Lupta împotriva corupției din România

Influențe internaționale

Cuprins

1. Corupția. Noțiuni teoretice................................................................................................................. 2

2. Corupția și lupta împotriva corupției în România........................................................................... 4
2.1. Corupția în România ................................................................................................................. 4
2.2. Lupta împotriva corupției în România ..................................................................................... 6
3. Relația cu Statele Unite ale Americii (S.U.A) ................................................................................... 7
4. Relația cu Uniunea Europeană ........................................................................................................ 10
5. Relația cu Bulgaria și Republica Moldova ..................................................................................... 15
6. Concluzii ............................................................................................................................................ 16
 1. Corupția. Noțiuni teoretice
Definiția corupției cel mai des întâlnită a fost dată de profesorul universitar Joseph S.
Nye de la Universitatea Harvard din S.U.A. potrivit căreia corupția este comportamentul care
deviază de la îndatoririle normale ale unui rol public sau violează legi împotriva exercitării
anumitor tipuri de influență specifică, cum ar fi mita, nepotismul, deturnarea de fonduri.1
Într-un glosar de termeni al Institutului European din România, corupția este definită ca
fiind un abuz, activ sau pasiv, al funcționarilor publici (fie numiți fie aleși), în scopul obținerii de
avantaje financiare private sau de alte beneficii2.
Corupția poate avea diverse forme la nivel politic, administrativ și economic.
Corupția politică se manifestă îndeosebi sub forma presiunii și a șantajului exercitat
asupra funcționarilor publici pentru a-i determina să adopte anumite decizii ilegale sau la limita
legii.
Fenomenul de corupție reprezintă "un aspect persistent și universal al societății politice"3,
fiind improbabil ca vreo reformă sau altă inițiativă să-l elimine complet din viața politică.
Amitai Etzioni un sociolog israeliano-american observa că cel mai adesea corupția
politică este un produs al așa-numitei "plutocrații", al personajelor și grupurilor sociale care dețin
resursele economice și financiare și care exercită influențe, presiuni asupra liderilor politici în
scopul maximizării beneficiilor pe care le au.4
Corupția administrativă este cea mai răspândită și se pornește de la fapta blamabilă a
funcționarului public care pretinde o recompensă pentru întocmirea unui act la care este obligat
prin funcția pe care o deține, până la deturnarea în interes personal a averii publice, săvârșită de
persoanele aflate în pozițiile cheie ale administrației publice.
Cel mai des, funcționarii publici săvârșesc fapte de ignorare a dispozițiilor regulamentare
de anunțare a licitațiilor publice, favorizare a anumitor întreprinderi sau firme la repartizarea
contractelor, falsificarea documentațiilor pentru licitații, repartizarea ilegală de locuințe sau spații

1
Adrian Angheni, "A cincea conferinta internationala anticoruptie", Buletin de criminologie si de criminalistica
nr.1 - 2/1992, pp. 108 - 113
2
Institutul European din România, "Glosar de termeni utilizaţi în materia controlului financiar", Capitolul 1, Anexa
1, p. 2, http://beta.ier.ro/documente/studiideimpactPaisII_ro/Pais2_studiu3_anexe_ro.pdf , accesat la data de 06
ianuarie 2019
3
John A. Gardiner, "The politics of corruption. Organized crime in an american city", New Zork, Russel Sage
Foundation, 1970, pag. 93
4
Amitai Etzioni, "Capital corruption. The new attack on american democracy", San Diego, New Zork, London,
Harcourt Brace Jovanovich, Publishers, 1984
comerciale, intervenții pe lângă alți funcționari publici pentru a trece cu vederea încălcarea legii,
etc.
Corupția economică, cel mai frecvent, vizează servirea preferențială a clienților, dar și
infracțiuni care să stimuleze succesul profesional, obținerea profitului cu orice preț, să scutească
persoanele cu funcții de conducere de responsabilitățile ce le revin ca urmare a unor decizii cu
consecințe ilegale (mita plătită unor oficiali în scopul obținerii unor avantaje economice sau
politice, vânzarea unor produse deficitare sau care pun în pericol sănătatea și viața populației,
evitarea plății impozitelor către stat prin mistificarea cifrelor de afaceri, etc).
În final, trebuie să menționăm faptul că în afara celor trei forme detaliate anterior,
corupția poate exista și la alte niveluri, în diferite sectoare și, se poate manifesta prin n metode.
În aproape toate domeniile de activitate, câştigul personal a fost ridicat la rang de scop general
al existenţei, nerespectarea atribuţiilor de serviciu, de către funcţionarii publici devenind o stare
de normalitate, vorbindu-se cotidian de această boală socială ca despre mica şi marea corupţie,
despre corupţia administrativă, corupţia economică, corupţia politică şi, mai recent, despre
corupţie ştiinţifică… Este binecunoscută corupţia din sistemul de sănătate, din sistemul de
învăţământ, din poliţie, din primării, din prefecturi etc. şi, în opinia mea, poate cel mai
periculos, corupţia din sistemul de justiţie, care fie au adus cetăţeanul de rând în pragul
blazării, disperării şi al neputinţei, fie au permis realizarea interesului personal în detrimentul
celui general.5
Sub toate formele ei, corupția are efecte catastrofale, conduce la scăderea investițiilor
private și, prin urmare, reduce rata de creștere economică, corupția duce la creșterea inegalității
sociale, ceea ce generează frustrare pentru cei defavorizați și, duce la scăderea nivelului de
investiții, a locurilor de muncă sau a altor oportunități.6

