UNIVERSITATEA “GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU

Facultatea de Științe Administrative

Cum consideri că poate fii eliminată birocrația?

MĂSURI DE DEBIROCRATIZARE

Student: Duma Iulia-Andreea

Specializarea: Administrație Publică
Anul I

Bacău
2022
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………….. 3

ELUCIDAREA TERMENULUI DE BIROCRAȚIE……….……………………..4

MĂSURI DE DEBIROCRATIZARE……………………………………………...5

CONCLUZII……………………………………………………………………….8

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………...9

2
 INTRODUCERE

Birocratia si metodele birocratice sunt foarte vechi si trebuie sa fie

prezente în aparatele administrative ale fiecarui guvern a carui suveranitate se
întinde pe o suprafata mare. Faraonii din Egiptul antic si împaratii Chinei au
construit imense masini birocratice, si la fel au facut si ceilalti conducatori.
Feudalismul medieval a reprezentat o încercare de a organiza guvernarea
unor largi teritorii fara birocrati si fara metode birocratice. Aceste încercari au
esuat lamentabil. A rezultat o dezintegrare completa a unitatii politice,
ducând la anarhie.
Astfel, mai mult sau mai puțin voit, s-a demonstrat nevoia birocrației in
viața oamenilor, mai ales in administrația publică. Birocratia este
instrumentul pentru executarea tuturor planurilor statului. Dar oamenii sunt
nedrepti când învinuiesc birocratul pentru viciile sistemului. Vina nu este a
barbatilor si femeilor care sunt în oficii si birouri. Și ei sunt victimele noului
mod de viata ca si ceilalti. Sistemul este rau, si nu oamenii din subordinea lui.
Un stat nu poate exista fara birouri si metode birocratice. Si cum cooperarea
sociala nu poate functiona fara guvern civil, o parte a birocratiei este
indispensabila. Ceea ce detesta oamenii nu este birocratismul ca atare, ci
intruziunea birocratiei în toate sferele vietii si activitatii umane.
Ulterior, datorită numeroaselor “vicii ale sistemului”, schimbări și a
revoluției tehnologice prin care a fost supusă omenirea, s-a adoptat tendința
de debirocratizare. Atât funcționarul, cât și cetățeanul nu își mai doresc hârtii,
copii-xerox, cozi interminabile sau renumitul “dosar cu șină”. Omenirea tinde
spre modernizare si facilitarea tuturor proceselor, mai ales a celor din
administrația publică.
Deși tentința de debirocratizare a apărut cu mul timp in urmă, măsurile
de debirocratizare au inceput a fi puse in aplicare mai accelerat mai ales
datorită contextului epidemiologic nou apărut, astfel, societățile au fost
nevoite să ia masuri de modernizare a serviciile oferite pentru a evita
contactul de la o persoană la alta.

3
 ELUCIDAREA TERMENULUI DE BIROCRAȚIE

În sens strict etimologic, birocraţia se referă la puterea exercitată din

birouri. Fără îndoială, colocvial, oamenii vorbesc despre birocraţie când se
referă la rutina birourilor publice care presupun mereu şicanare faţă de
cetăţeni. Atunci când ne referim la birocraţia de stat vorbim despre puterea
statului şi de modul specific de exercitare a acesteia. În acest caz, birocraţia
este identificată cu totalitatea funcţionarilor publici.
Fără îndoială că există substanţă în plângerea generală împotriva
procedeelor şi metodelor birocratice. Pentru că erorile lor sunt semnul
defectelor esenţiale ale oricărui sistem. Termenii birocrat, birocratic şi
birocraţie sunt în mod clar invective. Nimeni nu se autointitulează birocrat
sau îşi defineşte propria metodă de management ca fiind birocratică. Aceste
cuvinte sunt folosite cu o conotaţie peiorativă. Nimeni nu se îndoieşte că
birocraţia este în întregime dăunătoare şi că ea nu ar trebui să existe într-o
lume perfectă.
Este demn de notat că „progresiştii” care au fost făcuţi responsabili de
către criticii birocraţiei pentru răspândirea acesteia nu se încumetă să apere
sistemul birocratic. Din contră, ei se alătură celor care sunt consideraţi cu
dispreţ drept „reacţionari”, pentru a-l condamna. Aceasta, susţin ei, deoarece
metodele birocratice nu sunt câtuşi de puţin esenţiale pentru atingerea utopiei
spre care ei ţintesc. Birocraţia, spun ei, este mai degrabă modul nesatisfăcător
prin care sistemul capitalist încearcă să se opună tendinţei sale
inexorabile de a dispărea.
Funcţionarii publici contribuie la îndeplinirea misiunilor administraţiei,
beneficiind de drepturi, dar şi de îndatoriri. Astfel, ei trebuie să aibă
stabilitate şi să fie apăraţi împotriva presiunilor interne sau să dispună totuşi,
de dreptul de asociere, de aşa numita putere discreţionară asupra momentului
şi modalităţilor de aşiune. De asemenea administraţia are controlul
mijloacelor juridice, materiale şi umane ale conducerii, precum şi ale
concepţiei şi acţiunii sale. Modul de organizare birocratic este o condiţie a
autonomiei statului însuşi, asigură tradiţia în domeniul funcţiei publice şi
întăreşte disciplina reglementată de actele normative.

