Sunteți pe pagina 1din 18

CORUPTIA IN ADMINISTRATIA PUBLICA

1.1 ABORDARI ACTUALE ALE FENOMENELOR DE CORUPTIE Continuarea procesului de democratizare a societatii romanesti, inceputa dupa caderea regimului comunist in decembrie 1989, cat si accelerarea tranzitiei Romaniei de la economia socialista centralizata, la economia de piata, sunt lucruri care reprezinta niste prioritati pentru factorii politici. Transformarile politice si economice din ultimii ani , au plasat Romania pe orbita tarilor in curs de dezvoltare .Totusi , implinirile tinerei democratii romanesti, au fost adesea umbrite de zgomotoasele scandaluri de coruptie , care au devenit o prezenta constanta pe primele pagini ale jurnalelor si televiziunii. Tema coruptiei a devenit, pentru societatea romaneasca, in ansamblul ei, dar, mai ales, pentru fortele si structurile angajate in lupta politica, un subiect atat de intens discutat, incat risca sa alunece pe panta banalitatii, conditii in care s-ar compromite si eficienta masurilor de contracarare care s -ar putea intreprinde. Opinia publica, din cate se constata, este tot mai indiferenta f ata de acest fenomen, chiar daca astfel de cazuri, unele mai grave decat altele, sunt dezvaluite de mass-media sau chiar de catre politicieni, intr-o maniera care se vrea a fi senzationala si scandaloasa. Cetatenii dau dovada de indiferenta

deoarece nu au ce face in acest sens si se conformeaza situatiei , pentru ca daca incearca sa nu faca la fel ca toti ceilalti , tot ei vor avea de piardut in momentul in care trebuie sa rezolve o anumita problema care necesita sprijin din alta parte, adica interventia unei persoane mai influente care ar putea rezolva acea problema. Coruptia, fiind legata nemijlocit de putere si de guvernare, o putem considera tot atat de veche ca si organizarile politice.

In gandirea politologica insa, ea a primit un tratament controv ersat si variabil de la o etapa la alta, in functie, mai ales, de scopul urmarit si de efectele pe care le-a produs pentru comunitatea respectiva. In literatura politologica moderna, fenomenul este privit aproape in unanimitate cu ingrijorare, fiind considerat un factor destabilizator pentru structurile de putere si corosiv chiar pentru intreaga societate. Diferentierile conceptuale tin mai mult de cauzele generatoare si ale modalitatile de contracarare. Si in ceea ce priveste amploarea fenomenului si posibilitatea contracararii sale, atat in literatura de specialitate cat, mai ales, in discursul politic si perceptia opiniei publice, se contureaza doua curente: unul al optimistilor, care considera ca fenomenul are mai mult un caracter conjunctural, amplificat propagandistic sau din nevoia de senzational si altul al pesimistilor, care sustin ca faptele care ajung sa fie cunoscute nu sunt decat partea vizibila a aisbergului. Ei insista asupra ideii ca numeroase alte asemenea afaceri sunt musamalizate de putere, fiind descoperite doar prin hazard si in circumstante cu totul neprevazute. Coruptia cunoscuta si publicizata nu ar fi, deci, decat o parte infima dintr-o realitate cu mult mai extinsa. Este normal sa se intample asa , pentru ca nimeni, niciodata , nu o sa se dea in vileag toate marsaviile care se petrec.Doar in momentul in care sunt prinsi , dau cateva declaratii la politie , la presa ca sa se faca putin scandal pe tema asta, sa vada lumea ca ia descoperit , dar mai apoi numai ei, cei implicati , stiu cum sa rezolve aceste "mici probleme ", prin diferite cai , metode sau alte cele . Noi, cei din spatele sticlei , nu vom cunoaste cu avdevarat tot ceea ce se intampla , pentru ca asa este sistemul , ne este oferit sa vedem doar ce vor ei ,nu ce se intampla cu adevarat , cu scoplu de a ne spala noua ochii si de a scapa eibasma curata, chiar daca pretul pe care il platesc pentru aceste lucruri e mare, nimic nu mai conteaza daca vor scapa doar cu atata, deoarece ei vor reveni la "slujba lor ", pentru a reface banii pierduti. Nu este o regula la toti, adica mai sunt si care sunt infundati bine de tot(dar de obicei , acestia sunt persoane "mici " ), dar de cele mai multe ori cazuri destul de grave scapa basma curata.Ca sa dam un exemplu , pentru a sustine cele spuse mai sus , daca ne aducem bine aminte , in urma cu vreo 3-4 ani, nu mai retinem foarte bine , dar stim ca

