor şi a condiţiilor prevăzute
de Legea nr. 69/2010.
*) O.U.G. nr. 181/2020 - Art. 23
Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010,
republicată, şi de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările şi completările ulterioare, în anul 2020 se pot aproba mai mult de două rectificări
bugetare.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul înrăutăţirii semnificative a prognozei indicatorilor
macroeconomici poate fi promovată o rectificare bugetară în primul semestru al anului.

Art. 7: Legile privind contul general anual de execuţie

Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aprobă prin:
a)legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
b)legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 7 1 : Deficitul bugetar calculat conform Sistemului european de conturi

Deficitul bugetar calculat conform Sistemului european de conturi se raportează potrivit metodologiei
europene de către instituţiile abilitate în acest scop.

CAPITOLUL II:Principii, reguli şi responsabilităţi

SECŢIUNEA 1:Principii şi reguli bugetare

Art. 8
(1)Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
(2)Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Art. 9: Principiul publicităţii

Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se prin:
a)dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b)dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;
c)publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor şi
conturilor anuale de execuţie a acestora;
d)mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând
informaţiile şi documentele nepublicabile, prevăzute de lege.

Art. 10: Principiul unităţii

(1)Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea
eficientă şi monitorizarea fondurilor publice.
(2)Este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de
venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepţia prevederilor art. 67.
(3)În cazul în care, prin acte normative la nivel de lege, se aprobă ca instituţiile publice prevăzute la art.
62 alin. (1) lit. a) să obţină venituri proprii, acestea vor fi considerate instituţii publice finanţate din
venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetele fondurilor speciale, după caz.
Art. 11: Principiul anualităţii
(1)Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde
exerciţiului bugetar.
(2)Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin
exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Art. 12: Principiul specializării bugetare

Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe
categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei
bugetare.

Art. 13: Principiul unităţii monetare

Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

Art. 14: Reguli privind cheltuielile bugetare

(1)Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în
legi specifice şi în legile bugetare anuale.
(2)Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici angajată şi efectuată
din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.
(3)Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţă şi plătită dacă nu este aprobată
potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.

Art. 141 : Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene

Cheltuielile bugetare reprezentând contribuţia României la bugetul Uniunii Europene se cuprind în
bugetul de stat, la valoarea stabilită potrivit reglementărilor Uniunii Europene.

Art. 15: Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare

(1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/
politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin
buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010
. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie
să aibă în vedere:
a)schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani;
b)estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale
şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;
c)măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a
nu influenţa deficitul bugetar.
(2)În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz,
fişa financiară prevăzută la alin. (1), în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.
(3)După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/
politici numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării
veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat
bugetul.

SECŢIUNEA 2:Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar

Art. 16
(1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
instituţiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat,
bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor
publice se aprobă astfel:
a)bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor
externe contractate sau garantate de stat şi bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
b)bugetele instituţiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale;
c)bugetele centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial de la bugetele prevăzute la lit. a), prin
lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la nivel de capitol şi de titluri de
cheltuieli; aprobarea bugetelor pe instituţii şi detalierea acestora la nivel de subcapitol şi paragraf,
precum şi la nivel de articol şi alineat se realizează de ordonatorul principal de credite, în termenul
prevăzut la alin. (2).
d)bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute la lit. a), de către ordonatorul de
credite ierarhic superior al acestora;
e)bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri proprii, de către organul de
conducere al instituţiei publice şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;
f)bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.
(2)Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) se aprobă în termen de 15 zile de la data publicării legii
bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17: Rolul Parlamentului

(1)Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul
strategiei macroeconomice asumate de acesta.
(2)În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament
până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget,
Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenţă.
1
(2 )Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări
la proiectul legii bugetare anuale şi la anexele la acesta, la creditele bugetare şi/sau de angajament
prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin. (1).
(3)În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determină
majorarea nivelului deficitului bugetar.
1
(3 )Modificarea creditelor bugetare şi/sau de angajament, ca urmare a amendamentelor propuse potrivit
prevederilor alin. (21 ), se face numai prin redistribuiri de sume între subdiviziuni ale clasificaţiei
bugetare.
(4)Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie.

Art. 18: Rolul Guvernului

(1) Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele
economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament. (2)
Guvernul asigură:
a)elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia
acesteia în următorii 3 ani;
b)elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în
cadrul termenului limită prevăzut de prezenta lege;
c)exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul finanţelor publice, scop în care
examinează periodic execuţia bugetară şi stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea
echilibrului bugetar, după caz;
d)supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare şi a contului general anual
de execuţie;
e)utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâri.

Art. 19: Rolul Ministerului Finanţelor Publice

În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în principal, următoarele atribuţii:
a)coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, şi anume:
pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind
aprobarea contului general anual de execuţie;
b)dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
b 1 )elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile macroeconomice elaborate şi comunicate de către
Comisia Naţională de Prognoză;
b 2 )în momentul înscrierii candidaţilor la concursul pentru ocuparea postului de conducător al
compartimentului financiar-contabil, aceştia sunt obligaţi să facă dovada deţinerii certificatului de
atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi. Atestarea se face
gratuit, prin intermediul Şcolii de Finanţe Publice şi Vamă din cadrul Ministerului Finanţelor
Publice. Modurile de dobândire şi retragere a certificatului se stabilesc prin norme metodologice;

*) O.U.G. nr. 188/2020

(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la
prevederile art. 19 lit. b2 ) şi b 3 ) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, pe durata instituirii stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă pe
teritoriul României, în condiţiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021, în funcţia de
conducător al compartimentului financiar-contabil din administraţia publică centrală pot fi numite, în
condiţiile legii, şi persoane care nu deţin certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul
Sistemului European de Conturi.
(2)În termen de 6 luni de la încetarea stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă, persoanele
prevăzute la alin. (1) au obligaţia să dobândească certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în
domeniul Sistemului European de Conturi, în condiţiile legii.
(3)La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au obţinut
certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi nu mai
pot exercita funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil, raporturilor de serviciu,
respectiv de muncă ale acestora fiindu-le aplicabile, după caz, dispoziţiile art. 509-511, ale art. 519
alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
b 3 )dobândirea şi menţinerea certificatului de atestare reprezintă condiţie specifică obligatorie
pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de
credite având obligaţia modificării corespunzătoare a fişelor de post respective. La ocuparea postului
de conducător al compartimentului financiar-contabil ordonatorii de credite au obligaţia de a
verifica întrunirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege;