4
 MĂSURI DE DEBIROCRATIZARE

Una dintre principalele măsuri care au fost luate în drumul spre

debirocratizare a fost utilizarea noilor metode de tehnologie, a calculatoarelor
dar și a Internetului în administrația publică.
Accesul la informaţie prin intermediul Internetului şi, mai ales,
abilitatea de a analiza o mare cantitate de date cu ajutorul calculatorului,
constituie avantaje fără precedent care, dacă sunt puse la dispoziţia unui
număr cât mai mare de indivizi, instituţii, agenţi economici sau administraţii,
determină creşterea productivităţii, progresul societăţii şi creşterea calităţii
vieţii, în general.
Internetul oferă în primul rând un nou mijloc de comunicare, disponibil
24 ore/zi. Acest canal este deschis atât diseminării de informaţii din partea
autorităţilor, cât şi dialogului efectiv şi în timp real cu cetăţenii, contribuind
astfel la consolidarea procesului democratic şi implicarea unui număr mai
mare de cetăţeni în viaţa politică. Avantajul disponibilităţii se manifestă nu
numai pentru autorităţile publice prin costuri de utilizare reduse comparativ
cu mijloacele clasice, dar şi pentru persoanele interesate care pot accesa
informaţia şi efectua tranzacţii de oriunde (dacă au acces la Internet).
Calculatorul a devenit o componentă normală a activităţii noastre
zilnice, iar tehnologia comunicaţiilor şi posibilităţile oferite de Internet au
produs transformări în întreaga societate, pătrunzând în toate aspectele vieţii
economice, sociale şi culturale. Societatea Informaţională a secolului XXI
aduce în prim-plan comunicarea la nivel global şi accesul rapid la informaţia
stocată oriunde în lume.
Ca urmare, se constată peste tot în lume o creştere a interesului faţă de
noile tehnologii (în particular aplicaţiile electronice prin intermediul
Internetului) şi a modului în care acestea pot fi folosite de autorităţile statului
ca mijloace eficiente pentru a îmbunătăţi serviciile oferite cetăţenilor şi
relaţia cu aceştia.
Atât persoanele fizice cât şi cele juridice au nevoie, de-a lungul vieţii
lor, de serviciile administraţiei publice. Adoptarea pe o scară cât mai largă a
noilor tehnologii poate contribui în mod esenţial la îmbunătăţirea efectivă a
activităţii funcţionarilor publici. Începând cu eliminarea hârtiei şi continuând
cu reducerea timpului de acces la resursele publice, aplicaţiile de e-Guvernare
câştigă încrederea cetăţenilor şi eficientizează serviciile publice.

5
 Totodată, pot schimba imaginea deseori negativă a guvernului faţă de
cetăţeni, transformând birocraţia greoaie şi complicată pentru cetăţean în
proceduri administrative transparente şi dinamice.
Astfel, din punctul de vedere al relaţiei administraţie publică –
cetăţean, Internetul devine un mijloc prin care se diseminează informaţiile,
uşurând munca funcţionarilor publici legată de aplicarea legislaţiei privind
accesului la informaţii publice. De altfel, există chiar o obligaţie legală pentru
anumite autorităţi publice (între care primăriile, prefecturile, consiliile
judeţene şi locale municipale şi orăşeneşti) de a-şi crea pagină web pe
Internet prin care să ofere cetăţenilor informaţii şi servicii electronice.
O altă măsură de debirocratizare bună de pus în practică ar fi,
promovarea principiului ”doar o singură dată”, care implică extinderea
situațiilor în care administrațiile publice refolosesc informațiile despre
cetățeni sau companii, pe care le dețin deja, fără a le solicita din nou, este una
dintre orientările cheie la nivel european din domeniul e-guvernării, la care
România trebuie să se alinieze.
Acest principiu presupune ca persoanele fizice și juridice să furnizeze
date (informații și documente) administrației publice o singură dată, fără
obligația de a le mai prezenta unei alte instituții publice dacă le-a furnizat
anterior. În același timp, organele administrației publice trebuie să asigure
partajarea și reutilizarea datelor, chiar și la nivel transfrontalier, cu
respectarea reglementărilor privind protecția datelor cu caracter personal.
Alături de simplificarea interacțiunii cu autoritățile și a autorităților între ele,
aplicarea principiului are și un important impact macroeconomic asupra
mediului de afaceri.
În România, aplicarea principiului „o singură dată” nu se face încă la
nivelul întregii administrații publice. Din punct de vedere legislativ, schimbul
de date și documente între unele instituții publice este reglementat în mod
expres doar pentru anumite situații specifice.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, de exemplu, are obligația
de a transmite Casei Naționale de Pensii Publice informațiile necesare
stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat și a
punctajului lunar, în vederea acordării prestațiilor de asigurări sociale.
Informațiile necesare, precum și procedura de transmitere a acestora, se
stabilesc prin protocol încheiat între cele două instituții.
Un alt exemplu pozitiv este cel oferit de dispozițiile Codului de
procedură fiscală, potrivit cărora ori de câte ori o instituție sau autoritate

