1 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

DIMENSIUNI SOCIALE ALE CORUPIEI

TEMA: Corupie i democraie: rolul competiiilor electorale

Profesor indrumator: Asist.univ.dr. Alexandru BODNARIU

*** *** Referent: Viziteu Monica Anul 3.

Iasi,2012

Omenirea traieste ultimele clipe ale unui sistem obosit, perimat si inadaptat a secolului 21. Dinamica societatii a atins un punct critic, un punct de la care societatea nu mai poate evolua ci doar involua. Tehnologia a atins un grad de dezvolatere caruia marea majoritate a oamenilor nu-i mai fac fata. Exista astazi milioane de oameni pentru care viata e paradoxal mai complicata si mai dificila decit inainte. Nivelul de constiinta al omului nu face fata tehnologiei. Inainte un conducator nebun putea sa-si duca tara in razboi, puteau sa moara 10, 20 100 de mii de oameni pentru nebunia unuia, azi e mult mai rau. Acum 100, 200 de ani, un nebun ca Napoleon sau Hitler ducea la moarte milioane de oameni - astazi un nebun poate duce la extinctia speciei, un nebun poate distruge viata pe pamint. Un om nici inteligent, nici intelept, fara sistem de valori umaniste, fara scrupule, cu serioase probleme psihice, cu un singur merit e politician, are o sumedenie de defecte care il fac santajabil si astfel e un instrument foarte bun de manipulat in mainile citorva puternice grupuri de interese. NOI CA SPECIE NU NE PUTEM PERMITE SA LASAM DESTINUL NOASTRU, SOARTA COPIILOR NOSTRI SI A VIITORULUI PLANETEI LA MINA ORICARUI INDIVID AJUNS IN VIRFUL SOCIETATII PRIN CORUPTIE SANTAJ SI INTERESE MAFIOTE ! Democratia occidentala a anului 2010 nu a fost altceva decit simbolul coruptiei si nemerniciei. Democratia de tip occidental nu este altceva decit coruptie ridicata la rang de lege suprema in stat, coruptie perfectionata, coruptie generalizata, coruptie ridicata la rang de politica de stat. Ca sa ajungi la putere trebuie sa corupi poporul in toate felurile posibile. Promiti ca daca esti ales oferi salarii, pensii mai mari coruptie pe fata. In campania electorala oferi pixuri, calendare, zahar, faina, galeti, lopeti, fulare, etc. Dar si mai grav, ca sa ajungi sa fii ales investesti zeci, sute de milioane de euro sau dolari in campania electorala. Ce simbol mai evident al potentialului coruptiei decit campania electorala ? Corupia este privit ca o problem important n rile post-comuniste comparativ cu statele occidentale. Sistemele comuniste au fost bazate pe corupie, care aciona ca o for de consolidare ntr-un stat unde cleptocraia i clientelismul reprezentau norma.Asemenea modele de gndire au obstrucionat dezvoltarea statelor democratice i a economiei bazate pe piaa liber. Pentru a aborda natura complicat i specific a corupiei n Lituania, n toamna anului 1997 s-a nfiinat o agenie special, numit Serviciul Special de Investigaii (acronimul n lituanian STT).Programul Naional de Combatere a Corupiei (acronimul n lituanian NACP) adoptat de Parlament a avut un obiectiv mult mai larg dect simpla definire a corupiei. Prevenirea corupiei i educaia au