*) O.U.G. nr. 188/2020

(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la
prevederile art. 19 lit. b2 ) şi b 3 ) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, pe durata instituirii stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă pe
teritoriul României, în condiţiile legii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021, în funcţia de
conducător al compartimentului financiar-contabil din administraţia publică centrală pot fi numite, în
condiţiile legii, şi persoane care nu deţin certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul
Sistemului European de Conturi.
(2)În termen de 6 luni de la încetarea stării de urgenţă sau, după caz, a stării de alertă, persoanele
prevăzute la alin. (1) au obligaţia să dobândească certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în
domeniul Sistemului European de Conturi, în condiţiile legii.
(3)La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu au obţinut
certificatul de atestare a cunoştinţelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi nu mai
pot exercita funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil, raporturilor de serviciu,
respectiv de muncă ale acestora fiindu-le aplicabile, după caz, dispoziţiile art. 509-511, ale art. 519
alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
c)emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de prezentare a acestora;
d)emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc practicile şi procedurile pentru
încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, activităţile de control intern
şi audit intern privind modul de gestionare a acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea
şi raportarea acestuia;

e)solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri publice;

f)aprobă clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;
g)analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
h)furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele
care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale;
i)asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată abateri ale veniturilor şi
cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei;
j)avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înţelegeri
încheiate cu partenerii externi, precum şi proiectele de acte normative, care conţin implicaţii financiare;
k)[textul din Art. 19, litera K. din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I, punctul
31. din Legea 270/2013]
l)blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără
justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
m)dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice
destinate cofinanţării în bani, rezultate din contribuţia financiară externă acordată Guvernului României;
n)colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor
şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar;
o)prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului, împreună cu
Banca Naţională a României, informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a balanţei
creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de acoperire a deficitului sau de utilizare a
excedentului din contul curent al balanţei de plăţi externe;
p)participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile
bilaterale şi multilaterale de promovare şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri
şi combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Naţională a României, în probleme financiare,
valutare şi de plăţi;
r)îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.

Art. 20: Categorii de ordonatori de credite

(1)Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori
terţiari.
(2)Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice
autonome.
(3)Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor
principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.
(4)Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor
persoane împuternicite în acest scop, cu excepţia conducătorului compartimentului financiar-contabil.
Prin actul de delegare, ordonatorii de credite vor preciza competenţele delegate şi condiţiile delegării
acestora.
(5)În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau
persoanele desemnate prin aceste legi.

Art. 21: Rolul ordonatorilor de credite

(1)Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate
pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror
conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora,
potrivit legii.
(2)Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituţiilor publice din subordine sau coordonare,
ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de
 la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.
(3)Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament şi bugetare aprobate, potrivit
alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror
conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(4)Ordonatorii terţiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate şi
utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe
care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile
legale.
(5)Pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza,
potrivit alin. (1), creditele de angajament şi creditele bugetare după reţinerea a 10% din prevederile
aprobate acestora.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) următoarele:
a)cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor
subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare;
b)cheltuielile acordate în bani, de natura asistenţei sociale şi asigurărilor sociale, precum şi a
contribuţiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit
dispoziţiilor legale în vigoare;
c)cheltuielile cu datoria publică;
d)cheltuielile care decurg din obligaţii internaţionale;
e)sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care vor fi repartizate integral.
(7)Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de
către Guvern a raportului semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi a opiniei Consiliului
Fiscal cu privire la acesta.
(8)Ordonatorii de credite prevăzuţi la alin. (1) şi (3) au obligaţia de a fundamenta, justifica şi utiliza, în
condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate, creditele bugetare repartizate
din bugetele lor instituţiilor subordonate şi altor beneficiari ai acestor fonduri.

Art. 22: Responsabilităţile ordonatorilor de credite

(1)Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament şi de a
utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
a)angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor
 bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21;
b)realizarea veniturilor;
c)angajarea şi utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament şi creditelor bugetare pe baza
bunei gestiuni financiare;
d)integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e)organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra
situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei bugetare;
f)organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări
de investiţii publice;
g)organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
h)organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Art. 23: Controlul financiar preventiv şi auditul intern

Controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor operaţiunilor care afectează
fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Art. 24: Controlul financiar preventiv propriu

(1)Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de
credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/
persoana responsabilă cu efectuarea plăţii.
(2)Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar
preventiv propriu şi a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispoziţiilor legale.

Art. 25: Controlul financiar preventiv delegat

Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţiei în
domeniu.

CAPITOLUL III:Procesul bugetar

SECŢIUNEA 1:Proceduri privind elaborarea bugetelor

Art. 26
Legile bugetare cuprind:
a)la venituri, estimările anului bugetar;
b)la cheltuieli, creditele de angajament şi creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în
legi specifice, în structură funcţională şi economică a acestora;
*) Aplicarea prevederilor art. 26 lit. b) referitoare la creditele de angajament se suspendă până la data
de 1 ianuarie 2018.
c)deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d)reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Art. 27: Anexele legilor bugetare

Anexele legilor bugetare cuprind:
a)sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a);
b)bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea;
c)sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de repartizare a acestora;
d)alte anexe specifice.

Art. 28: Elaborarea bugetelor

Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor
Publice, pe baza:
a)prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează
proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;
b)politicilor fiscale şi bugetare;
b 1 )legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzute la art. 18 din Legea nr.
69/2010;

c)prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale altor acorduri
internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
d)politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate
de ordonatorii principali de credite;
e)propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
f)programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor acţiuni sau
ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă;
programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie să precizeze:
acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori,
măsurate prin indicatori precişi, a căror alegere este justificată;
g)propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de transferuri
consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
h)posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.
Art. 281 : Plăţi restante
Ordonatorii de credite au obligaţia ca în execuţia bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure
achitarea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior, precum şi a plăţilor restante rezultate în
cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor
bugetare aprobate, numai după stingerea plăţilor restante înregistrate la finele anului anterior,
respectiv a arieratelor din execuţia anului curent, cu excepţia angajamentelor noi pentru proiecte/
programe finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Art. 282 : Gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituţiilor publice
În situaţia în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituţiilor publice
prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) în ultimii 2 ani anteriori anului curent este mai mic de 97% pe
fiecare an, aceste instituţii fundamentează veniturile proprii pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent.

Art. 283 : Obligaţiile de plată înregistrate la nivelul unui an

Obligaţiile de plată înregistrate la nivelul unui an trebuie să fie cel mult agale cu creditele bugetare
aprobate, cu excepţia serviciilor privind furnizarea de utilităţi şi a drepturilor salariale la care
obligaţiile înregistrate pot depăşi creditul bugetar, cu diferenţa dintre cheltuielile lunii decembrie a
anului curent şi cheltuielile lunii decembrie a anului precedent, precum şi a altor cauze independente
de voinţa ordonatorilor de credite.

Art. 284 : Consecinţe ale neachitării arieratelor

(1)În situaţia în care instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale
de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii
pentru care solicită efectuarea de plăţi, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să nu
opereze plăţi din conturile acestora, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a
contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de
capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice.
(2)Măsura încetează la data la care instituţiile publice prevăzute la alin. (1) nu mai înregistrează arierate
în contabilitate.

