UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCURESTI

Facultatea de Relatii internationale si administratie

Specializarea : Administratie Publica

Facultatea de Administraţie Publică

Anul III, Grupa I, ID.
Panţu Anca Georgiana www.referat.ro

CORUPȚIA PUBLICĂ

ABORDARI ACTUALE ALE FENOMENELOR DE CORUPTIE

Continuarea procesului de democratizare a societatii romanesti, inceputa

dupa caderea regimului comunist in decembrie 1989, cat si accelerarea tranzitiei
Romaniei de la economia socialista centralizata, la economia de piata, sunt lucruri care
reprezinta niste prioritati pentru factorii politici. Transformarile politice si economice din
ultimii ani , au plasat Romania pe orbita tarilor in curs de dezvoltare .Totusi , implinirile
tinerei democratii romanesti, au fost adesea umbrite de zgomotoasele scandaluri de
coruptie , care au devenit o prezenta constanta pe primele pagini ale jurnalelor si
televiziunii.

Tema coruptiei a devenit, pentru societatea romaneasca, in ansamblul ei,

dar, mai ales, pentru fortele si structurile angajate in lupta politica, un subiect
atat de intens discutat, incat risca sa alunece pe panta banalitatii, conditii in care
s-ar compromite si eficienta masurilor de contracarare care s-ar putea
intreprinde. Opinia publica, din cate se constata, este tot mai indiferenta fata de
acest fenomen, chiar daca astfel de cazuri, unele mai grave decat altele, sunt
dezvaluite de mass-media sau chiar de catre politicieni, intr-o maniera care se
vrea a fi senzationala si scandaloasa. Cetatenii dau dovada de indiferenta
deoarece nu au ce face in acest sens si se conformeaza situatiei , pentru ca daca
incearca sa nu faca la fel ca toti ceilalti , tot ei vor avea de piardut in momentul
in care trebuie sa rezolve o anumita problema care necesita sprijin din alta parte,

1
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCURESTI
Facultatea de Relatii internationale si administratie
Specializarea : Administratie Publica

Facultatea de Administraţie Publică

Anul III, Grupa I, ID.
Panţu Anca Georgiana

adica interventia unei persoane mai influente care ar putea rezolva acea
problema.

Coruptia, fiind legata nemijlocit de putere si de guvernare, o putem considera tot

atat de veche ca si organizarile politice.

Fenomenele de coruptie au erodat in mod constant credibilitatea institutiilor

statului si a reprezentantiilor acesteia , producand o stare de pericol grava, daca tinem
cont de faptul ca o mare parte din populatie ajunsese sa considere aceste fenomene de
coruptie drept caracteristicile economiei de piata si esentiale unei vieti politice pluraliste.
Punerea semnului de egalitate intre democratie si coruptie a constituit si mai constituie si
astazi , un obstacol serios pentru democratizarea societatii romanesti. Totalitarism sau
democratie , trecut sau prezent , dupa cum am obeservat din cele relatate si in primul
capitol al acestei lucrari, putem spune caci, coruptia a insotit intotdeauna orice
organizare politica , peste tot in lume.

Desi este un concept nu ,inca , foarte bine definit ( in sfera de cuprindere a

notiunii de coruptie fiind incluse sau excluse o serie de aspecte , coruptia fiind o functie
de timp si de spatiu ), in cadrul fenomenelor de coruptie sunt incluse acele actiuni sau
atitudini care nu fac altceva decat, fie sa incalce ordinea de drept , fie doar sa ocoleasca
normativitatea juridica a unui stat.

Fie ca o activitate este publica , privata sau nonprofit, fie ca este vorba de o
activitate desfasurata in Bucuresti , in Paris sau oriunde in alta parte , fenomene de
coruptie pot fi identificate acolo unde cineva are o pozitie de monopol asupra unui bun
sau serviciu , exercita o putere discretionara cu privire la distribuirea sau prestarea
acestuia si nu exista nici o responsabilitate a sa si nici nu este tinut intr-un alt fel
raspunzator cu privire la distribuirea sau prestarea facuta. Aceste lucruri se adeveresc
cu siguranta cand vine vorba mai ales de

2
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCURESTI
Facultatea de Relatii internationale si administratie
Specializarea : Administratie Publica

