Sunteți pe pagina 1din 12

Etica si coruptie

in administratia
publica

Student: Serban Andreea-Sabina


Adminitratie Publica, anul III
Grupa 306

CUPRINS:

Definirea
coruptiei
.p. 3
Forme ale
coruptiei..
p. 3-4
Cauzele coruptiei si conditiile
favorizantep. 4-5
Principii si mecanisme ale
coruptiei.p. 6
Efectele
coruptiei
..p. 7-8
Prevenirea si combaterea fenomenului de
coruptie.p. 8-9
STUDIU DE
CAZ..p
. 10
Bibliografie
p. 11

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 2

DEFINIREA CORUPTIEI
Prezenta in toate timpurile si spatiile, coruptia a fost, este si va fi o boala a
omenirii care macina, incet dar sigur, orice organizare statala. Conceptual
fiind deosebit de complexa este aproape imposibil de studiat in deplinatatea
manifestarilor si valentelor sale astfel incat, vom aborda, din totalitatea
domeniilor unde se manifesta coruptia, incidenta acesteia in cadrul
administratiei publice, iar in cadrul acesteia sa subliniem manifestarea
fenomenului, indeosebi asupra functionarilor publici.
Sa incercam mai intai sa definim acest fenomen care la noi in tara este
obiectul a numeroase dezbateri publice si controverse politice. In primul rand
trebuie sa remarcam existenta unei mari varietati de definitii. Cea mai simpla
si generala este urmatoarea: coruptia este utilizarea unei pozitii oficiale
pentru a obtine foloase in interes personal, o alta denumire fiind: utilizarea
incorecta a unor competente incredintate oficial pentru obtinerea de foloase
private. In acest punct trebuie sa remarcam ca acest fenomen nu este
limitat doar la sectorul public. Un exemplu ar fii cazul unui avocat care nu isi
apara corect clientul deoarece a fost cointeresat de partea adverse, sau un
angajat al unei firme private care vinde secretele companiei catre o firma
concurenta.

Forme ale coruptiei


Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 3

Coruptia in acord cu legea. Aceasta forma de coruptie nu presupune in


mod necesar incalcarea legii, ci doar utilizarea incorecta a acesteia. Un
functionar care acorda o locuinta sociala, peste rand,unor persoane
indreptatite probabil nu incalca legea, dar o aplica necorespunzator.
Coruptia impotriva legii (care incalca legea). Aceasta forma este
reprezentata de fapta functionarului public prin care favorizeaza unele
persoane in procesul de alocare a locuintelor sociale devine ilegala daca
functionarul pretinde bani sau alte foloase in schimb sau daca acorda acest
drept unor persoane neindreptatite.
Coruptia individuala. Acesta forma presupune existenta unor cazuri
izolate de incalcare sau utilizare incorecta a legii. Cel mai adesea se
manifesta mita, care se solicita sau se ofera pentru un anume serviciu, prin
trafic de influenta sau abuz de putere.
Coruptia organizata. Aceasta apare in organizatii care au fost create
pentru alte scopuri, dar care ajung sa dezvolte practici corupte.
Marea coruptie. Este o forma de coruptie extinsa. Aceasta se manifesta
in principal in tari cu conducere nedemocratica, fiind practicata chiar de
catre liderii politici. Gradul de extindere al fenomenului este dat de faptul ca
persoanele corupte sunt plasate chiar in varful ierarhiei politice si actiunile
lor afecteaza intregul sistem administrativ al statului.
Coruptia sistemica. Aceasta forma este definita de organizatiile care au
un set de norme formale (legi si regulamente) corecte, dar care sunt
contrazise de practicile corupte.
Conceptul de captura a statului. Vorbim de captura a statului atunci
cand anumite grupuri de interes reusesc sa influenteze semnificativ procesul
decizional (in principal cel legislativ) dintr-o tara spre propriul beneficiu. In
acest caz nu ne aflam in situatia in care legile sunt incalcate, ci ele sunt
create astfel incat sa rezulte favorizarea unor anumite grupuri.