Art. 285 : Programe bugetare

(1)Programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
(2)În scopul întăririi calităţii politicilor publice, Guvernul va aproba, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanţelor Publice, metodologia de elaborare şi execuţie a programelor
 bugetare, prin care va preciza forma de prezentare a programelor bugetare, conţinutul acestora şi
modalitatea de elaborare a indicatorilor de rezultat şi/sau eficienţă, precum şi modul de monitorizare a
execuţiei programelor bugetare.
*) Aplicarea prevederilor art. 285 referitoare la creditele de angajament se suspendă până la data de 1
ianuarie 2018.

Art. 29: Structura bugetelor

(1)Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare.
(2)Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole,
titluri, articole, precum şi alineate, după caz.
(3)Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.
(4)Numărul maxim de posturi finanţat şi fondul aferent salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la
bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul maxim de posturi aprobat prin legea bugetară
anuală nu poate fi depăşit.
(5)Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament
şi duratele de realizare a investiţiilor.
(6)[textul din Art. 29, alin. (6) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I,
punctul 42. din Legea 270/2013]
(7)Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite şi
se aerobă o dată cu acestea.

Art. 30: Fonduri la dispoziţia Guvernului

(1)În bugetul de stat se includ Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de
intervenţie la dispoziţia Guvernului.
(2)Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de
credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea
unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.
(2 1 )Prin actele normative prevăzute la alin. (2), Guvernul poate aproba introducerea în bugetele
ordonatorilor principali de credite a acelor subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare necesare reflectării
destinaţiei sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, dacă acestea nu
existau anterior actelor normative în cauză în bugetul aprobat ordonatorului principal de credite.
(3)Alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru bugetele locale, se
face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la
bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, după
 caz.
(4)Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai
bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor
acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice
sinistrate.
(5)În cursul exerciţiului bugetar Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului poate fi majorat de
Guvern din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în funcţie de necesităţile privind
asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale.

SECŢIUNEA 11 :Cadrul bugetar

Art. 301 : Cadrul bugetar al României

Cadrul bugetar al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene respectă cerinţele cadrului
bugetar al Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii bugetare la nivelul Uniunii şi asigurării
obligaţiei prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi alte tratate privind Uniunea
Europeană, ratificate de România, pentru a evita deficitele publice excesive.

Art. 302 : Planificarea bugetară

(1)Planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanţelor Publice se bazează pe previziuni
macroeconomice şi bugetare.
(2)Previziunile macroeconomice şi bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei
Europene şi, după caz, cu cele ale altor organisme independente internaţionale.
(3)Diferenţele semnificative faţă de previziunile Comisiei Europene sunt descrise şi motivate, în special
dacă nivelul sau creşterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de
valorile menţionate în previziunile Comisiei Europene.

Art. 303 : Publicarea previziunilor macroeconomice şi bugetare

Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia Naţională de Prognoză publică pe site, conform
competenţelor lor legale, previziunile macroeconomice şi bugetare oficiale elaborate pentru
planificarea bugetară.

Art. 304 : Evaluarea previziunilor macroeconomice şi bugetare

(1)Previziunile macroeconomice şi bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor
evaluări periodice, imparţiale şi cuprinzătoare, bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări
ulterioare de către Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop.
(2)Consiliul Fiscal/Organele abilitate în acest scop publică rezultatele evaluărilor pe site-ul propriu al
instituţiei.
(3)Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare, în mod adecvat, în viitoarele previziuni
macroeconomice şi bugetare.

Art. 305 : Cadrul bugetar pe termen mediu

(1)Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru elaborarea proiectului de buget anual.
(2)Ministerul Finanţelor Publice motivează, în anexă separată la raportul la legea bugetară anuală, orice
abatere a previziunilor şi priorităţilor privind veniturile şi cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar
pe termen mediu prevăzut la alin. (1).
(3)În caz de schimbare a Guvernului, noul Guvern, în cadrul mandatului său, poate actualiza cadrul
bugetar pe termen mediu, pentru a ilustra noile sale priorităţi, şi va evidenţia diferenţele faţă de cadrul
bugetar pe termen mediu anterior.

SECŢIUNEA 2:Calendarul bugetar

Art. 31: Elaborarea prognozelor indicatorilor macroeconomici

Prognozele indicatorilor macroeconomici şi sociali, în conformitate cu prevederile art. 28 lit. a), se
elaborează de către Comisia Naţională de Prognoză, până la data de 1 iunie a anului curent. Aceste
prognoze vor fi actualizate, după caz, pe parcursul desfăşurării procesului bugetar şi vor fi publicate
pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză.

Art. 32: Limitele de cheltuieli

Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 31 iulie a fiecărui an, limitele de
cheltuieli pentru anul bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe
ordonatorii principali de credite.

Art. 33: Scrisoarea-cadru

(1)Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1 august a
fiecărui an, o scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi
întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli
aprobate de Guvern.
(2)Limitele de cheltuieli aprobate şi stabilite pe ordonatori principali de credite potrivit alin. (1) pot fi
redimensionate de către Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei
Naţionale de Prognoză sau în cazul modificării ulterioare a legislaţiei din domeniu, în funcţie de
specificul ordonatorului principal de credite, cu informarea Guvernului.
Art. 34: Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite
(1)Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, să depună
la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul
bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli şi estimările pentru următorii 3 ani, comunicate
potrivit art. 33, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.
(2)Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează
Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.
(3)Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile de transferuri
consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
(4)În situaţia în care ordonatorii principali de credite nu îşi aliniază propunerea de buget la strategia
fiscal-bugetară şi metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanţelor
Publice va proceda în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 69/2010.
(5)Proiectele de buget şi anexele la acesta, refăcute, se depun la Ministerul Finanţelor Publice, până la
data de 15 septembrie a fiecărui an.

Art. 35: Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget

(1)Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a
bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la
Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
(2)Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul
bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani. Acest
raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate
proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice.
(3)Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului,
precum şi alte informaţii relevante în domeniu.
1
(3 )Ministerul Finanţelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză,
definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite şi al bugetului propriu şi
proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depune la Guvern, până la data de 1 noiembrie a fiecărui
an.
(4)După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (3 1 ),
acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui
an.
Art. 351 : Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament în anii în care se organizează
alegeri generale parlamentare în ultimele 3 luni ale anului
În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului,
calendarul este următorul:
a)Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a
bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le
depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituţia
României, republicată;
b)după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1),
acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data
de 31 decembrie a anului în curs.

Art. 36: Aprobarea bugetului de către Parlament

(1)Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum
şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de
angajament pentru acţiuni anuale şi multianuale.
(2)Creditele bugetare şi creditele de angajament estimate pentru următorii 3 ani sunt prezentate
Parlamentului şi publicate în Monitorul Oficial al României, având valoare orientativă.
(3)Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de finanţare pe termen mediu
şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi.
*) Aplicarea prevederilor art. 36 referitoare la creditele de angajament se suspendă până la data de 1
ianuarie 2018.

Art. 37: Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament

(1)Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar,
Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli
neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor
deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele
propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
(2)Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a
anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din
prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

SECŢIUNEA 3:Prevederi referitoare la investiţii publice

Art. 38
(1)Cheltuielile de investiţii finanţate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza
programelor de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de
credite.
(2)În programele de investiţii publice, ordonatorii principali de credite vor include obiectivele/proiectele
de investiţii stabilite pe baza criteriilor de evaluare şi selecţie a acestora.

