Costul capitalului propriu

Din perspectivele juridică şi contabilă, noţiunea de cost al Kpr nu prezintă nici o

semnificaţie concretă.
De fapt, dintr-o asemenea perspectivă, costul capitalului se referă îndeosebi la Kîmpr şi
corespunde unor prestaţii la care întreprinderea se obligă în favoarea terţilor pentru aportul lor
de resurse materiale sau financiare.
Astfel, plata salariilor, a chiriilor, sau a dobânzilor apar ca o contrapartidă obligatorie
pentru utilizarea de către întreprindere a FDM, a bunurilor sau a K.
În această abordare, Kpr nu apar ca generatoare de costuri, pentru că nu ocazionează
nici o obligaţie juridică explicită de remunerare prin profit a asociaţilor/acţionarilor
întreprinderii.
Acesta este motivul pentru care vărsarea dividendelor nu este considerată de
contabilitate ca o cheltuială bănească deductibilă din rezultat, ci ca o prelevare efectuată
asupra rezultatului deja calculat, după luarea în considerare a ansamblului V şi a Ch.
Chiar dacă recurgerea la Kpr nu antrenează pentru întreprindere nici o constrângere
juridică de remunerare, ea antrenează totuşi o constrângere economică, care îi impune să
asigure o anumită remunerare a asociaţilor (acţionarilor), pentru a le compensa costul de
oportunitate al acestora și a nu se priva de orice posibilitate viitoare de finanţare prin Kpr.
Astfel, o întreprindere care ar asigura asociaţilor (acţionarilor) săi o remunerare
insuficientă nu mai poate fi în măsură să emită noi acțiuni (noi aporturi de Kpr).
Deşi Kpr pot apărea la prima vedere ca resurse gratuite, ele ocazionează un cost care
trebuie determinat și acoperit.
Costul Kpr este egal cu rentabilitatea minimă cerută de acţionarii întreprinderii.
Costul Kpr este exprimat cel mai adesea în % (12% asupra Kpr) sau în mărime
absolută (dividende în valoare de 1 mil. Lei).
Posibilitatea efectivă a întreprinderii de a asigura onorarea pretenţiilor acţionarilor
depinde însă de mărimea profitului şi de hotărârea AGA cu privire la proporţia distribuirii
profitului net al exerciţiului pentru dividende.

1|Page
 În mod paradoxal, rata rentabilităţii pretinse de acţionari (rata costului capitalului
propriu) nu depinde de politica de dividende, ci de perspectivele întreprinderii şi de
caracteristicile acesteia în termeni de risc de exploatare şi risc financiar.

Conform modelului, o rată de creştere mai ridicată a dividendului pe acţiune nu

implică un cost mai ridicat al capitalurilor proprii, deoarece există o compensaţie între
componentele de randament şi de creştere.
O distribuire mai consistentă a dividendelor diminuează creşterea, şi invers, o
capitalizare mai ridicată a profitului net accelerează creşterea.

Evoluția veniturilor

În domeniul afacerilor, venitul reprezintă o sumă de bani pe care o companie o primește

din activitățile sale normale de afaceri, de obicei, din vânzarea de bunuri și servicii. În multe
țări, cum ar fi Regatul Unit, venitul este menționat ca cifra de afaceri.

Veniturile se clasifică astfel:

a)   dupa natura bugetelor, intalnim:

 veniturile administratiei centrale de stat;

 veniturile organelor locale ale puterii de stat;
 veniturile asigurarilor sociale de stat;
 veniturile cu destinatie speciala;
 veniturile institutiilor publice cu caracter autonom.

