Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 6
6A
6.1 Producerea, repartizarea şi utilizarea venitului naţional
6.2 Consumul
6B
6.3 Economiile şi investiţiile
6.4 Raportul dintre consum şi investiţii. Multiplicatorul investiţiilor şi acceleratorul
Pagina
166
166
169
184
Macroeconomie
165
Venitul, consumul și investițiile
191
178
182
199
203
205
6A
6.1 Producerea, repartizarea şi utilizarea venitului naţional
Cele trei metode de calcul reflectă stadiile mişcării PNN (venit naţional) în sferele
producţiei (a), repartiţiei (b) şi utilizării finale (c).
Redistribuirea venitului naţional are loc prin mecanisme specifice, în mod deosebit
Macroeconomie
167
Venitul, consumul și investițiile
Venitul naţional (VN), reprezintă suma veniturilor personale la care se adaugă sau
se scad următoarele elemente:
a) se adaugă profiturile obţinute de firme şi cotizaţiile pentru asigurări
sociale;
b) din rezultatul obţinut se scad: transferurile efectuate de întreprinderi şi
de stat, dobânzile încasate şi dividendele.
VN = VP + P + CAS – Tr – D – Dv
VN – venit naţional
VP – venit personal
P – profiturile firmelor
CAS – contribuţii la asigurări sociale
Tr – încasări din transferuri de la întreprinderi şi stat
D – venituri din dobânzi
Dv – dividende
V=C+S
Aplicaţia nr. 1
Macroeconomie
168
Venitul, consumul și investițiile
Aplicaţia nr. 2
6.2 Consumul
O parte din veniturile deţinute de persoanele fizice şi juridice, inclusiv de stat, este
utilizată pentru cumpărarea de bunuri de consum şi achiziţionarea de servicii
personale sau colective. Deci, orice consum se bazează pe un anumit venit care, de
regulă, se concretizează într-o anumită sumă de bani.
Macroeconomie
169
Venitul, consumul și investițiile
Evoluţia costului vieţii se exprimă prin indicele costului vieţii (ICW) sau indicele
general (sintetic) al preţurilor, care evidenţiază modificarea medie a preţurilor
bunurilor materiale şi tarifelor la serviciile utilizate de populaţie, într-o perioadă de
timp.
Dacă indicele costului vieţii este în scădere, înseamnă că are loc a creştere a
nivelului de trai şi invers.
Macroeconomie
170
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
171
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
172
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
173
Venitul, consumul și investițiile
După J.M.Keynes, relaţia dintre venit şi consum se află sub incidenţa legii
psihologice fundamentale, potrivit căreia, de regulă, şi în medie, o dată cu
creşterea sau reducerea venitului, oamenii înclină să-şi mărească sau să-şi
Înclinaţia diminueze consumul, dar într-o proporţie mai redusă.
marginală spre
consum Deci, la o creştere a venitului (V) are loc şi o sporire a consumului (C), dar
creşterea venitului devansând creşterea consumului, adică: V > C.
În condiţii normale, înclinaţia marginală spre consum nu poate lua nici valoarea 0
şi nici valoarea 1, mărimea ei fiind plasată mai aproape de 1 decât de 0. În
perioadele de boom, înclinaţia marginală spre consum se înscrie între 0,6 – 0,7, în
timp ce în perioadele de recesiune este mai mare.
V C S c’ s’
(mil. lei) (mil. lei) (mil. lei)
0 16 -16 - - - -
20 32 -12 1,6 -0,6 0,8 0,2
40 48 -8 1,2 -0,2 0,8 0,2
60 64 -4 1,06 -0,06 0,8 0,2
80 80 0 1 0 0,8 0,2
100 96 4 0,96 0,04 0,8 0,2
120 112 8 0,93 0,07 0,8 0,2
Macroeconomie
174
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
175
Venitul, consumul și investițiile
consum:
a) nivelul şi dinamica salariului;
b) dorinţa de a obţine dobânzi sau alte sporuri de valoare;
c) dorinţa oamenilor de a crea rezerve pentru situaţii neprevăzute;
d) modificarea politicii fiscale;
e) dorinţa de a lăsa avere moştenitorilor.
2) Într-o economie:
- Consumul populaţiei = 750.000 mld. u.m.
- Consumul public = 200.000 mld. u.m.
- Investiţiile = 100.000 mld. u.m.
- Exporturi = 90.000 mld. u.m.
- Importuri = 105.000 mld. u.m.
Nivelul producţiei potenţiale este estimat la 1.000.000 mld. u.m.. Cu cât trebuie să
se modifice nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru a anula diferenţa între
nivelul producţiei potenţiale şi nivelul de echilibru al venitului naţional?
a) să sporească cu 35.00 mld. u.m.;
b) să sporească cu 25.000 mld. u.m.;
c) să scadă cu 25.000 mld. u.m.;
d) să scadă cu 35.000 mld. u.m.;
e) să scadă cu 50.000 mld. u.m..