Art. 381 : Structura programelor de investiţii publice

(1) În programele de investiţii, cheltuielile de investiţii se prezintă grupate pe următoarele poziţii:
A. obiective/proiecte de investiţii în continuare;
B. obiective/proiecte de investiţii noi;
C. alte cheltuieli de investiţii.
(2) Poziţia C «Alte cheltuieli de investiţii» se detaliază pe următoarele categorii de investiţii:
a)achiziţii de imobile, inclusiv terenuri;
b)dotări independente;
c)cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a altor studii aferente
obiectivelor de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi
acordurilor prevăzute de lege;
d)cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică, pentru probe tehnologice şi teste şi predare la
beneficiar şi de execuţie privind consolidările şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea
efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale - cutremure, inundaţii, alunecări,
prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea
avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege;
e)lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări seismologice, consultanţă şi alte
cheltuieli de investiţii ce nu se regăsesc la celelalte categorii de investiţii;
f)cheltuieli de expertiză, proiectare, asistenţă tehnică, pentru probe tehnologice şi teste şi predare la
beneficiar şi de execuţie privind reparaţiile capitale, precum şi alte categorii de lucrări de intervenţii,
cu excepţia celor incluse la lit. d), astfel cum sunt definite de legislaţia în vigoare, inclusiv cheltuielile
necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege.
(3)Cheltuielile de investiţii cuprinse la alin. (2) se detaliază prin liste separate de către ordonatorul
principal de credite.
(4)Obiectivele/Proiectele de investiţii în continuare şi obiectivele/proiectele de investiţii noi cuprinse în
programele de investiţii ale instituţiilor publice din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională a căror detaliere conţine informaţii clasificate potrivit legii se prevăd în poziţii
 globale, care se detaliază prin liste separate de către ordonatorul principal de credite.

Art. 39: Informaţii privind programele de investiţii publice

(1)Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice pe surse de
finanţare, pe capitole de cheltuieli şi, detaliat, pe clasificaţia economică.
(2)Ordonatorii principali de credite vor transmite, pentru fiecare obiectiv/proiect de investiţii inclus în
programul de investiţii, informaţii financiare şi nefinanciare, conform formularelor aferente
programelor de investiţii publice, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

Art. 40:
[textul din Art. 40 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I, punctul 56. din
Legea 270/2013]

Art. 41: Rolul metodologic şi competenţele Ministerului Finanţelor Publice

(1)Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit sa stabilească conţinutul, forma şi informaţiile
referitoare la programele de investiţii necesare în procesul de elaborare a bugetului.
(2)Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice criteriile de evaluare şi selecţie a
obiectivelor de investiţii publice.
(3)Ministerul Finanţelor Publice, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, va analiza programul de investiţii
din punct de vedere al încadrării în limitele de cheltuieli stabilite, al respectării criteriilor de selecţie şi
prioritizare şi a eşalonării creditelor bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor.
(4)Ministerul Finanţelor Publice coordonează monitorizarea întregului program de investiţii, scop în care
va solicita ordonatorilor principali de credite toate informaţiile necesare.

Art. 42: Aprobarea proiectelor de investiţii publice

(1) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi,
documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii
incluse la poziţia C «Alte cheltuieli de investiţii» care se finanţează, potrivit legii, din fonduri
publice, se aprobă de către:
a)Guvernul, pentru valori mai mari de 40 de milioane lei;
b)ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 7 milioane lei şi 40 de milioane lei;
c)ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 7 milioane lei, cu avizul prealabil al ordonatorului
principal de credite.
(2)Reaprobarea documentaţiei tehnico-economice a unui obiectiv/proiect de investiţii, a documentaţiei de
 avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv a notelor de fundamentare privind necesitatea şi
oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C «Alte
cheltuieli de investiţii» se face potrivit prevederilor alin. (1).
(3)Aprobarea sistării execuţiei unui obiectiv/proiect de investiţii sau a lucrărilor de intervenţii, precum şi
a unor obiecte sau capacităţi din cadrul acestora se face de către autoritatea care a aprobat/reaprobat
documentaţia tehnico-economică.
(4)Limitele valorice privind competenţele de aprobare prevăzute la alin. (1) se pot modifica prin hotărâre
a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.

Art. 43: Condiţii pentru includerea proiectelor de investiţii în proiectul de buget

(1)Obiectivele/Proiectele de investiţii şi celelalte categorii de investiţii se cuprind în programele de
investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentaţiile tehnico-economice,
documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente categoriilor de investiţii incluse la poziţia
C «Alte cheltuieli de investiţii» au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.
(2)Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă valoarea actualizată a
fiecărui obiectiv/proiect de investiţii şi a lucrărilor de intervenţii, în funcţie de evoluţia indicilor de
preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar preventiv potrivit prevederilor art. 23 şi
25.
(3)Prin excepţie de ta prevederile alin. (1), pentru lucrările de intervenţie efectuate pentru înlăturarea
efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale, cuprinse la art. 381 alin. (2) lit. d), până
la aprobarea documentaţiei de avizare, potrivit legii, se aprobă deschiderea finanţării şi începerea
execuţiei lucrărilor pe bază de liste de lucrări estimate cantitativ şi valoric.
(4)Pentru lucrările executate prevăzute la alin. (3), decontarea se va face pe baza situaţiilor de lucrări
însuşite de beneficiar.
(5)În termen de 6 luni de la deschiderea finanţării şi începerea execuţiei lucrărilor prevăzute la alin. (3),
ordonatorul de credite are obligaţia elaborării documentaţiei tehnico-economice şi aprobării acesteia
potrivit competenţelor prevăzute la art. 42 alin. (1).
(6) Ordonatorilor principali de credite li se interzice efectuarea de cheltuieli pentru achiziţionarea
şi/sau elaborarea studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, în
oricare dintre următoarele situaţii:
a)dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite şi înregistrate în contabilitate studii având acelaşi
obiect; în această situaţie se procedează la actualizarea studiilor existente;
b)dacă obiectivul de investiţii publice nu va putea fi inclus în programul de investiţii publice în anul
 bugetar următor, în condiţiile prevăzute la alin. (9).
(7)În cazuri temeinic justificate, achiziţiile prevăzute la alin. (6) se pot realiza cu aprobarea Guvernului.
(8)Sunt exceptate de la prevederile alin. (6) şi (7) studiile întocmite în vederea accesării de fonduri
externe nerambursabile, precum şi cele finanţate din fonduri externe rambursabile.
(9)În programul de investiţii publice vor fi introduse doar acele obiective/proiecte sau categorii de
investiţii noi a căror finanţare poate fi asigurată integral, conform documentaţiilor tehnico-economice
aprobate, în limitele de cheltuieli stabilite potrivit cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi/sau
strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii nr. 69/2010, cu excepţia obiectivelor/proiectelor sau
categoriilor de investiţii a căror finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, precum şi
din fonduri externe rambursabile.