ne-a ramas intiparit in minte , urmatoarea stire : ca in cursul zilei respective , D-na Porumbescu a accidentat mortal o familie , mama, tata si copli, si cu toate acestea nu a patit absolut nimic, nici macar nu a fos retinuta 24 de ore la sectie , nu mai retinem chiar toate detaliile , dar cam asa s-a intamplat, din nefericire. Am dorit sa dam acest exemplu , chiar daca nu cu toate detaliile , cu care ar fi trebuit , si nu doar din amintiri , tocmai pentru a va da seama ce puteti face daca aveti putere si bani . Fenomenele de coruptie au erodat in mod constant credibilitatea institutiilor statului si a reprezentantiilor acesteia , producand o stare de pericol grava, daca tinem cont de faptul ca o mare parte din populatie ajunsese sa considere aceste fenomene de coruptie drept caracteristicile economiei de piata si esentiale unei vieti politice pluraliste. Punerea semnului de egalitate intre democratie si coruptie a constituit si mai constituie si astazi , un obstacol serios pentru democratizarea societatii romanesti. Totalitarism sau democratie , trecut sau prezent , dupa cum am obeservat din cele relatate si in primul capitol al acestei lucrari, putem spune caci, coruptia a insotit intotdeauna orice organizare politica , peste tot in lume. Desi este un concept nu ,inca , foarte bine definit ( in sfera de cuprindere a notiunii de coruptie fiind incluse sau excluse o serie de aspecte , coruptia fiind o functie de timp si de spatiu ), in cadrul fenomenelor de coruptie sunt incluse acele actiuni sau atitudini care nu fac altceva decat, fie sa incalce ordinea de drept , fie doar sa ocoleasca normativitatea juridica a unui stat. Fie ca o activitate este publica , privata sau nonprofit, fie ca este vorba de o activitate desfasurata in Bucuresti , in Paris sau oriunde in alta parte , fenomene de coruptie pot fi identificate acolo unde cineva are o pozitie de monopol asupra unui bun sau serviciu , exercita o putere discretionara cu privire la distribuirea sau prestarea acestuia si nu exista nici o responsabilitate a sa si nici nu este tinut intr-un alt fel raspunzator cu privire la distribuirea sau prestarea facuta. Aceste lucruri se adeveresc cu siguranta cand vine vorba mai ales de

Romania, deoarece majoritatea populatiei doreste sa aiba cat mai mult , si peste noapte daca e posibil, si cu cat ai mai mult, cu atata cheltui mai mult si de aceea vei dori sa ai si mai mult. Este o lacomie continua dupa bani si putere si pe zi ce trece nu ne mai saturam. Asa a fost si asa va fi intotdeauna. Totusi, o astfel de argumentare are mai degraba o utiliate didactica , intrucat, orice autoritate publica are o anumita pozitie de monopol in domeniul serviciilor publice , are o putere publica , si , desi nu este discretionara , se intampla adesea sa fie asa , iar legislatia stabileste , responsabilitatile tuturor autoritatilor publice , chiar daca in prectica aceste responsabilitati , in cazul fenomenelor de coruptie , sunt degradate. Oricum , in fiecare caz de coruptie , persoana corupta se comporta ca si cum ar avea o pozitie de monopol , exercita o putere discretionara si actioneaza ca si cum nu ar avea anumite responsabilitati , motiv pentru care isi permite sa faca abuz de putere , pentru ai fi lui bine , pentru a putea strange avere in cat mai scurt timp , pentru ca timpul e scurt si averea trebuie sa fie facuta cat mai repede , daca vrea sa traiasca bine , dupa ce se termina mandatul sau nu va mai fi in functia respectiva , deci trebuie sa aiba acoperire.

2.2. TIPURI DE CORUPTIE Tipul de coruptie centrata pe functionarul public consta intr-un comportament al acestuia, care se indeparteaza vizibil de obliga tiile formale inerente functiei publice, in scopul obtinerii de avantaje personale sub forma baneasca, obiecte, contraservicii etc., sau care incalca regulile ce interzic exercitarea anumitor genuri de influenta cu caracter privat. Este vorba, in acest caz, de functionarii publici din structurile administrative, adica personal de executie si de punere in aplicare a legilor si a deciziilor politice, care stiind ca nu sunt sub supraveghere , isi permit sa faca abuz de putere. Coruptia centrata pe piata] este caracteristica acelor tipuri de functii publice care au o legatura directa cu mecanismul productiei si distributiei bunurilor si serviciilor in societate. In asemenea situatii, functionarul public ajunge sa considere postul si atributiile incredintate ca pe un act de comert, din care incearca sa obtina maximum de profit. Functia publica constituie, pentru el, o imprejurare economica de maximizare a venitului