3 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

deinut un loc special n acest document. NACP a urmrit una din sarcinile cheie, care sun n felul urmtor: Promovarea, prin diverse modaliti, a intoleranei fa de manifestrile corupiei; n acest sens, stabilirea cooperrii strnse cu organizaiile neguvernamentale i cu mass media, dezvoltarea i nglobarea programelor de combatere a corupiei n sistemul educaional. CORUPIA PE SCURT Se discut mult despre corupie, dar nu tot ce este privit ca un act de corupie de ctre opinia public sau de mass media este ntr-adevr corupie. Pe de alt parte, corupia nu este totdeauna recunoscut ca un act ilegal. Cteodat exist o percepie superficial a motivelor, precondiiilor i consecinelor corupiei i a modalitilor de combatere. Ce este corupia? La un moment dat n timp, cuvntul corupie a nsemnat decdere i deteriorare moral. Azi, definiia scurt este abuzarea puterii publice pentru ctiguri personale. Argumente pentru i mpotriva corupiei Primele anchete sociologice asupra consecinelor corupiei au fost efectuate destul de recent. n trecut, civa economiti i politicieni au afirmat despre corupie c este util deoarece: faciliteaz luarea de decizii prin ungerea roilor mainriei de stat i astfel conducnd la creterea eficienei economice; economisete timp i cum timpul nseamn bani, economisete i costuri; transfer principiile competiiei de pe piaa liber n domeniul afacerilor de stat deoarece mita oferit n timpul competiiei pentru obinerea unui ordin arat i capacitatea companiei care dorete ordinul respectiv; compenseaz salariile sczute ale funcionarilor publici, astfel conducnd la economii la bugetul de stat.

Iasi,2012

Cu toate acestea, o privire mai atent asupra influenei corupiei i a nivelului su n diferite ri i n economiile lor indic rolul negativ pe care corupia l-a jucat ntr-o serie de domenii ale vieii publice. Influena asupra economiei: n statele corupte, comunitatea de afaceri trebuie s aloce fonduri pentru corupie, ceea ce reduce investiiile realizate de companie i ca urmare i produsul naional brut; corupia mpiedic libera competiie dunnd cel mai mult companiilor mici; odat cu reducerea competiiei, calitatea bunurilor i serviciilor scade; scad contribuiile la bugetul de stat i se dezvolt economiade umbr; acolo unde se tolereaz corupia, funcionarii publici primesc salarii reduse, ns economiile bugetare realizate astfel vor fi cheltuite de cetenii de rnd care vor trebui s le plteasc din buzunarul propriu sub form de mit; investitorii strini au mai puin ncredere n stat i contribuia lor la economia statului respectiv descrete.

Cauza fundamental a corupiei este egoismul uman. Deci nu putem considera corupia drept o form de comportament excepional sau patologic: fiecare dintre noi tinde s se preocupe cel mai mult de propria persoan. Tentaia de a ne comporta ntr-un mod corupt crete cu nevoile de consum i pe msur ce bunstarea personal devine mai important dect bunstarea public: a doua trece n uitare. Ca rezultat, politicienii i funcionarii publici ncep s abuzeze de poziia pe care o au pentru a obine bunstarea personal. Observnd acest lucru, tinerii ncep s perceap serviciul public ca un mod de via confortabil i atractiv. Societatea de consum respinge scandalurile legate de corupie, ns aceast respingere este cumva duplicitar: societatea este mai degrab suprat de faptul c cineva ctig mai mult dect de actul de corupie n sine. n ultimii ani, statele democratice au dezvoltat din ce n ce mai multe iniiative publice de a combate corupia. Urmrind acest scop, s-a nfiinat organizaia internaional Transparency International (TI). Aceast organizaie realizeaz anchete