5
Abraham Pavel, Corupţia : Cauze, mecanisme, efecte, soluţii, Bucureşti: Detectiv, 2005, pp. 14, 17.
6
Pak Hung Mo, Corruption and Economic Growth. Journal of Comparative Economics 29, 2001, pp. 66, 79.
 2. Corupția și lupta împotriva corupției în România
2.1.Corupția în România
Conform unui articol din presa internațională, corupția în România este un fenomen,
perceput ca fiind generalizat care cuprinde toate structurile și nivelurile societății românești.7
Putem vorbi chiar și de o cultură a corupției care are o tradiție îndelungată în societatea
din România și, chiar dacă este cel mai adesea privită cu respingere, este totuși folosită ca o
strategie de rezolvare a problemelor sau ca o metodă de realizare pe plan profesional sau
financiar.8
De-a lungul timpului, în România au fost foarte multe scandaluri publice de corupție, mai
mult sau mai puțin mediatizate, în mai toate sectoarele de activitate. Spre exemplu în sistemul
sanitar, corupția s-a dublat în ultimii zece ani, fapt recunoscut de către autoritățile române, iar
suma vehiculată se ridică la aproape un miliard de euro. De asemenea există o lipsă de
transparență în privirea achizițiilor publice și a licitațiilor din sistemul medical.9
În ceea ce privește educația, avem n cazuri în care cadre didactice au fost condamnate
pentru trafic de influență, complicitate la luare de mită, luare de mită, etc. Un sondaj despre
percepţia pe care o au europenii despre calitatea vieţii din ţările lor, arată, printre altele, că
România este pe primul loc în Uniune la capitolul corupţie în unităţile de învăţământ.10
În justiție spre exemplu au existat cazuri în care unii avocați au fost condamnați definitiv
pentru corupție, fie cu suspendare, fie cu executare, dar au rămas avocați în continuare. Legea
avocaturii, legea 51/1995, spune la art. 14 "Este nedemn de a fi avocat: (...) a) cel condamnat
definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni
intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei". Consiliul Baroului este cel care
apreciază dacă infracțiunea a adus sau nu „atingere prestigiului profesiei".

7
Karla Engelhard, „In Rumänien gehört die Korruption zum Alltag”, Deutschlandfunk Kultur, 1 martie 2012,
https://www.deutschlandfunkkultur.de/jeder-schmiert.979.de.html?dram:article_id=153033 , accesat la data de 06
ianuarie 2019
8
Laura Balomiri, „"Nationalsport" Korruption. EU-Studie mit verheerendem Ergebnis – Sportministerin musste
zurücktreten”, Der Standard, 15 iulie 2009, https://derstandard.at/1246542276289/Nationalsport-Korruption ,
accesat la data de 06 ianuarie 2019.
9
Mihaela Naftanaila, „Corupţia din Sănătate, o boală care poate fi vindecată”, România Liberă, 16 aprilie 2017,
https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/coruptia-din-sanatate--o-boala-care-poate-fi-vindecata-263567 ,
accesat la data de 06 ianuarie 2019.
10
Octav Ganea, „Copiii învață mita încă din şcoală. România, pe primul loc în UE la corupția din Educaţie", Digi
24, 31 octombrie 2018, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/mita-invatata-inca-din-scoala-1023747 , accesat
la data de 06 ianuarie 2019.
 Sunt și foști judecători ai Curții de Apel București care au fost condamnați definitiv la
închisoare.11
Politica este domeniul în care au fost și sunt cele mai multe cazuri de corupție. De
asemenea, instituțiile în care politicul se implică sub diverse forme și moduri, de cele mai multe
ori, sunt generatoare de corupție.
Spre exemplu, una din instituțiile generatoare de corupție în România a fost și este
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ai cărei foști vicepreședinți și președinți
au fost condamnați sau sunt urmăriți pentru fapte de corupție.1213
Curtea Supremă de Justiție a arătat în anul 2016 că numirea persoanelor în diferite funcții
publice de către politicieni în schimbul plății unor sume de bani reprezintă un fenomen de o
gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la
perpetuarea și multiplicarea corupției. „Funcționarii numiți în acest mod sunt stimulați să
săvârșească, la rândul lor, infracțiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecința fraudării
exponențiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societății”.14
În perioada 1990 - iunie 2016 au fost condamnați definitiv pentru corupție 12 primari și,
cel puțin 100 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului) și oameni de
afaceri cu notorietate.
Acest fenomen al corupției a ajuns să facă parte efectiv din cultura românilor. Deși în
ultima perioadă avem o societate civilă tot mai vocală și care taxează tot mai des și aprig actele
de corupție și fenomenul în general, potrivit unui sondaj din 2012, 96% dintre români au susținut