personal, iar valoarea acestor venituri depinde si de conjunctura pietei si de priceperea sa de a exploata cat mai bine solicitarile publice. In anumite cazuri, functionarii pot crea, cu premeditare, un monopol al ofertei de favoruri, prin provocarea intentionata a unor intarzieri si false situatii de criza pentru anumite categorii de bunuri, licente, servicii etc., cu scopul de a forta o crestere a pretului puterii lor discretionare. In sfarsit, cea de a treia acceptie a coruptiei care se centreaza pe notiunea de interes general priveste atat natura fenomenului, cat si consecintele sale sociale, politice, juridice, morale etc. Astfel, din acest punct de vedere, se poate vorbi de coruptie atunci cand titularul unei demnitati publice, insarcinat cu reglementarea anumitor lucruri si cu responsabilitati de interes general, este incitat prin gratificatii banesti sau de alta natura, neprevazute de lege, sa ia unele masuri in avantajul celui care ii furnizeaza acele gratificatii, dar in dauna si prejudiciul comunitatii. Gravitatea actelor de coruptie de acest gen este cu totul deosebita pentru ca ele afecteaza zonele de mare responsabilitate publica, putand bloca chiar activitatea optima a institutiilor aflate in perimetrul de contaminare. Intrucat ca fenomen negativ si obstacular pentru activitatea de guvernare a unei societati coruptia presupune utilizarea functiilor politice si administrative pentru scopuri ilegale si imorale - primire de mita, vindere de informatii, furt din bunul public, facilitare de speculatii financiare in folos propriu etc. - actiuni care, asa dupa cum s-a mai aratat, urmaresc, in ultima instanta, obtinerea unui avantaj economic sau politic, el nu poate fi conceput decat in contextul unui comportament politic sau administrativ abuziv si discretionar. Actul de coruptie, presupunand o incalcare a normativelor de serviciu de catre un functionar public, deci depasirea cadrului juridic care-i guverneaza activitatea, poate fi privit si ca un abuz de putere sau ca o atitudine discretionara fata de limitele mandatului si puterilor ce i-au fost incredintate Pe de alta parte, pentru ca omul politic sau functionarul public, raportandu-se la regimul institutional in care lucreaza, este nevoit, nu de putine ori, sa adopte un comportament ambivalent, osciland intre conduita formala, afisata si oficiala si conduita ascunsa, reala

si, uneori mult mai eficienta pentru propriile interese, ceea ce reprezinta o reala premisa pentru deturnarea actiunii de la slujirea interesului public, putem considera coruptia si ca factor generator de putere discretionara. In principiu , coruptia in administratia publica ar putea fi inteleasa ca deturnarea functiei publice in scopuri private .Gama fenomenelor de coruptie cuprinde darea si luarea de mita, traficul de influenta , nepotismul , fraude si falsuri , culegerea de

foloase necuvenite , detrunarea de fonduri si multe altele .Desi , in principal, coruptia apare ca apanajul functiei publice , ea se manifesta si in sectorul privat. In realitate sectorul privat este implicat in majoritate cazurilor de coruptie a autoritatilor publice. Forme diferite de coruptie au consecinte diferite. Acele fenomene de coruptie prin care se submineaza insesi regulile jocului democratic ( cum ar fi fenomenele de coruptie din sfera justitiei sau a sectorului bancar si de credit), au grave consecinte politice si economice. De asemenea , atunci cand prin coruptie se permite poluarea mediului inconjurator sau cand serviciile medicale devin prea costisitoare , consecintele privind mediul sau consecintele sociale sunt inseminate . Prin contrast , o simpla spaga , doar pentru a urgenta o lucrare sau micile potlogarii legate de finansarea campaniilor electorale au consecinte mai modeste. In ceea ce priveste Romania, din datele oferite de acelasi organism, rezulta ca fenomenul coruptiei s-a aflat in continua crestere in ultimii ani. Fenomenul este pus pe seama lipsei de eficienta a institutiilor statului si a unei slabe implementari a legislatiei. Chiar si in tarile in care sistemele administrative sunt bine reglate, au fost demascate cazuri de coruptie care au scandalizat opinia publica, ajungand sa fie cunoscute si in intreaga lume. Este cazul, printre altele, al afacerilor Kakuei Tanaka din Japonia, Lockheed, Irangate, Whatergate3 etc., din SUA, al presedintilor Coreii de Sud Roh Taewoo si Chun Doo Hwan, al fostului cancelar al Germaniei, Helmuth Kohl, al fostului secretar general NATO, Willy Claes etc., ca sa dam doar cateva exemple din tarile