2|Page
b)   in functie de criteriul obligativitatii (continutul economic al
veniturilor), veniturile publice sunt:

 prelevari fiscale obligatorii (impozite, taxe si contributii);

 venituri de trezorerie (imprumuturi pe termen scurt contractate pe piata de capital
prin emisiunea si vanzarea de titluri de stat, bonuri de tezaur, obligatiuni sau
certificate de depozit);
 venituri provenite din imprumuturi interne si externe;
 venituri provenite din finantari externe nerambursabile;
 venituri din emisiune monetara fara acoperire;

c)   dupa regularitatea perceptiei veniturile, se impart in:

 veniturile curente sau ordinare sunt cele la care statul apeleaza in mod repetitiv
dupa criterii stabilite prin lege (spre exemplu, veniturile fiscale etc).
 veniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul apeleaza numai in anumite
momente, de regula, in cele de dificultate (spre exemplu imprumuturile de stat).

d) dupa provenienta veniturilor:

 resurse interne reprezentate de impozite, taxe si contributii, imprumuturi pe

termen scurt contractate pe piata de capital, emisiune monetara fara acoperire;
 resurse externe reprezentate de imprumuturile angajate in alte tari si eventual, de
ajutoare din strainatate.

e)   dupa natura veniturilor

 venituri curente (obtinute din impozite, taxe etc);

 venituri din capital care sunt realizate din valorificarea unor proprietati ale
statului;

3|Page
 f)    dupa sursa de formare, veniturile publice pot fi constituite din:

 produsul intern brut, prin intermediul impozitelor, taxelor si contributiilor;

 avutia nationala, sunt realizate din valorificarea unor proprietati ale statului;
 ransferuri primite din strainatate sub forma imprumuturilor de stat sau donatiilor.

Veniturile publice sunt sursele de finanțare ale guvernului și includ toate veniturile obținute de la cetățeni,
întreprinderi și alte surse. Aceste venituri sunt publice, pentru finanțarea cheltuielilor, cum ar fi investițiile în
infrastructură, sănătate, educație, protecție socială, securitate și apărare.

Veniturile publice pot fi obținute din mai multe surse, inclusiv impozite, taxe, taxe vamale, taxe pe
proprietate, taxe pe venit, taxe pe consum, taxe pe active financiare și alte taxe și impozite. Veniturile publice
pot fi, de asemenea, obținute din împrumuturi și alte surse de finanțare.

Importanța veniturilor publice constă în faptul că acestea furnizează resursele necesare pentru finanțarea
cheltuielilor publice și pentru asigurarea serviciilor publice esențiale. De asemenea, veniturile publice sunt
importante pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor în societate și pentru a reduce inegalitatea
socială.

Veniturile publice sunt importante pentru o economie și pentru o societate în mai multe moduri:

1. Finanțarea cheltuielilor publice: Veniturile publice sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor
guvernamentale, cum ar fi construirea și întreținerea infrastructurii, educație, sănătate, securitatea publică,
asistență socială și alte servicii publice necesare. Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru dezvoltarea
economică și socială a unei țări.

2. Reducerea sărăciei și inegalității: Veniturile publice sunt utilizate pentru a finanța programe de asistență
socială, cum ar fi ajutoarele pentru șomaj, pensii și alte programe sociale, care ajută la reducerea sărăciei și a
inegalității sociale.

3. Stabilizarea economiei: Veniturile publice sunt utilizate pentru a finanța cheltuielile de infrastructură, care
ajută la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice. De asemenea, guvernul poate utiliza
veniturile publice pentru a finanța programe de stimulare economică în timpul recesiunilor, care ajută la
stabilizarea economiei.

4|Page
 Studiu de caz

Veniturile în domeniul transporturilor, referitoare firmei S.C EURO- FRATELLO

S.R.L

Riscurile asociate rezulta din cele 4 mari categorii de indicatori analizati: profitabilitate, solvabilitate,
lichiditate si eficienta. Cele mai importante riscuri si consecintele lor potentiale sunt urmatoarele:

✔ profitabilitate scazuta: firma are un anumit grad de risc la actiunile competitiei - daca aceasta
reduce preturile, atunci este posibil ca firma sa fie nevoita sa vanda in pierdere sau sa-si micsoreze
veniturile. De asemenea, profitabilitatea scazuta indica imposibilitatea de auto-dezvoltare, risc fata de
evolutia conditiilor macroeconomice, dificultati in gasirea furnizorilor cu materii prime de calitate,
precum si un management financiar si operational putin performant.