5 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

i studii la diferite nivele n diferite ri i elaboreaz i disemineaz standarde de combatere a corupiei. In general, analizand acest fenomen, dintr-o perspectiva globala, consecintele daunatoare ale coruptiei ce se raspandesc in societate sunt evidente si directe: cand sefii politici si partenerii lor de afaceri transfera resurse financiare nationale in propriile conturi, o tara saraca devine si mai saraca. Cand, de exemplu, libertatea de decizie in cazurile penale este de inchiriat, evolutia normala a societatii, drepturile civile si fundamentale sunt in pericol, si ceea ce normal ar trebui sa fie o reactie eficienta intr-o societate devine o simpla imitatie. In ceea ce priveste decizia politica, fenomenul de a prefera interesele private in locul celor nationale a fost rezumat de juristul penal American Robert Kliftgoord in binecunoascuta formula: Coruptia = monopol + libertatea de decizie responsabilitate Aceasta formula a fost folosita pentru identificarea sau analiza tuturor situatiilor in care coruptia este generata in democratie. In viziunea noastra, formele de organizare democratica a societatii au existat din cele mai vechi timpuri, strans legate de primele comunitati umane, ceea ce ne poate conduce la ideea ca democratia a fost si este un factor care a insotit progresul social. In epoca homerica (sec. XII-VIII i.Hr.), organele de conducere erau: bazileul - cu puteri limitate, sfatul - ca for consultativ al bazileului si adunarea poporului (demosul) - ca putere suprema[1]). In secolul al VIII-lea i.Hr. regalitatea (bazileii) a fost inlaturata, conducerea ateniana fiind luata de 9 arhonti (conducatori), alesi in fiecare an din randul eupatrizilor (aristocratia gentilica)[2]). Cele mai inalte forme ale democratiei ateniene au fost atinse in secolele VI si V i.Hr. si, in mod deosebit, in vremea lui Clistene si Pericle care au introdus drepturi egale de participare la conducere pentru toti cetatenii atenieni, iar participarea demosului la conducerea statului a primit numele de democratie[3]). Astfel, in timp ce Sparta s-a constituit, ca urmare a legilor lui Licurg, intr-un stat sclavagist, oligarhic, prin organizarea intr-o clasa militarist-aristocratica a polisului, dominand in mod absolut peste masa periecilor (poporul de rand), a ilotilor si a sclavilor, Atena a cunoscut de la Solon la Pericle un complex proces social-politic, inscriind in istorie paradigma democratiei. Conceputa ca forma de organizare in care puterea de stat apartinea oamenilor liberi, democratia ateniana a reprezentat o forma de guvernare sclavagista, fiind in esenta statul proprietarilor de sclavi. Potrivit traditiei istorice, Pericle ar fi definit aceasta democratie prin urmatoarele relatari:

Iasi,2012

'Traim sub o randuiala politica ce nu are de ravnit legile altora; departe de a-i imita, suntem mai degraba o pilda pentru unii. Numele sau e democratie, fiindca oranduirea statului, nu se reazema pe putini, ci pe cat mai multi.. In imprejurarile istorice respective, democratia - guvernarea poporului si oligarhia - guvernarea aristocratilor, au devenit doua alternative politice fundamental opuse cu privire la organizarea si conducerea polisului grecesc. In conditiile contemporane, conceptul de democratie este indisolubil legat de notiunea de pluralism. Se considera ca nu poate exista democratie fara pluralism politic. Notiunea de pluralism vine de la latinescul pluralis = 'compus' din mai multe elemente, prin urmare semnifica o unitate in diversitate, ceea ce isi gaseste concretizarea in multitudinea de partide si organizatii care se interpun intre indivizi si stat si care urmaresc sa stapaneasca mecanismul social. O asemenea diversitate pe care o implica un sistem politic pluralist, precum si practica politica prin care se manifesta ea, asigurand ca nici o forta politica si nici o categorie sociala sa nu poata exclude celelalte forte sau categorii, sa nu poata sechestra societatea pentru sine, se dovedeste a fi singura modalitate de dezvoltare democratica a societatii. La randul sau, doar o societate democratica poate garanta afirmarea pluralismului politic. In consecinta, notiunile de pluralism si de democratie se dovedesc corelative, se presupun si se conditioneaza reciproc, neputand exista democratie autentica fara pluralism politic si nici invers, pluralism politic fara democratie. Pe aceasta baza se considera, in mod justificat, ca pluralismul politic este un principiu dupa care functionarea democratica a societatii, garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti sunt conditionate de existenta si actiunea mai multor forte politice si sociale aflate in competitie. O problema teoretica si practica ce se pune astazi este daca aceste democratii occidentale reprezinta modelul unei vieti democratice depline. Se impune observatia ca, desi progresul realizat pe calea democratizarii este de mare amploare si inca neegalat, exista o serie de limite care fac ca democratia sa nu-si poata manifesta in toate imprejurarile si pe deplin virtutile sale generale umane, si anume: inegalitatea economica, mentinuta si uneori amplificata de capitalism, faptul ca unii sunt proprietari si altii lipsiti de proprietate fac ca exercitarea drepturilor si libertatilor sa nu se produca in egala masura pentru toti cetatenii. Este clar ca marii proprietari, indeosebi capitalistii, detinatori ai puterii economice, au mari posibilitati de a-si exercita puterea politica in stat, de a beneficia de drepturi si libertati intr-o masura mai mare decat restul cetatenilor - majoritatea salariatilor. Asa cum recunosc unii politologi occidentali, inegalitatea economica isi pune amprenta asupra democratiei, in capitalism unii fiind 'mai egali decat altii'; inegalitatea cetatenilor pe plan economic, potrivit dialecticii dezvoltarii capitalismului, a generat inegalitati si intre tari; inegalitatea economica atat pe plan intern, cat si pe plan extern a generat si genereaza pe scara mare politicianismul, manipularea, neacoperirea cu fapte a unor declaratii si, uneori, chiar incalcarea fatisa a unor drepturi si libertati;