dezvoltate ale lumii, in care institutiile statului sunt mult mai bine consolidate si mai eficiente, in actiunea lor, decat in restul lumii. Nu trebuie omis insa faptul ca daca asemenea cazuri au ajuns sa fie demascate si urmate de masuri severe, acest lucru a fost posibil tocmai datorita caracterului democratic al sistemelor politice din aceste tari. Este de apreciat, de asemenea, in aceste tari, si preocuparea factorului politic de a perfectiona si eficientiza continuu cadrul legislativ in domeniul combaterii coruptiei, lucru pe care il vom dezvolta mai mult in ultimul capitol al acestei lucrari, unde vom vorbi despre modalitatile de comdatere si prevenire a abuzuluui de putere al autoritatilor publice.Un exemplu, pentru a sustine cele mentionate , il avem din patea SUA, dupa cum se apreciaza,si care dispune de o legislatie foarte coerenta in privinta recrutarii functionarului public, avand la baza principii meritocratice si de control, care sunt aplicate prin intermediul unor organisme specializate 1[8]. Daca in aceste tari, faptele de coruptie, desi unele dintre ele sunt destul de grave, nu ajung totusi sa destabilizeze sistemele politice si sa prejudicieze interese nationale de mare importanta, in schimb, in statele aflate in curs de dezvoltare si in tranzitie, acest fenomen este capabil sa produca grave consecinte, in intreaga societate, ducand chiar la o disolutie administrativa a institutiilor statului, asa cum s-au petrecut lucrurile, de exemplu in Nigeria. Mediul predilect de inflorire a coruptiei este economia, dar caracatita poate atinge si alte zone ale societatii, considerate, prin traditie, mai protejate de efectele actiunii sale, intre care sfera serviciilor, invatamantul, sanatatea, cultura etc. Cel putin in cazul tarii noastre, economia a polarizat, intr-un mod cu totul special, atentia tuturor guvernarilor posdecembriste. Este pe deplin justificat acest lucru, deoarece declansarea procesului trecerii la economia de piata, a facut ca asupra acestui sector sa se concentreze puternice presiuni, atat din partea agentilor economici autohtoni in devenire, dar si a celor straini. In cazul acestora, daca este sa vorbim de coruptie, nu trebuie omis faptul ca sunt tari in care, prin anumite mijloace, fenomenul este chiar incurajat, daca faptele se produc in afara si aduc avantaje tarilor respective.] De exemplu, cum este la nemti, mita platita in
1[8]

http://www.9am.ro/arhiva.php/2006/Decembrie/2006-12-06

strainatate , ca pret al unor favoruri acordate de autoritatile statelor respestive , nu se impoziteaza, dar se poate la fel de bine recurge la anumite procedeea ,oarecum, mascate , cum ar fi :acordarea de burse de studii copiilor personajelor influente din tarile unde se fac investitii ; oferirea de "cadouri " in cazul unor relatii protocolare , suportarea cheltuielior unor sejururi etc., insa pe aceasta tema nu este de acord SUA , stat care pedepseste coruperea demnitarilor din strainatate. Coruptia politica
.

dupa ce a aparut guvermarea , s-a dorit ca sa se faca o

selectionare a functionarilor publici pe criterii politice, deoarece s-a considearat necesar acest procedeu pentru ca asigura loialitatea functionarului fata de cel care l-a numit in functie . Astazi toate statele democratice recunosc acest criteriu al " profesionalismului " functionarului. Daca stam sa ne gandim putin, ne dam seama ca daca un functionar face parte dintr-un partid , nu trebuie sa fie neaparat cauza a coruptiei , deoarece la fel cum un functionar neangajat politic poate fi corupt politic.In cadrul administratiei publice functiile de conducere sunt ocupate intotdeauna de oameni politici ( ministri, prefecti, primari) care , la randul lor , numesc in functii subordonate oamenii din partidul lor sau din cadrul aliantei de partide. Atata timp cat legea permite acest lucru, nu ne aflam in prezenta coruptiei.Dar daca seful administratiei publice , da o anumita dispozitie in calitate de sef politic al functionarului pe care il are in subordine , atunci suntem in prezenta coruptiei; daca stam sa ne gandim la cum se exercita controlul asupra unei institutii in subordine , puten gasi acest lucru ca un exempul tipic in acest sens.: ca un prim exemplu - seful unei institutii de control declanseaza activitate de cercetare la o anumita directie , agent, etc.; al doilea exempul - conducatorul institutiei controlate se plange sefului politic pe linie de patrid; iar al trei-lea exempul - seful administratiei piblice , in calitate de sef politic , intervine pe langa organul de control , in virtutea faptului ca seful acestui organ este ,la randul lui, membru al partidului.Dupa cum putem observa , dim aceste exemple, coruptia intervine in momentul in care nici macar decizia politica nu mai este dusa la indeplinire de catre control si controlat, pentru ca acestia ni-si mai realizeaza scopul , nu-si executa obligatiile stabilite prin lege, fiind deturnati de la misiunea lor administrativa de indicatiile politicienilor , in acest mod se rezolva toate probelmele ilegale , pentru ca altii sa fie in castig.