4) Dacă venitul este nul iar consumul de bază este pozitiv înseamnă că:
a) are loc un proces de economisire;
b) are loc un proces de dezeconomisire;
c) economisirea este negativă;
d) economisirea este nulă;
e) apar economii pozitive.
Macroeconomie
176
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
177
Venitul, consumul și investițiile
Subiecte teoretice:
1. Venitul naţional
Macroeconomie
178
Venitul, consumul și investițiile
Aplicaţia nr.1:
Care este înclinaţia marginală spre consum când:
a) C = 60 + 0,8 Vd
b) C = 80 + 0,75 Vd
c) C = 40 + 0,9 Vd
Aplicaţia nr. 2:
Test grilă:
1) Consumul autonom reprezintă:
a) consumul realizat din venitul personal disponibil;
b) acel consum ce depăşeşte venitul disponibil, ce se acoperă
prin împrumuturi sau economii deja constituite;
c) consumul inferior venitului ce creează economiile pozitive;
d) consumul care este egal cu venitul şi la care economisirea nu
poate avea loc.
Macroeconomie
179
Venitul, consumul și investițiile
4) Într-o economie:
- Consumul populaţiei = 750.000 mld. u.m.
- Consumul public = 200.000 mld. u.m.
- Investiţiile = 100.000 mld. u.m.
- Exporturi = 90.000 mld. u.m.
- Importuri = 105.000 mld. u.m.
Nivelul producţiei potenţiale este estimat la 1.000.000 mld. u.m.. Cu cât trebuie să
se modifice nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru a anula diferenţa între
nivelul producţiei potenţiale şi nivelul de echilibru al venitului naţional?
a) să sporească cu 35.00 mld. u.m.;
b) să sporească cu 25.000 mld. u.m.;
c) să scadă cu 25.000 mld. u.m.;
d) să scadă cu 35.000 mld. u.m.;
e) să scadă cu 50.000 mld. u.m..
Macroeconomie
180
Venitul, consumul și investițiile
6) Dacă venitul este nul iar consumul de bază este pozitiv înseamnă că:
a) are loc un proces de economisire;
b) are loc un proces de dezeconomisire;
c) economisirea este negativă;
d) economisirea este nulă;
e) apar economii pozitive.
Macroeconomie
181
Venitul, consumul și investițiile
Răspuns 6.1
Rezolvare aplicaţia nr. 1
a)
Vd = C + S
C = 60 + 0,75 Vd
S = Vd – C
S = Vd – (60 + 0,75 Vd)
S = - 60 + 0,25 Vd
b) Condiţia de echilibru este determinată de egalitatea economiei
planificate şi investiţiei planificate.
S=I
- 60 + 0,25 Vd = 80
0,25 Vd = 140
Vd = = 560 u.m.
Macroeconomie
182
Venitul, consumul și investițiile
b)
u.m.
C
C
1.250
850
Macroeconomie
183
Venitul, consumul și investițiile
450
50
500 1.000 1.500 Vd
Răspuns 6.2.
Test grilă:
1. a;
2. a;
3. B(b+c+e);
4. d;
5. b;
6. A(b+c);
7. B(a+c);
8. B(a+b+c+d+e);
9. e;
10. B(a+b+c+d+e).
6B
6.3 Economiile şi investiţiile
In procesul repartiţiei venitului, se are în vedere atât satisfacerea trebuinţelor prezente cât
Economisire
Economii
Trebuie făcută distincţia între economisire şi economii:
- economisirea se realizează în decursul unei perioade de timp,
reprezentând un flux;
- economiile reprezintă valoarea acumulată la sfârşitul unei perioade de
timp, prezentându-se ca stoc.
Macroeconomie
184
Venitul, consumul și investițiile
Economiile (S), reprezintă surplusul de venit (V) peste cheltuielile de consum (C), adică S
= V – C.
Înclinaţia medie spre economii (s) se defineşte prin raportul dintre suma
Înclinaţia economisită şi venit, şi mai este cunoscută sub numele de rata economisirilor:
marginală spre .
economii
Înclinaţia marginală spre economii (s’) reflectă raportul dintre creşterea
economiilor şi cea a venitului, reflectând cu cât sporesc economiile la o creştere cu
o unitate a sporului de venituri, adică:
c’ + s’ = 1;
c’ = 1 –s’;
s’ = 1 – c’.
Macroeconomie
185
Venitul, consumul și investițiile
nivelul venitului.
Pentru un nivel de venit nul (V = 0) economiile vor fi negative. În aceste caz, dacă
consumul este pozitiv, pentru un nivel de venit nul, va avea loc o “dezeconomie”,
adică o economie negativă, prelevată din ceea ce se deţinea anterior şi care ar fi
permis finanţarea consumului. Pentru un nivel al venitului V = C, nu se
economiseşte. Acest nivel al venitului egal cu consumul, este “pragul economiei”.
Economia nu devine pozitivă decât dincolo de un anumit nivel al venitului, numit
“prag de ruptură”, prag dincolo de care colectivitatea încetează de a mai
“dezeconomisi”.