11
V.M., „Fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu, condamnată definitiv la șapte ani de inchisoare”, HotNews, 02 iunie
2016, https://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-21047812-fosta-judecatoare-veronica-cirstoiu-condamnata-
definitiv-sapte-ani-inchisoare.htm , accesat la data de 06 ianuarie 2019.
12
Romulus Cristea, „Mafia de stat de la restituirea proprietăţii”, România Liberă, 13 martie 2012,
https://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/mafia-de-stat-de-la-restituirea-proprietatii-257035 , accesat la data de
06 ianuarie 2019
13
Sebastian Zachmann, „Ce întrebări ridică demisia subită a şefului ANRP”, Adevărul, 2 martie 2015,
https://adevarul.ro/news/politica/ce-intrebari-ridica-demisia-subita-sefului-anrp-
1_54f4a2aa448e03c0fd26d1b8/index.html , accesat la data de 06 ianuarie 2019
14
Ionel Stoica, „Modul mafiot în care Vîntu trăgea sforile în Guvernul Tăriceanu. SOV, cu două săptămâni înaintea
numirii oficiale: "Mihaiu pleacă guvernator în Deltă", Adevărul, 3 august 2016,
https://adevarul.ro/news/eveniment/modul-mafiot-vintu-tragea-sforile-guvernultariceanu-
1_57a21ea55ab6550cb8732f6a/index.html , accesat la data de 06 ianuarie 2018.
faptul că sunt împotriva acestei practici de a da și primi mită, dar o treime dintre ei au recunoscut
că în ultimul an au fost implicați într-un act de primire sau dare de mită în România.15
2.2. Lupta împotriva corupției în România
Deși cu nenumărate cazuri de corupție în toate sectoarele de activitate, cazuri de corupție
care apar de la o zi la alta, în paralel, România duce o luptă puternică și semnificativă împotriva
corupției. Această luptă este simțită și produce efecte și la nivel internațional în relația României
cu unele state membre U.E., dar și în relația cu alte state din afara Uniunii.
Lupta împotriva corupției și-a făcut simțită prezența în contextul negocierilor de aderare a
României la Uniunea Europeană. În acest context, România a luat măsuri rapide pentru a crea
mecanisme necesare luptei împotriva corupției, cadrul legislativ suferind modificări și completări
majore.
Primul lucru notabil în ceea ce privește lupta anticorupție a fost înființarea în 2002 a
principalei instituții care va lupta împotriva corupției, Direcția Națională Anticorupție (DNA).
De asemenea, legislativul începe să permită lupta de facto contra corupției, elaborând un
lung șir de acte normative și strategii în domeniul corupției, începând cu Legea nr. 78 din 2000
privind prevenirea, descoperirea și sancţionarea faptelor de corupție.
Un alt instrument de monitorizare a corupției poate fi Ordonanța nr.27/2002, privind
reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Legea 52/2003, privind transparența
decizională în administrația publică, este alături de Legea 544/2001, un "aliat" prețios pentru a
afla date publice. Statutul și Codul de conduită al funcționarilor publici, statutul aleșilor locali,
Legea achizițiilor publice sunt alte instrumente legale pentru "deconspirarea" corupției. De
asemenea, tot mai multe ghiduri anticorupție sunt distribuite către organizații și instituții publice
locale și centrale, pentru ca orice persoană interesată să intre cât mai ușor în posesia lui.
România a reușit în ultimii ani să pună la dispoziția corpului profesionist de procurori și
judecători instrumentele legislative și competențele investigative necesare, astfel se poate spune
că din punct de vedere legislativ, România are suficiente pârghii pentru a acționa împotriva
corupției.16

15
Karla Engelhard, „In Rumänien gehört die Korruption zum Alltag”, Deutschlandfunk Kultur, 1 martie 2012,
https://www.deutschlandfunkkultur.de/jeder-schmiert.979.de.html?dram:article_id=153033 , accesat la data de 06
ianuarie 2019.
16
Otilia Matei, „Șefa DNA le explică moldovenilor cum pot lupta împotriva corupției: "Acum, în România, după un
efort de 10 ani de luptă contra corupției, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia", Evenimentul Zilei, 02
iulie 2017, https://evz.ro/laura-codruta-kovesi-1.html?v=347635&page=2 , accesat la data de 08.01.2019
 Un alt pas important pe care România l-a făcut pentru lupta anticorupție este reprezentat
de alocarea unui buget consistent an de an pentru DNA. În ultimii ani executivul a majorat
substanţial bugetele anuale ale instituției, spre exemplu bugetul pentru anul 2018 a fost de două
ori mai mare ca cel din 2017.
Un aspect important este faptul că în perioada 2013 - 2017, partidul de guvernământ a
fost practic decapitat politic, în toată ţara, foarte mulți lideri locali ai partidului fiind anchetați
sau condamnați. Paradoxal, în aceeaşi perioadă, toate guvernele conduse de acest partid au
majorat substanţial bugetul DNA. 17 Prin urmare, putem observa faptul că avem o putere
judecătorească din România este tot mai consolidată, un legislativ și executiv democratic care
respectă independența puterii judecătorești, un lucru imperios necesar pentru lupta împotriva
corupției.

3. Relația cu Statele Unite ale Americii (S.U.A)

În lupta sa anticorupție, România a fost mereu sprijinită de S.U.A, ba chiar putem afirma
că S.U.A ne-a împins de la spate și chiar obligat să continuăm și sprijinim lupta împotriva
corupției. În ultima perioadă observăm tot mai des poziții publice ale oficialilor americani care
susțin și felicită lupta pe care România o duce împotriva corupției.
Americanii au fost și sunt o prezență activă în lupta anticorupție din țara noastră, de multe
ori taxând derapajele, cum a fost în cazul episodului „Ordonanța 13", când alături de mai multe
state partenere au taxat dur România cerând retragerea ordonanței18. Însă, asta nu înseamnă că nu
au lăudat public eforturile depuse și nu și-au manifestat mereu când au avut ocazia sprijinul
necondiționat pentru lupta anticorupție, cum a fost în cazul revocării șefei DNA în iulie 2018,
atunci când ambasada S.U.A afirma că: „România este model regional în privinţa luptei
împotriva corupţiei.