Art. 431 : Obligaţia ordonatorilor de credite de a notifica prestatorilor, executanţilor şi furnizorilor

sumele cuprinse în programele de investiţii publice la credite bugetare
(1)Ordonatorii de credite au obligaţia de a notifica prestatorilor, executanţilor şi furnizorilor sumele
cuprinse în programele de investiţii publice la credite bugetare, în termen de 30 de zile calendaristice
de la aprobarea legilor bugetare anuale/rectificărilor bugetare anuale.
(2)În funcţie de creditele bugetare aprobate anual, ordonatorii de credite au obligaţia de a întocmi şi de a
actualiza, împreună cu prestatorii, executanţii şi furnizorii, graficele de execuţie/livrare, atât fizice, cât
şi valorice, anexe la contract Ordonatorii de credite au obligaţia de a recepţiona servicii, lucrări şi
produse, în limita creditelor bugetare anuale şi trimestriale aprobate cu această destinaţie, în măsura în
care au fost executate/livrate servicii, lucrări sau produse, în conformitate cu prevederile contractuale.

Art. 44: Monitorizarea de către ordonatorii principali de credite a proiectelor de investiţii

(1)Pe parcursul execuţiei bugetare, ordonatorii principali de credite vor urmări derularea procesului
investiţional, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, şi vor întocmi rapoarte lunare de
monitorizare, pe care le vor transmite centralizat, în format electronic, la Ministerul Finanţelor
Publice, până cel târziu în a zecea zi lucrătoare inclusiv a lunii curente pentru luna anterioară, detaliate
în structura aprobată potrivit programelor de investiţii publice, anexe la bugetele acestora.
(2)În cazul în care, pe parcursul derulării procesului investiţional, apar probleme în implementarea unui
obiectiv/proiect de investiţii sau a unei categorii de investiţii, ordonatorul principal de credite va
consemna, în raportul de monitorizare, cauza şi măsurile ce se impun pentru remedierea acestui lucru.
(3)Pe parcursul întregului an, în situaţia în care implementarea unui obiectiv/proiect de investiţii sau a
unei categorii de investiţii nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de
credite pot solicita Ministerului Finanţelor Publice virarea creditelor bugetare şi/sau a creditelor de
 angajament neutilizate, între obiectivele/proiectele şi categoriile de investiţii înscrise în programul de
investiţii anexă la buget, în condiţiile respectării prevederilor alin. (4).
(4)Se interzice ordonatorilor principali de credite să efectueze şi să aprobe virări de credite bugetare şi/
sau ale creditelor de angajament neutilizate de la obiectivele/proiectele de investiţii în continuare,
respectiv de la obiectivele/proiectele de investiţii noi, la poziţia «Alte cheltuieli de investiţii», cuprinse
în programele de investiţii publice, anexe la bugetele acestora, cu excepţia proiectelor finanţate din
fonduri externe nerambursabile şi/sau din fonduri externe rambursabile.
(5)Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, pe tot parcursul anului, la propunerea ordonatorilor
principali de credite, să introducă modificări în fişele obiectivelor/proiectelor/ categoriilor de
investiţii, în urma modificării/actualizării indicatorilor tehnico-economici sau a derulării procesului
investiţional, cu încadrarea în nivelul total al fondurilor aprobate anual.
(6)Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor/proiectelor de investiţii şi
categoriilor de investiţii incluse în programele de investiţii publice.

Art. 45: Acordurile internaţionale legate de investiţiile publice

Toate angajamentele legale, din care rezultă o cheltuială pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli
asimilate investiţiilor, cofinanţate de o instituţie internaţională, se vor efectua în conformitate cu prevederile
acordului de finanţare.

Art. 46:
[textul din Art. 46 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I, punctul 61. din
Legea 270/2013]

Art. 461 : Dispoziţii referitoare la proiecte cu finanţare din fonduri externe postaderare/ale altor
donatori şi la fonduri rambursabile
(1)Prevederile prezentei legi se aplică şi fondurilor externe postaderare/ale altor donatori, precum şi
fondurilor rambursabile, cu excepţia art. 47 alin. (8)-(10).
(2)Prin legile bugetare anuale se pot stabili dispoziţii derogatorii de la prezenta lege referitoare la
programarea bugetară, execuţia şi/sau controlul proiectelor finanţate din fonduri externe postaderare/
alţi donatori, precum şi al celor finanţate din fonduri rambursabile.

SECŢIUNEA 4:Execuţia bugetară

Art. 47
(1)Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare pentru cheltuielile fiecărui
exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi economică a acestora.
(2)Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.
(3)Alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite şi, în cadrul
acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi utilizate la alte articole de cheltuieli.
(4)Alocaţiile pentru cheltuielile de investiţii aprobate pe ordonator principal de credite nu pot fi virate şi
utilizate pentru alte naturi de cheltuieli.
(5)Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întreprindă toate măsurile necesare pentru încadrarea
în alocaţiile de cheltuieli de personal şi în numărul maxim de posturi aprobate prin legile bugetare
anuale.
(6)Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate şi utilizate pentru
finanţarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol
nu pot fi utilizate pentru finanţarea altui capitol.
(7)În condiţiile prezentei legi, pentru creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în bugetul
asigurărilor sociale de stat, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să efectueze, pe parcursul
întregului an, redistribuiri de credite de angajament şi credite bugetare între ordonatorii principali de
credite ai acestui buget, la propunerea acestora, cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor aprobate.
(8)Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, care nu contravin
dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în competenţa fiecărui ordonator
principal de credite, pentru bugetul propriu şi bugetele instituţiilor subordonate, şi se pot efectua în
limita a 20% cumulat la nivelul unui an din prevederile capitolului bugetar, aprobate prin legea
bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite, cu cei puţin o lună înainte de angajarea
cheltuielilor.
(9)Pe baza justificărilor corespunzătoare, virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al
clasificaţiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în limita de 20% din prevederile
capitolului bugetar, aprobate prin legea bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite,
şi, respectiv, de 10% din prevederile programului, cumulat la nivelul unui an, care urmează a se
suplimenta, cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor
Publice.
(10)Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (9), se pot efectua începând cu trimestrul al
III-lea al anului bugetar. Aceste virări se efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol,
legilor bugetare sau legilor de rectificare. Virările de credite bugetare pot influenţa creditele bugetare
aprobate în bugetele ordonatorilor principali de credite pe trimestrele încheiate, numai în situaţia în
care creditele bugetare aprobate cumulat de la începutul anului sunt mai mari decât creditele bugetare
deschise din bugetul ordonatorului principal de credite pentru aceeaşi perioadă şi decât plăţile
efectuate în limita acestora.
(11)Sunt interzise virările de credite bugetare de la titlurile de cheltuieli din cadrul capitolului bugetar care
au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
(12)Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi necesităţi privind
execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare de la care se
disponibilizează şi, respectiv, a capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare la care se
suplimentează prevederile bugetare.
(13)Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile de
la închiderea lunii, situaţia virărilor de credite bugetare aprobate conform alin. (8), potrivit
instrucţiunilor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
(14)Virările de credite bugetare aprobate pentru asigurarea plăţii ratelor de capital, dobânzilor,
comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice guvernamentale se pot efectua pe parcursul
întregului an bugetar.
(15)Ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite bugetare între titlurile şi articolele de
cheltuieli din cadrul aceluiaşi capitol sau de la alte capitole, în cursul întregului an, pentru asigurarea
plăţii la scadenţă a contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
(16)În cursul anului, în funcţie de situaţiile specifice apărute, ordonatorul principal de credite poate
introduce, în cadrul titlurilor de cheltuieli, articole şi alineate noi, altele decât cele prevăzute în legea
bugetară anuală, cu sume care se asigură prin virări de credite şi/sau fonduri alocate din Fondul de
rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