✔ solvabilitate scazuta: firma este foarte expusa imprumuturilor de la institutii financiare, furnizori
si/sau bugetul de stat si poate intampina probleme financiare semnificative in acoperirea datoriilor. In
cazul in care unul dintre creditori modifica conditiile imprumutului, atunci firma se poate regasi intr-o
situatie dificila fiind nevoita sa ia orice decizii in scopul de a depasi situatia creata. Aceste decizii au
in general costuri mari in special pe perioada scurta.

✔ lichiditate scazuta: firma isi acopera cu greu datoriile pe termen scurt prin activele valorificabile
rapid (stocuri, creante, etc). Cauzele cele mai probabile care conduc la o lichiditate scazuta sunt
finantarea investitiilor cu imprumuturi pe termen scurt si vanzarea marfurilor / serviciilor cu marja de
profit foarte mica sau in pierdere. In aceste conditii, firma este expusa semnificativ in cazul in care
unul dintre creditori sau furnizori decide sa nu mai extinda creditul acordat sau sa solicite
rambursarea creditului acordat anterior.

✔ eficienta scazuta: firma are ciclul de exploatare semnificativ mai lung decat al sectorului din care
face parte. Cu cat ciclul de exploatare este mai lung cu atat firma este mai expusa riscurilor externe
(piata, competitie, conditii macroeconomice, etc) si cu atat profiturile se realizeaza mai greu si pot fi
erodate de costurile imprumuturilor si de ratele de schimb valutar. In general, unul dintre factorii
eficientei scazute este managementul operational deficitar.

Cifra de Afaceri, Profit, Angajati, Datorii, Capitaluri, Rezultate Financiare - Euro-Fratello Srl

5|Page
 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Cifra de
1.157.9 1.214.2 1.911.1 2.134.2 2.646.1 2.330.0 2.633.1 5.166.5 8.655.10
Afaceri - 996.391
02 98 56 35 45 58 88 56 3
Ron
Venituri 1.146.8 1.239.9 1.318.9 2.057.4 2.332.0 2.885.8 2.635.1 2.842.4 5.302.5 8.880.64
Totale - Ron 35 99 19 24 53 49 52 71 06 9
Cheltuieli 1.184.0 1.230.9 1.308.6 2.050.8 2.306.4 2.848.3 2.584.5 2.100.6 3.053.4 5.992.49
Totale - Ron 95 74 53 14 08 85 64 09 02 8
Profit/
2.249.1 2.888.15
Pierdere -37.260 9.025 10.266 6.610 25.645 37.464 50.588 741.862
04 1
Brut - Ron
Profit/
2.152.9 2.529.84
Pierdere Net -37.260 9.025 10.266 6.610 25.645 10.692 25.956 718.829
30 9
- Ron
Salariati 19 16 16 18 19 18 16 16 23 27
https://www.risco.ro/financiare/euro-fratello-cui-18828066

Veniturile prognozate pentru anii 2013-2022 la SC EURO-FRATELLO SRL au următoarea structură:

- venituri din vânzarea biletelor de călătorie;

- venituri din vânzarea abonamentelor de călătorie;

- venituri din prestări servicii gratuităţi (foşti deţinuţi politici, veterani de război, nevăzători,
persoane cu dezabilități, pensionari;

- venituri din curse speciale;

- venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chirii;

- venituri din vânzarea de materiale şi piese;

- venituri din reclamă şi publicitate;

- venituri din operaţiunile de participare;

- alte venituri din exploatare;

- venituri financiare;

6|Page
 Figura1: Evoluția traficului de persoane România comparativ cu Polonia. Sursa datelor: Eurostat;
Link: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tran_hv_pstra&lang=en

Cifra De Afaceri, Profit Net, Angajati - Euro-Fratello Srl

2020 2021 2022

Cifra de Afaceri - Ron 2.633.188 5.166.556 8.655.103

Profit Net - Ron 718.829 2.152.930 2.529.849

Angajati 16 23 27
Explicații 2018 2019 2020 2021 2022
Indicator(md. lei)
Indicator( md. lei)
PIB (md. lei) 4,7 5,1 7,3 6,9 7,7
Indicele prețului de 89,3 77,4 86,8 92,7 99,5
consum(%)

7|Page
8|Page