17
Ion Alexandru, „Guvernele PSD au triplat bugetul DNA”, Jurnalul.Ro, 19 martie 2018,
https://jurnalul.antena3.ro/special-jurnalul/anchete/guvernele-psd-au-triplat-bugetul-dna-769443.html , accesat la
data de 08.01.2019
18
Ștefan Pana, „SUA, Franţa, Germania, Canada, Belgia şi Olanda critică OUG privind justiţia şi cer retragerea ei:
Contravine normelor statului de drept şi subminează poziţia României”, NEWS.RO, 01 februarie 2017,
https://www.news.ro/politic-extern/sua-franta-germania-canada-belgia-si-olanda-critica-oug-privind-justitia-si-cer-
retragerea-ei-contravine-normelor-statului-de-drept-si-submineaza-pozitia-romaniei-
1922401801002017022016611328, accesat la 08.01.2019
Facem apel la România să menţină şi să sprijine puternicele sale instituţii de luptă împotriva
corupţiei"19.
Eforturile făcute de România de-a lungul timpului în ceea ce privește lupta împotriva
corupției au consolidat tot mai mult relațiile diplomatice cu Statele Unite ale Americii și implicit
au apropiat tot mai mult cele două state. Spre exemplu, în 2017, Klaus Iohannis, președintele
României, a efectuat o vizită istorică la Casa Albă. A fost prima vizită la Casa Alba a unui lider
est-european după alegerea noului președinte al S.U.A. În cadrul acestei întrevederi, președintele
Donald Trump a subliniat: „Susținem foarte puternic lupta anticorupție. Știm tot ce se întâmplă
în România, președintele Iohannis are susținerea noastră. Va câștiga lupta cu corupția."20
De asemenea, ambasadorul S.U.A la București, Hans Klemm, nu ezită să-și manifeste
public încrederea în instituțiile de luptă ale României, în 2018 afirma că în cadrul Parteneriatului
Strategic dintre S.U.A și România sunt realizate foarte multe lucruri bune, precizând, totodată, că
are "încredere deplină" în DNA și în conducerea sa.21
În luna decembrie a anului trecut, în contextul în care, în ultima perioadă, în spațiul
public au existat speculații privind promovarea unei OUG de amnistie și grațiere, Hans Klemm a
ținut să precizeze faptul că urmăresc îndeaproape această chestiune, este decizia României, dar
urmăresc situația cu foarte mare atenție.22 A fost din nou o dovadă a apropierii și a presiunii
S.U.A în același timp în ceea ce privește lupta anticorupție.
Putem aprecia faptul că întărirea relațiilor diplomatice cu S.U.A s-a produs și datorită
faptului că țara noastră a fost prima din NATO care a alocat 2% din Produsul Intern Brut (PIB)
pentru apărare. La presiunea accentuată a președintelui S.U.A care a subliniat mereu nevoia ca
statele membre să-și respecte ținta stabilită și să aloce 2% pentru apărare23, România a reușit să

19
R.M. „Ambasada SUA: Facem apel la România să menţină şi să sprijine puternicele sale instituţii de luptă
împotriva corupţiei”, HotNews.ro, 09 iulie 2018, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22557568-ambasada-sua-
facem-apel-romnia-men-sprijine-puternicele-sale-institu-lupt-mpotriva-corup-iei.htm , accesat la data de 08.01.2018
20
R.M., „Conferinta comuna de presa Donald Trump - Klaus Iohannis / Donald Trump: Sustinem foarte puternic
lupta anticoruptie. Stim tot ce se intampla in Romania, presedintele Iohannis are sustinerea noastra”, HotNews.ro, 09
iunie 2017, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-21811869-live-video-text-conferinta-comuna-presa-donald-trump-
klaus-iohannis.htm, accesat la 08.01.2019
21
Anda Badea, „Hans Klemm: Avem o incredere deplina in Directia Nationala Anticoruptie si in conducerea sa”,
Ziare.Com, 03 martie 2018, http://www.ziare.com/stiri/anticoruptie/hans-klemm-avem-o-incredere-deplina-in-
directia-nationala-anticoruptie-si-in-conducerea-sa-1504369 , accesat la data de 08.01.2019
22
Andreea Traicu, „Hans Klemm, despre amnistie și grațiere: 'E decizia României. Urmărim situația cu foarte mare
atenție'”, stiripesurse.ro, 10.12.2018, https://www.stiripesurse.ro/hans-klemm-despre-amnistie-i-gra-iere-e-decizia-
romaniei-urmarim-situa-ia-cu-foarte-mare-aten-ie_1309863.html, accesat la 09.01.2019
23
Robert Lupitu, „De la summitul G7, Donald Trump transmite: Multe țări NATO au decis să își sporească plățile în
mod considerabil. Banii încep să vină”, caleaeuropeana.ro, 27.05.2017, https://www.caleaeuropeana.ro/donald-
aloce în 2017 pentru prima dată de la aderare 2% din PIB pentru apărare, fiind astfel prima țară
din NATO care reușește să atingă pragul de 2%.24
Reacția S.U.A nu a întârziat să apară, secretarul american de stat, Rex Tillerson, a salutat
angajamentul României de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Mesajul a fost formulat într-un
discurs pe teme de politică externă pe care Tillerson l-a ținut la Washington în noiembrie 2017.25
Pe de altă parte, deși a alocat un procent de 2% din PIB pentru bugetul apărării, România
nu figurează printre statele membre care au și cheltuit acest procent ca parte din PIB pentru anul
2017. Cu toate acestea, România reușește să se mențină în top, alocând și în 2018 procentul de
2% din PIB pentru apărare.26
România continuă să-și întărească relația sa diplomatică cu S.U.A și după alocarea a 2%
din PIB pentru apărare, hotărând să investească acest procent prin achiziția de armanent și
echipamente de la guvernul american. Spre exemplu, în primul an în care România a ocupat
primul loc în NATO la alocările bugetare pentru apărare, a trimis o cerere către guvernul S.U.A
în care îşi exprimă disponibilitatea de a cumpăra rachete de tip Patriot.27
De asemenea, în 2018 Ministerul Apărării Naţionale anunţa modernizarea masivă a
Armatei Române, în primă fază România urmând să cumpere din S.U.A 36 de aeronave prin
programul F16.28
În final, putem conchide afirmând că aceste relații consolidate cu S.U.A au adus și câtea
costuri pentru țara noastră însă, costuri care aduc odată cu ele beneficii majore. Lupta