Facultatea de Administraţie Publică

Anul III, Grupa I, ID.
Panţu Anca Georgiana

Romania, deoarece majoritatea populatiei doreste sa aiba cat mai mult , si peste
noapte daca e posibil, si cu cat ai mai mult, cu atata cheltui mai mult si de aceea vei
dori sa ai si mai mult. Este o lacomie continua dupa bani si putere si pe zi ce trece nu ne
mai saturam. Asa a fost si asa va fi intotdeauna. Totusi, o astfel de argumentare are mai
degraba o utiliate didactica , intrucat, orice autoritate publica are o anumita pozitie de
monopol in domeniul serviciilor publice , are o putere publica , si , desi nu este
discretionara , se intampla adesea sa fie asa , iar legislatia stabileste , responsabilitatile
tuturor autoritatilor publice , chiar daca in prectica aceste responsabilitati , in cazul
fenomenelor de coruptie , sunt degradate. Oricum , in fiecare caz de coruptie , persoana
corupta se comporta ca si cum ar avea o pozitie de monopol , exercita o putere
discretionara si actioneaza ca si cum nu ar avea anumite responsabilitati , motiv pentru
care isi permite sa faca abuz de putere , pentru ai fi lui bine , pentru a putea strange
avere in cat mai scurt timp , pentru ca timpul e scurt si averea trebuie sa fie facuta cat
mai repede , daca vrea sa traiasca bine , dupa ce se termina mandatul sau nu va mai fi
in functia respectiva , deci trebuie sa aiba acoperire.

TIPURI DE CORUPTIE
Tipul de coruptie centrata pe functionarul public consta intr-un
comportament al acestuia, care se indeparteaza vizibil de obligatiile formale
inerente functiei publice, in scopul obtinerii de avantaje personale sub forma
baneasca, obiecte, contraservicii etc., sau care incalca regulile ce interzic
exercitarea anumitor genuri de influenta cu caracter privat. Este vorba, in acest
caz, de functionarii publici din structurile administrative, adica personal de
executie si de punere in aplicare a legilor si a deciziilor politice, care stiind ca
nu sunt sub supraveghere , isi permit sa faca abuz de putere.

3
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCURESTI
Facultatea de Relatii internationale si administratie
Specializarea : Administratie Publica

Facultatea de Administraţie Publică

Anul III, Grupa I, ID.
Panţu Anca Georgiana

Coruptia centrata pe piata] este caracteristica acelor tipuri de functii

publice care au o legatura directa cu mecanismul productiei si distributiei bunurilor si
serviciilor in societate. In asemenea situatii, functionarul public ajunge sa considere
postul si atributiile incredintate ca pe un act de comert, din care incearca sa obtina
maximum de profit. Functia publica constituie, pentru el, o imprejurare economica de
maximizare a venitului personal, iar valoarea acestor venituri depinde si de conjunctura
pietei si de priceperea sa de a exploata cat mai bine solicitarile publice. In anumite cazuri,
functionarii pot crea, cu premeditare, un monopol al ofertei de favoruri, prin provocarea
intentionata a unor intarzieri si false situatii de criza pentru anumite categorii de bunuri,
licente, servicii etc., cu scopul de a forta o crestere a pretului puterii lor discretionare.

In principiu , coruptia in administratia publica ar putea fi inteleasa ca deturnarea

functiei publice in scopuri private .Gama fenomenelor de coruptie cuprinde darea si
luarea de mita, traficul de influenta , nepotismul , fraude si falsuri , culegerea de
foloase necuvenite , detrunarea de fonduri si multe altele .Desi , in principal, coruptia
apare ca apanajul functiei publice , ea se manifesta si in sectorul privat. In realitate
sectorul privat este implicat in majoritate cazurilor de coruptie a autoritatilor publice.

Forme diferite de coruptie au consecinte diferite. Acele fenomene de coruptie prin

care se submineaza insesi regulile jocului democratic ( cum ar fi fenomenele de
coruptie din sfera justitiei sau a sectorului bancar si de credit), au grave consecinte
politice si economice. De asemenea , atunci cand prin coruptie se permite poluarea
mediului inconjurator sau cand serviciile medicale devin prea costisitoare , consecintele
privind mediul sau consecintele sociale sunt inseminate . Prin contrast , o simpla spaga ,
doar pentru a urgenta o lucrare sau micile potlogarii legate de finansarea campaniilor
electorale au consecinte mai modeste.