Art. 471 : Virări de credite de angajament

(1)În condiţiile prezentei legi, sunt permise virări de credite de angajament numai pentru creditele pentru
care nu au fost încheiate angajamente legale.
(2)Virările de credite de angajament se realizează concomitent cu virările de credite bugetare, dacă nu
contravin prevederilor alin. (1) şi legilor bugetare. Prevederile art. 47 se aplică în mod corespunzător
şi virărilor de credite de angajament.

Art. 48: Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

(1)Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor
externe nerambursabile şi bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în
funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare a
surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.
(2)Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în bugetele prevăzute la alin. (1)
 se aprobă de către:
a)Ministerul Finanţelor Publice: pe capitole de cheltuieli şi în cadrul acestora, pe titluri, la propunerea
ordonatorilor principali de credite; pe capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi în cadrul
acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor
speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat şi pentru transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea
ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor
publice ale Ministerului Finanţelor Publice;
b)ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, pentru
bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor
terţiari de credite, după caz;
c)ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele ordonatorilor terţiari de
credite bugetare.

Art. 49: Deschiderea de credite bugetare

(1)Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele
fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după
deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor
deschise pe seama acestora.
1
(1 )Creditele bugetare aprobate prin bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii, bugetul
Trezoreriei Statului, precum şi bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri
proprii vor fi utilizate în condiţiile prezentului articol, potrivit procedurilor şi calendarului aprobat
prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2)Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate
pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz, în
raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale
care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de încasare a
veniturilor bugetare şi de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.
(3)Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în
bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice prin direcţiile generale ale finanţelor
publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile
execuţiei bugetare, cu respectarea destinaţiei.
(4) în vederea menţinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, până la finele lunii în
curs pentru luna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de estimarea încasării
veniturilor bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează
 credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.
*) Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului
de stat pe anul 2019, ministrul finanţelor publice poate aproba lunar, până la finele lunii în curs pentru
luna următoare, limite lunare de credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi
integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deschid şi repartizează
credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. În vederea menţinerii
echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de
stat pe anul 2019, ministrul finanţelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de
angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, în cadrul
cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu şi
pentru instituţiile publice subordonate. Se autorizează ministrul finanţelor publice să aprobe
modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite potrivit alin. (1) şi (2) în cazuri
deosebite şi pe baza fundamentărilor justificate, precum şi ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a
fondurilor la dispoziţia Guvernului.
(5)Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din
conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei de 25 a fiecărei luni.

Art. 50: Transferurile între ordonatorii principali de credite

În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor legale, au loc treceri de unităţi,
acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul sau în cadrul aceluiaşi ordonator
principal de credite, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările
corespunzătoare în bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, inclusiv în execuţia bugetară,
fără afectarea echilibrului bugetar şi a Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Art. 51: Fondurile externe nerambursabile

(1)Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional şi se derulează
conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(2)Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un cont distinct şi vor fi cheltuite numai în
limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care au fost acordate.

Art. 52: Execuţia bugetară

(1)În procesul execuţiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajare, lichidare,
ordonanţare, plată.
(2)Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de
ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de conducător al compartimentului
financiar-contabil.
(3)Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa
ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituţiei publice.
(4)Plata cheltuielilor se efectuează de conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana
responsabilă cu efectuarea plăţii în baza ordonanţării acestora, în limita creditelor bugetare aprobate şi
a fondurilor disponibile cu această destinaţie.
(5)Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite la ordonatorul de credite de ordonanţarea la plată, la care
se anexează documentele privind recepţia cantitativă şi calitativă a bunurilor/serviciilor/lucrărilor,
după caz, în conformitate cu prevederile din angajamentele legale încheiate, care certifică sumele de
plată.
(6)Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative,
întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după ce acestea au fost lichidate şi
ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25, după caz.
(7)Plata cheltuielilor la instituţiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de
personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite şi de persoana
împuternicită cu atribuţii financiar-contabile,
(8)Guvernul poate stabili, prin hotărâre, acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua
plăţi în avans de până la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile, precum şi limitele care se
vor folosi în acest scop.
(9)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), pentru proiectele de cercetare ştiinţifică obţinute prin
competiţii naţionale se pot efectua plăţi în avans de maximum 90%, din fonduri publice, la începutul
fiecărei etape de cercetare.
1
(9 )Prin excepţie de la prevederile alin. (8), pentru finanţarea activităţilor specifice de producere şi
difuzare a emisiunilor radiofonice şi de televiziune în străinătate, în limba română, precum şi pentru
amenajarea spaţiilor de producţie şi emisie ale posturilor de radio şi televiziune din străinătate
controlate de Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv de Societatea Română de Televiziune,
se pot efectua plăţi în avans de până la 100% din fonduri publice. Prin hotărâre a Guvernului se
stabilesc categoriile de cheltuieli pentru care se efectuează plăţi în avans, procedurile, precum şi
limitele care se folosesc în acest scop.
2
(9 )Prin excepţie de la prevederile alin. (8), Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română
de Televiziune pot efectua plăţi în avans, de până la 100% din fonduri publice, conform contractelor
 încheiate, pentru finanţarea activităţilor specifice privind achiziţia drepturilor de difuzare a
evenimentelor, acţiunilor şi concursurilor sportive sau artistice internaţionale, precum şi plata
cotizaţiilor la Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune. Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc
categoriile de cheltuieli pentru care se efectuează plăţi în avans.
(10)Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (8) şi (9) şi nejustificate prin bunuri livrate,
lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în condiţiile prevederilor contractuale, vor
fi recuperate de către instituţia publică ce a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au
fost avansate. În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-
au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea de dobânzi şi
penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare,
calculate pentru perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.
1
(10 )
Sumele reprezentând plăţi în avans pentru implementarea proiectelor şi acţiunilor finanţate din fonduri
europene 2014-2020 pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la
termenul stabilit pentru plata finală conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor
prevederi specifice din contracte/decizii/ordine de finanţare şi, după caz, memorandumuri/acorduri de
împrumut. Dispoziţiile alin. (10) se aplică în mod corespunzător.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10):
a)partea aferentă cheltuielilor eligibile din sumele reprezentând plăţi în avans pentru implementarea
asistenţei financiare nerambursabile postaderare, altele decât cele prevăzute la lit. b), poate fi
justificată prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la termenul stabilit conform
contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor prevederi specifice din memorandumuri/acorduri/
contracte/decizii/ordine de finanţare;
b)sumele reprezentând plăţi în avans pentru implementarea proiectelor şi acţiunilor finanţate în cadrul
Programului operaţional sectorial Transport şi a unor proiecte şi acţiuni finanţate în cadrul
Programului operaţional sectorial Mediu pot fi justificate prin bunuri livrate, lucrări executate şi
servicii prestate până la termenul stabilit conform contractelor încheiate, cu respectarea eventualelor
prevederi specifice din contracte/decizii/ordine de finanţare şi, după caz, memorandumuri/acorduri de
împrumut;
c)proiectele şi acţiunile finanţate în cadrul Programului operaţional sectorial Mediu pentru care se aplică
prevederile lit. b), precum şi condiţiile de aplicare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(12)În cazurile prevăzute la alin. (11), sumele reprezentând plăţi în avans şi nejustificate prin bunuri
livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la termenul stabilit în condiţiile prevederilor
contractuale vor fi recuperate de către instituţiile publice care au acordat avansurile şi se vor restitui
bugetului din care au fost avansate, cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de
 întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data
acordării avansului şi data recuperării sumelor restante.