trump-nu-mai-critica-aliatii-din-nato-multe-tari-aliate-au-decis-sa-isi-sporeasca-platile-banii-incep-sa-vina/, accesat
la data de 09.01.2019
24
Robert Lupitu, „Premieră de la aderarea la NATO: România este statul membru care a investit cei mai mulți bani
pentru dezvoltarea capabilităților militare în anul 2017”, caleaeuropeana.ro, 15.03.2018,
https://www.caleaeuropeana.ro/premiera-de-la-aderarea-la-nato-romania-este-statul-membru-care-a-investit-cei-
mai-multi-bani-pentru-dezvoltarea-capabilitatilor-militare-in-anul-2017-raport-oficial/, accesat la 09.01.2019
25
„Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson: România, printre țările care investesc de anul acesta 2 la sută din PIB
pentru Apărare”, ȘtirileTVR, 28 noiembrie 2017, http://stiri.tvr.ro/secretarul-de-stat-al-sua--rex-tillerson--romania--
printre---arile-care-investesc-de-anul-acesta-2-la-suta-din-pib-pentru-aparare_825281.html#view, accesat la data de
09.01.2019.
26
R.M. „Stoltenberg: Șapte țări europene din NATO vor aloca 2% din PIB pentru Apărare în 2018 / Printre acestea
e și România”, HotNews.ro, 10 iulie 2018, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22560199-stoltenberg-apte-
europene-din-nato-vor-aloca-2-din-pib-pentru-rare-2018-printre-ele-romnia.htm, accesat la data de 09.01.2019.
27
Alexandra Stroe, „România vrea să cumpere RACHETE de tip Patriot de la guvernul SUA. Ce reprezintă acest
sistem de apărare şi câte ţări deţin un astfel de armament - INFOGRAFIC”, Mediafax.ro, 20 aprilie 2017,
https://www.mediafax.ro/social/romania-vrea-sa-cumpere-rachete-de-tip-patriot-de-la-guvernul-sua-ce-reprezinta-
acest-sistem-de-aparare-si-cate-tari-detin-un-astfel-de-armament-infografic-16239627 , accesat la data de
09.01.2019
28
„România cumpără 36 de avioane din SUA. Ministrul Fifor anunţă modernizarea masivă a Armatei Române”,
Observator.tv, 01 octombrie 2018, https://observator.tv/politic/armata-romana-cumpara-avioane-modernizare-
270153.html, accesat la data de 09.01.2019
anticorupție din România a îmbunătățit masiv relațiile diplomatice cu S.U.A, aceasta din urmă
fiind mereu prezentă și urmărind activ ceea ce se petrece în societatea românească.

4. Relația cu Uniunea Europeană

România a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a avut relații oficiale cu
Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat
de Preferințe al Comunității. Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează
din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. România a trimis
solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu Declarația de la Snagov, un
document semnat de toate cele 14 partide politice importante ale României, în care acestea își
exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană. În iulie 1997, Comisia Europeană și-a
publicat "Opinia asupra Solicitării României de a deveni membră a Uniunii Europene".
În anul următor, a fost întocmit un "Raport privind progresele României în procesul de
aderare la Uniunea Europeană". În următorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a
recomandat începerea negocierilor de aderare cu România.
La summit-ul de la Thessaloniki din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină
obiectivul României de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007.
În relația cu Uniunea Europeană se face cel mai simțită influența pe care a avut-o și o are
lupta anticorupție din România.
În primul rând, lupta anticorupție a jucat un rol decisiv la aderarea României în Uniunea
Europeană, măsurile pe care România le-a luat până în 2007, cadrul legislativ pe care l-a creat
pentru a face posibilă lupta anticorupție, instituțiile de forță din domeniu, toate acestea au făcut
posibilă aderarea.
În al doilea rând, lupta anticorupție din țara noastră a continuat masiv și după aderarea la
Uniunea Europeană, aceasta din urmă cerând chiar ea României să continue lupta împotriva
corupției, respectându-și astfel angajamentele pe care și le-a luat în momentul aderării. După
aderare, tot mai multe ambasade și oficiali europeni au cerut de-a lungul timpului României
continuarea luptei anticorupție.293031