Selectia si promovarea in functie a angajatilor din administratia publica, s-a realizat de-a lungul timpului perponderent subiectiv: pe criterii ereditare , prin cumparare de posturi , nepotism , favoritism etc.Desi in prezent administratiile statelor democratice utilizeaza asa- zisele metode " stiintifice "de recrutare a personalului , trebuie sa observam ca printre acestea se inscrie si metoda recrutarii pe criterii politice , adica pe baza unei doze de subiectivism . Chiar si binecunoscuta metoda a concursului contine o doza de arbitrar , pentru ca intotdeauna castiga candidatul cel mai bine pregatit. In teorie , s-a generalizat principiul legalitatii sanselor pornindu-se de la principiul proclamat de Revolutia Franceza : " toti cetatenii sunt egali in fata legii si deci toti au capacitatea de a fi admisi la toate demnitatiile , locurile si activitatile publice , potrivit capacitatii lor ..." Este o terorie foarte buna, care in mod normal ar trebui respectata, dar cu totii stim ca nu e chiar asa , in anumite cazuri, lucru care nu ar trebiu sa se intample , sau macar de acuma in colo sa se rezolve aceste probleme cu mita, lucru cam greu de realizat la noi in Romania, dar trebuie sa fie o sansa pentru fiecare dintre noi , pentru un tria mai bun . Nu degeaba multi cetateni vor sa plece peste hotare , tocmai pentru ca aici ( si aici ne referim la cei care au un trai de viata modest, nu la cei care au bani , pentru ca cei care au bani , o pot duce bine oriunde in lume, ) nu gasesc solutia potrivita pentru a duce o viata mai buna, si de aceea aleg sa plece in afara tarii, chiar daca si acolo vor fi nevoiti sa lucreze , poate mai multe ore decat in tara, dar macar stiu pentru ce lucreaza atata. Trebuie sa mai tinem cont si de riscurile care pot aparea , ele fiind multiple , care sa amintim doar doua dintre ele care sunt defapt si destul de suficiente pentru a ne face sa renuntam la plecat, si anume : inselaciunea sunt destule cazuri prezentate la televizor , in care din tara se spune ceva si cand se ajunge acolo , e de fapt cu totul altceva; iar al doilea caz pe care il consideram necesar - este acela al stresului :nu este usor pentru nimeni sa-si lase familia in tara si sa plece printre straini sa lucreze si sa mai fie tratat si ca un gunoi , acesta este doar unul dintre motivele din care se imbolnavesc cei plecati la lucru in strainatate, dar cu toate acestea saracia si nevoia unui trai mai bun ii impinge sa plece prin tari straine la munca.

In practica , insusi modul de structurare a aparatului biocratic permite selectia si promovarea functionarilor pe criterii neortodoxe. Coruptia in interiorul ierarhiei birocratice , poate avea o directie ascendenta , de la baza la varf, prin cumpararea sefilor din treapta in treapta , sau descendenta , prin ordin de sus in jos , pentru numirea sau promovarea unui functionar.In prima situatie , functionarul trebuie sasi sigure sprijinul sefului de birou si al sefului de serviciu . Acest sprijin se obtine, bineinteles, prin atentii , favoruri sau chiar mita, in cazul functionarului barbat , sau prin intermediul seductiei , in cazul functionarului femeie . In a doua situatie , seful administratiei publice , sugereaza sau chiar ordona directorului din subordine sa angajeze sau sa promoveze , in functie, o anumita persoana (nepot, var , prieten etc. ), situatia fiind cunoscuta sub numele de " favoritism" . Functionarul femeie, in plus, este pasibila de, asa- zisa, " hartuire sexuala" din partea sefului , in cazul in care solicita promovare in functie sau cresterea salariului. Indiferent daca sistemul de corupere actioneaza pe directie ascendenta sau descendenta , trebiue retinut efectul mecanismului si anume faptul ca dispare motivatia corecta ( realizarea sarcinilor de serviciu ) si se instaleaza motivatia falsa ( a obtinerii de avantaje materiale pe alte cai decat munca). Din pacate , chiar asa se intampla la noi , nu chiar in toate cazurile, dar in majoritatea ne lovim de astlel de nereguli si ne mai intrebam de ce am ajuns ,cum am ajuns? Din motive foarte bine intemeiate chiar de acuma cateva sute de ani, cand tot asa se proceda ,si chiar daca altii au incercat prin diferite metode sa faca , coruptia sa dispara, nu au reusit, bineinteles, deoarece , cei care isi doreau acest lucru nu aveau forta necesara , ei erau putini si nu au reusit sa faca fata multimii corupte ca sa-i poata inlatura si prin urmare au fost nevoiti sa renunte , pentru ca se luptau cu morile de vant, era o cauza pierduta.

2.3. INFRACTIUNI DE CORUPTIE In literatura de specialitate, infractiunea are tenta de coruptie si nu exista , inca o unitate de opinii in privinta sferei de cuprindere a infractiunilor , de aceea unii autori ( cum ar fi, de exemplu, prof. Anton Parlagi) , sustin ca in cadrul infarctiunilor de coruptie ar intra doar patru infarctiuni si anume : luarea si darea de mita , primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta . Restul infractiunilor , care ar putea fi incluse in aceasta categorie ,ar reprezenta doar niste cai spre realizarea coruptiei : abuzul in serviciu contra intereselor personale sau prin infractiuni de fals sau prin deturnare de fonduri, etc. O astfel de opinie are la baza o abordare dualista a fenomenelor de coruptie , in sensul ca intotdeauna trebuie sa existe un corupt si un corupator. Cand apar aceste doua elemente , infractiunea respectiva poate fi inclusa in categoria infractiunilor de coruptie , iar cand nu apar impreuna , nu le putem include in aceeasi categorie. Totusi, din alt punct de vedere , domeniul infractiunilor de coruptie nu se limiteaza doar la cele patru infractiuni amintite, o infarctiune de coruptie nu trebuie sa includa doar acele raporturi juridice de drept penal in care este necesara participarea celor doua partii. Mai ales in cazul coruptiei manifestate la nivelul administratiei publice , dar nu numai , forma in care se manifesta aceasta , vizeaza indepartarea functionarului public sau a reprezentantilor alesi care activeaza in structurile administratiei de la normele unui comportament etic. Din aceasta perspectiva , simpla purtare abuziva este suficienta pentru a fi incadrata in sfera infarctiunilor de coruptie . Deoarece, din mai multe puncte de vedere , toate infractiunile prin care se realizeaza si o incalcare a normelor etice profesionale in administratia publica , pot fi incluse in sfera de cuprindere a infractiunilor publice si se creaza o stare de neincredere in privinta acestora . Datorita Codului Penal , infractiunile au fost impartite in infractiuni caracteristice de coruptie si infractiuni conexe coruptiei. Prin aceasta, putem defini coruptia ca fiind deturnarea functiei publice in scopuri private . Cu alte cuvinte , orice infractiune , prin care un functionar public , sau reprezentant ales , ce activeaza in structurile administratiei