Art. 53: Plata salariilor în sistemul bugetar

(1)Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună, în perioada 5-15 a fiecărei luni, pentru luna
precedentă.
(2)Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice din subordine,
se face prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3)[textul din Art. 53, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 21-oct-2013 de Art. I,
punctul 67. din Legea 270/2013]

Art. 54: Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

(1)Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar necesitatea menţinerii unor credite
bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau
amânate, şi de a propune Ministerului Finanţelor Publice anularea creditelor respective.
(2)Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor
principali de credite, prevăzute la alin. (1), este 10 decembrie.
(3)Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finanţaţi din bugetul de stat în
condiţiile alin. (1), se majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în
bugetul de stat.

Art. 55: Monitorizarea periodică exercitată de Ministerul Finanţelor Publice

Ministerul Finanţelor Publice solicită ordonatorilor principali de credite, atât în cursul anului, cât şi cu
ocazia încheierii execuţiei bugetare, rapoarte de audit intern prevăzute în actele normative în vigoare,
precum şi alte rapoarte periodice privind utilizarea fondurilor publice, care se publică pe site-ul
ordonatorilor principali de credite.

Art. 56: Contul general anual de execuţie

(1)Pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a conturilor privind
execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor
speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au această sarcină, şi în urma verificării şi
analizării acestora, Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de execuţie a
bugetului de stat şi, respectiv, contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca
anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali
de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezintă Guvernului.
(2)Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la situaţiile financiare
anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele
preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi costurile asociate.
(3) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
precum şi conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale se întocmesc în structura
bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor ordonatorilor
principali de credite, inclusiv anexele acestora.
*) Potrivit prevederilor art. 56 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, Ordonanţei
Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 108/2004, întocmirea şi raportarea conturilor anuale de execuţie a bugetului de stat,
bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale se fac pe
structura bugetelor aprobate în baza prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004 nr.
519/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale hotărârilor consiliilor locale şi judeţene din
anul 2004, cu respectarea precizărilor din subsolul formularelor privind "raportarea anuală".
(4)Guvernul analizează şi prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual de execuţie a
bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie, până la
data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie.
(5)Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte
conturi anuale de execuţie se aprobă prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.

Art. 57: Structura conturilor anuale de execuţie a bugetului

Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor
speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a)la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive; încasări realizate;
b)la cheltuieli: credite de angajament iniţiale; credite de angajament definitive; credite bugetare
iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi efectuate.

*) Aplicarea prevederilor art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament se suspendă până la data
de 1 ianuarie 2018.

Art. 58: Contul general de execuţie a datoriei publice

(1)Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al datoriei publice a statului. Contul
general al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de execuţie a bugetului de
stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2)Contul general al datoriei publice a statului cuprinde Contul general al datoriei publice
guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale.

Art. 59: Excedentul/deficitul bugetar

(1)Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetelor
fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate până la
încheierea exerciţiului bugetar.
(2)Cu excedentele definitive rezultate după încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte surse prevăzute de
lege se diminuează deficitele din anii precedenţi şi, după caz, datoria publică guvernamentală.
(3)Deficitul bugetului de stat se finanţează temporar din disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului şi definitiv prin împrumuturi de stat.

Art. 60: Execuţia de casă bugetară

(1) Execuţia de casă a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează prin trezoreria statului
pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice, care asigură:
a)încasarea veniturilor bugetare;
b)efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor
bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;
c)efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă rezultată din
împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la
scadenţă şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;
d)efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.
(2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni:
a)păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în lei a
acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi
utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe bază de hotărâri ale
Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital în sectoarele
publice şi economice, după caz;
b)efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul general al trezoreriei statului
prin Banca Naţională a României;
c)alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.

Art. 61: Principii ale încheierii execuţiei bugetare

(1)Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2)Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor
 bugetare, şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti, după caz, în contul
bugetului pe anul următor.
(3)Creditele de angajament pentru care nu au fost încheiate angajamente legale şi creditele bugetare
neutilizate la sfârşitul anului bugetar sunt anulate de drept.
(4)Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate
cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în
conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor.
(5)Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei legi şi potrivit
acordurilor încheiate cu partenerii externi.
(6)În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii
de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuţia
acestora se regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor
primite.
(7)Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar
respectiv.
(8)Subvenţiile, transferurile şi alte forme de sprijin financiar din partea statului, neutilizate până la
închiderea anului, pentru care a fost instituita obligaţia restituirii prin temeiurile/egale de acordare şi
nerestituite până la data de 31 decembrie, se vor supune calculului accesoriilor aplicabile pentru
veniturile bugetare, pentru perioada cuprinsă între data de 31 decembrie şi data restituirii sumelor la
buget.

CAPITOLUL IV:Finanţele instituţiilor publice

Art. 62
(1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigură astfel:
a)integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
b)din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz;
c)integral, din veniturile proprii.
(2)Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate.

Art. 63: Bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de instituţiile publice

(1)Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri materiale şi fonduri băneşti
primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea
 dispoziţiilor legale.
(2)Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile alin. (1), în situaţia
instituţiilor publice finanţate integral de la buget, se varsă direct la bugetul din care se finanţează
acestea. Cu aceste sume se majorează creditele bugetare ale bugetului respectiv şi se vor utiliza
potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.
(3)Lunar, în termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite vor transmite
Ministerului Finanţelor Publice situaţia privind sumele virate la buget şi utilizate potrivit alin. (2), în
vederea introducerii modificărilor corespunzătoare în volumul şi structura bugetului de stat bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, după caz.
(4) Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin. (1), în situaţia
instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se vor majora
bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia de a prezenta, în
anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind sumele primite şi
utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.
*) Potrivit prevederilor art. 63 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, instituţiile
publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii sau integral din venituri proprii au obligaţia de a
prezenta în anexa la contul de execuţie bugetară de la 31 decembrie 2004 "Situaţia privind sumele
primite şi utilizate ca donaţii/sponsorizări," pe structura modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Normele
metodologice privind modul de încasare şi utilizare a fondurilor băneşti primite sub forma donaţiilor
şi sponsorizărilor de către instituţiile publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1
.661bis/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 11 decembrie 2003.
(5)Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea
acestora.