29
Redacția Ziare.com, „Presedintele PE i-a cerut Vioricai Dancila sa continue lupta anticoruptie. Premierul n-a spus
nimic despre asta”, Ziare.com, 20 februarie 2018, http://www.ziare.com/vasilica-viorica-
dancila/premier/presedintele-pe-i-a-cerut-vioricai-dancila-sa-continue-lupta-anticoruptie-premierul-roman-nu-a-
spus-nimic-despre-asta-1502622, accesat la data de 10.01.2019
 Pentru a ajuta România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și corupția, U.E. a
decis să instituie un "Mecanism de Cooperare și Verificare" special, destinat să asigure un proces
de aderare armonios și totodată să protejeze politicile și instituțiile europene.
Rezultatele rapoartelor acestui mecanism vom vedea mai târziu că vor întări relațiile
României cu U.E. și vor aduce beneficii semnificative României.
Primele rapoarte ale MCV din perioada 2007 - 2010 au evidențiat progresele făcute de
România, au apreciat activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și crearea Agenției
Naționale de Integritate (ANI), înființată pentru a controla averile demnitarilor.32
În Raportul din 2011, Comisia și-a menținut aprecierile la adresa DNA și a salutat
modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Comisia a spus că este nevoie de măsuri pentru a
se evita închiderea dosarelor de înaltă corupție din cauza împlinirii termenului de prescripție,33 și
a cerut Parlamentului adoptarea măsurilor pentru "îmbunătățirea recuperării produselor
infracțiunii, urmărirea în justiție a cazurilor de spălare de bani precum și protecția împotriva
conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice".34
La 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană, raportul din iulie 2012, care a făcut o
analiză a celor cinci ani, a evidențiat progresele înregistrate, a arătat că s-au pus bazele pentru
modernizarea sistemul judiciar, instituții precum DNA și ANI au avut rezultate convingătoare în
instrumentarea cazurilor de corupție la nivel înalt, a salutat intrarea în vigoare a noului Cod

30
Redacția Ziare.com, „Franta incurajeaza Romania sa continue lupta anticoruptie: Este o miza determinanta” ,
Ziare.com, 30 ianuarie 2017, http://www.ziare.com/stiri/anticoruptie/franta-incurajeaza-romania-sa-continue-lupta-
anticoruptie-este-o-miza-determinanta-1451914, accesat la data de 10 ianuarie 2019
31
Raluca Găină, „Paul Brummell: Să continue lupta anticorupţie în România”, BURSA.ro, 18 iunie 2018,
http://www.bursa.ro/paul-brummell-sa-continue-lupta-anticoruptie-in-romania-64958433, accesat la data de 10
ianuarie 2019
32
„Rapoartele MCV pe Justiție pentru România (2007-2016)”, AGERPRES, 25 ianuarie 2017,
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-2016--09-
20-49, accesat la data de 10 ianuarie 2019
33
Comisia Europeană, „Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”, Comisia Europeană, 20 iulie 2011,
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2011/RO/1-2011-460-RO-F1-1.Pdf, accesat la data de 10.01.2019
34
Idem
civil.35 În finalul raportului, Comisia Europeană a făcut 14 recomandări pe care România să le ia
în calcul.36
În Raportul din ianuarie 2013, Comisia constată că România nu a pus în aplicare toate
recomandările din 2012 care vizau restabilirea statului de drept și independența sistemului
judiciar însă, remarcă faptul că "respectarea Constituției și a hotărârilor pronunțate de Curtea
Constituțională a fost restabilită".37
Raportul din 2014 felicită din nou România, sunt apreciate în continuare activitatea DNA
și ANI, rolul de principal garant al independenței justiției al CSM și măsurile luate de Înalta
Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru uniformitatea jurisprudenței.38 A fost remarcat faptul
că, în ciuda condamnărilor în cazul actelor de corupție, procentul mare de pedepse cu
suspendarea în cadrul sistemului judiciar "indică o anunită reticență a judecătorilor de a-și asuma
consecințele unei constatări a vinovăției, ceea ce se află în contradicție cu ghidul de stabilire a
pedepselor al înseși ICCJ"
În raportul MCV din ianuarie 2015 se arată progresele continue înregistrate în justiție și
lupta anticorupție. Comisia a salutat "cooperarea constructivă pe care a avut-o cu autoritățile
române" în cursul anului 2014 și a încurajat România să ia măsuri în domeniile: independența
justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.
Raportul publicat în 2016 a apreciat activitatea CSM și a Inspecției Judiciare care au
continuat să apere independența justiției. Deși președintele ANI a demisionat în urma unei
anchete deschise de DNA, Comisia a considerat că activitatea ANI a fost în continuare bogată și
procesul de numire a noului șef ANI a fost unul transparent.
La 10 ani după aderarea la Uniunea Europeană, raportul din ianuarie 2017, care a făcut o
analiză a celor zece ani, menționează că România a făcut "progrese majore" în direcția