Cauzele coruptiei si conditiile favorizante

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 4

Coruptia este un fenomen prezent in toate tarile lumii, in toate tipurile de


regim politic. Gradul de raspandire a practicilor care pot fi considerate
corupte difera de la tara la tara, ceea ce inseamna ca exista cateva cauze
care genereaza coruptia sau influenteaza gradul de raspandire a acesteia,
dupa cum urmeaza:

Comportamentul sau natura umana; in urma cu cateva decenii se


considera ca responsabile pentru raspandirea fenomenului de coruptie
sunt natura umana si respectiv, comportamentul celor aflati in functii
oficiale.
Aspectele culturale; in absenta autoritatii statului sau atunci cand
statul nu isi exercita dintr-un motiv sau altul autoritatea in mod ferm,
sau legislatia nu este bine dezvoltata, societatea isi dezvolta propiile
norme si practici care guverneaza relatiile dintre oameni. ( Un exemplu
bun il reprezinta practicile populare care exista in Romania
producerea de bauturi alcoolice in gospodarie, care in urma aderarii la
UE, ar trebui interzise sau cel putin strict reglementate).
Capacitatea institutionala statului de a impune reguli; se poate
intampla ca de multe ori eforturile necesare pentru a tine sub control
coruptia sa depaseasca posibilitatile statului. (este mai ales cazul
tarilor care se lupta cu lipsa acuta de resurse, fiind dificila lupta cu
cei care incalca legea atunci cand nu reusesti sa asiguri o salarizare
corespunzatoare functionarilor implicate in proces).
Gradul de implicare a statului in societate; in acest caz coruptia
inseamna utilizarea unor pozitii publice pentru a obtine foloase
personale.
Aranjamentele institutionale necorespunzatoare; legislatia deficitara si
organizarea defectuoasa a unor institutii pulice sau chiar a statului
sunt principalele cauze generatoare de coruptie, care nu permit o
functionare corecta a institutiilor.

Principalele cauze generale ale coruptiei sunt:


a) Slabiciunile si incoerenta legislativa cuprind lacunele legislatiei,
inconsecventa legislativa si inflatia legislative.
b) Monopolul si renta monopolul reprezinta deptul exclusiv al unei
persoane fizice/juridice, publica/privata de a dispune de un bun sau
serviciu, iar realizarea de supraprofit si a altor castiguri duc la
denumirea de renta.
Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 5

c) Politicile restrictive si de interventie ale statului orice constrangere


sau restrictionare duce la o multitudine de cauze de coruptie (ex:
salarizarea scazuta a functionarilor publici).
d) Tranzitia reprezinta acea trecere de la un sistem social si politic la un
alt sistem astfel incat se creeaza rupturi in continuitatea unui proces.
e) Existenta celorlalte fenomene patologice ale functiei publice
reprezentate de birocratie, abuzul de putere, politizarea functiei
publice.
f) Conflictul de interese o persoana care detine o functie publica obtine
sau poate obtine foloase personale.
g) Abuzul in functie se realizeaza atunci cand functionarul public obtine
foloase care nu I se cuvin, invocand functia pe care o are.
h) MITA este cea mai familiara si raspandita forma de coruptie. Prin
intermediul acesteia efectul legilor este modificat, regulile fiind
stabilite nu de catre institutiile abilitate, ci de catre partile implicate in
procesul de dare si luare a mitei.

Principii si mecanisme ale coruptiei


Pregatirea terenului si a echipei de atac
Ca in orice joc exista 2 categorii de jucatori: corupatori (cei care
mituiesc) si corupti (cei care sunt mituiti). Acest principiu este pus in
functiune de doua mecanisme: participarea convenita a ambelor parti la
repartizarea foloaselor si solidaritatea mutuala in caz de pericol.
Crearea deliberata a starii de confuzie
Aceste confuzii se creeaza atat in evidentele contabile cat si in luarea
deciziilor ce privesc bugetul serviciului public respectiv.
Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 6

Aruncarea in costurile serviciului public a riscurilor


Se intampla destul de des intr-o complicitate dubioasa, se trec pe costuri
sume care in mod normal ar fi trebuit imputate.
Crearea de servicii fantoma
In contextul aparitiei unor acte normative care reduc numarul de personal
imaginatia institutiilor publice intra in actiune. Astfel se externalizeaza
din aparatul proriu servicii publice pentru a nu deranja reteaua
protagonistilor eludandu-se astfel spiritul legii care doreste reducerea
birocratiei.
Plasarea de cartite in sistemul institutiilor statului
Acest principiu presupune colaborarea infractorilor cu anumite persoane
plasate pe post de cartite in sistemul institutional al statului, care
accepta sa presteze anumite servicii numai contra unor sume de bani,
acest fenomen fiind folosit mai ales in domeniul marii coruptii si a crimei
organizate, de tip mafiot.