Art. 64: Finanţarea unor instituţii publice

Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare, se asigură atât din bugetul de stat,
cât şi din bugetele locale, numai în cazurile în care, prin legea bugetară anuală sau prin legi speciale, se
stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.

Art. 65: Veniturile proprii ale instituţiilor publice

(1)Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), se
încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează de către acestea, potrivit dispoziţiilor
legale.
(2)Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), provin din
chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri artistice, publicaţii, prestaţii
 editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi
altele asemenea.

Art. 66: Excedentele bugetelor instituţiilor publice

(1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62
alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu bugetul din care sunt finanţate, în limita
sumelor primite de la acesta, dacă legea nu prevede altfel.
*) Potrivit art. VI din O.U.G. nr. 226/2020, prin derogare de la prevederile art. 66 alin. (1), excedentul
rezultat din execuţia bugetului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român se reportează în anul următor cu
aceeaşi destinaţie.
(2)Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate integral din venituri
proprii, se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.

Art. 67: Regimul de finanţare a unor activităţi sau instituţii publice

Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii pe lângă unele instituţii
publice sau schimbarea sistemului de finanţare a unor instituţii publice, din finanţate potrivit prevederilor
art. 62 alin. (1) lit. a) şi lit. b) în finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c), după
caz, stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare şi funcţionare a acestor activităţi,
categoriile de venituri şi natura cheltuielilor.

Art. 68: Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unor activităţi

(1)Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se întocmesc
o dată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin şi se aprobă o dată cu bugetul acesteia, în condiţiile
art. 16.
(2)Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii se grupează pe baza
clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
(3)În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri
proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
(4)Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate
integral din venituri proprii se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.

Art. 69: Împrumut temporar pentru unele activităţi sau instituţii publice
(1)În cazul în care, la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituţii
publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri
suficiente, în baza documentaţiilor temeinic fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda
 împrumuturi fără dobândă din bugetul propriu, pe bază de convenţie.
(2)Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen de 6 luni de la data
acordării.

Art. 70: Execuţia de casă a bugetelor instituţiilor publice

(1)Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe
lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări
şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi la care au deschise
conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.
(2)Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale.
(3)Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi
unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului, în termen de 10 zile de la aprobare, în condiţiile legii.
(4)În cazul în care instituţiile publice nu transmit unităţilor Trezoreriei Statului bugetul aprobat în
termenul prevăzut la alin. (3), pot efectua plăţi în limita a 1/12 din ultimul buget aprobat, cu excepţia
plăţilor aferente acţiunilor şi obiectivelor de investiţii noi, pentru o perioadă de 45 de zile de la data
expirării termenului de depunere.
(5)Termenul prevăzut la alin. (4) poate fi prelungit la solicitarea fundamentată a instituţiei publice, cu
aprobarea ministrului finanţelor publice.
(6)După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), (4) sau (5), după caz, unităţile Trezoreriei Statului nu
vor mai accepta la decontare documente de plată ale instituţiilor publice.

CAPITOLUL V:Sancţiuni

Art. 71: Infracţiuni şi pedepse

Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Art. 72: Contravenţii şi sancţiuni

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi (3), art. 16 alin. (2), art. 43, art. 47 alin. (13) şi ale art. 63
alin. (2)-(5);
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2), art. 47 alin. (3) şi (8)-(11), art. 52 alin. (2)-(6) şi (10), art.
53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 56 alin. (2), art. 66 alin. (1) şi ale art. 69 alin. (2);
c)nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 15 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 39 alin.
(2), art. 61 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 68 alin. (3), art. 70 alin. (2) şi (3) şi ale art. 77.
(2)Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 5 milioane lei la 10
milioane lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 10 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c),
cu amendă de la 20 milioane lei la 30 milioane lei.
(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul
Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii.

Art. 73: Legislaţia aplicată contravenţiei

Contravenţiilor prevăzute la art. 72 li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia
art. 28 şi 29.

Art. 731 : Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/ plăţi nelegale din fonduri publice
Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele
de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de
întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs
prejudiciul/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele.

CAPITOLUL VI:Dispoziţii finale

Art. 74
(1) Contabilitatea publică va cuprinde:
a)contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor şi plata
cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b)contabilitatea trezoreriei statului;
c)contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care să reflecte
evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial;
d)[textul din Art. 74, alin. (1), litera D. din capitolul VI a fost abrogat la 22-apr-2011 de Art. III, litera
A. din Ordonanta urgenta 37/2011]
(2)Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice procedurile contabile şi sistemul de
raportare privind informaţiile furnizate de contabilitatea publică.

Art. 75: Sume cuvenite statului

Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 751 : Virarea veniturilor cuvenite bugetelor publice care nu au termene stabilite prin actele
normative care le reglementează
Toate veniturile cuvenite bugetelor publice care nu au termene stabilite prin actele normative care le
reglementează se virează la aceste bugete, în termen de 30 de zile de la data încasării acestora.

Art. 76: Regimul veniturilor

Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare, soluţionarea contestaţiilor, controlul
fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislaţiei în
domeniu.

Art. 77: Regimul sumelor rezultate din valorificarea mijloacelor fixe şi a unor bunuri materiale
(1)Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării,
dezmembrării sau dezafectării, în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea
unor bunuri materiale, care aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. a),
constituie venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor fondurilor
speciale, după caz, şi se varsă la acestea.
(2)Sumele obţinute potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii publice se reţin de către acestea în vederea
realizării de investiţii.

Art. 78: Fondurile speciale

(1)Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se constituie şi se administrează în afara
bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările
sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor de şomaj. Aceste bugete se aprobă ca anexă la legea
bugetului de stat şi, respectiv, la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2)Proiectele acestor bugete se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor
ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea bugetelor respective.
(3)Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor bugete se efectuează potrivit legilor de constituire a acestora
şi prevederilor prezentei legi.

Art. 79: Norme metodologice şi instrucţiuni

În aplicarea prevederilor prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să emită norme
metodologice şi instrucţiuni.

Art. 80: Intrarea în vigoare

(1)Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iulie 1996, cu modificările şi
 completările ulterioare, şi Decretul Consiliului de Stat nr. 151/1975 privind autofinanţarea unor
activităţi ale instituţiilor de stat, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 130 din 12 decembrie 1975.
precum şi orice alte dispoziţii contrare.
-****-

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 iunie 2002, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(1) din Constituţia României.

p.PREŞEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 597 din data de 13 august 2002