35
Comisia Europeană, „Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”, Comisia Europeană, 18 iulie 2012,
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2012/07/com_2012_410_ro_94801400.pdf, accesat la data de
10.01.2019
36
„Rapoartele MCV pe Justiție pentru România (2007-2016)”, AGERPRES, 25 ianuarie 2017,
https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2017/01/25/rapoartele-mcv-pe-justitie-pentru-romania-2007-2016--09-
20-49, accesat la data de 10.01.2019
37
Comisia Europeană, „Comunicat de presă. Comisia publică raportul privind progresele înregistrate de România în
cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare”, Comisia Europeană, 30 ianuarie 2013,
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-56_ro.htm, accesat la data de 10.01.2019
38
Comisia Europeană, „Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”, Comisia Europeană, 22 ianuarie 2014,
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2014/RO/1-2014-37-RO-F1-1.Pdf, accesat la data de 10.01.2019
îndeplinirii obiectivelor MCV. Au fost apreciate activitățile CSM, DNA, ANI, reforma din
cadrul Inspecției Judiciare care a întărit instituția, rolul Curții Constituționale în consolidarea
independenței sistemului judiciar.39
Efectele rezultatelor acestor rapoarte nu au întârziat să aibă efecte pozitive asupra relației
dintre România și Uniunea Europeană. Tot mai mulți oficiali europeni recunosc public
progresele semnificative ale României și dau țara noastră drept model de luptă anticorupție în
zonă. Consiliul U.E. salută progresele semnificative făcute de România în ceea ce privește lupta
împotriva corupției și salută profesionalismul din cadrul sistemului judiciar românesc, care în
ansamblul său, a continuat să crească.40
Ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, consideră și el că România a făcut paşi
foarte importanţi, în cei 10 ani de participare la Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte Justiţia şi
lupta împotriva corupţiei.41
În final, trebuie să remarcăm că lupta anticorupţie a ajuns în centrul dezbaterii privind
aderarea României la Schengen. Acest lucru putem spune că este răsplata României pentru lupta
acerbă pe care a dus-o și o duce împotriva corupției. Agence France-Presse spunea că lupta
anticorupţie şi reformarea justiţiei sunt în centrul dezbaterii privind aderarea la spaţiul Schengen
a României.42
Reunit în şedinţă plenară la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat în decembrie
anul trecut o rezoluţie care cere admiterea României şi Bulgariei în zona Schengen. Rezoluţia cu
titlu de recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene, solicită aderarea cât mai rapidă a celor
două state la spaţiul Schengen ca membri cu drepturi depline.43

39
Comisia Europeană, „Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de
România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare”, Comisia Europeană, 25 ianuarie 2017,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/com-2017-44_ro_1.pdf, accesat la data de 10.01.2019
40
Redacția Ziare.com, „Consiliul UE saluta progresele "semnificative" ale Romaniei, in concluziile cu privire la
MCV”, Ziare.com, 15 martie 2016, http://www.ziare.com/stiri/mcv/consiliul-ue-saluta-progresele-semnificative-ale-
romaniei-in-concluziile-cu-privire-la-mcv-1413175, accesat la data de 10.01.2019
41
Mircea F. Cristian, „Paul Brummell: declaraţie TRANŞANTĂ despre România în UE”, DC NEWS, 06 martie
2018, https://www.dcnews.ro/paul-brummell-declaratie-transanta-romania-a-facut-pasi-importanti-in-cei-10-ani-de-
participare-la-ue-in-lupta-impotriva-coruptiei_582826.html, accesat la data de 10.01.2019
42
„AFP: Lupta anticorupţie, în centrul dezbaterii privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen”, Mediafax, 11
ianuarie 2011, https://www.mediafax.ro/externe/afp-lupta-anticoruptie-in-centrul-dezbaterii-privind-aderarea-
romaniei-si-bulgariei-la-schengen-7879898, accesat la data de 10.01.2019
43
Ion M. Ioniță, „Parlamentul European cere aderarea României la Schengen”, Adevărul.ro, 11 decembrie 2018,
https://adevarul.ro/news/politica/parlamentuleuropean-cere-aderarea-romaniei-schengen-parlamentuleuropean-e-
bun-e-rau--1_5c0fe614df52022f755a70cf/index.html, accesat la 11.01.2019
 Mai mult decât atât, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, prezent la
Ateneul Român la ceremonia oficială de preluare a președinției Consiliul Uniunii Europene, a
făcut o afirmație istorică: „Sper ca acest lucru, aderarea la Spațiul Schengen, să se petreacă sub
mandatul României”.44
De asemenea, Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, subliniază și el
sprijinul pentru aderarea României la Schengen. Juncker a afirmat că dorește ca până la finalul
mandatului său să fie finalizat MCV-ul pentru România și, de asemenea, țara noastră să intre în
Schengen.45
Deși cu toți oficialii europeni susținând aderarea țării noastre la Schengen, tot mai avem
contestatari vehemenți, care sunt împotriva aderării. Spre exemplu, Olanda, un contestatar
celebru al aderării, afirma încă din 2012 prin vocea premierului său că este total împotriva
aderării României.46
Tot prin vocea aceluiași premier, Olanda își menține poziția fermă și, în septembrie 2018
își manifesta îngrijorarea cu privire la statul de drept în România și implicit nesusținerea aderării
României la Spațiul Schengen.47
Este de remarcat aici faptul că împotrivirea Olandei poate avea la bază și un motiv de
natură economică. Dacă România ar adera la Spațiul Schengen transporturile maritime s-ar putea
realiza prin Marea Neagră prin portul Constanța, acest lucru diminuând rata transporturilor
maritime prin portul olandez Rotterdam, marele port al Europei.