publice , deturneaza in scopuri paritculare functia sa publica , intra in categoria infractiunilor de coruptie. Nu putini dintre asa - zisii investitori straini s-au dovedit a fi aventurieri atrasi pur si simplu de bogatiile tarii, lipsite in noile conditii de o gestiune si de administrare protectoare. Sub masca unor asa zise intentii de a realiza investitii in Romania, acestia au reusit, cu complicitatea functionarilor de la cele mai inalte nivele ale autoritatii publice, sa devalorizeze bancile, industria, patrimoniul national si, in general, tot ceea ce a creat mai de pret poporul roman prin imense sacrificii si suferinte. Iata de ce putem considera economia ca fiind si domeniu in care excesul de putere a atins cotele cele mai inalte de dispret fata de interesul national si, mai ales, fata de vointa populara. Regulile democratiei impun, ca in privinta deciziilor importante de care depinde starea natiunii si viitorul ei, sa se recurga la consultarea electoratului. Ori, pentru faptul ca de aproape 15 ani de zilede cand s-a trecut la privatizarea bazei materiale din intreaga economie nationala, privatizare care a insemnat, de fapt, furturi si distrugeri catastrofale, pentru nici una dintre deciziile politice si juridice, adoptate in acest scop, nu s-a cerut acceptul electoratului, creatorul si proprietarul de drept al acestui patrimoniu, putem considera aceasta politica excesiv de abuziva, iar pe actorii ei direct responsabili de acest dezastru. Coruptia a reprezentat, in tot acest timp, si o tema de rafuieli politice, fiind exploatata cu predilectie si pentru obtinerea de capital electoral. Subiectul a fost prezent aproape in toate discursurile electorale, facandu-se, nu de putine ori, promisiuni (demagogice) precum ca, odata cu dobandirea puterii, toate fortele vor fi mobilizate pentru combaterea ei. Asemenea promisiuni au facut chiar si candidatii care s-au aflat pe anumite perioade de timp in functii publice si au tinut capul de afis in scandalurile mediatice pe tema coruptiei, incercand parca sa demonstreze astfel ca in politica, demagogia si nerusinarea ar fi scuzabile, dat fiind asa-zisele scopuri majore" ce se urmaresc.

Este insa de observat ca, desi acest fenomen a invadat exploziv toate structurile de putere chiar incepand din 1990, el a intrat in sfera de preocupari a unor organisme internationale de abia in ultimii ani, iar mai serios in 2002. Deci cu alte cuvinte, cat timp s-a furat masiv din Romania de s-au golit visteria, bancile si in general tot ce a fost mai de pret in ceea ce s-a numit avutia nationala, nici un organism international n-a reclamat ca puterea de la Bucuresti ar fi corupta.

Presiunile pe tema coruptiei asupra Guvernului roman, mai ales din partea institutiilor Uniunii Europene, s-au intetit in cea de a doua parte a anului 2002, datorita, in primul rand, dezvaluirilor din presa occidentala cu privire la cheltuirea fondurilor destinate in cadrul programelor PHARE si SAPARD, ceea ce a facut sa se creeze un curent de opinie nefavorabil Romaniei chiar randul populatiei statelor comunitare. Datorita coruptiei, Romania intampina serioase dificultati in primirea si gestionarea acestor fonduri, care se cifreaza, numai ca ajutoare nerambursabile acordate de Uniunea Europeana, la un miliard de euro. Se afirma, de exemplu, ca datorita acestui fenomen, proiectele destinate dezvoltarii regionale n-au fost selectate dupa criterii calitative de eficienta si, ca urmare, prea multe fonduri au ajuns la firme si persoane apropriate puterii si, de cele mai multe ori, nu in zonele si pentru scopurile pentru care au fost alocate. Credem ca o buna parte dintre actiunile care au fost intreprinse in aceasta directie (infiintarea Parchetului National Anticoruptie, promovarea unor initiative legislative, printre care si cea privind obligativitatea demnitarilor de a-si declara averile, reglementarea unor incompatibilitati, arestarea unor functionari cu rang superior etc.), precum si faptul ca problema coruptiei a devenit practic nelipsita din orice discurs politic, atat al exponentilor puterii cat si ai opozitiei, sunt rezultatul direct al acestor presiuni. In raportul de tara, atat pe 2002 cat si pe 2003, al Comisiei Europene se precizeaza, printre altele, ca in continuare pentru Romania o prioritate trebuie sa fie lupta impotriva in