7 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

bazat pe inegalitatea economica, pe dominatia marilor monopoluri, capitalismul, in situatii de criza, poate sa dea conducerea societatii unor grupuri care inlatura democratia si instaureaza dictaturi totalitare precum fascismul, nazismul etc. Se poate, prin urmare, conchide ca burghezia, in anumite imprejurari, pentru a apara interesele unor grupuri cu caracter restrans, recurge la regim dictatorial, asa cum o afirma realitatea istorica; existenta unei democratii dezvoltate, cu vechi traditii, se datoreaza, nu atat virtutilor burgheziei, cat, mai ales, luptei maselor populare, a diferitelor categorii sociale, care au impus si impun democratia. Democratia, de-a lungul istoriei, s-a dezvoltat si se dezvolta numai in masura in care relatia dintre conducatori si condusi se afla intr-un raport optim, cand condusii impun conducatorilor, prin modalitati si mijloace variate, respectarea drepturilor fundamentale ale individului si popoarelor. Pe plan intern, dac la nceput corupii erau oponeii politici, s-a sfrit prin a-i include n aceast categorie pe toi cei care nu mai erau folositori n cucerirea, meninerea i exercitarea puterii. Pe plan extern, dac la nceput corupii erau cei ostili unei anumite puteri sau sceptici cu privire la aliana cu ea, s-a sfrit prin a-i trece n rndul corupilor i pe susintorii respectivei aliane n msura n care susinerea era acordat de pe poziia intereselor naionale romneti.) Pentru a-si atinge scopurile, actorii politici si folosesc de o multitudine de mijloace, tehnici si metode. Manipularea este pusa la rang de cinste n timpul campaniei electorale, asigurnd sprijinul alegatorilor pentru candidatii propusi. Dar ce este manipularea? n primul rnd, o tehnica prin care se urmareste acreditarea unor imagini false sau cu elemente eronate prin filtrarea tendentioasa a informatiilor, prin omiterea aspectelor esentiale si accentuarea amanuntelor, prin decontextualizarea faptelor relatate. 1. Manipularea in societatea contemporana Manipularea zilelor noastre a devenit de o mare finete, mecanismele ei fiind aproape insesizabile, fiind deci usor pentru majoritatea sa cada n plasa. Exista trei tipuri de manipulare: punctuala, semipunctuala, globala. Primul tip este specific interviurilor stirilor pe care ascultatorul nu are cum sa le verifice. Al doilea tip este folosit n campaniile electorale pentru discreditarea adversarilor, transformati n tapi ispasitori pentru toate relele societatii (sau numai pentru o parte din ele, dar semnificativa). Mass media este instrumentul ales cu precadere, datorita rapiditatii si vrstei raspndirii a zvonurilor. Manipularea globala