Efectele coruptiei

In continuare vom analiza efectele coruptiei.


I.

Afectarea demnitatii, a probitatii profesionale si a credibilitatii


functionarului public.

Aceasta eroziune a elementelor de ordin moral sunt ireversibile


afectand concomitent trei factori si anume:
-

Funtionarul public

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 7

II.

Serviciul public
Cetateanul, respectiv colectivitatea, beneficiari ai serviciilor publice.

Fondurile destinate realizarii obiectivelor de interes public sunt


deturnate pentru realizarea unor intrese private
In acest caz serviciul public incheie contracte de antrepriza cu firma
castigatoare in licitatie insa ulterior prin diverse contracte de
subantrepriza in care patroni sunt rude apropiate ale demnitarilor sau
functionarilor publici fondurile publice ajung in conturile celor care
gestioneaza banii publici, astfel incat sub aparenta legalitatii
mecanismului coruptiei actioneaza subtil si nestingherit.

III.

Coruptia contribuie la agravarea saraciei si la slabirea sistemului de


servicii catre cetateni

Ceea ce am relevat anterior este si mai explicit expus la acest effect.


Astfel, slabind administratia publica, cea care este chemata sa relizeze
drepturile fundamentale ale cetatenilor implicit realizarea drepturilor
fundamentale ale acestora este pusa sub semnul intrebarii.

IV.

Coruptia reprezinta atentat la siguranta nationala a statului


Chiar daca pare exagerata aceasta exprimare este insa foarte reala si
actual. Fenomenele patologice ale functiei publice sunt ca si bolile care
insotesc organismul public, statal. Unele boli sunt incurabile (ex.
Coruptia), dar pot fi reduse, pe cand boala netratata duce chiar la
moartea organismului respectiv, in speta noastra ducand la afectarea
sigurantei nationale a statului.

V.

Coruptia afecteaza procesul legislative si altereaza reglementarile


conform anumitor interese private
Coruptia, ca fenomen pathologic, atinge toate cele trei puteri si, asa cum
am vazut, intalnim functii publice in toate aceste autoritati pulice. In

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 8

procesul legislative actioneaza grupurile de ineterse care includ,


bineinteles, si functionarii publice. Astfel, factorii decizionali ai grupurilor
de interese dau directia, sensul sau azimutul, iar acesta conduce clar
catre realizarea intereselor economice-financiare si politice ale acestora.

VI.

Coruptia poate constitui un factor major de provocare a unei crize


economice

Prin erodarea credibilitatii institutiilor statului, prin alungarea investitiilor,


prin accentuarea saraciei populatiei, prin atentarea la siguranta nationala
prin toate celelalte consecinte la care se adauga inflatia galopanta,
coruptia poate conduce, oriunde in lume, la disolutia institutiilor statului,
crize economice, etc.

Prevenirea si combaterea fenomenului de


coruptie
Cateva propuneri pentru lupa impotriva coruptiei ce vizeaza coruptia ca
fenomen pathologic al exercitiului functiei publice:
A. Adoptarea unor acte normative avand in vedere necesitatea
elaborarii urmatoarelor acte normative:
- Codul administrativ, legiferarea principiilor generale si indepartarea
de maniera de a crea un codex de legi.
- Codul de proceduri administrative, necesar pentru a fi elaborat in
vederea omogenizarii procedurilor.
- Legea salarizarii functionarilor publici, rezolva foarte multe aspect
ce constituie astazi cauze (economice mai ales) ale coruptiei.
B. Simplificarea normativa prevazuta cu obiective in strategiile
nationale sus mentionate trebuie concretizate de indata. Aceasta
propunere vizeaza constituirea unui serviciu de legiferare care sa
aiba ca obiect de activitate inlaturarea balastului legislativ care
conduce la ineficienta si care blocheaza manifestarea exercitiului
onest al functiei publice.
Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 9

C. Inlaturarea monopolului unor servicii publice, acest


monopol, ca oricare altul, fiind o cauza a coruptiei functionarilor
publici. In acest context propunem schimbarea strategiei
guvernamentale in domeniul nasterii, a constituirii organelor central
ale administratiei publice.
D. Distrugerea principiilor si mecanismelor coruptiei, care
presupune includerea ca obiectiv al Strategiei guvernamentale din
acest domeniu, distrugerea acestor principii si mecanisme
coruptive.
E. Desavarsirea reglementarilor adiacente aparitiei Codului de
conduita al functionarului public, care ar presupune elaborarea
de standarde privind cuantificarea normelor de conduita si
constituirea unor servicii specializate de consultanta profesionala.

Cateva din obiectivele Guvernului pentru prevenirea si


combaterea coruptiei:
Cresterea transparentei si integritatii in administratia publica
Prevenirea coruptiei in mediul de afaceri
Campanii de informare si massuri educative
Cresterea integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar
Reducerea numarului de structuri cu atributii in lupta impotriva
coruptiei
Intarirea capacitatii functionale a D.N.A
Combaterea coruptiei prin mijloace administrative

In concluzie, aceste propuneri pot fi avute in vedere atat ca masuri


care ar putea fi incluse intr-o strategie guvernamentala de lupta
impotriva coruptiei dar si ca masuri concrete de prevenire si
combatere a fenomenului de coruptie, altele decat cele cunoscute
dj in legislatia si literatura de specialitate.

STUDIU DE CAZ
Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 10

Personajul X este angajat al al Consiliului Local Y; din aceasta pozitie el


afla detalii in legatura cu proiectul de construire a soselei de centura care
urmeaza sa ocoleasca orasul; el cumpara un teren in zonele prin care va
trece aceasta sosea; datorita faptului ca detaliile despre proiect nu sunt inca
publice el va reusi sa cumpere la un pret scazut, urmand sa vanda apoi
terenul la un pret mult mai mare catre Consiliul Local, obtinand un profit
considerabil. (Richter, Burke, Doig, 2005, pp. 105-106).
Care sunt problemele etice ridicate de cazul de mai sus? Cum pot fi evitate
aceste cazuri? Pentru foarte multa lume un astfel de comportament poate
parea natural. Viata fiecaruia din noi nu inseamna decat folosirea
informatiilor care ajung la noi din diferite surse. A interzice acest lucru, poate
fi interpretat ca o incalcare a drepturilor pe care fiecare din noi le avem.
Persoana X din cazul de mai sus poate afirma: daca nu cumpar eu terenul o
va face altcineva; este correct ca eu sa fiu exclus din acest joc pentru ca am
o functie publica? Nu este aceasta o forma de discriminare? In alte ordine de
idei multi pot sa considere ca acest act nu a prejudiciat pe nimeni sau ca nu
constituie un act de coruptie. Un alt aspect important priveste identificarea
unor astfel de cazuri. Stiind ca risca sa fie acuzat de lipsa de corectitudine,
functionarul poate sa nu faca el tranzactia, ci sa vanda informatia unei alte
persoane, urmand sa primeasca o parte din profitul obtinut (comision).
O prima afirmatie se impune: un astfel de comportament este de natura sa
prejudicieaza interesul public; terenul in cauza va fi cumparat din bani
publici, cu alte cuvinte din banii contribuabilor; cheltuirea unei sume mai
mari pentru acest proiect va avea drept consecinta fie cresterea taxelor
pentru a acoperi diferenta de suma, fie transferul de bani de la alte proiecte,
prin urmare noi toti vom fi afectati.
Cum poate fi combatut un astfel de comportament? Un prim raspuns este
transparenta sisemului decizional. Daca toate etapele alcatuirii unei astfel de
proiect sunt facute publice avantajul celui din interior dispare. Sigur, se
poate afirma ca in aceasta situatie cel care detine terenul, afland de proiect,
va ridica pretul, rezultatul pentru bugetul Consiliului Local find acelasi: mai
multi bani cheltuiti. In acest caz exista posibilitatea contruirii unor proiecte
alternative. Legile privind expropierea pentru interesul public pot, de
asemenea, sa contina prevederi care sa nu permita specularea unor astfel de

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 11

situatii. O alta solutie folosita este motivarea suplimentara a functionarilor


care intra in posesia unor astfel de informatii (sporul de confidentialitate).

BIBLIOGRAFIE:
Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei
publice, Biblitheca;
Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In
administratie publica.

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Biblitheca, pag 166-229;


Liviu Radu, Alin Iuga, Sandu Frunza, Etica In administratie publica, pag 184-213.
Page 12