Această egalitate se explică prin aceea că cele două mărimi reprezintă pentru o
Investiţiile colectivitate două faţete ale aceluiaşi proces. Economiile exprimă comportamentul
colectiv al consumatorului individual (S = V – C), în timp ce investiţiile reflectă
comportamentul colectiv al întreprinzătorului individual (I = V – C).
Macroeconomie
186
Venitul, consumul și investițiile
Noţiunea de investiţie este strâns legată de cea de economii. Ca mărime, cele două
Legătura dintre rata reală a dobânzii (r) şi investiţii (I) poate fi exprimată prin
funcţia I = I(r), a cărei curbă este descrescătoare, în sensul că pe măsură ce creşte
rata dobânzii va avea loc scăderea investiţiilor şi invers (fig. 5.2.).
Macroeconomie
187
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
188
Venitul, consumul și investițiile
În general, evoluţia cheltuielilor pentru investiţii este mai puţin stabilă decât cea a
cheltuielilor pentru consum, deoarece este mai uşor să se amâne cumpărarea de
bunuri capital decât să se amâne cumpărările de bunuri de consum. Când se
produce un declin în mărimea cheltuielilor de investiţii, cererea de împrumuturi se
reduce, ceea ce determină şi scăderea ratei dobânzii. Dar, diminuarea ratei
dobânzii stimulează investiţiile, astfel că proiectele de investiţii amânate se reiau,
investiţiile încep să crească.
a) 0,2 Vd + 100;
b) 0,2 Vd – 80;
c) 0,2 Vd – 100;
d) 100 + 0,3 Vd;
e) 80 – 0,25 Vd.
3) Investiţia brută:
a) este mai mică decât investiţia netă;
b) este mai mare decât investiţia netă;
c) este egală cu investiţia netă;
d) nu se poate aprecia.
Macroeconomie
190
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
191
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
192
Venitul, consumul și investițiile
Dacă vom face apel la calculul aritmetic simplu, sau la formula progresiei
geometrice infinite: 1 + r + r 2 + r3 +…..+ rn = 1/1-r, pentru r<1, obţinem
următoarele rezultat ipotetice:
Dacă toate capacităţile de producţie sunt utilizate iar cererea de consum sporeşte,
firmele sunt tentate să mărească producţia pentru a veni în întâmpinarea
consumatorilor, a cererii lor solvabile. Apare deci o cerere suplimentară de
investiţii, ştiut fiind că sporirea capacităţii de producţie nu este posibilă fără
investiţii. Dar modificările survenite în cererea de bunuri şi servicii tind să
determine variaţii mai accentuate ale cererii de bunuri de capital (investiţii) care le
creează.
Macroeconomie
195
Venitul, consumul și investițiile
Dacă consumul nu mai înregistrează un ritm de creştere destul de rapid sau dacă se
va stabiliza la un anumit nivel, de exemplu în al şaptelea an la 75 milioane dolari,
atunci investiţia netă va cădea brusc la zero, iar investiţia brută va scădea la o
maşină.
In al optulea an, datorită scăderii cifrei de afaceri la 73,5 milioane dolari, cererea
de investiţii se reduce sub nivelul celor de înlocuire.
Macroeconomie
196
Venitul, consumul și investițiile
Dat fiind faptul că acceleratorul reflectă relaţia existentă între investiţii (I) şi
variaţia venitului (V), expresia originală a acestuia este:
I = a V
Macroeconomie
197
Venitul, consumul și investițiile
b) ;
c) 4;
d) ;
e) 2.
d) .
Aplicaţia nr. 1
Macroeconomie
198
Venitul, consumul și investițiile
C = 6.000 + 0,8Y
Se cere:
Aplicaţia nr. 2
valoare este menţinută la de 3 ori cifra de afaceri anuală. Iniţial echipamentul industrial
este format din 10 linii de producţie complete, iar CA este de 20 mil. u.m. În fiecare an
Subiecte teoretice:
1. Economiile şi investiţiile
Macroeconomie
200
Venitul, consumul și investițiile
Test grilă:
Macroeconomie
201
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
202
Venitul, consumul și investițiile
Răspuns 6.3
Test grilă:
1. b;
2. c;
3. b;
4. C(a+b);
Macroeconomie
203
Venitul, consumul și investițiile
5. E(a+b+c+d);
6. D(a+b+c+d+e);
7. a;
8. A(a+b+d);
9. A(a+b+c+d);
10. D(a+b+c+d).
Răspuns 6.4
Test grilă:
1. b;
2. c;
3. D(a+e);
4. a;
5. c;
6. C(a+c).
Rezolvare aplicaţia nr.1:
a) Atunci când
u.m.
u.m.
Macroeconomie
204
Venitul, consumul și investițiile
b)
autonome trebuie să fie de aceiaşi mărime dar în sens invers cu variaţia consumului
autonom.
Deoarece,
Macroeconomie
205
Venitul, consumul și investițiile
Macroeconomie
206