Iasi,2012

presupune un adevarat sistem n care oamenii cheie propaga zvonuri, le raspund acestora, le completeaza n permanenta mai apare cte cineva care sa asigure fluxul zvonurilor. Definitia ar suna astfel: tehnica de organizare a influentei electorale, care conduce la schimbarea calculata prin constientizarea personala a mesajului receptionat, fiind opusa impunerii sau fortarii unei optiuni . Tehnica aceasta lasa cetatenilor impresia ca aleg liber, gndesc liber si actioneaza tot astfel, dar totusi nu este dect o impresie. Pentru ca n procesul de persuadare se tine cont de persuabilitatea cetatenilor, mesajele sunt legate de opiniile acceptate n general, mbina argumente pro si contra si astfel auditoriul este prins, contopindu-se cu opinia celui care manipuleaza astfel. Pentru a-l determina pe celalalt sa gndeasca altfel dect ar fi facut-o este necesara o relatie de autoritate ntre manipulator si manipulat. Manipulatorul detine o anumita functie, deci o anumita putere care-i confera accesul la mijloace de presiune eficient. Manipulatorului i se lasa numai iluzia, sentimentul de libertate. n fiecare societate, puterea va ncerca sa-si asigure mecanisme de reproducere care sa-I asigure continuitatea la guvernare. Sistemul educational se dovedeste a fi cel mai eficient n acest sens. Copilul (viitorul adult si alegator) este nvatat de mic sa asculte, sa ia drept adevaruri de netagaduit spuse de o persoana cu autoritate profesorul. Acest lucru se continua si mai trziu cnd autoritatea persoanei care apare la TV sau care vorbeste la radio l determina sa se supuna faptelor prezentate si logicii manipulatorului. Ei nu-i va pune la ndoiala acest lucru, pentru ca nu a nvatat cum. (Mentionez exceptiile ntlnite n societate nu fac dect sa confirme regula). Cultura politica si n special latura sa afectiva este legata de dimensiunea mitologica a relatiei electoratului cu elitele. Este locul unde se construieste imaginarul politic, definit ca un construct ce cuprinde sentimente, credinte, convingeri, valori care filtreaza perceptia asupra politicului si care sunt parti integrante ale identitatii si apartenentei sale la diferite grupuri sociale structurate formal sau informal . Exista o nevoie de manipulare ntlnita pe piata alegerilor att din partea ofertei electorale ct si din partea cererii. Ofertantii o necesita pentru ca, datorita ei pot obtine voturile, care sa le asigure gestionarea resurselor grupului social guvernat. Publicul o necesita pentru ca el nu se raporteaza niciodata direct la realitate si numai indirect, prin intermediul altor persoane considerate a fi o autoritate ntr-un anumit domeniu, persoane care impun simboluri, embleme, interpretari ca fiind cele autentice, cele reale, demne de crezut, de urmat si de sustinut. Votati-ma! Eu sunt ceea ce va trebuie! ofera omului de rnd un reper; este principiul care-i ordoneaza viata, este ceea ce astepta el sa creada. Omul de rnd nsa are si orgoliu, deci el trebuie convins. Nu este de ajuns afirmatia de mai sus, mai trebuie sa existe mecanisme care sa-i lase alegatorului iluzia ca alege, ca da votul sau = da o mna de ajutor celui care cerseste. Caci alegatorul este si un filantrop. Numai ca uita un lucru: cel care cerseste nu face dect sa joace rolul

9 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

acesta, n rest elabornd serioase mecanisme de prindere n capcana. Alegatorii se supun acestei manipulari pentru stiu ca pe cineva oricum trebuie sa voteze. De ce? Ei nu vor ajunge sa-si faca auzite pasurile, necazurile, frustrarile, ei nu vor ajunge sa i dea la o parte pe cei vinovati. Atunci ei semneaza un cel n alb (votul) si-l ncredinteaza celui care i-a convins (deci cum i-a manipulat cel mai eficient) ca poate sa faca toate aceste lucruri n locul sau. Votantul, de cele mai multe ori, nu are cum sa verifice ceea ce I se prezinta cu adevarat nu poate verifica utiliznd instrumentele ratiunii. nsa validitatea pe care o acorda se bazeaza pe ncredere. Cum sa n-ai ncredere n cel asemeni tie, cel care se mbraca la fel, gndeste la fel, se poarta la fel si care vrea sa faca tot ce-ai face si tu daca ai fi n locul lui? Dar oare asa este el candidatul? Nu cumva, imaginea de care se bucura este formata din mici minciuni sau omiteri de adevaruri? Si atunci aleg eu liber sau constrns de aceasta posibil falsa imagine? Minciunile sunt nu de putine ori mai veridice dect realitatea. De ce prefera ratiunea mai degraba minciuna. 2. Manipulare totalitara vs. manipulare democratica Trebuie afirmat in primul rand ca regimurile politice de tip pluralist sunt net superioare regimurilor totalitare in ceea ce priveste raportarea la individ si la nevoile lui. Exist o relatie de identitate totusi intre cele doua regimuri politice, la nivelul structurilor de profunzime ale modalitatilor de legitimare. Putem afirma deci, totalitarism=democratie. Organizarea, ideologia, formele de mentinere si autoreproducere a puterii politice, continutul justificarilor si al proiectelor - toate duc la distincti majore, inclusiv la nivelul consecintelor. Dar toate aceste regimuri politice se folosesc de una si aceeiasi strategie: imblanzirea socialului prin cautarea punctelor sensibile ale imaginarului politic Totalitarismul se distinge de alte tipuri de rigimuri politice prin urmatoarele caracteristici: partid unic si liderul a carui vointa se prezinta drept vointa oficiala, existenta unei ideologii oficiale, care exclude orice alta ideologie concurenta, monopolul partidului stat asupra mijloacelor de comunicare in masa, existenta unui aparat politienesc cu scopul precis de anihilare a oricarei deviatii sau o rezistenta la opresiune, planificarea economica si controlul puterii asupra initiativei economice. La nivel ideologic, totalitarismul isi propune u ideal de societate, si un ideal de om nou a carui caracteristica esentiala sa fie obedienta fata de decizia liderului institutiilor politice. Individ sau comunitate, totul se supune unei logici integrative ale carei temeiuri devin trans-istorice si