6
publică trebuie să soluționeze o cerere a unei persoane fizice sau juridice, iar
pentru soluționarea cererii este necesară, potrivit legii, prezentarea unui
certificat de atestare fiscală sau a unui alt document cu privire la situația
fiscală a persoanei în cauză, instituția sau autoritatea publică are obligația să
solicite documentul respectiv de la organul fiscal competent. Acesta din urmă
va fi transmis în formă electronică, în baza unui protocol încheiat între
instituția/autoritatea publică și organul fiscal emitent al acestuia.
În cadrul proiectului menționat mai sus, au fost analizate serviciile
publice aferente a 36 de evenimente din viața cetățenilor. Din păcate, în
cvasitotalitatea cazurilor, nu există o comunicare între bazele de date ale
autorităților publice. Aici putem menționa serviciile legate de „înmatricularea
unui autovehicul”, „obținerea indemnizației de creștere a copilului” dar și
menținerea necesitații depunerii de către solicitanții unor servicii publice a
actelor de stare civilă (certificate de naștere, de căsătorie, de deces etc.).
În continuarea acestui cadru, a fost lansat proiectul de lege privind
realizarea Cadrului național de referință pentru realizarea interoperabilității în
domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Prin acest proiect, se
urmărește realizarea unui nod de interoperabilitate, care va funcționa ca o
poartă de acces automat la toate registrele publice naționale și care va permite
schimbul de date între instituțiile și autoritățile publice în vederea asigurării
interoperabilității sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor
publice electronice.
La nivel european, principiul analizat este inclus în Planul de acțiune al
Uniunii Europene privind guvernarea electronică 2016-2020 (Planul UE
privind e-guvernarea) și în Regulamentul (UE) 2018/1724 (Regulamentul
SDG)[4]. Până în decembrie 2023, în scopul schimbului de date și documente
justificative pentru procedurile online prevăzute expres de Regulamentul
SDG, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, trebuie să
stabilească un sistem tehnic pentru schimbul automatizat de date între
autoritățile competente din state membre diferite.
Aplicarea principiului „o singură dată” se întâlnește deja la nivelul
unora dintre statele membre UE. În Estonia, de exemplu, 99% dintre
serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice, bazele de date ale
administrației publice sunt interoperabile, astfel încât cetățeanului să îi fie
solicitate datele o singură dată.

7
 CONCLUZII

În concluzie, deși nu ne aflăm încă la nivelul atins de Estonia, România

face progrese în sensul adoptării mai multor măsuri de debirocratizare, astfel
încât să fie redusă cât mai mult birocrația și povara pentru
cetățenii/întreprinderile solicitante de servicii publice și, totodată, să se
simplifice, securizeze și accelereze procesele din administrația publică.
Sistemul informatic ce furnizează digital fluxurile de lucru din cadrul
instituției va fi extins, reducând timpul de livrare al serviciilor și asigurând
accesul online la o gamă extinsă de servicii publice gestionate de municipiu,
din domeniul asistenței sociale, siguranței și ordinii publice, SCIM, etc.
România va avea o administraţie publică eficientă și receptivă la
nevoile societăţii. Aceasta va parcurge o spirală a încrederii în raport cu
societatea, în care beneficiarii se vor bucura de servicii publice integrate,
oportune și de calitate, furnizate, după o testare riguroasă a opţiunilor, de
către autorități și instituții publice proactive și receptive la schimbare.
Totodată, administrația publică va oferi fundamentul tehnic pentru agregarea
și implementarea unor proiecte majore de țară, pentru încurajarea creșterii
economice și susținerea îmbunătățirii competitivității.

8
 BIBLIOGRAFIE

1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/implicatiile-
statului-birocratic-in-deciziile-din-administratia-publica-155419.html
2. https://www.ey.com/ro_ro/tax/evolutia-romaniei-in-directia-debirocrati
zarii-si-a-simplificari
3. https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/democratia-
si-puterea-birocratica-1715.html
4. http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/MEMO_Debiro
cratizare_2017.pdf