44
Cora Muntean, Cătălin Iordache, „Moment ISTORIC pentru România. Anunț URIAȘ făcut în legătură cu aderarea
la SPAȚIUL SCHENGEN”, evz.ro, 11 ianuarie 2019, https://evz.ro/masuri-de-securitate-extreme-pentru-liderii-
europei.html, accesat la data de 11 ianuarie 2019.
45
„Jean Claude Juncker: Vreau să-mi închei mandatul cu România în Schengen și să se pună capăt MCV-ului”,
Digi24, 11.01.2019, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/jean-claude-juncker-romania-trebuie-sa-intre-in-
schengen-si-sa-se-puna-capat-mcv-ului-1062912, accesat la data de 11.01.2019
46
George Anghel, „Premierul Olandei: Suntem împotriva aderării României la spațiul Schengen”, Cotidianul.ro, 01
martie 2012, https://www.cotidianul.ro/premierul-olandei-suntem-impotriva-aderarii-romaniei-la-spatiul-schengen/,
accesat la data de 11.01.2019
47
V.M. „Premierul Olandei: "Avem și noi îngrijorări cu privire la statul de drept în România"”, HotNews.ro, 12
septembrie 2018, https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22698964-premierul-olandei-avem-noi-ngrijor-privire-statul-
drept-rom-nia.htm, accesat la data de 11.01.2019
 5. Relația cu Bulgaria și Republica Moldova

În relația sa cu Bulgaria și Republica Moldova (R.M.), România a reprezentat în ultimii

ani un exemplu de bună practică.
Datorită relațiilor diplomatice consolidate pe care România le are cu U.E., cea dintâi a
ajuns să reprezinte principalul sprijin pentru R.M. în parcursul său European. 48 Republica
Moldova încearcă de câțiva ani să implementeze modelul românesc anticorupție, încercând să
copieze abordarea instituțiilor deja create în România. Oficialii pro-europeni ai R.M., în frunte
cu Iurie Leancă, copreședinte al Comitetului parlamentar de asociere UE – Moldova, au afirmat
mereu în spațiul public că România reprezintă un exemplu și un sprijin real pentru R.M. în ceea
ce privește lupta anticorupție și traseul european pe care trebuie să-l urmeze.49
În ceea ce privește relația României cu Bulgaria, cea dintâi a ajuns un exemplu de bune
practici în special în privința luptei anticorupție. Într-un raport preliminar pe justiție al Comisiei
Europene încă din anul 2012, se arăta că performanțele înregistrate de România în lupta
împotriva corupției le întrec cu mult pe cele ale Bulgariei. Acest lucru a fost redat și în presa din
Bulgaria.50
Oficialii bulgari, ca și R.M. încearcă să urmeze exemplul României în ceea ce privește
lupta anticorupție.51 De asemenea, presa internațională scria în 2016 că Bulgaria este cu 10 ani
în urma României în privința luptei anticorupție.52

48
Guvernul Republicii Moldova, „Pavel Filip și Klaus Iohannis, întrevedere la New York: Republica Moldova
contează pe sprijinul României în parcursul european al țării”, Gov.md, 28 septembrie 2018,
https://gov.md/ro/content/pavel-filip-si-klaus-iohannis-intrevedere-la-new-york-republica-moldova-conteaza-pe,
accesat la data de 11 ianuarie 2019
49
„Iurie Leancă: Experiența României în lupta anticorupție, importantă și pentru Republica Moldova”, Agerpres, 26
octombrie 2017, https://www1.agerpres.ro/externe/2017/10/26/iurie-leanca-experienta-romaniei-in-lupta-
anticoruptie-importanta-si-pentru-republica-moldova-09-31-15, accesat la data de 11 ianuarie 2019
50
Adriana Toma, „Presa de la Sofia: Romania intrece din nou Bulgaria in lupta impotriva coruptiei”, Ziare.com, 09
februarie 2012, http://www.ziare.com/stiri/justitie/presa-de-la-sofia-romania-intrece-din-nou-bulgaria-in-lupta-
impotriva-coruptiei-1149830, accesat la data de 12 ianuarie 2019
51
Redacția Ziare.com, „Bulgaria urmeaza exemplul Romaniei: Creeaza o structura anticoruptie dupa modelul
DNA”, Ziare.com, 03 aprilie 2015, http://www.ziare.com/europa/bulgaria/bulgaria-urmeaza-exemplul-romaniei-
creeaza-o-structura-anticoruptie-dupa-modelul-dna-1356523, accesat la data de 12 ianuarie 2019.
52
Florin Necula, „Euronews lauda DNA si lupta anticoruptie din Romania: Bulgaria e cu 10 ani in urma”,
Ziare.com, 03 noiembrie 2016, http://www.ziare.com/stiri/dna/euronews-lauda-dna-si-lupta-anticoruptie-din-
romania-bulgaria-e-cu-10-ani-in-urma-1442126, accesat la data de 12 ianuarie 2019
 6. Concluzii

La 12 ani de la aderarea la U.E. și 15 ani de la integrarea în NATO, avem semnale care

ne pot face să sperăm câtuși de puțin că România poate ajunge un stat cu adevărat respectat în
Europa și o poveste de succes politic și economic. Dacă România va reuși să asigure
independența justiției și să-și păstreze statutul de model în ceea ce privește lupta anticorupție
pentru statele vecine, avem toate șansele să ajungem să avem o bună guvernanță, o administrație
performantă, o clasă politică capabilă să apere interesele ţării la nivel european şi să plaseze
oameni capabili în funcţii-cheie și, în final, să ajungem o poveste de succes cum este cazul
Poloniei.