coruptiei, care este larg raspandita",2[16] dar efecte prea mari nu s-au vazut, dar se spera in continuare ca se vor opri la un moment dat si aceste abuzuri de putere ale autoritatolor publice si nu numai. Suntem de parere insa, ca atat timp cat lupta impotriva coruptiei" va reprezenta mai mult un slogan politic si centrul ei de greutate va fi plasat asupra nivelelor inferioare de executie, avand prin excelenta un caracter pompieristic, sansele de contracarare sau de stapanire, cat de cat, ale acestui fenomen sunt iluzorii. Sursele generatoare de coruptie sunt, in primul rand, legea si decizia politica. Ori la acest nivel, singura forta capabila si interesata sa exercite presiuni nu este decat societatea civila. Pentru ca actiunea ei sa devina eficienta, o prima si de mare importanta conditie este ca ea sa se maturizeze spiritual si organizatoric, sa devina constienta de drepturile si interesele ei. Numai astfel raporturile de putere s-ar putea echilibra, conditie esentiala pentru ca actul de autoritate politica sa nu poata fi deturnat de la interesul public. Democratia si statul de drept se fundamenteaza la nivelul ansamblului social pe un echilibrul de forte intre care, in prim plan, sunt puterea politica si societatea civila. Daca una dintre ele da semne de slabiciune cealalta, inevitabil, va deveni excesiva si discretionara. Acest fapt este lesne de observat in evolutia raporturilor de putere in Romania postdecembrista. Prin urmare, descurajarea modului discretionar de gestionare a afacerilor publice poate fi realizata printr-o diversitate de actiuni si masuri, insa, factorul cel mai important, in aceasta privinta, il reprezinta societatea civila, care ar trebui sa nu mai accepte asemenea nereguli din partea autoritatilor publice, sa-si cunoasca mai bine drepturile si sa aiba curajul sa demaste pe orice functionar sau persoana care face abuz de putere , si nu sa participe activ la aceste abuzuri de putere ; doar daca societatea civila va fi in stare sa nu mai accepte abuzurile de putere si sa fie un sprijin pentru cei care vor sa puna capat acestor nereguli, se vor mai indrepta cat de cat lucrurile in tara noastra, dar nu se stie cati isi doresc acest lucru. Doar cu sprijinul tuturor se va putea realiza ceva bun si pentru Romania.

2[16]

Document strategic si Raport al Comisiei Europene asupra progreselor inregistrate in procesul de aderare de catre tarile candidate, publicate in Revista Lumea, din noiembrie 2002, sub titlul Bile albe si bile negre pentru guvernul de la Bucuresti, pp . 10-11.

2.4. ANALIZA CORUPTIEI IN ADMINISTRATIA PUBLICA Analizand practica guvernarii, in scurta perioada de exercitiu democratic, prin prisma bogatului material conceptual pe care ni-l ofera doctrina politologica, am reusit sa identificam, in realitatea politica a Romaniei contemporane, un sir de factori cu impact negativ asupra modului de exercitare a puterii politice la toate nivelurile organizarii sociale. Printre acesti sunt de mentionat: persistenta mentalitatilor conservatoare atat la nivelul autoritatilor publice cat si al societatii in ansamblul ei; personalul autoritatilor publice, provenind, in mare parte, din structurile fostului regim, a continuat si mai continua inca sa actioneze intr-o maniera discretionara, specifica unui regim dictatorial; la nivel social, este, inca, destul de puternic, inradacinata obisnuinta de a se astepta directive de la organele statului, acestuia revenindu-i, potrivit unei asemenea mentalitati, sarcina de a rezolva toate problemele. Tendinta fortelor politice ajunse la putere de a recurge la mijloace nedemocratice pentru subminarea opozitiei politice, atitudine care ar putea fi explicata si prin persistenta unor reminiscente comportamentale specifice partidului unic" sau partidului stat"; credem ca si din aceste cause, fortele politice din opozitie n-au reusit sa ajunga la un nivel corespunzator de structurare si consolidare, cel putin pentru a fi in