Iasi,2012

trans-juridice. Manipularea este totala si invadeaza socialul la toate nivelele. Societatile pluraliste sunt acolo unde decizia apartine unui parlament ales periodic, unde funcioneaza principilul separarii puterilor in stat, unde alegerile sunt libere si oneste, existand transparenta informatiei si controlul asupra reprezentantilor alesi. Dar egalitatea dintre cele doua tipuri de regimuri se intalneste la nivelul strategiilor de cautare a legitimitatii pe care detinatorii puterii le folosesc in vederea cuceririi si mentinerii ei. In societatile democratice exista o reala competitie intre diferiti agenti politici, dar structura campaniilor electorale si a mesajelor diferitelor partide politice se bazeaza pe logica miturilor. Mitul se adreseaza emotiilor, sentimentelor. Durabilitatea si sansele unui regim politic sunt in functie de capacitatea de a obtine acceptarea societatii, legitimarea se obtine la nivelul credintelor politice, sentimentelor si nelinistilor colective.

BIBLIOGRAFIE :
**---MERITOCRATIA de Primo Laurentiu, 2008-2009---O carte editata la Editura
Antet la inceputul anului 2009

http ://www.meritocratia.ro/
** --- DEMOCRATIE--TOTALITARISM-SI-VIOLENTA-SIMBOLICAhttp://www.referatele.com/referate/diverse/o nline20/Lucrare-de-diploma---STIINTE-POLITICE--referatele-co.php **---Lucrare de diploma - STIINTE POLITICE - DEMOCRATIE, TOTALITARISM SI
VIOLENTA SIMBOLICA SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE---FACULTATEA DE STIINTE POLITICE ----CAPITOLUL VI---LIBERTATE DE OPTIUNE SI MANIPULARE

11 Universitatea Petre Andrei din Iasi Facultatea de Asistenta Sociala si Sociologie

http://www.referatele.com/referate/diverse/online 20/Lucrare-de-diploma---STIINTE-POLITICE---DEMOCRATIE--TOTALITARISMSI-VIOLENTA-SIMBOLICA-referatele-co.php ***----Adrian Severin---Democra ia este cel mai bun oxigen pentru libertate.---VINERI, 4 MAI 2012 http://adrianseverin.blogspot.com/

***---Evolutia istorica a democratiei----Stiinte politice http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/Evolutia-istoricaa-democratie92491.php

***---EDUCAIE MPOTRIVA CORUPIEI---Material metodologic pentru nvmntul

preuniversitar i superior

http://www.sdcentras.lt/antikorupcija/en/tp1/Pub lication_Ro.pdf
***---Tipuri de coruptie si metode de coruptie---Joi, 16 Iunie 2011 - Categorie: Drept http://www.referatmd.com/drept/tipuri-de-coruptiesi-metode-de-coruptie

Iasi,2012