masura sa contracareze manifestarile discretionare in exercitarea actului de guvernare. Nu doar acestea, mai sus mentionate , au fost cauzele neajungerii la un consens privind puterea discretionara, ci , parerea noastra , este ca poate au fost persoane care nu-si doreau acest lucru si au facut in asa fel incat sa nu se poata ajunge la nici o concluzie , pentru a mai trage de timp , pentru a-si termina treburile pe care , poate , le mai avea de dus pana la capat, sau cine mai stie din ce motive . Unii ajung , daca este in interesul lor personal , foarte departe cu anumite lucruri , tocmai ca sa le fie lor bine, unii stiu sa se descurce, si nu sunt prinsi, iar altii dupa ce ca au destul, vor si mai mult , iar atunci gresesc undeva , lucru care ii da in vileag, si sunt prinsi , dar cum au destule "pile " si bani, orice problema se poate rezolva. Inclinatii discretionare in exercitarea puterii rezulta, intr -o anumita masura, din insasi natura omului; in postura de guvernanti oamenii nu rezista tentatiei de a-si depasi limitele prerogativelor si aceasta, nu atat pentru a sluji mai bine interesul public, cat pentru a obtine satisfactii ce tin de persoana lor , lucru despre care am amintit si in cele spuse mai sus. Un loc important in acest capitol il ocupa si analiza coruptiei ca factor generator si, totodata, ca efect al excesului de putere si al saraciei; dupa cum demonstreaza cercetarile de specialitate, gradul de coruptie este direct proportional cu rata saraciei, indiferent de tara unde se manifesta acest fenomen; in ce priveste Romania, coruptia s-a aflat, in perioada tranzitiei, in continua crestere si, din pacate, in loc sa determine puterea sa intreprinda masuri concrete de contracarare, ea a devenit, mai mult, o tema de rafuieli politice, fiind exploatata, cu precadere, si pentru obtinerea de capital electoral. Inclusiv in campaniile electorale pentru alegerile parlamentare, prezidentiale sau locale, discursul politic este puternic impregnat cu tema coruptiei. Dupa cum am putut observa la toate posturile de televiziune, in aceste campanii electorale , toti candidatii vorbesc ca vor face multe lucruri, promit multe lucruri, promit sa puna capat coruptiei , doar ca aceste lucruri nu le pot face singuri , chiar daca ei isi doresc aceste lucruri pe care le-au spus sa fie realizabile , ei nu isi vor putea duce la bun sfarsit promisiunile daca ceilalti colegi , sau sefi mai mari, au alte lucruri "mai bune" de facut ,

si anume sa ii impiedice pe candidatii alesi sa faca ce au promis. De unul singur nu se face nimic, dar daca nu ai de ales trebuie sa joci dupa cum iti canta altii. Ca o mica concluzie a acestui capitol , putem spune ca am incercat sa vedem care este / ce este coruptia in administratia publica . Un rol aparte in stimularea excesului de putere, dupa cum incercam sa argumentam in cuprinsul lucrarii, revine si factorilor externi : rolul acestora nu este de neglijat , intrucat, dupa 1990 puterea politica de la Bucuresti, din proprie initiativa sau la presiunea ori solicitarea organismelor Uniunii Europene ori a SUA, a luat nenumarate decizii contrare Constitutiei sau programelor politice mandatate de electorat. S-au laut aceste decizii deoarece , abuzul de putere a devenit din ce in ce mai "practicat" de catre majoritatea persoanelor cu bani si nu numai. Trebuia sa se faca ceva in acest sens , nu se mai poate trai asa, la fiecare problema , mica/ mare, nu conteaza, trebuie sa dam spaga ca sa ne fie rezolvata problema respectiva. Tot in acest capitol am tratat aspecte concrete ale excesului de putere . Am avut in vedere faptul ca societatea romaneasca, in general, si clasa politica, in special, parcurge un complicat proces de invatare a exercitiului democratic, context in care se pun si bazele institutiilor statului de drept. Am abordat si subiecte ca infractiunile de coruptie , tipurile de coruptie care se gasesc la noi in tara , doar o parte din ele , cele mai importane , deoarece mai sunt multe tipuri de abuz de putere cum ar fi : -abuzul de putere in functie, ex: profesor- elev ( si nu putine sunt aceste cazuri, din moment ce vedem atatea la televizor, si chiar in aceasta facultate a fost un asemenea caz ) ; alt exemplu: sef-angajat/a (unde si aici sunt destule cazuri in care , ca si femeie, cam ai de suferit daca ai un sef barbat- afemeiat, si mai arati si bine . ) ; -abuzul de putere pe plan sexual- vedem des la stiri despre violuri ca sa ne putem da seama cat de grava e situatia la noi in tara;

Si multe astfel de exemple de abuz de putere , dar ne-am axat mai mult pe abuzul de putere al autoritatilor publice , deoarece despre asta am ales sa vorbin in acesta lucrare de licenta , si deoarece facultatea pe care o reprezentam nu este facultate de Drept , ci facultate de Stiinte polotice, de aceea a trebiut sa avem o lucrare din perspectiva politica. In cele ce urmeaza, adica urmatorul si ultimul capitol , ne vom ocupa de cel mai important lucru din aceasta lucrare de licenta. Daca pana acuma am vorbit despre perspectiva istorica a fenomenelor de coruptie unde am vazut care sunt, de unde a aparut, ce importanta au si daca sunt subiecte de actualitate ; am mai vorbit si despre coruptia in administratia publica- unde am vazut cate tipuri de coruptie cunoastem , care sunt infractiunile de coruptie si in final am analizat coruptia; acuma, in ultimul capitol vom vedea care sunt modalitatile de combatere si prevenire a abuzului de putere .

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate